Professional Documents
Culture Documents
Rezumat. În lucrare este abordată problema valorificării potențialului politicii comerciale prin prisma realizării avan-
tajelor pentru dezvoltarea antreprenoriatului, implicat în activitatea economică externă. În studiu se pune accentul pe
analiza instrumentelor politicii comerciale aplicate în perioada de postaderare la Organizația Mondială a Comerțului.
Se arată că Republica Moldova a folosit insuficient avantajele oferite de comerțul extern liberal, în urma aderării la OMC,
precum și a integrării economice europene. Implementarea reformării sectorului comerțului exterior, inițiată odată cu
aderarea la OMC, nu a fost susținută de reformarea celorlalte sectoare economice. Printre principalele obstacole se enu-
meră următoarele: slăbiciunea instituțiilor statului, incoerență și nefinalizarea reformelor începute, lipsa de voință poli-
tică etc.
Cuvinte-cheie: politica comercială liberală, avantaje, dezvoltarea antreprenoriatului, reforme economice.
90 |Akademos 4/2015
ECONOMIE
Akademos 4/2015| 91
ECONOMIE
ţională, mai ales cea legată de aspectele dreptului la dorința de a evita intensificarea concurenței pe piața
proprietate intelectuală (TRIPS), să fie aduse în cores- internă a țării, după cum se întâmplă în unele țări dez-
pundere cu acordurile internaționale de bază. Necesi- voltate. În Republica Moldova ele sunt condiționate,
tatea acestor acțiuni este dictată de nevoia desfășurării în primul rând, de criza economică generală și de in-
comerțului exterior al țării în conformitate cu prin- capacitatea puterii de a scoate țara din această stare.
cipiile de piață. E o condiție fundamentală pentru Din momentul obținerii independenței, Republica
capacitatea instituțiilor respective de a-și îndeplini Moldova trece printr-o perioadă a crizelor sistemice
obligațiunile asumate de țară în perioada aderării. social-economice și politice, legate de transformările
Vom sublinia, că în sfera de activitate a OMC se perioadei de tranziție. De asemenea, Republica Mol-
află numeroase probleme legate de dezvoltarea eco- dova este foarte vulnerabilă la crizele economice mon-
nomică. Astfel, reformarea economică, generată de diale și regionale, demonstrând o rezistența slabă, cum
sectorul comerțului exterior, poate avea un efect mul- a fost în criza din 2009–2010 și criza actuală, precum
tiplicator în reformarea celorlalte sectoare economice. și capacități insuficiente în ceea ce privește gestionarea
La rândul lor, toate acestea contribuie la elaborarea situațiilor de criză.
politicilor economice sustenabile și perfecționarea În studiul realizat de OCDE se menționează că in-
metodelor de gestionare a economiei țării. stabilitatea economică și slăbiciunea instituțiilor sunt
Către momentul aderării la OMC, Republica Moldo- considerate dimensiuni ale unui stat fragil, ceea ce ridi-
va atinsese un progres semnificativ în aducerea politicii că obstacole în calea îndeplinirii agendei de dezvoltare
economice naționale în corespundere cu acordurile prin- economică în continuare (după perioada 2015) [2].
cipale ale OMC. Actele normative și legislative ce țin de Totuși, apartenența la OMC contribuie la dezvol-
evaluarea mărfurilor în vamă, aplicarea măsurilor sani- tarea antreprenoriatului, pentru că aceasta presupune
tare și fitosanitare, certificarea, standardizarea, protecția aducerea sistemului de reglementare a activității lui în
proprietății intelectuale și alte aspecte cu impact direct corespundere cu practica internațională. De la procla-
sau indirect asupra schimburilor comerciale au fost mo- marea independentei încoace mediul antreprenorial
dificate în conformitate cu regulile internaționale. este permanent în atenția statului. În ultimul dece-
Începând cu 1994 s-a permis comercializarea li- niu, în perioada de postaderare la OMC, în țară a fost
beră a mărfurilor, cu excepția mărfurilor contingen- desfășurată reforma de reglementare a activității de în-
tate, pentru exportul cărora a fost necesară obținerea treprinzător, înregistrând anumite etape: „Ghilotina 1” –
licențelor, iar mai târziu au fost excluse și contingen- depistarea și anularea reglementărilor inutile,
tele la export. S-a anulat și înregistrarea agenților eco- „Ghilotina 2” – revizuirea cadrului normativ de reg
nomici pentru dreptul de participare la activități eco- lementare la nivel de legi, „Ghilotina 2+” – analiza
nomice externe. impactului de reglementare pentru stabilirea unui
În prezent, sunt stabilite taxe vamale destul de sistem mai rațional în elaborarea reglementărilor. Ac-
joase. Lipsesc barierele netarifare impunătoare în tualmente se implementează etapa reformei, care pre-
comerț, cum ar fi regulile sanitare care depășesc limita supune crearea unui sistem de reglementare mai inte-
necesității și securității sănătății populației, condițiile ligent, determinat de criterii clare de competitivitate
de certificare a producției, standardele tehnice spe- ce urmează să genereze beneficii sociale şi de mediu,
cifice. Aceste măsuri și acțiuni au fost introduse în concomitent îmbunătăţind condiţiile pentru trecerea
conformitate cu cerințele OMC în cadrul liberalizării la economia bazată pe cunoaștere [3]. În domeniul
comerțului exterior și accelerării operațiunilor vama- întreprinderilor mici și mijlocii, pe parcursul ultimilor
le. Din momentul încheierii tratativelor de aderare a ani a fost aplicat mecanismul de stimulare a investiţiilor
Republicii Moldova la OMC, în țară a fost instituit economiilor în dezvoltarea afacerilor prin implementa-
un regim comercial extern liberal care urmează să fie rea programului UE de atragere a remitenţelor în eco-
respectat în continuare. Totodată, statutul de membru nomie „PARE 1+1”.
