2 Ss 2 s “ \ 5 si : 5 } Numeroase studi au descopertcficultaile pe care le au copii cu autism o : sau cu alte afectiuni inrudite de a deduce géndurile, convingeil, orintele si intentiile celor din jur. Teoria minti la copiii cu autism este ‘ nee ‘arte care analizeazi felul in care a if inftuenteard diverse aspecte functionale ale dezvoltxi copilor cu autism. De asemenca, cartea descre rezultatele cercetailorexperimentae care au incercat si ‘mbunatateascé abilitaile asocate in mod obisnuit cu intelegerea minti altor persoane. t in Autor acestui ghid abordeaz mai multe problemede teoria mini ~ interpretarea expresiilor faciale ~ recunoasterea sentimentelor de bucure, trstefe,suparare sifricd 1 ~ felulin care sentimentele sunt influentate de ceza ce se intampla sau q urmeazi si se intimple ~ cum sé vezi lucruile din perspectiva altel persoane cum si intelegi convingerile si cunostinfele altel persoane i Patricia Howlin Simon Baron-Cohen Judie Hadwin Teoria mintii la copiii cu autism un ghid practic Teoria mint a copii cu autism este un ghid practicsi bogatilustrat, care se adreseaza psihopedagogilor special, psihologilcr, terapeutilor, {ogo- pezilorsiparintilor care au in gi un copil cu autism. "TURA FRONTIERA, ‘editurafrontiera.o. 158 978-606-933713-4 IM £ 6 = 3 2 E 3 EDITURA FRONTERANOTA CATRE PROFESORI $! PARINTI Ghidul de fap vi pune a ispoeitie mmult material Iustrat,pe care putet! {olosi ait acasa, sila gooald Cantitatea mare de material nu rebuie sivides- ‘eurajeze.Scopul ui este svi ofere posibilitatea dealucra omuitime de exemple Snmoduri cit mai diferite, astél inet copilul sé inyleaga din ce ince mat bine ‘ce inseamni mintea, gandurile intentile, dorinjele si emotile.Uneor,termenit ‘de specialitate s-ar putea sf vi surprinda (de ex. in Introducere). Nu vi isafi excurajati nic de aocstl torment, itrucdt seopul lor este doar acela de aoferi contertultiinific de care wenevele cittorul de specialitate.Sperim ca ghidul ‘sh fleancestbilgide uilitae procticl. Ne-am buicuresalim dela dumneavcastr& “cate ugoril lestMuttumirt Afost plblientd sub tihul Fadwin, J, Bsron-Coher, §, Howlin, P, & Hdl K, (1996) Can we teach chile «dren with autism to understand erzotions, belief, or pretence? Development and Peychopathology, 8, 345-265, Partea | Introducere CONTEXTUL APARITIE] ACESTUI GHID S| OBIECTIVELE SALE ‘Autismulesteotulburare complena, care afecteazimmulte aspectefunctions- Jedinviaja unui copi, Cele mai afectat2 sunt dezvoltarea social gicormunicarea, chiar in eal persoanelor cuinteligentinon-verbalé normali,aracestedificul- ‘igi sunt exacerbate de stereatpii comportamental, interese obsesive irutine. Deg! ,chigma"* autism aiepirat un numar impresionantdecercetari,cauzcle ‘sant in mod evident importanti in multe dintre cazuri deg in momental scrie- ‘il aceste cérfimu fusese descoperit mci un mecanism genetic specific Diverse ‘ratamente, in special de natard compertamentali, potfifolosite pentru. reduce ‘anumite probleme secundare asociate cu autismul®, dar anormaliifile sociale gi de coraunicare se dovedesc, n general, mai rezistente fata deintervengi. Ghidul de fat se concentreatoemai pe remedierea unor astfel de probleme. INCERCARI ANTERIOARE DE IMBUNATATIRE A DEFICITELOR SOCIALE $I COMUNICATIVE IN AUTISM Exist sutede studi cae sustn ckimbunétajescabilitatie sociale si comu- nicativealecopilor gl aduiloreu autism Tracamentepebazi de medicament, vitamine$! dot, interventibazate pe, ‘mbrétigae”terapiicy muzica” saz,ani- ‘male’ comunicaree facltata programe de stimulare senzorialagi ied precun i multe altle toate gi au sustinavoriflor. Din plate relatarile de succes sunt Tareori sustinuce de doveai experimentale. Interventile care s-au dovedit cele rai eficace sunt cele care presupun ungrad ridicat de structuzare,cu acoent pe® ‘TEORIAMINTIILACOPII CU AUTISM ‘decvoltarea unor silt! mai adsovate de eomunicare gi socializzreS Mai mute shacii au ercetet postbilitatea des folostcat Jay divercemetodedereducere aansietitiis-andoveditefientein rbindtifiren ‘nteractiunilorsocisle” Jocal de olgipsthodrama pot, deasementa, se Blosite pentru dervokarea abilitifilor sociale ar hiegistrrile video se pot davediuilein oferirea de febecnreducereaunorcomporamentewident anormal, cum arfprivirteinistente, grimasele facale sau vocaliziile i LIMITARI ALE INTERVENTIILOR TRADITIONALE Desi programele de ability sociale si comunieative ot aves un impact {important asupra