You are on page 1of 7

ECONOMIE

POLITICA EXTERNĂ COMERCIALĂ LIBERALĂ


A REPUBLICII MOLDOVA
Doctor în economie, conferențiar cercetător Marica DUMITRAŞCO
Institutul de Cercetări Juridice şi Politice al AȘM

LIBERAL FOREIGN TRADE POLICY OF REPUBLIC OF MOLDOVA


Summary. The work refers to the issue of valorification of the potential of liberal foreign trade policy via the prism
of achievement the benefits for entrepreneurship development, engaged in external economic activity. The study em-
phasis is on the analysis of trade policy instruments used in the post-accession period to the World Trade Organization.
In this analysis we should state that our country has used external trade advantages offered by the liberal trade, after the
accession to the WTO insufficiently, as well as the European economic integration. The implementation of reforms in the
foreign trade sector, which began with accession to the WTO, was not supported by reformation of other economic sec-
tors. Among the main obstacles are the following: the weakness of state institutions, inconsistency and non completing
the reforms started, the lack of political will etc.
Keywords: liberal trade policy, advantages, entrepreneurship development, economic reforms.

Rezumat. În lucrare este abordată problema valorificării potențialului politicii comerciale prin prisma realizării avan-
tajelor pentru dezvoltarea antreprenoriatului, implicat în activitatea economică externă. În studiu se pune accentul pe
analiza instrumentelor politicii comerciale aplicate în perioada de postaderare la Organizația Mondială a Comerțului.
Se arată că Republica Moldova a folosit insuficient avantajele oferite de comerțul extern liberal, în urma aderării la OMC,
precum și a integrării economice europene. Implementarea reformării sectorului comerțului exterior, inițiată odată cu
aderarea la OMC, nu a fost susținută de reformarea celorlalte sectoare economice. Printre principalele obstacole se enu-
meră următoarele: slăbiciunea instituțiilor statului, incoerență și nefinalizarea reformelor începute, lipsa de voință poli-
tică etc.
Cuvinte-cheie: politica comercială liberală, avantaje, dezvoltarea antreprenoriatului, reforme economice.

INTRODUCERE Scopul prezentei lucrări este de a evalua în ce mă-


sură țara s-a folosit de avantajele oferite de comerțul
În cadrul procesului de reformare economică extern liberal în urma aderării la OMC, precum și de
și integrare a economiei Republicii Moldova în sis- cele ale integrării economice europene ulterioare.
temul economic mondial, încă în 1993, Guvernul a
inițiat procesul de aderare la Organizația Mondială a 1. Două tendinţe în comerţul exterior
Comerțului (OMC). La acea perioada cadrul legislativ Republica Moldova, având o economie mică și
și situația economică nu permiteau intrarea în OMC. deschisă, este foarte influențată de fenomenele ne-
Era necesară o pregătire scrupuloasă, drumul s-a do- gative care se atestă în economia globală, cum ar fi:
vedit a fi greu şi a fost nevoie de timp îndelungat pen- crizele economice mondiale și regionale, intensifi-
tru a-l străbate. Acesta a fost parcurs cu succes însă, în carea concurenței pe piața internațională, instabili-
2001 Republica Moldova devenind membru cu drep- tatea balanțelor de plăți, datoria externă crescândă,
turi depline al OMC. instabilitatea economică și politică a țărilor Europei
Timp de mai mult de zece ani Republica Mol- Centrale și de Est și, în primul rând, a țărilor din
dova se afla în faza de îndeplinire și implementare spațiul CSI. Aceste probleme s-au agravat în ultima
a obligațiunilor, când era posibilă folosirea avanta- perioada, având in vedere vulnerabilitatea și fragili-
jelor obținute din procesul aderării. Din momentul tatea economiei sub greutatea șocurilor economice
aderării, atât guvernul, cât și producătorii, sunt puși externe. Cel mai recent dintre ele a avut loc în anii
în fața unor cerințe noi, care țin în mare măsură de 2009-2010, fiind provocat de scăderea cererii la ex-
respectarea unor legi ce nu permit o atitudine arbit­ portul moldovenesc din partea piețelor dezvoltate și
rară fața de regulile stabilite de această importantă partenerilor principali (UE și Rusia). Actualmente
organizație internațională. În contextul dat, valorifica- țara trece printr-o criza economică și politică re-
rea potențialului de țară membră a OMC depinde ne- gională, sub presiunea scăderii economiilor Rusi-
mijlocit de existența unei colaborări permanente între ei și Ucrainei, de 3,8% și 5,5% respectiv, conform
guvern și antreprenorii implicați, în primul rând, în estimărilor Fondului Monetar Internațional pentru
activitatea economică externă. 2015 [1].

