Raport de progres

Planul de implementare a principiilor de

parteneriat

Chișinău, martie 2014

1
Conţinut

ACRONIME................................................................................................................................................ 3

SUMAR EXECUTIV .................................................................................................................................. 1

1. INTRODUCERE ................................................................................................................................... 2

2. CADRUL STRATEGIC NAŢIONAL .................................................................................................. 4

3. PROGRESUL VIZÂND IMPLEMENTAREA PIPP ......................................................................... 6

A. Apartenenţa naţională faţă de procesul de planificare strategică şi alinierea partenerilor de dezvoltare
la politicile naţionale ..................................................................................................................................... 6
B. Perfecţionarea instituţiilor şi sistemelor naţionale şi intensificarea utilizării lor de către partenerii de
dezvoltare ................................................................................................................................................... 11
C. Coordonare şi armonizare îmbunătăţită ................................................................................................ 16
D. Obţinerea rezultatelor şi monitorizarea lor............................................................................................ 24

3. CONCLUZII ŞI PAŞII PE VIITOR ................................................................................................... 26

ANEXA 1. CONSILIILE DE COORDONARE SECTORIALĂ, CONFORM SITUAŢIEI DIN

DECEMBRIE 2013 ................................................................................................................................... I

ANEXA 2. MONITORIZAREA PARTENERIATULUI GLOBAL 2013 ........................................... II

ANEXA 3. MATRICEA REZUMAT: STATUTUL ACŢIUNILOR, ŢINTELOR ŞI

INDICATORILOR PIPP CONFORM SITUAŢIEI DIN AUGUST 2013 .......................................... 3
Acronime
AMP Platforma de gestionare a datelor privind asistenţa externă
RAPC Reforma Administraţiei Publice Centrale
OSC Organizaţia Societăţii Civile
PD Partener de dezvoltare
DM Direcţia Muncii
CE Comisia Europeană
UE Uniunea Europeană
DUE Delegaţia UE
Ex-Ante Înainte de eveniment
Ex-Post După eveniment
GM Guvernul Moldovei
AATN Abordarea armonizată faţă de transferurile în numerar
IDEA Date integrate cu privire la asistenţa externă – sistemul bazei de date
a proiectului
SIIMF Sistemul Informaţional Integrat de Management Financiar
MR Ministerul de resort
ODM Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului
MAEIE Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene
ME Ministerul Economiei
SM Stat membru
CBTM Cadru Bugetar pe Termen Mediu
UNC Unitatea Naţională de Coordonare
AOD Asistenţa oficială pentru dezvoltare
OSCE Organizaţie pentru Securitate şi Cooperare în Europa
ABP Abordarea bazată pe program
PD Declaraţia de la Paris
MFP Managementul finanţelor publice
CPRF Cheltuielile publice şi responsabilitatea financiară
UIP Unitatea de implementare a proiectului
PIPP Planul de Implementare a Principiilor de Parteneriat
AT Asistenţă Tehnică
ONU Organizaţia Naţiunilor Unite
Sumar executiv
Între anii 2005 şi 2012, asistenţa oficială pentru dezvoltare practic s-a triplat de la 139m USD până la 513m
USD, ceea ce a dus la sporirea importanţei unei cooperări şi coordonări efective între Guvern ţi partenerii
internaţionali de dezvoltare.
Priorităţile de vârf ale Guvernului cu privire la asistenţa externă rămân a fi elaborarea unui sistem
instituţional şi regulatoriu funcţional pentru a dezvolta capacităţile de absorbţie a asistenţei externe;
direcţionarea mai bună a asistenţei externe, în conformitate cu priorităţile naţionale, instituţiile şi
sistemele naţionale; precum şi coordonarea mai bună şi sinergie în ceea ce priveşte programarea,
implementarea, monitorizarea şi evaluarea asistenţei externe.
Coordonarea şi comunicarea între Guvern şi partenerii internaţionali de dezvoltare se bazează pe Planul
de Implementare a Principiilor de Parteneriat (PIPP), care a fost elaborat şi semnat între Guvern şi 21
parteneri de dezvoltare activi în Moldova. Derivând din principiile internaţionale privind eficacitatea
asistenţei externe, PIPP expune termenii specifici vizând modul de colaborare între partenerii de
dezvoltare şi Guvern.
Conform celor decise de Guvern1, în cadrul tuturor ministerelor şi altor autorităţi centrale au fost create
Consilii de Coordonare Sectorială. Totuşi, nu toate consiliile sunt active. Multe din consiliile active îşi
limitează rolul doar la discuţii pe marginea asistenţei externe şi dezbateri vizând politicile naţionale. S-a
demonstrat că pentru o coordonare de succes a sectorului este absolut crucial suportul consistent din
partea partenerului de dezvoltare cheie. Consiliul Comun de Parteneriat a fost creat la cel mai înalt nivel
pentru a promova parteneriatul strategic între autorităţile publice, partenerii externi de dezvoltare,
societatea civilă şi sectorul privat. Din păcate, acest consiliu încă nu s-a întrunit până la momentul de faţă.
Şedinţele lunare regulate ale partenerilor de dezvoltare, organizate cu participarea Cancelariei de Stat, îşi
propun drept scop primar să partajeze informaţia cu privire la problemele şi strategiile generale de
dezvoltare, să evite dublările şi să asigure sinergie.
Deşi Guvernul conduce şi participă în elaborarea strategiilor de parteneriat pentru a promova alinierea la
priorităţile naţionale, mai există destul de mult potenţial pentru a îmbunătăţi legătura dată prin utilizarea
mai sistematică a sistemelor naţionale şi mecanismelor de monitorizare şi evaluare de către partenerii de
dezvoltare. De asemenea, Strategia Naţională de Dezvoltare „Moldova 2020” şi ciclul bugetar sunt deja
corelate cu Cadrul Bugetar pe Termen Mediu şi cele 16 Planuri sectoriale de cheltuieli, oferind un
instrument eficient pentru corelarea politicilor cu bugetul – cel mai recent Raport cu privire la cheltuielile
publice şi responsabilitatea financiară a relevat că planificarea bugetară devine din ce în ce mai realistă.
Cu toate acestea, există mult mai mult potenţial pentru corelarea mai strânsă între priorităţile de politici
şi resursele disponibile pentru implementarea acestora.
Noua Platformă naţională de gestionare a datelor privind asistenţa externă va deveni un instrument
crucial pentru promovarea luării deciziilor informate în cadrul Guvernului şi în rândul altor lideri.
Adoptarea şi utilizare pe deplin a acesteia va ajuta la contrapunerea datelor de la parteneri, servind şi
drept un mijloc consistent de analiză a programelor de asistenţă externă şi implementarea acestora.
Aceste legături ar putea fi fortificate în continuare prin interfeţele Platformei de gestionare a datelor
privind asistenţa externă cu Sistemul Informaţional de Management Financiar al Ministerului Finanţelor.
Utilizarea sistemelor naţionale în cadrul cooperării de dezvoltare n-a crescut semnificativ. Utilizarea
sporită a sistemelor moldoveneşti de achiziţie şi de management al finanţelor publice, măsurată prin
intermediul sondajelor privind eficacitatea asistenţei externe, se bazează mai cu seamă pe fluxurile sporite

