UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE DREPT

CURSUL
DREPT PENAL

Articolul 207
Scoaterea ilegală a copiilor din ţară

Doctor în drept, lector universitar : Spoială Alexandru

Corobcă Cezara

Grupa 1504, Anul III

Data remiterii: 13.02.2018

0
 Cuprins:

1. Introducere..............................................................................................................................3

2. Semnele elementelor componenței de infracțiune..................................................................3

3. Prevederi legale cu privire la trecerea frontierei de stat a minorilor.......................................6

4. Caz din practica Curții Supreme de Justiție............................................................................7

Bibliografie.................................................................................................................................9

1
 1. Introducere

În conformitate cu art. 11 al Convenţiei cu privire la drepturile copilului, statele-părţi

(inclusiv Republica Moldova) vor lua măsuri pentru a combate acţiunile ilegale de deplasare
și de împiedicare a reîntoarcerii copiilor în (din) străinătate. Tocmai în vederea creării unor
garanţii ponderabile ale protecţiei, acordate de Republica Moldova cetăţenilor săi minori,
oriunde s-ar afla aceștia, a fost adoptată norma de la art. 207 din CP al RM.

2. Semnele elementelor componenței de infracțiune

Obiectul juridic special al infracţiunii de scoatere ilegală a copiilor din ţară îl

constituie relaţiile sociale cu privire la ieșirea din Republica Moldova și aflarea în străinătate,
în condiţii de legalitate, a minorului (copilului). Întrucât atingerea adusă obiectului juridic
special se face fără o influenţare nemijlocită infracţională asupra corpului persoanei minore,
infracţiunea analizată nu are obiect material.

Victimă a infracţiunii prevăzute la art. 207 din CP al RM este persoana fizică

responsabilă, care la momentul săvârșirii infracţiunii nu a atins vârsta de 18 ani, indiferent
este ea cetăţean al Republicii Moldova, cetăţean al unui alt stat, sau apatrid.

Latura obiectivă a infracţiunii examinate se exprimă în fapta prejudiciabilă care se

concreti zează în:

a) acţiunea de scoatere a copilului din ţară;

b) inacţiunea de abandonare a copilului în străinătate.

Scoaterea copilului din ţară reprezintă strămutarea (trecerea) de facto a copilului peste
frontiera de stat a Republicii Moldova într-o oricare altă ţară străină. Pentru ca scoaterea
copilului din ţară să fie susceptibilă de a fi calificată potrivit art. 207 din CP al RM, această
scoatere a copilului trebuie să fie ilegală. Caracterul de ilegalitate a acţiunii de scoatere a
copilului din ţară se datorează mijloacelor sau metodelor de săvârșire a infracţiunii: acte false
sau o oarecare cale ilegală.

Prin “acte” se au în vedere, înainte de toate, actele de identitate. Astfel, conform Legii
cu privire la ieșirea și intrarea în Republica Moldova, adoptată de Parlamentul Republicii
Moldova la 9.11.19941, cetăţenii Republicii Moldova și apatrizii, domiciliaţi pe teritoriul ei,

1
Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 6, 1995.

2
au dreptul de a ieși din Republica Moldova în baza pașaportului, iar refugiaţii – în baza
documentului de călătorie, eliberat de organele competente; cetăţenii străini pot ieși din
Republica Moldova în baza actelor de identitate naţionale în vigoare și a actelor prin care se
acordă dreptul de ieșire din Republica Moldova.

Potrivit Legii privind actele de identitate din sistemul naţional de pașapoarte, adoptate
de Parlamentul Republicii Moldova la 9.11.19942, pașaportul cetăţeanului Republicii Moldova
poate fi eliberat de la naștere; pașaportul pentru apatrizii care domiciliază permanent pe
teritoriul Republicii Moldova poate fi eliberat de la naștere; documentul de călătorie se
eliberează persoanelor cărora li s-a acordat statutul de refugiat, indiferent de vârstă; buletinul
de identitate al cetăţeanului Republicii Moldova se eliberează cetăţenilor de la momentul
nașterii pentru întrebuinţare pe teritoriul ţării sau peste hotarele ei, în conformitate cu
acordurile internaţionale.