90 |Akademos 4/2015
ECONOMIE

La rândul lor, aceste probleme generează o E de menționat, că avantajele aplicării regimu-


interacțiune stabilă între două tendințe contradictorii lui liberal de comerț exterior se resimt doar în cazul
în comerțul exterior al statelor: protecționismul și li- când partenerii comerciali respectă aceleași principii.
beralismul. Tendințele date reflectă atât reacția țărilor În context vom mai sublinia că economia mondială a
la procesele care au loc în economia mondială, cât și purces pe calea unui comerț mai liber după cel de-al
schimbările în divizarea internațională a muncii. Doilea Război Mondial.
Pe parcursul ultimelor decenii Republica Moldova În 1948 sub egida ONU a fost creat Acordul Ge-
practică o politică comercială externă liberală. Chi- neral pentru Tarife și Comerț (GATT), menit să pună
şinăul a avut de ales între cele două tendinţe globale în discuție problemele comerțului mondial și să con-
ale economiei moderne – protecţionismul şi liberul tribuie la scăderea impozitelor vamale. În 1995 GATT
schimb al mărfurilor pe plan internaţional – optând este reformat și transformat în OMC, aceasta servind
pentru cea de-a doua. drept bază pentru toate celelalte acorduri multilaterale
Protecționismul este o politică de apărare, prin mă- încheiate în cadrul GATT.
suri guvernamentale de reducere a liberului schimb de Semnificația Acordului de înființare a OMC con-
mărfuri cu străinătatea, a pieței interne de concurența stă în crearea unui sistem contractual de drept privind
externă. Adepții acestui sistem consideră necesară li- reglementarea comerțului între țările-membre. Acor-
mitarea importului, în scopul susținerii producătorilor dul dat a lărgit substanțial sfera de acțiune a GATT,
locali, păstrării locurilor de muncă, ceea ce ar urma să extinzând-o asupra comerțului cu servicii, precum și
asigure o stabilitate socială durabilă. Controlul asupra asupra aspectelor comerciale ale dreptului la proprie-
achiziţiilor din alte ţări ar contribui, de asemenea, la tate intelectuală. Peste 90 la sută din comerțul mondial
creșterea pe plan intern a cererii pentru producția an- cu mărfuri și servicii se reglementează de normele și
treprenorilor locali, stimulând, concomitent, creșterea regulamentele OMC.
producției și gradului de utilizare a forței de muncă.
2. Avantajele politicii comerciale liberale pentru
În același timp, limitând concurența, protecționismul
Republica Moldova
creează condiții pentru scăderea eficienței şi calităţii
Alinierea la normele OMC, precum și intensi-
producției, creșterea prețurilor pe piața de desfacere
ficarea integrării economice europene deschid noi
internă soldându-se cu efecte contrare.
posibilități de dezvoltare a comerțului exterior al Re-
Adepții protecționismului consideră, de asemenea,
publicii Moldova. Aceste posibilități sunt legate de
că ramurile industriei tinere, având nevoie de timp
obținerea unor avantaje potențiale, cele mai impor-
pentru a se afirma și a-și consolida poziția pe piață, au
tante fiind următoarele:
nevoie, în consecință, de sprijin și apărare. Se presupu-
▪▪ consolidarea politicii economice naționale și a
ne că, pe parcursul dezvoltării respectivelor domenii,
instituțiilor responsabile de comerțul exterior cu măr-
nivelul protecționismului ar urma să se reducă treptat.
furi și servicii;
În realitate însă protecționismul subminează stimulen-
▪▪ asigurarea unui acces mai mare la piețele țărilor-
tele creșterii eficacității și, ca rezultat, procesul de for-
membre;
mare a ramurii poate dura mai mult. Practica arată că
▪▪ garantarea accesului la mecanismul internațional
aplicarea protecționismului necesită o examinare aten-
de rezolvare a litigiilor comerciale.
tă și o verificare minuțioasă în prealabil.
Contrar politicii protecționismului, politica eco- 2.1. Consolidarea politicii economice naționale și
nomică liberală susține deschiderea pieței interne a instituțiilor responsabile de promovarea comerțu-
pentru mărfurile, capitalul și forța de muncă străină, lui exterior
ceea ce contribuie la intensificarea concurenței pe La data prezentării cererii de aderare la OMC,
piața internă. Comerțul liber impune introducerea politica și instituțiile naționale responsabile de
inovațiilor tehnice și tehnologice, asigură consuma- desfășurarea comerțului internațional nu erau încă
torilor o gamă mai variată de mărfuri la prețuri ac- orientate spre piață. Statul avea un rol dominant în
cesibile și oferă întreprinderilor posibilitatea de a-și comerțul exterior. Instituțiile naționale care gestionau
folosi pe deplin avantajele în divizarea internațională dreptul la proprietatea intelectuală, standardele teh-
a muncii (costuri reduse la materia primă, la forța nice, normele fitosanitare, achiziționările de stat, se
de muncă etc.). Mai mult decât atât, comerțul liber deosebeau considerabil de cele internaționale. O par-
antrenează forțe dinamice care accelerează ritmul te din actele legislative necesare lipsea cu desăvârșire.
de creștere a economiei datorită perfecționării și Apartenența la OMC impune ca politica națională și
inovațiilor. Protecționismul împiedică însă dezvolta- instituțiile care administrează comerțul cu mărfuri
rea acestor forțe. (GATT), cu serviciile (GATS), dar și legislaţia na-