1 Hotărârea Guvernului Nr. 12 din 2010

1
din partea partenerilor internaţionali de dezvoltare, care oferă suport bugetar direct şi împrumuturi.
Totuşi, în general, acestea nu sunt utilizate pentru cooperarea tehnică. În 2012, circa 400 de proiecte erau
în curs de implementare în baza finanţării externe. Tot în acelaşi an, trezoreria a înregistrat 48 de proiecte
canalizate prin conturile trezoreriale, din care 16 proiecte dispuneau şi de conturi bancare în bănci
comerciale. Astfel, doar 10% din proiecte au utilizat sistemul naţional trezorerial. Au fost întreprinse
acţiuni pentru a îmbunătăţi calitatea sistemului MFP pentru a întruni standardele internaţionale şi
cerinţele UE. Un sistem integrat de management financiar pentru pregătirea şi executarea bugetului este
la etapa de testare pentru modulele elaborate până la moment, legi noi cu privire la finanţele publice şi
controlul financiar intern public sunt dezbătute în cadrul Parlamentului, iar Strategia Naţională de
Descentralizare şi o nouă Strategie MFP au fost aprobate.
Cooperarea în domeniul dezvoltării a contribuit la fortificarea capacităţilor naţionale de coordonare a
asistenţei externe. Reforma administraţiei publice centrale, de exemplu, a rezultat în optimizarea
structurilor guvernamentale şi constituirea unui sistem nou de planificare strategică şi coordonare de
politici. Fiecare autoritate centrală şi-a elaborat un Program de dezvoltare strategică, care conţine
obiective de politici şi obiective de dezvoltare a capacităţilor instituţionale. Serviciile electronice inovative
şi aplicaţiile introduse prin intermediul agendei e-transformare au contribuit în continuare la sporirea
eficienţei, transparenţei şi responsabilităţii. În ultimul deceniu s-a schimbat şi modalitatea în care se
desfăşoară cooperarea pentru dezvoltare – încet cu încet, dar deja perceptibil – aliniindu-se principiilor
convenite pe plan internaţional. Va fi important ca furnizorii şi beneficiarii să menţină acest avânt.
Acest raport acoperă perioada din 2010 până la finele anului 2013. Pe parcursul perioadei date,
îmbunătăţiri semnificative au fost atinse în rândul diverselor iniţiative monitorizate prin intermediul
criteriilor PIPP şi deşi mai este loc de mai bine, acestea reprezintă o temelie temeinică pentru dezvoltarea
şi continuarea avântului spre realizarea cu succes a tuturor criteriilor PIPP în următorii ani.

