Circulația monetară

1.1. Definiți și identificați elementele emisiunii monetare

Prin emisiune monetară (bănească) se înțelege un ansamblu de acte și operațiuni,
realizate de Banca Centrală a statului, concretizate în baterea semnelor monetare, stocarea,
emiterea, punerea și scoaterea din circulație a bancnotelor și monedelor metalice, precum și
formarea de bani scriptuali (cecul, cambia, ordinul de plată, alte rechizite) în conturi curente
ale persoanelor fizice și juridice.

1.2. Stabiliți avantajele și dezavantajele plăților fără numerar

Avantajele (și dezavantajele) plăților fără numerar comparativ cu plățile în cash:
1. numerarul disponibil al persoanei fizice și juridice ar reprezenta un capital în stare
latentă
(păstrați banii în seifuri, la ciorap, case bani etc.). Același capital, depus la o instituție bancară,
ar putea fi investit în acțiuni economice, iar depunătorului îi revine un profit sub formă de
dobîndă;
2. dobînda oferită pentru depozit;
3. riscurile legate de păstrarea sau manipularea numerarului (pierdere, furt, deteriorare,
timp irosit cu numărătoarea ș.a.) sunt înlăturate în cazul plăților fără numerar;
4. plățile cu numerar presupun o deplasare a părților. Această situație incomodă și
riscantă se
poate evita prin plățile fără numerar, care se execută rapid, în termene scurte și la distanțe
foarte mari;
5. plățile cu numerar pot fi revăzute, verificate, probate și controlate după documentele
de evidență bancară, chiar și după trecerea unui nr. de ani de la efectuarea lor (5 ani);
6. depunătorul are posibilitatea de a se elibera de preocupările pentru unele plăți
periodice,
cum ar fi serviciile comunale, impozite, taxe, contribuții, chirie, abonamente etc., printr-un
ordin dat instituției bancare la care își are deschis contul;
7. economisirea unor importante sume de bani, necesare sau legate de mînuirea
numerarului,
cum ar fi cheltuielile de producere, de circulație, de retragere, de distrugere etc.; ș.a.
Dezavantajele plăților fără numerar comparativ cu plățile în cash:
1. comisioanele mari;
2. neîncrederea și riscul de falimentare a instituțiilor bancare;
3. riscul de piraterie a banilor fără numerar;
4. blocarea sistemului;
5. durata în timp

1.2. Formulați excepțiile prevăzute de lege privind mijloacele legale de plată pe

teritoriul RM
Din analiza legislației mai multor state, pentru stingerea obligațiilor distingem următoarele
forme:
 plățile cu numerar, în care se întrebuințează semnul monetar metalic sau de hîrtie;
 plățile prin compensație sau clearing, care constau în compensarea de drepturi și
obligații reciproce (vezi! Art. 4-8 Legea cp la BNM);
 plățile fără numerar, care se realizează prin faptul că moneda ce ar trebui să facă
obiectul plății, în loc să fie înmînată beneficiarului sub formă de monedă manuală, este
substituită cu o dispoziție prin care din disponibilul existent în contul debitorului se trece în
contul beneficiarului suma convenită ca plată.
Pentru realizarea unui sistem de plăți fără numerar, sunt necesare o serie de instituții
specializate, legate între ele prin mijloace tehnice și juridice, și anume:
-Banca centrală a statului
-Băncile comerciale
-Băncile corespondente (de ex., Groupe Societe Generale)
-alte instituții financiare (de ex., Poșta Moldovei).
Existența și perfecționarea acestor instituții este condiționată de îndeplinirea cumulativă a cel
puțin 2 condiții:
1. încrederea populației în bănci și în cei care administrează aceste bănci (Unibank,
Banca Socială, BEM ș.a.);
2. încrederea reciprocă între bănci, pe de o parte, și între cei ce administează aceste
bănci, pe de altă parte.
Conform Legii cu privire la BNM: Unitatea monetară a Republicii Moldova este leul
moldovenesc. Un leu se divizează în 100 de bani.
Leul moldovenesc este mijlocul legal de plată pe teritoriul Republicii Moldova.
Bancnotele şi monedele metalice, emise de Banca Naţională ca mijloc de plată şi care nu
sînt retrase din circulaţie, trebuie să fie acceptate la valoarea lor nominală pentru plata
tuturor datoriilor publice sau private pe teritoriul Republicii Moldova.
2.Bugetul asigurărilor sociale de stat
2.1.Identificați conținutul bugetului asigurărilor sociale de stat
BASS reflectă constituirea, repartizarea și utilizarea fondurilor bănești necesare ocrotiri
pensionarilor, salariaților și membrilor de familie ale acestora.
Conținutul său economic derivă din structura și trăsăturile orînduirii social-economice, din
necesitatea realizării cerințelor economice, precum și din prerogativele și funcțiile statului la
fiecare etapă de dezvoltare.
BASS este format din venituri și cheltuieli.
Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat provin din contribuţii de asigurări sociale,
transferuri din bugetul de stat şi din alte venituri (din dobînzi, din majorări de întîrziere)
prevăzute de lege.
Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat acoperă contravaloarea prestaţiilor de
asigurări sociale din sistemul public, cheltuielile aferente organizării şi funcţionării sistemului
public, finanţării unor investiţii proprii, alte cheltuieli prevăzute de lege. Din veniturile
bugetului asigurărilor sociale de stat se prelevă anual pînă la 3% pentru constituirea unui fond
de rezervă. Fondul de rezervă se utilizează pentru acoperirea prestaţiilor de asigurări sociale
în situaţii temeinic motivate sau a altor cheltuieli ale sistemului public, aprobate prin legea
bugetului asigurărilor sociale de stat.