Akademos 4/2015| 91
ECONOMIE

ţională, mai ales cea legată de aspectele dreptului la dorința de a evita intensificarea concurenței pe piața
proprietate intelectuală (TRIPS), să fie aduse în cores- internă a țării, după cum se întâmplă în unele țări dez-
pundere cu acordurile internaționale de bază. Necesi- voltate. În Republica Moldova ele sunt condiționate,
tatea acestor acțiuni este dictată de nevoia desfășurării în primul rând, de criza economică generală și de in-
comerțului exterior al țării în conformitate cu prin- capacitatea puterii de a scoate țara din această stare.
cipiile de piață. E o condiție fundamentală pentru Din momentul obținerii independenței, Republica
capacitatea instituțiilor respective de a-și îndeplini Moldova trece printr-o perioadă a crizelor sistemice
obligațiunile asumate de țară în perioada aderării. social-economice și politice, legate de transformările
Vom sublinia, că în sfera de activitate a OMC se perioadei de tranziție. De asemenea, Republica Mol-
află numeroase probleme legate de dezvoltarea eco- dova este foarte vulnerabilă la crizele economice mon-
nomică. Astfel, reformarea economică, generată de diale și regionale, demonstrând o rezistența slabă, cum
sectorul comerțului exterior, poate avea un efect mul- a fost în criza din 2009–2010 și criza actuală, precum
tiplicator în reformarea celorlalte sectoare economice. și capacități insuficiente în ceea ce privește gestionarea
La rândul lor, toate acestea contribuie la elaborarea situațiilor de criză.
politicilor economice sustenabile și perfecționarea În studiul realizat de OCDE se menționează că in-
metodelor de gestionare a economiei țării. stabilitatea economică și slăbiciunea instituțiilor sunt
Către momentul aderării la OMC, Republica Moldo- considerate dimensiuni ale unui stat fragil, ceea ce ridi-
va atinsese un progres semnificativ în aducerea politicii că obstacole în calea îndeplinirii agendei de dezvoltare
economice naționale în corespundere cu acordurile prin- economică în continuare (după perioada 2015) [2].
cipale ale OMC. Actele normative și legislative ce țin de Totuși, apartenența la OMC contribuie la dezvol-
evaluarea mărfurilor în vamă, aplicarea măsurilor sani- tarea antreprenoriatului, pentru că aceasta presupune
tare și fitosanitare, certificarea, standardizarea, protecția aducerea sistemului de reglementare a activității lui în
proprietății intelectuale și alte aspecte cu impact direct corespundere cu practica internațională. De la procla-
sau indirect asupra schimburilor comerciale au fost mo- marea independentei încoace mediul antreprenorial
dificate în conformitate cu regulile internaționale. este permanent în atenția statului. În ultimul dece-
Începând cu 1994 s-a permis comercializarea li- niu, în perioada de postaderare la OMC, în țară a fost
beră a mărfurilor, cu excepția mărfurilor contingen- desfășurată reforma de reglementare a activității de în-
tate, pentru exportul cărora a fost necesară obținerea treprinzător, înregistrând anumite etape: „Ghilotina 1” –
licențelor, iar mai târziu au fost excluse și contingen- depistarea și anularea reglementărilor inutile,
tele la export. S-a anulat și înregistrarea agenților eco- „Ghilotina 2” – revizuirea cadrului normativ de reg­
nomici pentru dreptul de participare la activități eco- lementare la nivel de legi, „Ghilotina 2+” – analiza
nomice externe. impactului de reglementare pentru stabilirea unui
În prezent, sunt stabilite taxe vamale destul de sistem mai rațional în elaborarea reglementărilor. Ac-
joase. Lipsesc barierele netarifare impunătoare în tualmente se implementează etapa reformei, care pre-
comerț, cum ar fi regulile sanitare care depășesc limita supune crearea unui sistem de reglementare mai inte-
necesității și securității sănătății populației, condițiile ligent, determinat de criterii clare de competitivitate
de certificare a producției, standardele tehnice spe- ce urmează să genereze beneficii sociale şi de mediu,
cifice. Aceste măsuri și acțiuni au fost introduse în concomitent îmbunătăţind condiţiile pentru trecerea
conformitate cu cerințele OMC în cadrul liberalizării la economia bazată pe cunoaștere [3]. În domeniul
comerțului exterior și accelerării operațiunilor vama- întreprinderilor mici și mijlocii, pe parcursul ultimilor
le. Din momentul încheierii tratativelor de aderare a ani a fost aplicat mecanismul de stimulare a investiţiilor
Republicii Moldova la OMC, în țară a fost instituit economiilor în dezvoltarea afacerilor prin implementa-
un regim comercial extern liberal care urmează să fie rea programului UE de atragere a remitenţelor în eco-
respectat în continuare. Totodată, statutul de membru nomie „PARE 1+1”.
al OMC oferă noi posibilități pentru dezvoltarea eco- Cu toate acestea, mai mult de jumătate de un de-
nomiei. Necesitatea respectării obligațiunilor luate în ceniu după criza economică şi financiară globală an-
procesul aderării la OMC și, ulterior, alinierii la UE treprenorii continuă să se confrunte cu provocări im-
urgentează procesul de reformare a economiei. portante în obţinerea fondurilor, drept element cheie
Apartenența la OMC oferă guvernului posibili- pentru dezvoltarea lor. Accesul la finanțe va fi mai re-
tatea de a se apăra de presiunile protecționiste locale dus atât pentru sectorul real, cât și pentru desfășurarea
care, într-o măsură mai mare sau mai mică, persistă în reformelor planificate în sectorul bugetar, în urma
toate economiile de piață. Totuși, nu toate tendințele creditelor dubioase acordate de trei bănci, puse sub
protecționiste în Republica Moldova sunt legate de administrare specială în perioada de la finele lunii no-