1. Introducere
Guvernul Moldovei a întreprins eforturi considerabile pentru a eficientiza asistenţa externă din momentul
avizării Declaraţiei de la Paris în 2006. Începând cu 2010, coordonarea şi comunicarea între Guvern şi
partenerii de dezvoltare se bazează pe Planul de Implementare a Principiilor de Parteneriat (PIPP),
elaborat şi semnat de Guvern şi 21 de parteneri de dezvoltare activi în Moldova. Acesta stipulează
modalităţile specifice cum vor conlucra partenerii de dezvoltare şi Guvernul. Ţinând cont de acţiunile
preconizate, PIPP îşi propune drept scop să consolideze utilizarea efectivă a resurselor întru realizarea
priorităţilor Guvernului şi atingerea rezultatelor de dezvoltare stabilite de Moldova prin intermediul
Strategiei Naţionale de Dezvoltare.2
PIPP derivă din Declaraţia de la Paris cu privire la eficacitatea asistenţei externe pentru dezvoltare şi
Agenda de acţiune de la Accra, fiind ajustat circumstanţelor specifice ale Republicii Moldova. Declaraţia
de la Paris şi Agenda de acţiune de la Accra se fundamentează pe cinci principii de bază, care reies din
deceniile de experienţă în ceea ce priveşte lucrurile care funcţionează sau nu pentru dezvoltare. Aceste
principii au obţinut susţinere în cadrul comunităţii de dezvoltare, schimbând practicile de asistenţă spre
mai bine. Acum a devenit o normă pentru ca beneficiarii de asistenţă să înainteze propriile lor strategii de
dezvoltare, de rând cu parlamentele şi electoratele lor (sentiment de apartenenţă); pentru ca partenerii
de dezvoltare să susţină aceste strategii (aliniere) şi să-şi optimizeze eforturile în ţară (armonizare); pentru
ca politicile de dezvoltare să fie direcţionate spre realizarea unor scopuri clare şi pentru progresul realizat
întru atingerea acestor scopuri să fie monitorizat (rezultate); precum şi pentru ca partenerii de dezvoltare
şi beneficiarii să fie responsabili în comun de realizarea acestor obiective (responsabilitate mutuală).3
Principiul responsabilităţii mutuale recunoaşte faptul că eficacitatea asistenţei depinde de calitatea
parteneriatului stabilit între partenerii de dezvoltare şi beneficiari.4 Cadrele de la nivel de ţară, cum ar fi
PIPP, evaluează progresul partenerilor naţionali şi internaţionali, analizează lacunele de realizare,
domeniile în care mai trebuie de depus eforturi. Acest raport de progres va evalua progresul realizat şi
lacunele de realizare din 2010, când a fost semnat PIPP.
Vorbind la general, progresul realizat spre eficientizarea asistenţei externe a fost unul stabil, dar lent. Doar
numai una din cele 13 ţinte cu privire la eficacitatea asistenţei externe stabilite în 2005, cooperare tehnică
coordonată, a fost realizată până-n 2010. În aceeaşi perioadă de timp, 5 din cei 13 indicatori disponibili au
fost realizaţi în Moldova pentru ţintele Declaraţiei de la Paris. Un anumit nivel de progres a fost obţinut în
privința altor 6 indicatori, iar 2 indicatori au avut parte de mici piedici în realizare.
Parteneriatul Global pentru cooperare eficientă în domeniul dezvoltării – un forum internaţional inclusiv
constituit în iunie 2012 şi ancorat în angajamentele stabilite în cadrul celui de-al patrulea Forum de nivel
înalt de la Busan în 2011 – recunoaşte caracterul urgent al acţiunilor care urmează a fi întreprinse pentru
a spori eficacitatea asistenţei externe, pentru a asigura realizare Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului
până-n 2015, precum şi al rezultatelor dezvoltării pe termen mai lung.
Cu o sumă estimată de 513m USD oferită în 20125, Asistenţa Oficială pentru Dezvoltare (AOD) a sporit un
pic în comparaţie cu 2010 (448m USD), fiind de două ori mai mare decât nivelul din 2007 (221m USD), şi
de 3 ½ ori mai mare decât nivelul din 2005 (139m USD), în termeni nominali.6

AOD debursată pentru Moldova (în milioane USD)

2 Strategia Naţională de Dezvoltare 2008-2011 a servit drept referinţă în 2010, iar din iulie 2012 Strategi Naţională de Dezvoltare
“Moldova 2020”.
3 http://www.oecd.org/dac/effectiveness/parisdeclarationandaccraagendaforaction.htm
4 Ausaid: practica responsabilizării mutuale
5 Datele preliminare din cadrul primei runde a Monitorizării Parteneriatului Global în 2013. Cooperarea totală pentru dezvoltare

oferită în 2012, inclusiv împrumuturile neconcesionale, a constituit 599m USD.

6 Date din studiile de monitorizare a Declaraţiei de la Paris în 2011, 2008 şi 2006 – estimările AOD ar putea fi mărite din cauza

dublei raportări, de exemplu cânt un partener canalizează AOD prin alt partener şi ambii raportează.
 513
448

221

139

2005 2007 2010 2012

În cazul Republicii Moldova, deşi remitenţele continuă să servească drept promotor principal al
dezvoltării, înregistrând în 2012 circa 1.7 miliarde USD debursate Moldovei, iar Investiţiile Străine Directe
rămân a fi moderate cu un nivel de 169m USD în 2012, 7 AOD continuă să contribuie semnificativ la
realizarea priorităţilor naţionale. Acestea se bazează, la moment, pe trei piloni de bază: Strategia
Naţională de Dezvoltare „Moldova 2020”, Programul Guvernului şi Planul său de acţiuni; şi strategiile
sectoriale şi tematice.

Fluxurile financiare majore spre Moldova în 2012 (în milioane USD)

Investiţiile Străine Directe 169

Remitenţele 1786

Asistenţa Oficială pentru Dezvoltare 513

0 1000 2000

Acest raport de progres oferă o trecere în revistă a constatărilor cu privire la realizare Planului de
Implementare a Principiilor de Parteneriat, axându-se mai cu seamă pe studiile de monitorizare la nivel
de ţară a Declaraţiei de la Paris şi monitorizarea recentă a Parteneriatului Global.