al OMC oferă noi posibilități pentru dezvoltarea eco- Cu toate acestea, mai mult de jumătate de un de-
nomiei. Necesitatea respectării obligațiunilor luate în ceniu după criza economică şi financiară globală an-
procesul aderării la OMC și, ulterior, alinierii la UE treprenorii continuă să se confrunte cu provocări im-
urgentează procesul de reformare a economiei. portante în obţinerea fondurilor, drept element cheie
Apartenența la OMC oferă guvernului posibili- pentru dezvoltarea lor. Accesul la finanțe va fi mai re-
tatea de a se apăra de presiunile protecționiste locale dus atât pentru sectorul real, cât și pentru desfășurarea
care, într-o măsură mai mare sau mai mică, persistă în reformelor planificate în sectorul bugetar, în urma
toate economiile de piață. Totuși, nu toate tendințele creditelor dubioase acordate de trei bănci, puse sub
protecționiste în Republica Moldova sunt legate de administrare specială în perioada de la finele lunii no-
92 |Akademos 4/2015
ECONOMIE
iembrie – mijlocul lunii decembrie (Banca de Econo- Protecția pieței naționale (atât a consumatorilor,
mii, Unibank și Banca Socială), în sumă de 13,3 mild. cât și a producătorilor) contra importului unor măr-
de lei [4]. Această sumă constituie peste 30 la sută din furi de proastă calitate, periculoase sau contrafăcute,
portofoliul de credite pe întreg sectorul bancar, con- este garantată prin Legea Republicii Moldova nr. 866-
form datelor din luna martie 2015. XIV din 10.03.2000 privind barierele tehnice în calea
Mai mult. În situații de criză economică, instituțiile comerțului, care prevede posibilitatea utilizării unor
responsabile implementează o politică fiscală restricti- măsuri netarifare în acest scop. Din momentul adop-
vă pentru activitatea antreprenorială, prin majorarea tării legii, autorităţile moldovene au aplicat instru-
ratei de bază a dobânzii de patru ori, în perioada ianu- mentul respectiv al politicii comerciale la importul
arie – februarie (de la 4,5% până la 13,5%), motivând produselor în ambalaje din plastic sau tetra pak, prin
decizia luată prin necesitatea stabilizării cursului leului încasarea taxei ecologice. Taxa ecologică este aplicată
din anul 2008, în mărime de 0,8-3 lei pentru un am-
fața de valutele principale. Ca urmare a acestor acțiuni,
balaj, în funcţie de volumul recipientelor. Principalii
în martie curent portofoliul de credite pe întreg sec-
parteneri comerciali ai Moldovei au considerat ca fi-
torul bancar s-a redus cu peste 857 mil. de lei, consti-
ind discriminatorie colectarea acestei taxe ecologice
tuind 41,97 mild. de lei, conform datelor Băncii Naţi- doar de la importatorii produselor menționate, deoa-
onale. Diminuarea portofoliului de credite s-a produs rece ea nu se încasa de la producători autohtoni, pro-
la toate băncile comerciale din țară, cu excepţia uneia. vocând măsuri similare din partea lor față de produse
Liberalizarea comerțului nu exclude posibilitățile sensibile autohtone. La începutul anului 2011 Ucraina
de protecție a producătorilor autohtoni. Țările-membre a demarat o acţiune legală împotriva Republicii Mol-
ale OMC pot recurge la unele măsuri de protecție cre- dova în cadrul Organizaţiei Mondiale a Comerţului
ând bariere în calea importului excesiv, dacă acesta cerând sistarea taxei ecologice [6], ulterior însă dispu-
aduce sau poate să aducă daune unor ramuri concrete ta a fost lăsată la discreţia părţilor. În continuare toți
ale economiei naționale. partenerii principali ai Moldovei, ai OMC, au con-
Aceleași măsuri pot fi aplicate și în cazul unor firmat necesitatea introducerii taxei în conformitate
ramuri noi, de perspectivă, care trec prin anumite cu obligațiunile internaționale asumate de Republica
dificultăți temporare de dezvoltare. Aplicarea lor tre- Moldova. Concomitent, au apărut și unele probleme
buie să fie transparentă și să funcționeze atât timp și legate de oportunitatea ridicării competitivităţii şi ca-
doar în măsura în care este necesară pentru prevenirea lităţii produselor autohtone, reducerii costurilor de
sau înlăturarea unei daune serioase. Utilizarea unor producere şi a presiunilor administrative, moderniză-
măsuri de protecție împotriva importului, care repre- rii proceselor de producere.