anumitor aspeete ale functionériicociale,generalizarca Jor in situaticare nu au fost incluse im predaze eate cel mai adeseaFimitetl. Mai mult, nu exist sufcionte dovecicés-ar produce ofmbundtifire general a capacitati de intelegere social, Sincronizares abilitatilor verbale cu cele xon-verbale (cum ar ficontactul vizual, ambetele gi gesture) rine, de ‘asemenea, precar2 "De wremece problemole de injelegere social sunt funda ‘mentale in autism, probabil edu este deloc surprinalterfeptul cf prograzmele de interventie care se concentreaza doar pe anumite defciente aun succes liitat. Prin urmare este logic si presupunemeun accent pus pedezveltsrea aspectelor chee ale intelegerii sociale ar putea duc laechimabési mai ample ale comportamentului social. Cualte cavinte, in loc s8incerce schimbarea ‘unor comportamente specifice in situaii specifce, interventille cae igi pro- pan imbundttireaintelogeri sociale ar putea produce schimbiri de mat mare amploare gi celitative ale abilittilor sociale sicomunicative ale indiviailor, Caresuntinsiaspectelecheieale infelegri sociale care au cele mal meri sanse si influenteze major dezvoltarea generala? Studi recente azwpra copi- lor normali de varste mic au accentuat importanfa dezvoltitii une’ teoril ‘Amin’, {aceasta este aria in jurul céreiasugerim si se dezvole viltoarele programe de nterventi. COPILUL NORMAL CA , CITITOR AL MINTII"!® Teorie mintii"inseamna capacitatea dea deduce starile mentale ale altor ‘oameni (gindurile, convingerile, doringele,intentiile ete), precum $i eapaci- tateade afolostacesteinformatii pentru a interpreta ceeace acagtia spun, de INTRODUCERE ’ «a intelege comportamentul lor gi de a anticipa czea ce vor face in continuare. ‘inmomental in care copiii ici incep s& vorbeascd, este Limpede cd ei vorbese despre actin ca despre stiri mentale, inci dela 18-30 de hi, copiii normali fac referire la ointreaga gama de stiri mentale: emotii, dorinte, convingeri, andar, vise, actiuni simbolice ete fn jurul varstei de 8-4 ani, dupa cum rat studiile experimentale, teoria minti este bine dezvoliatala copit.Cutoa~ te acestea, dezbateri recente au pus a indoialé denumirea de teorie” aacestet capacitaji, Nu discutim aici aceasté chestiune, der vom folosi termentl mai neutra capacitate de citire a mint” (mind-reading), ‘Dennett!® a sugerat cf proba de turnesol” « capacitatii unui copil de a citimintes cunt eituatiilo care presupin convingerifalse Astfel. dard nn copil se ci bani se afl in vasul vechi de porjelan, dar e& hotul Bill evede cise afl in sertar, a intrebarea unde va cuts hoful Bil banil, el va rispunde cf hop ‘a cduta in locul grepit, $i amume in sertar. Conform lui Wimmer si Perner"#, «are aufolosit un exercitiu asemAnétor de convingeri false, copilide 4ani sunt capabili si eacd unastfal de test.O adaptare aproceduriifoosite® este lus- atin Figura Lt ‘Dupa cum se poste vedea in aceasta figuri, copilul care parcurge testul trebuie si-si dea seama cde vreme ce nu era precenté atunci cand biluja a. fost mutaté din locul ei initial, fetiza ma vdrut cum a fost mutatébiluya, deci zu poate sti ci a fost mutatd, prin urmare continua sd eveada ed biluta se afl. {nlocaliniial. Cand sunt intrebati Unde va cluta Sally biluta?”(o intrebare: Jegatd de ceea ce exede Sally, deci de convingeri), marea majoritate a copiilor de 4 ani sunt capabili si réspundi corect. Capacitatea de a intelege convingerile false este ocapacitate complex, deoarece copilul trebuie si find cont de convingerea lui Sally (ceea ce crede a) pentru si putea anticips eorect comportamentul, Cu toate acestea, chiar gia varste mai miei, copiii normali dovedesc ca sunt perfect constienti de ‘aptul cd oamenii auin minte informatii -cualte euvinte, cau star informa ‘ionale. Unul din primele semne ale acesteiintelegeri este capacitatealor de: a trece testele de schimbare a perspectivel Pot identificate doud nivele de schimbare a perspective vizuale:Primul se mumegte nivelul 1~ capacitatea de a deduce ceea ce poate vedes alté persoana. Acest nivel se dovedeste afi prezent incl dela virsta de 2 ani™ Astfel.copiide 2 ani pot scoate sau aduce diverse obiecte fr cémpul viaual atunci cindli se cere acest lucru. Schimba- reade perspectiva vizualé de nivel 2 se referd le capacitatea de a deduce cum se inftigeazd un obiectaltei persoane, Acest nivel pare sd se dezvolte pe o perioadé mai indelungatd. De fapt, abia la 9-4 ani copiti pot trece cu upurinyd