2. Cadrul strategic naţional

7 http://data.worldbank.org/indicator/BX.KLT.DINV.CD.WD / Banca Naţională a Moldovei, Balanţa de Plăţi

Strategia Naţională de Dezvoltare „Moldova 2020”
Strategia Naţională de Dezvoltare „Moldova 2020” (2012-2020) expune viziunea dezvoltării economice
durabile pe termen lung în baza unui studiu de diagnosticare a constrângerilor pentru creşterea
economică. De rând cu strategiile sectoriale relevante, aceasta îşi propune drept scop să consolideze şi să
ghideze abordarea sectorială pentru programul guvernamental şi prevede ca ministerele să asigure ca
informaţia cu privire la progresul de implementare şi necesităţile de asistentă să fie prezentată în cadrul
consiliilor de coordonare sectorială.
Axându-se pe obiectivul primordial de a asigura dezvoltarea economică calitativă şi reducerea sărăciei,
Strategia Naţională de Dezvoltare „Moldova 2020” îşi propune drept scop să ofere o temelie pentru
dezvoltarea pe termen lung a Moldovei şi să asigure o platformă pentru gestionarea şi coordonarea
reformelor în şapte domenii prioritare, de rând cu documentele strategie ale Guvernului şi iniţiativele
partenerilor de dezvoltare, cuprinzând activitatea tuturor ministerelor şi autorităţilor administrative
autonome:
1. Racordarea sistemului educaţional la cerinţele pieţei forţei de muncă;
2. Sporirea investiţiilor publice în infrastructura de drumuri naţionale şi locale;
3. Diminuarea costurilor finanţării;
4. Ameliorarea climatului de afaceri, promovarea politicii concurenţiale, optimizarea cadrului de
reglementare şi aplicarea tehnologiilor informaţionale în serviciile publice destinate mediului de
afaceri şi cetăţenilor;
5. Diminuarea consumului de energie;
6. Asigurarea sustenabilităţii financiare a sistemului de pensii;
7. Sporirea calităţii şi eficienţei actului de justiţie şi de combatere a corupţiei.
Consultările cu privire la implementarea strategiei la nivel de Guvern, Parlament, parteneri internaţionali
de dezvoltare şi societate civilă vor străbate ca un fir roşu întregul proces de implementare.

Programul Guvernului şi Planul de Acţiuni

Noul Program de activitate al Guvernului pentru 2013-2014 „Libertate, Democraţie şi Bunăstare”, adoptat
în mai 2013, prevede trei obiective fundamentale de dezvoltare: integrarea europeană, crearea locurilor
de muncă bine plătite, prevenirea şi combaterea corupţiei. Principalele priorităţi sunt: integrarea
europeană; creşterea economică sustenabilă şi inclusivă; reforma sectorului justiţiei; reducerea sărăciei;
administrarea publică eficientă; dezvoltarea agriculturii şi zonelor rurale; precum şi reintegrarea ţării.
Obiectivele specifice pentru coordonarea asistenţei străine, care sunt expuse în Programul de activitate
al Guvernului şi Planul de Acţiuni pentru 2011-2014 sunt: (1) Crearea unui sistem instituţional şi
regulatoriu funcţional în vederea creşterii capacităţii de absorbţie a asistenţei externe. (2) Sporirea
gradului de aliniere a asistenţei externe la priorităţile naţionale, instituţiile şi sistemele naţionale. (3)
Asigurarea unei coordonări şi sinergii mai bune în procesul de programare, implementare, monitorizare
şi evaluare a asistenţei externe. Acţiunile prioritare sunt următoarele:
 Asigurarea funcţionării Comitetului interministerial pentru planificare strategică, animarea
consiliilor sectoriale în domeniul coordonării asistenţei externe, precum şi crearea şi asigurarea
funcţionării Consiliului comun de parteneriat, în calitatea sa de forum de dialog la nivel înalt în
domeniul coordonării;
 Definitivarea priorităţilor de asistenţă externă în conformitate cu principalele documente
naţionale de dezvoltare şi propunerile parvenite în urma stabilirii unui proces consultativ şi dialog
vast între autorităţile publice, partenerii de dezvoltare, sectorul privat şi societatea civilă;
  Stabilirea şi asigurarea funcţionalităţii sistemului naţional de monitorizare a asistenţei externe;
 Asigurarea diversificării şi intensificării cooperării tehnice şi financiare cu partenerii externi de
dezvoltare;
 Promovarea transparenţei şi îndeplinirea cerinţelor cu privire la informarea, publicitatea şi
monitorizarea utilizării asistenţei externe recepţionate;
 Abilitarea Curţii de Conturi cu competenţe depline în auditarea proiectelor finanţate din resurse
străine;
 Asigurarea atitudinii pro-active pe tot parcursul implementării Principiilor Parteneriatului de
Dezvoltare convenite de Guvern cu partenerii de dezvoltare cheie;
 Crearea unor mecanisme de responsabilizare a autorităţilor direct implicate în implementarea
proiectelor finanţate de către donatorii internaţionali (asumarea responsabilităţii pentru
implementarea proiectelor şi rezultatele acestora);
 Realizarea unor campanii de informare privind asistenţa externă şi rolul acesteia în dezvoltarea
multidimensională a Republicii Moldova;
 Consolidarea capacităţilor instituţionale ale Cancelariei de Stat în domeniul asistenţei externe.

Strategii sectoriale şi tematice

Un număr mare de strategii sectoriale şi tematice complementează Strategia Naţională de Dezvoltare
„Moldova 2020”, Programul de activitate al Guvernului şi Planul său de Acţiuni. În aprilie 2012, Cancelaria
de Stat a numărat 369 documente de politici pentru Moldova, din care circa jumătate erau pentru
perioada curentă, iar celelalte au acoperit ultimii ani.

3. Progresul vizând implementarea PIPP

A. Apartenenţa naţională faţă de procesul de planificare strategică şi alinierea

partenerilor de dezvoltare la politicile naţionale

Acţiunea 1: Asigurarea unei strategii de dezvoltare operaţionale.