În afară de actele de identitate, în contextul infracţiunii de la art. 207 din CP al RM, prin
“acte” se are în vedere:

a) cererea reprezentantului legal al persoanei în vârstă de până la 18 ani, în temeiul

căreia această persoană poate beneficia de eliberarea pașaportului sau a documentului de
călătorie, pentru a ieși din Republica Moldova;

b) consimţământul, legalizat notarial, al persoanei având vârsta de la 10 la 18 ani, care

pleacă să domicilieze în străinătate cu unul dintre părinţii săi;

c) declarația legalizată notarial a reprezentantului legal al minorului care iese din

Republica Moldova, privind desemnarea însoțitorului acestui minor;

d) consimțământul exprimat prin declarație, al ambilor părinți ai minorului, ale căror

semnături se legalizează notarial, cu privire la domicilierea minorului în străinătate etc.

Pentru a constitui mijloacele de comitere a infracţiunii prevăzute la art. 207 din CP al

RM, actele trebuie să fie false, adică să aibă modificată, în mod ilegal, o parte din conţinutul
lor (prin: adăugire de text; răzuire de text; corectare sau nimicire a unei părţi din textul
autentic; introducerea datelor suplimentare; semnarea în locul unei alte persoane; inserarea
imprimatei unei ștampile false etc.) sau să fie fabricate pe cale ilegală în întregime.

În calitate de metode de săvârșire a scoaterii ilegale a copiilor din ţară pot fi menţionate
următoarele căi ilegale: scoaterea copiilor din ţară în lipsa unor documente obligatorii sau cu
2
Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 9, 1995

3
folosirea unor documente nule, cu termenul expirat, străine etc.; ascunderea copiilor în locuri
special pregătite sau adaptate din mijloacele de transport etc.

Mai sus, am menţionat că fapta prejudiciabilă analizată se poate exprima și în inacţiunea

de abandonare a copilului în străinătate.

Abandonarea copilului în străinătate constă în părăsirea copilului pe teritoriul unui stat

străin și în nereîntoarcerea acestuia pe teritoriul Republicii Moldova, atunci când această
reîntoarcere este obligatorie. Abandonarea copilului în străinătate are loc ca urmare a scoaterii
legale (de exemplu, într-o excursie) a acestuia din Republica Moldova.

Așa cum rezultă din dispoziţia art. 207 din CP al RM, abandonarea copilului în
străinătate, prevăzută în această dispoziţie, trebuie deosebită de abandonarea copilului în
străinătate, prevăzută în dispoziţia art. 206 din CP al RM. În calitate de criteriu de deosebire
este indicat scopul făptuitorului, ceea ce este incorect: în cazul traficului de copii,
abandonarea copilului în străinătate reprezintă ea însăși un scop, nu o manifestare a realităţii
obiective. În fapt, voinţa legiuitorului trebuie interpretată în felul următor: dacă recrutarea,
transportarea, transferul, adăpostirea sau primirea unui copil ori darea sau primirea unor plăţi
ori beneficii pentru obţinerea consimţământului unei persoane, care deţine controlul asupra
copilului, s-a efectuat în scopul abandonării în străinătate, cele comise trebuie calificate doar
conform art. 206 din CP al RM, fără o calificare suplimentară potrivit art. 207 din CP al RM,
chiar dacă scopul sus-amintit se va realiza în practică. Sau altfel: dacă abandonarea copilului
în străinătate este însoţită de oricare din modalităţile alternative de la alin. (1) al art. 206 din
CP al RM, făptuitorul trebuie tras la răspundere numai în conformitate cu art. 206 din CP al
RM.

Infracţiunea prevăzută la art. 207 din CP al RM este o infracţiune formală. Ea se

consideră consumată din momentul trecerii de facto a copilului peste frontiera de stat a
Republicii Moldova sau din momentul părăsirii copilului pe teritoriul unui stat străin, atunci
când făptuitorul nu intenţionează să-l reîntoarcă.

Latura subiectivă a infracţiunii de la art. 207 din CP al RM se exprimă, în primul rând,

în vinovăţie sub formă de intenţie directă. Motivele infracţiunii date pot fi dintre cele mai
diverse: răzbunarea, interesul material, năzuinţa de a scăpa de copil etc.