92 |Akademos 4/2015
ECONOMIE

iembrie – mijlocul lunii decembrie (Banca de Econo- Protecția pieței naționale (atât a consumatorilor,
mii, Unibank și Banca Socială), în sumă de 13,3 mild. cât și a producătorilor) contra importului unor măr-
de lei [4]. Această sumă constituie peste 30 la sută din furi de proastă calitate, periculoase sau contrafăcute,
portofoliul de credite pe întreg sectorul bancar, con- este garantată prin Legea Republicii Moldova nr. 866-
form datelor din luna martie 2015. XIV din 10.03.2000 privind barierele tehnice în calea
Mai mult. În situații de criză economică, instituțiile comerțului, care prevede posibilitatea utilizării unor
responsabile implementează o politică fiscală restricti- măsuri netarifare în acest scop. Din momentul adop-
vă pentru activitatea antreprenorială, prin majorarea tării legii, autorităţile moldovene au aplicat instru-
ratei de bază a dobânzii de patru ori, în perioada ianu- mentul respectiv al politicii comerciale la importul
arie – februarie (de la 4,5% până la 13,5%), motivând produselor în ambalaje din plastic sau tetra pak, prin
decizia luată prin necesitatea stabilizării cursului leului încasarea taxei ecologice. Taxa ecologică este aplicată
din anul 2008, în mărime de 0,8-3 lei pentru un am-
fața de valutele principale. Ca urmare a acestor acțiuni,
balaj, în funcţie de volumul recipientelor. Principalii
în martie curent portofoliul de credite pe întreg sec-
parteneri comerciali ai Moldovei au considerat ca fi-
torul bancar s-a redus cu peste 857 mil. de lei, consti-
ind discriminatorie colectarea acestei taxe ecologice
tuind 41,97 mild. de lei, conform datelor Băncii Naţi- doar de la importatorii produselor menționate, deoa-
onale. Diminuarea portofoliului de credite s-a produs rece ea nu se încasa de la producători autohtoni, pro-
la toate băncile comerciale din țară, cu excepţia uneia. vocând măsuri similare din partea lor față de produse
Liberalizarea comerțului nu exclude posibilitățile sensibile autohtone. La începutul anului 2011 Ucraina
de protecție a producătorilor autohtoni. Țările-membre a demarat o acţiune legală împotriva Republicii Mol-
ale OMC pot recurge la unele măsuri de protecție cre- dova în cadrul Organizaţiei Mondiale a Comerţului
ând bariere în calea importului excesiv, dacă acesta cerând sistarea taxei ecologice [6], ulterior însă dispu-
aduce sau poate să aducă daune unor ramuri concrete ta a fost lăsată la discreţia părţilor. În continuare toți
ale economiei naționale. partenerii principali ai Moldovei, ai OMC, au con-
Aceleași măsuri pot fi aplicate și în cazul unor firmat necesitatea introducerii taxei în conformitate
ramuri noi, de perspectivă, care trec prin anumite cu obligațiunile internaționale asumate de Republica
dificultăți temporare de dezvoltare. Aplicarea lor tre- Moldova. Concomitent, au apărut și unele probleme