Ţinta: Până-n 2010 Moldova e apreciată cu A sau B în evaluarea Băncii Mondiale privind strategiile de
dezvoltare
Studiul de monitorizare a Declaraţiei de la Paris din 2011 a apreciat Moldova cu C în 2010, aceeaşi
apreciere ca şi în 2007, ceea ce este mai puţin decât B – ţinta care urma să fie întrunită în 2010. Situaţia
dată indică o consolidare a îmbunătăţirilor realizate în comparaţie cu aprecierea iniţială D primită în 2005.
În conformitate cu evaluarea Bănii Mondiale a strategiei de dezvoltare a Moldovei în contextul studiului
de monitorizare a Declaraţiei de la Paris, a fost obţinut progres şi chiar există bază pentru realizarea unui
progres mai substanţial pe viitor.
Priorităţile naţionale se bazează la moment pe trei piloni principali: Strategia Naţională de Dezvoltare
„Moldova 2020”, pe marginea căreia partenerii de dezvoltare au parvenit cu comentarii comune;
Programul de activitate al Guvernului şi Planului său de acţiuni; precum şi strategiile sectoriale şi tematice.
Guvernul a sporit nivelul de coordonare în legătură cu Planul de acţiuni al Programului de activitate a
Guvernului, prin cartografierea asistenţei partenerilor internaţionali de dezvoltare menite pentru
acţiunile acestuia. Încă n-a fost elaborat un singur Plan anual operaţional care să întrunească priorităţile
din cadrul strategic general.

Acţiunea 1.1: Angajamentul Guvernului faţă de procesul de luare a deciziilor şi formulare a politicilor
este descris în Reforma Administraţiei Publice Centrale (RAPC)8
Ţinta: Procesul de evaluare ex-ante9 a impactului este aprobat de Guvern până-n trimestrul II al anului
2011; urmează a fi adoptat de toate ministerele de resort până la sfârşitul anului 2012; toate
ministere vor fi instruite în domeniul procesului de luare a deciziilor până la sfârşitul anului 2012
Metodologia evaluării ex-ante a impactului a fost elaborată în 2010 şi pilotată în 5 ministere de resort,
fiind cu bine acceptată de acestea. Din 2011, aceasta a fost implementată de Direcţiile analiză,
monitorizare şi evaluare a politicilor în toate cele 16 ministere de resort.
Cu suportul Fondului Fiduciar de Donatori Multipli administrat de Banca Mondială pentru Reforma
Administraţiei Publice Centrale, toate ministere au fost instruite în domeniul procesului de luare a
deciziilor. Cadrul legal pentru integrarea oficială a evaluării ex-ante în procesul de luare a deciziilor a fost
elaborat şi este la etapa finală de aprobare.10

Acţiunea 1.2: Suport continuu din partea partenerilor de dezvoltare pentru RAPC până la constituirea
deplină a sistemelor şi proceselor
Ţinta: Extinderea suportului oferit de partenerii de dezvoltare pentru actualul program RAPC până-n
2012
Partenerii internaţionali de dezvoltare continuă să susţină reforma administraţiei publice centrale.
Fondul Fiduciar de Donatori Multipli administrat la moment de Banca Mondială pentru Reforma
Administraţiei Publice Centrale, susţinut din DFID, Olanda şi Suedia (Sida), a fost extins până-n februarie
2014. Fondul fiduciar a fost creat pentru a finanţa asistenţă tehnică internaţională şi locală, precum şi
procurarea de echipament pentru susţinerea şi fortificarea capacităţilor Guvernului, ministerelor şi
structurilor subordonate. Obiectivele specifice sunt: a) reorganizarea Oficiului Guvernului, ministerelor şi
organelor subordonate; b) îmbunătăţirea cadrului legal; c) optimizarea procesului de luare a deciziilor; d)