zintă un obiect de dumping sau este subvenționat de E cazul să constatăm că până în prezent nu sunt
țara de origine a mărfii, cât și împotriva importului, utilizate toate posibilitățile de aplicare a măsurilor ta-
care prin cantitate și condiții de livrare dăunează sau rifare în scopul protecției contra importului.
riscă să dăuneze producătorilor autohtoni, este regle- Conform primului raport al Secretariatului OMC
mentată de Legea Republicii Moldova nr. 820-XIV privind examinarea politicii comerciale a Republicii
din 17.02.2000 privind măsurile antidumping, com- Moldova, tariful mediu aplicat a crescut de la 4,9%
în 2001 (când țara a aderat la OMC) până la 5,3% în
pensatorii și de salvgardare, care a intrat în vigoare
2009, precum și până la 6,3% în 2015 [7, p. 28]. Cu
din momentul ratificării documentelor de aderare a
toate acestea, tariful mediu consolidat, negociat cu
Republicii Moldova la OMC. Până la acest moment,
OMC, bazat pe Nomenclatorul de descriere și codifi-
guvernul nu dispunea de asemenea posibilități de care a mărfurilor, conform Sistemului armonizat 2015
apărare a producătorilor autohtoni și care să fie pre- (HS12) constituie 7,7%. Reieșind din obligațiunile
văzute de lege. Prevederile normei respective fuseseră privind tariful vamal, există posibilitatea fixării în per-
implementate doar în scopul protejării producători- spectivă a unor taxe mai înalte la această poziție.
lor autohtoni din industria zahărului, prin introdu- E de menționat, de asemenea, că urmare a analizei
cerea unor măsuri speciale de salvgardare. Începând datelor pentru 2015 numai pe 27 din 9448 poziții tarifa-
cu 1 august 2003 a fost introdusă o taxă excepţională re, incluse în Nomenclator (HS12), taxele vamale apli-
în valoare de 40% la importurile de zahăr de trestie, cate depășesc valorile taxelor vamale consolidate. Ele în
care costa pe piață cu circa 50% mai puțin decât pro- primul rând includ unele poziții tarifare din categoria
dusul autohton, inițial pentru 200 de zile, în scopul „carne de porcine proaspătă, refrigerată sau congelată”,
protecției producţiei interne de zahăr. Pe parcursul „carne și organe comestibile ale pasărilor, refrigerate
anilor următori, bunăoară, în 2008, măsurile de salv- sau congelate”, precum și „unt și alte substanțe grase
gardare a producţiei autohtone de zahăr au fost extin- provenite din lapte”. Acestea pot fi explicate prin nece-
se încă pentru 4 ani [5]. sitatea de protecție a producătorului autohton.
Akademos 4/2015| 93
ECONOMIE
Din considerentele respective, unele mărfuri tarifare la importul anumitor mărfuri din ţările în
moldovenești pentru import sensibile, cum ar fi: pro- curs de dezvoltare şi CSI. Acest regim însă, pe lângă
duse alimentare, băuturi și tutun, încălțăminte, pre- faptul că se limitează doar la anumite mărfuri, poa-
cum și produse din piele, au fost protejate prin aplica- te fi sistat în orice moment, ba chiar reziliat în cazul
rea celor mai înalte taxe vamale. apariţiei unor dificultăţi la producătorii locali autoh-
Stabilitatea și previzibilitatea normelor OMC și toni. Unele ţări beneficiare ale SGP riscă să fie excluse
prevederilor Acordului de Asociere cu UE creează în din lista celor care beneficiază de un regim comercial
general condiții favorabile pentru dezvoltarea antre- preferenţial din anumite considerente economice sau
prenoriatului autohton. Or, din momentul aderării la politice. La fel, nu există garanţii că ţările dezvolta-
OMC și apropierii de UE în țară se atestă un anumit te vor oferi acest regim în continuare, pentru că nu
consens privind aducerea comerțului exterior la nor- există un cadru legislativ anume care să le oblige să
mele și principiile pieței, însă instituțiile implicate în procedeze întocmai.