buie să fie transparentă și să funcționeze atât timp și legate de oportunitatea ridicării competitivităţii şi ca-
doar în măsura în care este necesară pentru prevenirea lităţii produselor autohtone, reducerii costurilor de
sau înlăturarea unei daune serioase. Utilizarea unor producere şi a presiunilor administrative, moderniză-
măsuri de protecție împotriva importului, care repre- rii proceselor de producere.
zintă un obiect de dumping sau este subvenționat de E cazul să constatăm că până în prezent nu sunt
țara de origine a mărfii, cât și împotriva importului, utilizate toate posibilitățile de aplicare a măsurilor ta-
care prin cantitate și condiții de livrare dăunează sau rifare în scopul protecției contra importului.
riscă să dăuneze producătorilor autohtoni, este regle- Conform primului raport al Secretariatului OMC
mentată de Legea Republicii Moldova nr. 820-XIV privind examinarea politicii comerciale a Republicii
din 17.02.2000 privind măsurile antidumping, com- Moldova, tariful mediu aplicat a crescut de la 4,9%
în 2001 (când țara a aderat la OMC) până la 5,3% în
pensatorii și de salvgardare, care a intrat în vigoare
2009, precum și până la 6,3% în 2015 [7, p. 28]. Cu
din momentul ratificării documentelor de aderare a
toate acestea, tariful mediu consolidat, negociat cu
Republicii Moldova la OMC. Până la acest moment,
OMC, bazat pe Nomenclatorul de descriere și codifi-
guvernul nu dispunea de asemenea posibilități de care a mărfurilor, conform Sistemului armonizat 2015
apărare a producătorilor autohtoni și care să fie pre- (HS12) constituie 7,7%. Reieșind din obligațiunile
văzute de lege. Prevederile normei respective fuseseră privind tariful vamal, există posibilitatea fixării în per-
implementate doar în scopul protejării producători- spectivă a unor taxe mai înalte la această poziție.
lor autohtoni din industria zahărului, prin introdu- E de menționat, de asemenea, că urmare a analizei
cerea unor măsuri speciale de salvgardare. Începând datelor pentru 2015 numai pe 27 din 9448 poziții tarifa-
cu 1 august 2003 a fost introdusă o taxă excepţională re, incluse în Nomenclator (HS12), taxele vamale apli-
în valoare de 40% la importurile de zahăr de trestie, cate depășesc valorile taxelor vamale consolidate. Ele în
care costa pe piață cu circa 50% mai puțin decât pro- primul rând includ unele poziții tarifare din categoria
dusul autohton, inițial pentru 200 de zile, în scopul „carne de porcine proaspătă, refrigerată sau congelată”,
protecției producţiei interne de zahăr. Pe parcursul „carne și organe comestibile ale pasărilor, refrigerate
anilor următori, bunăoară, în 2008, măsurile de salv- sau congelate”, precum și „unt și alte substanțe grase
gardare a producţiei autohtone de zahăr au fost extin- provenite din lapte”. Acestea pot fi explicate prin nece-
se încă pentru 4 ani [5]. sitatea de protecție a producătorului autohton.