8 Procesul de luare a deciziilor include: (i) formularea şi evaluare de politici, (ii) formularea şi implementarea Planurilor sectoriale
strategice şi Programelor de dezvoltare strategică, (iii) elaborarea cadrului de cheltuieli pe termen mediu şi bugetului. Acestea ar
trebui să fie corelate într-un mod raţional. Politicile sunt formulate de Direcţiile analiză, monitorizare şi evaluare a politicilor
(DAMEP) din cadrul ministerelor de resort. După consultări în cadrul grupurilor tehnice de lucru, propunerile de politici publice
sunt trimise Cancelariei de Stat, pentru a fi aprobate de Comitetul inter-ministerial pentru planificare strategică.
9 Evaluarea ex-ante a impactului politicilor publice îşi propune drept scop să îmbunătăţească platforma dovezilor în baza cărora
sunt elaborate priorităţile de politici şi să ofere o înţelegere a potenţialului impact al politicii înainte de întreprinderea acţiunii
legislative sau reducerea alocaţiilor.
10Pentru aprobare finală, Legea Nr. 317 din 03.10.2003 (actele normative ale guvernului) şi Legea Nr. 780 din 27.12.2001 (actele
parlamentului) trebuie să fie revizuite şi aprobate ca o singură lege pentru toate actele normative.
îmbunătăţirea managementului resurselor umane; e) consolidarea managementului finanţelor publice, f)
fortificarea dialogului cu actorii implicaţi şi asigurarea participării active a acestora în reforma
administraţiei publice.
Inter alia, Guvernul a realizat o revizuire funcţională orizontală a cinci sectoare de politici, reprezentate
de toate ministerele guvernamentale şi aproximativ 110 organe guvernamentale subordonate. Au fost
elaborate şi parţial implementate recomandări pentru optimizarea alocării funcţiilor. A fost consolidată şi
structura Guvernului prin reducerea numărului organelor de administraţie publică centrală de la 29 până
la 24 şi a numărului de agenţii guvernamentale de la 16 până la 8. Mai mult ca atât, Moldova a elaborat şi
introdus un sistem eficient de planificare strategică şi coordonare de politici. În cadrul Cancelariei de Stat
au fost instituite capacităţi instituţionale sub forma unei unităţi dedicate de coordonări de politici, pentru
care a fost angajat şi instruit personal competent. Fiecare minister şi alte autorităţi administrative centrale
şi-au elaborat şi aprobat un Program de dezvoltare strategică, care include obiective de politici şi obiective
de dezvoltare a capacităţilor instituţionale. Pentru anumite politici a fost elaborat şi introdus un sistem de
analiză ex-ante a impactului. Opţiunile de politici sunt discutate înainte de aprobarea acestora în cadrul
Comitetului de planificare strategică, condus de Prim-ministru. Capacităţile pentru elaborarea politicilor
la nivel de sector au fost fortificate prin crearea unor unităţi dedicate de planificare strategică şi analiză
de politici în ministerele de resort. Progres substanţial a fost atins în ceea ce priveşte dezvoltarea unui
serviciu public bazat pe merit. Noua Lege cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public,
elaborată în conformitate cu bunele practici UE, a fost adoptată în iulie 2008, intrând in vigoare la 1
ianuarie 2009. Reglementările guvernamentale cu privire la selectarea competitivă, evaluarea
performanţei, perioada de probare, pregătirea fişelor de post, recrutare, etc. au fost aprobate şi sunt în
curs de implementare. În total, au fost introduse şapte proceduri de management a resurselor umane.
Proiectul de e-transformare a Guvernului Moldovei îşi propune drept scop să ofere anumite servicii
publice utilizând tehnologiile informaţionale şi de comunicare (TIC). Prima componentă cu privire la
capacitatea de e-leadership şi mediu de facilitare oferă suport Centrului de Guvernare Electronică pentru
a promova agenda de e-transformare în tot guvernul; instruirea în domeniul e-leadership şi dezvoltarea
capacităţilor funcţionarilor publici; comunicare şi parteneriate strategice; dezvoltarea cadrului de politici,
tehnic, legal şi de reglementare; şi managementul proiectului. A doua componentă cu privire la
infrastructura partajată şi dezvoltarea de servicii electronice oferă finanţare pentru: (a) constituirea şi
implementarea M-Cloud (infrastructura de cloud computing pentru guvern); (b) dezvoltarea unui număr
selectat de servicii de e-guvernare şi aplicaţii partajate, care urmează să fie furnizate prin multiple canale,
inclusiv portaluri guvernamentale şi telefoane mobile.
Foaia de parcurs pentru următoarea etapă a programului reformei administraţiei publice în Moldova este
în curs de elaborare. Aceasta prevede că la finele anului 2013 va fi lansată o nouă Strategie pentru Reforma
Administraţiei Publice, în baza constatărilor evaluării implementării reformei în 2006-2013. Partenerii de
dezvoltare vor continua să susţină domeniul dat. Atenţie sporită urmează să fie acordată eforturilor de
coordonare din partea partenerilor de dezvoltare în acest domeniu important de reformă.
Acţiunea 1.3: Identificarea legăturii între procesul decizional, elaborarea bugetului şi Cadrului de
Bugetare pe Termen Mediu (CBTM)11, şi Planurile strategice sectoriale, precum şi Planurile de
dezvoltare instituţională / Programele de dezvoltare strategică.

11 CBTM reprezintă o estimare a resurselor agregate disponibile sectoarelor şi unităţilor teritorial-administrative în baza
estimărilor de cost prezentate de ministerele de resort, agenţii şi APL, echilibrate conform parametrilor marco-economici
prevalenţi şi prognozelor fiscale. CBTM iniţiază procesul anual de bugetare şi implică constrângeri bugetare dificile pentru fiecare
instituţie bugetară.
Ţinta: Legătura între aceste procese este documentată în ghidurile privind CBTM, procesul decizional,
evaluarea ex-ante a impactului şi îndrumările privind PDI / PRI până la finele anului 2012.
Sunt disponibile manuale pentru (i) evaluarea ex-ante, (ii) evaluarea ex-post, (iii) CBTM şi pregătirea
bugetului, (iv) pregătirea Programelor de dezvoltare strategică (PDS).
În 2013, Ministerul Finanţelor a oferit instruire ministerelor de resort cu privire la modul de utilizare a
abordării bazate pe program pentru pregătirea bugetului. Ministerele de resort înţeleg faptul că costurile
din strategiile respective trebuie să fie reflectate în buget, în caz contrar fondurile nu vor fi disponibile.
Strategia Naţională de Dezvoltare „Moldova 2020”12 şi ciclul bugetar sunt corelate cu CBTM şi cele 16
Planuri de cheltuieli sectoriale pentru 2013-2015, oferind un instrument eficient pentru corelarea
politicilor cu bugetul. Vice-versa, CBTM 2014-2016 şi Planurile de cheltuieli sectoriale sunt conectate cu
Strategia Naţională de Dezvoltare „Moldova 2020”. Majoritatea Programelor de dezvoltare sectorială,
care servesc drept precondiţie pentru Programul UE de dezvoltare instituţională comprehensivă, sunt deja
elaborate.
Cel mai recent Raport UE cu privire la cheltuielile publice şi responsabilitatea financiară13 din octombrie
2011 a constatat că planificarea bugetară agregată din ultimii trei ani a fost mai realistă decât în trecut. S-
au minimizat supra- şi/sau sub-estimările veniturilor şi cheltuielilor. Situaţia dată este coroborată şi de
faptul că devierile între alocările din legile bugetului din 2008, 2009 şi 2010 şi plafoanele de cheltuieli
iniţial stabilite în CBTM respective au fost cu mult mai mici decât în trecut. CBTM pe trei ani al Guvernului
este prezentat Parlamentului pentru informare.
Progresul obţinut pentru acţiunea dată trebuie menţinut şi extins, iar administraţia publică ar trebui să
implementeze propunerile care se conţin în diversele manuale. Noile proceduri trebuie să fie
implementate în mod consistent. Astfel, trebuie să se analizeze posibilitatea dezvoltării în continuare a
capacităţilor personalului relevant în domeniul ciclului bugetar.