Subiectul infracţiunii este persoana fizică responsabilă, care la momentul comiterii

infracţiunii a împlinit vârsta de 16 ani.

4
 Însă, pentru a putea fi subiectul infracţiunii prevăzute la art. 207 din CP al RM,
persoana trebuie să mai dispună și de anumite calităţi speciale. Această cerinţă rezultă din
prevederile de la alin. (5) al art. 11 al Legii cu privire la ieșirea și intrarea în Republica
Moldova: “Responsabili pentru viaţa, sănătatea și asigurarea drepturilor și intereselor
persoanelor în vârstă de până la 18 ani, care au ieșit din ţară, sunt reprezentanţii legali ai
acestora. În lipsa reprezentanţilor legali în cadrul unor grupe organizate, răspunderea o poartă
conducătorii grupelor”.

Așadar, subiectul special al scoaterii ilegale a copiilor din ţară poate fi: a) părintele
(părinţii); b) alţi reprezentanţi legali; c) conducătorii grupelor organizate de copii.

Prin “alţi reprezentanţi legali” trebuie de înţeles persoanele care, în virtutea legii, îi
înlocuiesc pe părinţi în exercitarea unor drepturi sau obligaţii (tutore, curator, părintele
educator etc.).

3. Prevederi legale cu privire la trecerea frontierei de stat a minorilor

Normele de drept național, dar și internațional garantează dreptul copilului și al părinților săi
de a părăsi orice țară, inclusiv propria țară, și de a reveni în propria lor țară. Acest drept nu
poate fi îngrădit, decât de restricțiile prevăzute în mod expres de lege.

Legea nr. 269 din 09.11.1994 cu privire la ieşirea şi intrarea în Republica Moldova:
Art. 1: Dreptul de ieşire şi intrare în Republica Moldova
(2)Minorii au dreptul de a ieşi şi de a intra în Republica Moldova numai însoţiţi de unul
dintre reprezentanţii lor legali sau de un însoţitor, desemnat prin declaraţie de către
reprezentantul legal a cărui semnătură se legalizează notarial. În declaraţie se indică scopul
călătoriei, durata acesteia şi ţara de destinaţie.

(3) Minorii (elevii şi studenţii) care au împlinit vîrsta de 14 ani şi sînt înmatriculaţi la
studii în instituţii de învăţămînt din alte state, la ieşirea şi intrarea în Republica Moldova,
prezintă actul de înmatriculare la instituţia de învăţămînt respectivă şi declaraţia eliberată de
unul dintre părinţi, autentificată notarial, care conţine consimţămîntul acestuia pentru ieşirea
şi intrarea minorului în Republica Moldova, cu indicarea ţării de destinaţie, scopului
călătoriei, perioadei de aflare a minorului în ţara de destinaţie, iar în cazul altor reprezentanţi
legali - consimţămîntul acestora, exprimat prin decizie a autorităţii tutelare. Declaraţia este
valabilă pe o perioadă de un an de studii.

5
 (4) În cazul în care minorul pleacă să se domicilieze în străinătate, este necesar
consimţămîntul, exprimat prin declaraţie, al ambilor părinţi ale căror semnături se legalizează
notarial, iar în cazul altor reprezentanţi legali - consimţămîntul acestora, exprimat prin decizie
a autorităţii tutelare.

Articolul 3.Depunerea cererii

(1) Cererea privind eliberarea paşaportului sau a documentului de călătorie se depune la

organele competente în modul stabilit de Guvern.

(2) Copiilor în vîrstă de pînă la18 ani şi persoanelor supuse măsurii de ocrotire judiciare
sub forma tutelei li se eliberează paşapoarte în temeiul cererii unuia dintre reprezentanţii lor
legali.

(3) Copiii în vîrstă de 10-18 ani care pleacă să se domicilieze în străinătate îşi prezintă
consimţămîntul exprimat prin declaraţie, în care semnătura lor se legalizează notarial.

(4) Prevederile alineatelor (2) şi (3) nu se aplică persoanelor care au încheiat o căsătorie
legală pînă la atingerea vîrstei de 18 ani.