Akademos 4/2015| 93
ECONOMIE

Din considerentele respective, unele mărfuri tarifare la importul anumitor mărfuri din ţările în
moldovenești pentru import sensibile, cum ar fi: pro- curs de dezvoltare şi CSI. Acest regim însă, pe lângă
duse alimentare, băuturi și tutun, încălțăminte, pre- faptul că se limitează doar la anumite mărfuri, poa-
cum și produse din piele, au fost protejate prin aplica- te fi sistat în orice moment, ba chiar reziliat în cazul
rea celor mai înalte taxe vamale. apariţiei unor dificultăţi la producătorii locali autoh-
Stabilitatea și previzibilitatea normelor OMC și toni. Unele ţări beneficiare ale SGP riscă să fie excluse
prevederilor Acordului de Asociere cu UE creează în din lista celor care beneficiază de un regim comercial
general condiții favorabile pentru dezvoltarea antre- preferenţial din anumite considerente economice sau
prenoriatului autohton. Or, din momentul aderării la politice. La fel, nu există garanţii că ţările dezvolta-
OMC și apropierii de UE în țară se atestă un anumit te vor oferi acest regim în continuare, pentru că nu
consens privind aducerea comerțului exterior la nor- există un cadru legislativ anume care să le oblige să
mele și principiile pieței, însă instituțiile implicate în procedeze întocmai.
activități comerciale externe încă nu ating standardele După aderarea la OMC exportatorii din Republica
cerute, ceea ce are un efect negativ asupra etapei de Moldova au obţinut acces preferenţial stabil exprimat
folosire a avantajelor oferite. prin fixarea unor taxe vamale mai mici, comparativ cu
Formarea unei structuri instituționale cores- cele precedente, pe pieţele ţărilor-membre ale acestei
punzătoare de piață, inclusiv a uneia tangențiale de organizaţii, care pe moment constituie 161 de țări. În
comerț exterior, atât pentru Republica Moldova, cât și perioada aderării la OMC multe piețe au fost abso-
pentru alte țări de economie în tranziţie, este un pro- lut noi pentru mărfurile moldoveneşti. În continuare,
ces complicat şi de durată care, practic, nu are prece- acest regim preferenţial va fi fixat pentru toate tipurile
dente. În ţările dezvoltate astfel de structuri instituţio- de mărfuri exportate din Moldova pe pieţele ţărilor-
nale se formau în decurs de ani sau chiar de generaţii membre ale OMC. Pe parcursul anilor, după aderarea
întregi. Ţările cu economia în tranziţie s-au pomenit Republicii Moldova, și partenerii principali comer-
faţă în faţă cu necesitatea formării unor atare structuri ciali din spațiul CSI au obținut acest statut. Actual-
instituţionale într-o perioadă foarte scurtă. Iată de ce mente comerțul țării se desfășoară preponderent cu
o simplă copiere sau un ordinar împrumut direct de țările-membre ale OMC. În 2014 volumul comerțului
experienţă de la ţările dezvoltate în crearea structuri- exterior al Republicii Moldova a crescut de 5,3 ori, in-
lor instituţionale nu sunt întotdeauna potrivite pentru clusiv exportul de peste 4 ori în comparație cu 2001
economia țărilor cu economia în tranziţie. [8]. Rămâne un lucru evident că aderarea Moldovei la
În fond, respectarea legilor OMC în sfera politicii OMC reprezintă o condiţie necesară pentru integra-
naţionale şi a activităţii instituţionale legate de des- rea ei completă în economia mondială şi, în primul
făşurarea comerţului exterior ar trebui să încurajeze rând, în cea a ţărilor Uniunii Europene.
reformarea economică a ţării şi accelerarea integrării Aderarea Moldovei la OMC a contribuit deja la
sale în sistemul economic internaţional. consolidarea relaţiilor economice cu ţările Comuni-
Statutul de membru al OMC oferă o posibilitate tăţii Europene. Aproape fiecare punct al Acordului
benefică de apărare a intereselor întreprinzătorilor pe privind Parteneriatul şi Colaborarea între Moldova
pieţele ţărilor-membre ale acestei organizaţii, ceea ce şi UE, precum și al Acordului de Asociere cu UE se
lipsea până la aderarea la OMC. bazează pe legislaţia GATT/OMC, ceea ce simplifică
2.2 Modificarea accesului la piaţă considerabil procesul apropierii ţării de UE. Apariţia
Odată cu aderarea la OMC, au avut loc două unor posibilităţi favorabile intensificării exportului
modificări esenţiale privind accesul pe pieţele ţărilor va crea, la rândul său, stimulentele necesare pentru
membre ale OMC. creşterea volumului de producere şi modernizarea
Prima modificare se referă la instituirea unui sta- potenţialului industrial al tării.
tut permanent şi necondiţionat de ţară favorizată în A doua modificare se referă la dobândirea califi-
comerţul cu alte ţări-membre ale acestei organiza- cativului de ţară cu economie bazată pe principii de
ţii. Până la aderarea la OMC, Moldova beneficia de piaţă, odată cu aderarea la OMC. Schimburile comer-
un regim preferenţial doar în relaţiile comerciale ciale libere au de suferit în condiţiile în care se aplică
cu unele ţări dezvoltate în corespundere cu Siste- un tip de măsuri antidumping, altul decât în econo-
mul General Preferenţial (SGP), printre care: ţările mia bazată pe principii de piaţă şi anume – a unor
Uniunii Europene, SUA, Suedia, Japonia şi Canada. proceduri protecţioniste, netransparente şi potenţial
SGP reprezintă un regim deosebit de reglare vamal- discriminatorii, precum şi a unor bariere tehnice în
tarifară, esenţa căruia constă în acordarea unilaterală, comerţ, bariere introduse de ţările dezvoltate împotri-
din partea ţărilor dezvoltate, a unor înlesniri vamal- va importului din ţările CSI, care nu sunt membre ale