Acţiunea 1.4: Guvernul explică clar partenerilor de dezvoltare care este valoarea adăugată adusă de ei
şi care sunt sectoarele specifice pentru care asistenţa partenerilor de dezvoltare ar fi cea mai utilă
Ţinta: n.a.
Există loc de mai bine, precum şi necesitatea de suport continuu pentru coordonarea generală a asistenţei
externe. Cu toate acestea, a fost înregistrat şi progres: de exemplu, Guvernul conduce şi participă activ în
elaborarea strategiilor de parteneriat, iar partenerii de dezvoltare se întâlnesc lunar, cu participarea
Cancelariei de Stat, pentru a partaja informaţii privind problemele şi strategiile generale de dezvoltare,
evitând dublările şi promovând sinergia.
Totuşi, acţiunile vizate continuă să nu fie aliniate cu bine priorităţilor, iar legătura între priorităţile de
politici şi resursele disponibile pentru implementarea acestora rămâne a fi una proastă, procesul de
bugetare încă nu reflectă pe deplin priorităţile de politici, iar asistenţa externă rămâne a fi condusă de

12Cadrul de monitorizare şi evaluare al Strategiei Naţionale de Dezvoltare „Moldova 2020” se axează pe Planul de acţiuni
consolidat al Guvernului şi pe CBTM, drept instrumente principale pentru implementarea Strategiei. Actualizarea anuală a celor
două instrumente de planificare strategică multi-anuală se va realiza în conformitate cu priorităţile identificate, permiţând
ajustarea obiectivelor la realităţile prezente. O evaluare intermediară va fie realizată în 2015, fiind urmată de o evaluare finală în
2020 şi prezentare a raportului de evaluare către legislativ.
13 http://ec.europa.eu/europeaid/what/economic-support/public-finance/documents/moldova_pefa_2011_en.pdf
donatori. Mai mult ca atât, există potenţial pentru a îmbunătăţi coordonarea şi luarea deciziilor în cadrul
Guvernului, care va fi sprijinit de noua Platformă de gestionare a datelor cu privire la asistenţa externă.

Acţiunea 1.5: Partenerii de dezvoltare, care şi-o doresc14, convin asupra unei strategii comune multi-
anuale de ţară15 privind activităţile de intervenţie pentru a susţine elaborarea următorului plan
naţional de dezvoltare
Ţinta: Strategia este elaborată
Încă nu există o strategie vastă multi-anuală de ţară între partenerii de dezvoltare. Sunt elaborate
documente strategice separate cu majoritatea partenerilor de dezvoltare în bază bilaterală.
Şedinţa Grupului Consultativ din 2010 organizată la Brussels, care a rezultat în promisiuni de circa 2.6
miliarde de USD poate fi considerată drept răspunsul comun multi-anual pentru agenda de reforme a
Guvernului, reflectată în documentul strategic “Relansăm Moldova”.
Unii parteneri de dezvoltare din ce în ce mai mult îşi armonizează strategiile lor, de exemplu strategiile
multi-anuale ale Grupului Băncii Mondiale îşi unesc eforturile din partea tuturor agenţiilor sale active, cum
ar fi IDA, IBRD, MIGA şi IFC; 20 agenţii ale ONU au semnat Cadrul de Parteneriat ONU-Moldova 2013-2017;
iar Uniunea Europeană este în proces de definitivare a Cadrului Unic de Suport UE pentru 2014-2020 cu
trei sectoare prioritare de intervenţie, care vor fi finanţate în conformitate cu priorităţile fixate în Acordul
de Asociere. Republica Moldova a fost identificată şi drept ţară pilot pentru iniţiativa rapidă de
implementare a diviziunii muncii, care-şi propune drept scop să consolideze complementaritatea şi
diviziunea muncii între Delegaţia UE şi Statele membre UE.

Acţiunea 2: Majorarea ponderii de AOD pentru Guvern, reflectate în buget

Ţinta: Diminuarea cu 50% a ponderii AOD pentru Guvern care nu este reflectată în buget16/85% din
AOD pentru Guvern este inclusă în buget17

14Cei mai vaşti parteneri de dezvoltare continuă să fie Comisia Europeană, FMI, România, Suedia, Naţiunile Unite, SUA şi Banca
Mondială. Toţi aceşti parteneri adoptă abordarea planificări multi-anuale. Numărul general al partenerilor se reduce, iar unele
ţări îşi retrag totalmente suportul bilateral.
15 Acest suport coordonat ar trebui să se bazeze pe cooperare în ceea ce priveşte implementarea programelor şi strategiilor
naţionale de dezvoltare, programelor sectoriale, etc. În practică, chiar dacă asistenţa oferită de un donator vine să susţină un
program naţional sau altul, în majoritatea cazurilor în care asistenţa nu este oferită prin intermediul suportul direct bugetar (sau
sectorial), sistemele de bugetare, raportare, management financiar şi achiziţii sunt individuale pentru fiacre donator. În
majoritatea cazurilor, evaluările programelor donatorilor sunt realizate de donatori individuali, în conformitate cu sistemele
interne de monitorizare şi evaluare. Aceste evaluări deseori nu contribuie la identificarea şi soluţionarea deficienţelor majore în
implementarea programelor susţinute de donator şi nu evaluează contribuţia oferită de întreaga comunitate a donatorilor pentru
implementarea strategiilor de dezvoltare naţională. Cadrul de parteneriat pentru dezvoltare încurajează promovarea
aranjamentelor şi procedurilor comune, inclusiv a abordărilor pentru un sector întreg, finanţării grupate şi parteneriatelor tacite.
16 Acest indicator se referă la procentul de asistenţă debursat de donatori pentru sectorul guvernului, care este inclus în bugetul

anual pentru acelaşi an fiscal.