activități comerciale externe încă nu ating standardele După aderarea la OMC exportatorii din Republica
cerute, ceea ce are un efect negativ asupra etapei de Moldova au obţinut acces preferenţial stabil exprimat
folosire a avantajelor oferite. prin fixarea unor taxe vamale mai mici, comparativ cu
Formarea unei structuri instituționale cores- cele precedente, pe pieţele ţărilor-membre ale acestei
punzătoare de piață, inclusiv a uneia tangențiale de organizaţii, care pe moment constituie 161 de țări. În
comerț exterior, atât pentru Republica Moldova, cât și perioada aderării la OMC multe piețe au fost abso-
pentru alte țări de economie în tranziţie, este un pro- lut noi pentru mărfurile moldoveneşti. În continuare,
ces complicat şi de durată care, practic, nu are prece- acest regim preferenţial va fi fixat pentru toate tipurile
dente. În ţările dezvoltate astfel de structuri instituţio- de mărfuri exportate din Moldova pe pieţele ţărilor-
nale se formau în decurs de ani sau chiar de generaţii membre ale OMC. Pe parcursul anilor, după aderarea
întregi. Ţările cu economia în tranziţie s-au pomenit Republicii Moldova, și partenerii principali comer-
faţă în faţă cu necesitatea formării unor atare structuri ciali din spațiul CSI au obținut acest statut. Actual-
instituţionale într-o perioadă foarte scurtă. Iată de ce mente comerțul țării se desfășoară preponderent cu
o simplă copiere sau un ordinar împrumut direct de țările-membre ale OMC. În 2014 volumul comerțului
experienţă de la ţările dezvoltate în crearea structuri- exterior al Republicii Moldova a crescut de 5,3 ori, in-
lor instituţionale nu sunt întotdeauna potrivite pentru clusiv exportul de peste 4 ori în comparație cu 2001
economia țărilor cu economia în tranziţie. [8]. Rămâne un lucru evident că aderarea Moldovei la
În fond, respectarea legilor OMC în sfera politicii OMC reprezintă o condiţie necesară pentru integra-
naţionale şi a activităţii instituţionale legate de des- rea ei completă în economia mondială şi, în primul
făşurarea comerţului exterior ar trebui să încurajeze rând, în cea a ţărilor Uniunii Europene.
reformarea economică a ţării şi accelerarea integrării Aderarea Moldovei la OMC a contribuit deja la
sale în sistemul economic internaţional. consolidarea relaţiilor economice cu ţările Comuni-
Statutul de membru al OMC oferă o posibilitate tăţii Europene. Aproape fiecare punct al Acordului
benefică de apărare a intereselor întreprinzătorilor pe privind Parteneriatul şi Colaborarea între Moldova
pieţele ţărilor-membre ale acestei organizaţii, ceea ce şi UE, precum și al Acordului de Asociere cu UE se
lipsea până la aderarea la OMC. bazează pe legislaţia GATT/OMC, ceea ce simplifică
2.2 Modificarea accesului la piaţă considerabil procesul apropierii ţării de UE. Apariţia
Odată cu aderarea la OMC, au avut loc două unor posibilităţi favorabile intensificării exportului
modificări esenţiale privind accesul pe pieţele ţărilor va crea, la rândul său, stimulentele necesare pentru
membre ale OMC. creşterea volumului de producere şi modernizarea
Prima modificare se referă la instituirea unui sta- potenţialului industrial al tării.
tut permanent şi necondiţionat de ţară favorizată în A doua modificare se referă la dobândirea califi-
comerţul cu alte ţări-membre ale acestei organiza- cativului de ţară cu economie bazată pe principii de
ţii. Până la aderarea la OMC, Moldova beneficia de piaţă, odată cu aderarea la OMC. Schimburile comer-
un regim preferenţial doar în relaţiile comerciale ciale libere au de suferit în condiţiile în care se aplică
cu unele ţări dezvoltate în corespundere cu Siste- un tip de măsuri antidumping, altul decât în econo-
mul General Preferenţial (SGP), printre care: ţările mia bazată pe principii de piaţă şi anume – a unor
Uniunii Europene, SUA, Suedia, Japonia şi Canada. proceduri protecţioniste, netransparente şi potenţial
SGP reprezintă un regim deosebit de reglare vamal- discriminatorii, precum şi a unor bariere tehnice în
tarifară, esenţa căruia constă în acordarea unilaterală, comerţ, bariere introduse de ţările dezvoltate împotri-
din partea ţărilor dezvoltate, a unor înlesniri vamal- va importului din ţările CSI, care nu sunt membre ale
94 |Akademos 4/2015
ECONOMIE
Akademos 4/2015| 95
ECONOMIE
96 |Akademos 4/2015