94 |Akademos 4/2015
ECONOMIE

OMC. În corespundere cu articolul VI GATT/OMC, privește protecția intereselor exportatorilor pe piețele


măsurile antidumping pot fi aplicate faţă de articolele țărilor membre ale acestei organizații, precum și acce-
importate al căror preţ de export este mai scăzut decât sul la mecanismul internațional de rezolvare a litigiilor
„preţul obişnuit”. Mai mult decât atât, dacă pentru ţă- comerciale.
rile-membre ale OMC prin „preţ obişnuit” se subînţe- Așadar, regimul schimbului liber de mărfuri pe
lege costul mărfii pe piaţa internă a ţării-exportatoare, pieţele externe a creat condiții favorabile pentru dez-
atunci pentru ţările care nu sunt membre ale acestei voltarea agenților economici implicați în activitatea
organizaţii se utilizează costul de pe piaţa internă a economică externă. Cu toate acestea, țara noastră a
ţării-importatoare. Asemenea comparaţii adesea nu folosit insuficient instrumentele politicii comerciale
sunt în favoarea ţărilor în tranziție, care nu sunt mem- liberale în urma aderării.
bre ale OMC. În aceste ţări costul resurselor de muncă În această ordine de idei, pot fi identificate două
este substanţial mai mic decât în ţările cu economie grupuri de probleme: specifice și generale. Primele
dezvoltată. În ultimă instanţă fenomenul se răsfrân- sunt legate de lipsa unei colaborări consistente între
ge asupra unui preţ mai mic al mărfurilor din aceste Guvern și mediul de afaceri privind depistarea difi-
țări comparativ cu cele din ţările OMC. Ţările care cultăţilor apărute atât pe piața internă cât și pe piețele
nu sunt membre ale OMC nu dispun de argumente de desfacere, dar și deficitul unor capacități analitice
suficiente pentru a demonstra prezenţa unor avantaje pentru formularea și argumentarea pozițiilor în urma
concurenţiale, cum ar fi și cel al costului mai mic al litigiilor comerciale cât și de aplicare a instru-
resurselor de muncă. mentelor politicii comerciale în scopul protejă-
În conformitate cu practica OMC, atribuirea cali- rii intereselor producătorilor autohtoni. Actual-
ficativului de ţară cu economie de piaţă se realizează mente, ca și în perioada aderării Republicii Moldova
de facto ca o parte a sistemului pârghiilor de reglare a la OMC, mulți antreprenori sunt îngrijorați de efectele
care ar putea să se producă pe piața internă în pro-
procesului de aderare.
cesul integrării europene, necunoscând avantajele
2.3 Accesul la mecanismul de rezolvare a litigii- comerțului liberalizat. Ei nu au fost și nu sunt în sta-
lor comerciale re să estimeze corect impactul aderării și să identifice
În corespundere cu legislaţia OMC, fiecare mem- noi posibilități de a se afirma pe piețele de desfacere,
bru are acces egal la mecanismul de soluţionare a liti- recent deschise. De asemenea, își așteaptă rândul re-
giilor. Majoritatea ţărilor cu economie în tranziţie sunt zolvarea unor probleme legate de necesitatea ridicării
relativ mici şi extrem de dependente de comerţul in- competitivităţii şi calităţii produselor autohtone, mo-
ternaţional. Ele au nevoie de acces la un mecanism im- dernizării proceselor tehnologice de producere.
parţial şi obligatoriu de rezolvare a litigiilor comerciale. Problemele de ordin general se referă la necesi-
Din momentul obținerii statutului de țară-membră a tatea reformării economiei naţionale. Reforma sferei
OMC, Republica Moldova a inițiat în 2011 litigiul co- relațiilor economice externe, începută cu aderarea la
mercial împotriva Ucrainei în legătură cu aplicarea OMC, ar putea impulsiona și alte domenii economice,
taxei accizului în mod discriminatoriu la importul contribuind la elaborarea politicilor economice suste-
băuturilor alcoolice, în raport cu băuturile de origine nabile și perfecționarea metodelor de gestionare a eco-
ucraineană [9]. Măsura în cauză a afectat exportul spir- nomiei țării în general. Totuși, reformarea sectorului
tului distilat din Republica Moldova în Ucraina. politicii economice externe nu s-a produs odată cu o
Se pare că realizarea avantajelor expuse mai sus îi reformare pe măsură a sectorului financiar, aplicării po-
va permite Moldovei să intensifice exportul în ţările liticii fiscale stimulatoare pentru dezvoltarea agenților
OMC, ceea ce va contribui la echilibrarea soldului ne- economici, beneficiile reformării activității de între-
gativ al balanţei comerciale cu aceste ţări şi îi va per- prinzător încă urmează să fie valorificate etc. Schim-
mite să devină în perspectivă un participant activ la barea frecventă a guvernelor în ultima perioadă a adus
mecanismul de rezolvare a litigiilor comerciale. la încetarea reformelor demarate. Domeniul relațiilor
economice externe rămâne unul dintre cele mai dezvol-
CONCLUZII tate din toate sectoarele economiei naționale. Impulsio-
narea reformelor economice în baza Acordului de Aso-
Statutul de stat membru al OMC, precum și sem- ciere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană
narea Acordului de Asociere cu UE, oferă condiții fa- UE este vitală pentru dezvoltarea statului.
vorabile de promovare a mărfurilor moldovenești și Slăbiciunea instituțiilor statului, caracteristică
de majorare a volumului exporturilor pe piețele țărilor unui stat fragil, poate ridica obstacole aproape insur-
membre respective. Totodată, acest statut deschide noi montabile în calea îndeplinirii agendei de dezvoltare
posibilități Guvernului Republicii Moldova în ceea ce economică a țării în viitor.

