Decizia surprinzătoare a britanicilor de a părăsi Uniunea Europeană, în urma unui

referendum istoric desfășurat anul trecut, se traduce în termeni tehnici prin

activarea articolului 50 al Tratatului Uniunii Europene. Theresa May, primul
ministru al Marii Britanii, a anunțat deja că intenționează să facă acest pas până la
sfârșitul lunii martie 2017. Acest lucru înseamnă că din acel moment vor mai fi doi
ani de discuții și negocieri, la capătul cărora Londra va spune adio definitiv
proiectului european.

În opinia primului ministru, ieșirea din UE este motivată de dorința britanicilor de

a decide singuri politicile în privința imigranților și a pune capăt supremației
legiilor europene. Mai mult, în mod repetat, Theresa May a declarat că “Brexit
înseamnă Brexit”, adică nu va exista niciun fel de compromis cu privire la statutul
pe care Marea Britanie îl va avea în raport cu Uniunea Europeană. Guvernul de la
Londra dorește o separație totală de Bruxelles, deși a afimat că dorește să obțină
acorduri de liber schimb cu UE. Astfel, în pofida unor declarații mai puțin
diplomatice din ultimul an, ambele părți arată că au tot interesul să continue un
parteneriat comercial, dar rămâne de văzut care va fi forma finală a acordului.

Până la acel moment, este indiscutabil că raporturile economice și politice dintre

Marea Britanie și restul țărilor care fac parte din UE se vor schimba fundamental.

România va trebui să își negocieze noi acorduri comerciale cu Marea Britanie. În

cadrul UE, relațiile dintre cele două țări erau reglementate prin statutul Uniunii.
Marea Britanie și România nu au avut în trecut un schimb comercial foarte intens,
ceea ce înseamnă că Brexitul nu va aduce schimbări importante. În 2015, valoarea
exporturilor românești a fost de 2,3 miliarde euro (aproximativ 4,4% din totalul
exporturilor), în timp ce importurile au fost de 1,5 miliarde de euro (2,5 din totalul
importurilor). Cel mai probabil, în urma Brexitului, comerțul ditre cele două țări va
fi la cote și mai scăzute decât cele înregistrate anterior.

Cetățenii români care doresc să muncească sau să locuiască în Marea Britanie vor
fi cei mai afectați de Brexit. Conform informațiilor din presa engleză, Londra va
introduce măsuri de restricționare severă a imigrației și va limita accesul la
beneficiile sociale, după activarea Articolului 50. Nu este deloc exclus ca românii
să aibă nevoie de vize pentru a călători în Marea Britanie, iar celor care vor să
muncească în regat li se pot cere garanții inexistente până acum. În ceea ce îi
privește pe cei peste 130.000 de rezidenți români în Marea Britanie, ei nu vor mai
beneficia, probabil, de drepturile garantate până în prezent de Uniunea
Europeană. Situația lor va fi reglementată atât de acordurile dintre UE și Marea
Britanie, cât și de tratatele pe care Bucureștiul le-ar putea încheia cu Londra.

Un caz particular îl reprezintă studenții români aflați la universități britanice și

care se bucură de taxe mai reduse, datorită statutului de țări UE pe care Marea
Britanie și România le aveau. În noua situație, studenții români ar urma să
plătească taxe considerabil mai mari, însă și în acest caz rămâne de văzut cum vor
decurge negocierile și care va fi politica efectivă a guverului de la Londra.

Nu în ultimul rând, ieșirea Marii Britanii din familia europeană duce la o diminuare
semnificativă a bugetului comunitar. Fără cei peste opt miliarde de euro pe care
Londra îi trimitea la Bruxelles, bugetul UE va trebui să fie regândit, astfel încât să
nu pericliteze politicile europene. Pentru România, o beneficiară netă în ultimii
ani a fondurilor, această austeritate ar putea însemna fie o creștere a
contribuțiilor, fie o diminuare a câștigurulor financiare. În ambele cazuri, țara
noastră se vede într-o situație care trebuie gestionată cu mult mai multă
responsabilitate fiscală.

Dincolo de consecințele strict financiare și sociale pe care Brexitul le are asupra

României, nu trebuie neglijat nici aspectul cultural. Ieșirea Marii Britanii din UE a
aruncat o umbră serioasă de scepticism asupra proiectului comunitar și a
alimentat în primul rând curente și atitudini politice extremiste, inclusiv în
România, o țară atașată în mod tradițional de valorile europene.

“În fața provocării pe care Brexitul o pune atât liderilor europeni cât și cetățenilor
obișnuiți, inclusiv români, devine clară nevoia unor politici tot mai active de a
transparentiza și a pune în prim plan beneficiile imense pe care fiecare membru al
UE le-a dobândit în urma acestui aranjament instituțional remarcabil. Poveștile de
succes trebuie spuse și reamintite pentru a sublinia încă odată de ce proiectul
european reprezintă o garanție fundamentală a democrației, stabilității și
bunăstării”, a declarat europarlamentarul Cristian Bușoi.