2.2 Argumentați particularitățile executării bugetului asigurărilor sociale de stat

Procedura execuției bugetare cuprinde următoarele etape:
1. repartizarea trimestrială. În termen de o lună de la începutul anului bugetar, Ministerul
Finanţelor elaborează şi aprobă prognoze trimestriale ale veniturilor, cheltuielilor şi soldului
bugetului public naţional şi ale componentelor acestuia.
2. execuția părții de venituri a bugetului. Realizarea veniturilor anuale ale bugetului de
stat
este supusă cerințelor de legalitate. Colectarea veniturilor şi a altor încasări aprobate în
bugetele componente ale bugetului public naţional se asigură de către administratorii de
venituri stabiliţi prin actele normative care instituie aceste venituri.
3. execuția de casă a bugetului. Încasările bugetelor componente ale bugetului public
național
și plățile bugetului de stat și ale bugetelor locale se efectuează prin sistemul trezorerial,
conform metodei de casă. Evidența încasărilor și plăților bugetare prin sistemul trezorerial se
asigură prin conturile trezorireale, bazate pe clasificația bugetară și pe planul de conturi
contabile. Ministerul Finanțelor, CNAS, CNAM, pot angaja bănci comerciale care activează
pe teritoriul RM pentru efectuarea unor operațiuni ce țin de executarea de casă a bugetelor.
4. execuția părții de cheltuieli a bugetului. în procesul executării bugetelor,
autoritățile/instituțiile bugetare efectuează plăți în limitele alocațiilor bugetare aprobate și în
conformitate cu prognozele de lichidități ale bugetelor. Finanțarea cheltuielilor se efectuează
pe măsura încasărilor mijloacelor bănești la conturile bugetului, cu respectarea următoarelor
priorități:
 onorarea angajamentelor de deservire a datoriilor de stat sau datoriilor UAT;
 cheltuielile de personal, de achitare a burselor, a pensiilor, a indemnizațiilor,
compensațiilor, a alocațiilor și ajutoarelor sociale;
 cheltuielile pentru asigurarea obligatorie de asistență medicală a categoriilor de
persoane care, conform legislației, Guvernul are calitatea de asigurat;
 cheltuieli pentru resurse termo-energetice;
 cheltuieli din fondul de urgență.

Sunt prevăzute separat plățile în baza titlurilor executorii doar după ce devine
irevocabilă.
Dacă crește deficitul bugetar, autoritățile publice pe parcursul anului bugetar pot bloca
anumite cheltuieli.
În ultima zi lucrătoare a anului bugetar nu se efectuează operațiuni de încasări și plăți
bugetare, ci doar operațiuni interne și de încheiere a anului bugetar.
2.3. Dezvoltați adoptare bugetului asigurărilor sociale de stat.
Bugetul asigurărilor sociale de stat face parte din bugetul public naţional şi este
independent de bugetul de stat. Bugetul asigurărilor sociale de stat cuprinde veniturile,
cheltuielile şi rezultatele financiare ale sistemului public. Guvernul elaborează anual, pe baza
propunerilor Casei Naţionale, proiectul legii bugetului asigurărilor sociale de stat.
Procesul de elaborare a pronosticului veniturilor şi cheltuielilor bugetului asigurărilor
sociale de stat pe anul următor va include analiza executării acestor compartimente ale
bugetului pentru o perioadă de cel puţin 2 ani anteriori anului bugetar proiectat, determinarea
priorităţilor în domeniul asigurărilor sociale ce urmează a fi susţinute financiar în anul
următor şi în cel puţin 2 ani ulteriori şi elaborarea planului de venituri şi cheltuieli pe fiecare
articol conform clasificaţiei bugetare. Pronosticul contribuţiilor obligatorii de asigurări sociale
de stat se efectuează în temeiul politicii în domeniul asigurării sociale de stat, elaborate de
către Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei pe termen mediu, al analizei bazei de
calcul a contribuţiilor de asigurări sociale de stat din anii precedenţi, cu aplicarea indicatorilor
macroeconomici pe termen mediu prognozaţi de către Ministerul Economiei. Transferurile
din bugetul de stat se determină pornind de la necesarul de mijloace pentru asigurarea plăţii
unor tipuri de pensii, indemnizaţii, alocaţii şi compensaţii, a căror finanţare se efectuează,
conform actelor legislative şi altor acte normative, din bugetul de stat, prin intermediul
bugetului asigurărilor sociale de stat. La estimarea cheltuielilor bugetului asigurărilor sociale
de stat pentru anul bugetar proiectat, se va ţine cont de numeroase cerințe generale prevăzute
de legea nr.489 privin sistemul public de asigurări sociale . La elaborarea planului de
cheltuieli se va ţine cont numai de sumele cheltuielilor calculate pentru activitatea din anul
respectiv.