Akademos 4/2015| 95
ECONOMIE

BIBLIOGRAFIE Safeguards G/SG/N/10/MDA/2/Suppl.1. 19 February


2008 Notification Pursuant to Article 12.1(C) Of The
1. World Economic Outlook Database of International Agreement on Safeguards of Republic of Moldova. https://
Monetary Fund, April 2015. http://www.imf.org/external/ www.wto.org/english/tratop_e/safeg_e/safeg_e.htm
pubs/ft/weo/2015/01/weodata/index.aspx (accessed (accessed 13.05.2015).
13.05.2015) 6. World Trade Organization, WT/DS421/1 G/L/952
2. OECD (2015), States of Fragility 2015: Meeting Request for Consultations by Ukraine Moldova – measures
Post-2015 Ambitions, OECD Publishing, Paris. http:// affecting the importation and internal sale of goods
dx.doi.org/10.1787/9789264227699-en, p. 43. (environmental charge), 21 February 2011.
3. Strategia reformei cadrului  de reglementare a 7. Wolrd Trade Organization, WT/TPR/S/323, WTO
activităţii de întreprinzător pentru anii 2013–2020  şi a Secretariat report about the Trade Policy Review of
Planului de acţiuni pentru implementarea acesteia în Republic of Moldova,14 September 2015.
anii 2013–2015, aprobată prin hotărârea de Guvern nr. 8. Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova.
1021 din  16.12.2013. Comerţul exterior al Republicii Moldova (1997-2014).
4. Banca Naţională a Moldovei. Investigaţiile http://www.statistica.md/category.php?l=ro&idc=336&
Preliminare ale Companiei KROLL au fost finalizate, (accessed 13.10.2015).
comunicat de presa din 22.04.2015. http://bnm.md/md/ 9. World Trade Organization, WT/DS423/1 G/L/954
other_press_releases ( accesat 22.04.2015). Request for Consultations by Moldova Ukraine – taxes on
5. World Trade Organization, Committee on distilled spirits, 7 March 2011.

Ilie Bogdesco. Miguel de Cervantes. Ilustraţie la cartea Don Quijote, 1989

96 |Akademos 4/2015

You might also like