(5) În cazul în care unul dintre părinţii copiilor în vîrstă de pînă la 18 ani nu acceptă
ieşirea acestora din Republica Moldova, refuzul se contestă în instanţa judecătorească de drept
comun competentă.

Deci, trebuie de reținut că nu este necesar consimțământul ambilor părți, în

condițiile unei călătorii cu copilul minor. De altfel, aceeași situație este valabilă și pentru
minorii care au împlinit vârsta de 14 ani și sunt înmatriculați la studii în instituții de
învățământ din alte state.

De reținut că legea impune acordul ambilor părinți, doar în cazul plecării minorului cu
domiciliul în străinătate, iar în cazul altor reprezentanți legali – consimțământul acestora,
exprimat prin decizia autorității tutelare.

4. Caz din practica Curții Supreme de Justiție

Dosarul nr. 1ra-1252/2012 din 18.12.2012

Potrivit sentinţei, Păpuşoi Valeria Vladimir a fost recunoscută vinovată şi condamnată

pentru faptul că, la 16 octombrie 2008, avînd intenţia de a pleca împreună cu copilul său
Păpuşoi Laurenţiu Iulian, născut la 23.01.2004 în Italia pentru a domicilia în această ţară,

6
încâlcind prevederile art. 1 alin. (4) al Legii nr. 269 - XIII din 09.11.1994 cu privire la ieşirea
şi intrarea în Republica Moldova, fără a dispune de consimțământul, exprimat în condiţiile
legii, a lui Păpuşoi Iulian Pavel, care este tatăl copilului Păpuşoi Laurenţiu Iulian, a ieşit de pe
teritoriul Republicii Moldova însoţindu-l pe ultimul la trecerea frontierei de stat. Astfel, întru
realizarea intenţiilor sale infracţionale Păpuşoi Valeria Vladimir l-a scos ilegal pe Păpuşoi
Laurenţiu Iulian din Republica Moldova prin punctul de trecere a frontierei de stat 2 "Leuşeni
- Albita", tăinuind scopul real al scoaterii copilului din ţară şi prezentînd în cadrul controlului
de frontieră a paşaportului său seria A 2955033, în care era aplicată fotografia acestuia. În
continuare, Păpuşoi Valeria Vladimir, întru realizarea scopului său infracţional, l-a transportat
pe fiul său minor Păpuşoi Laurenţiu Iulian în Republica Italia, pentru a domicilia pe adresa str.
Via Belini 81, ap. 7 din or. Modena

Prin decizia Colegiului penal al Curţii de Apel Chişinău din 13 iunie 2012, a fost admis
apelul apărătorului, casată sentinţa, şi pronunţată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit
pentru prima instanţă, prin care inculpata Păpuşoi V.V. a fost achitată de săvârșirea infracţiunii
prevăzute de art. 207 Cod penal, pe motiv că fapta ei nu conţine elementele infracţiunii
imputate.

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție Admite recursul ordinar declarat de

procurorul în Procuratura de nivelul Curţii de Apel Chişinău, casează decizia Curţii de Apel
Chişinău din 13 iunie 2012, în cauza penală în privinţa lui Păpuşoi Valeria Vladimir, cu
menţinerea sentinţei Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 20 decembrie 2011.

7
Bibliografie

1. Convenția Internațională cu privire la drepturile copilului, adoptată la 20.11.1989 la

New York, în vigoare pentru Republica Moldova din 25.02.1993;

2. Legea nr. 269 din 09.11.1994 cu privire la ieșirea și intrarea în R. Moldova;

3. Legea nr. 215 din 04.11.2011 cu privire la frontiera de stat a Republicii Moldova;

4. Legea nr. 273 din 09.11.1994 privind actele de identitate din sistemul național de
pașapoarte;

5. Hotărârea Guvernului nr. 125 din 18.02.2013 pentru aprobarea Regulamentului

privind eliberarea actelor de identitate și evidența locuitorilor Republicii Moldova;

6. Sergiu Brînză, Vitalie Stati, ”Tratat de drept penal. Partea Specială, vol. I”, Chișinău:
Tipografia Centrală, 2015.