17 Conform celor ilustrate în lucrarea din partea Cooperării Tehnice Germane cu privire la direcţionarea asistenţei drept suport

bugetar, utilizarea sistemelor de ţară este relevantă pentru toate modalităţile de acordare a asistenţei – şi nu doar pentru suportul
bugetar. Principiile de bază ale unei bugetări solide şi a unui management financiar temeinic se aplică în mod egal atât ţărilor în
curs de dezvoltare, cât şi celor dezvoltate:
 Bugetele trebuie să fie comprehensive– să includă toate veniturile şi cheltuielile – pentru a abilita guvernele să respecte
un management macroeconomic bun şi să promoveze eficienţa alocării.
Comparând suma totală a AOD inclusă în buget cu suma totală a asistenţei externe debursate pentru
sectorul guvernamental, poate fi constatat că 92% din asistenţa externă oferită Moldovei au fost
reflectate în bugetul din 2010 – cu 7% peste ţinta stabilită. Situaţia dată reprezintă un progres semnificativ
în comparaţie cu 2008, în care s-au înregistrat 57%.
În 2013, volumul asistenţei externe oferite drept suport bugetar supusă scrutinului parlamentar s-a redus
până la 43,6% din totalul cooperării pentru dezvoltare. Volumul total în cazul dat include atât fluxurile
concesionale, cât şi cele non-concesionale. Excluzând fluxurile non-concesionale şi FMI, indicatorul ar
spori până la 63,8% - care totuşi este un nivel mai mic decât rezultatele din 2010.
Deşi volumul total al asistenţei planificate comparat cu volumul total de asistenţă drept suport bugetar
reprezintă în procente o corelare de 46% şi 92%, analiza sumelor dezagregate nu relevă nici-o corelare
între ceea ce partenerii de dezvoltare planifică pentru debursare şi ceea ce ajunge la buget.18

B. Perfecţionarea instituţiilor şi sistemelor naţionale şi intensificarea utilizării lor

de către partenerii de dezvoltare

Acţiunea 3: Previzibilitatea AOD sporeşte

Ţinta: Până-n 2010, ponderea finanţării partenerilor de dezvoltare planificată pentru debursare care
este înregistrată de Guvern şi este realmente debursată atinge nivelul de 83%
Conform studiului de monitorizare a Declaraţiei de la Paris din 2010, proporţia debursărilor planificate
faţă de cele înregistrate şi primite de facto de Guvern a atins nivelul de 81%, aproape de ţinta de 83%.
Datele preliminare din cadrul monitorizării recente a Parteneriatului Global au demonstrat că 86,7% din
finanţarea cooperării pentru dezvoltare planificate pentru sectorul guvernamental a fost debursată în
2012.
Previzibilitatea pe termen mediu este o provocare mai mare. Monitorizarea Parteneriatului Global
realizată în mijlocului anului 2013 a demonstrat că doar 59% din partenerii de dezvoltare au oferit date
cu privire la cheltuielile indicative şi planurile de implementare până la finele anului 2014 şi doar 13% -
până la finele anului 2015. 9% din parteneri au oferit date cu privire la cheltuielile indicative şi planurile
de implementare până la finele anului 2016: Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, Banca Mondială şi
echipa Naţiunilor Unite. Totuşi, trebuie să se ţină cont de faptul că durata perspectivelor financiare
multianuale şi ciclurile de programare sunt diferite pentru fiecare partener de dezvoltare.

Acţiunea 3.1: UNC defineşte formatul şi orarul de prezentare a datelor privind asistenţa externă
(inclusiv AT contractate direct), care urmează să fie prezentate de către PD pentru IDEA

 Transparenţa fiscală – factorii de decizie deţin toată informaţia relevantă – este o forţă motrică pentru îmbunătăţirea
managementului fiscal.
 Transparenţa mai este importantă şi pentru asigurarea responsabilităţii – deciziile şi baza acestora, rezultatele şi
costurile sunt accesibile, clare şi comunicate publicului larg – pentru responsabilizarea factorilor de decizie.
18 Analizând sumele dezagregate, imaginea se schimbă: în 2010, de exemplu, FIM, Banca Mondială şi Uniunea Europeană au
debursat împreună 318m USD pentru sectorul guvernamental, din care 393m USD (124%) au fost înregistrate în buget. Ceilalţi 22
de parteneri (toţi împreună) au debursat 71m USD pentru sectorul guvernamental, din care 28m USD (39%) au fost înregistrate
în buget – IFAD şi Fondul Global reprezintă jumătate din această sumă, pe când asistenţa din partea 15 parteneri n-a fost deloc
înregistrată în buget. Situaţia este similară în 2013 – vezi indicatorul 6 în fişa ţării din anexa monitorizării Parteneriatului Global.
Ţinta: PD oferă date anual cu privire la asistenţa externă pentru următoarea perioadă de trei ani (sau
mai mult) în formatul convenit şi în conformitate cu cerinţele ciclului bugetar naţional.
Adoptarea deplină şi utilizarea Platformei de gestionare a datelor cu privire la asistenţa externă va ajuta
la contrapunerea datelor din partea partenerilor şi va oferi un mijloc consistent pentru analiza
programelor de asistenţă externă şi implementarea acestora. Se preconizează că sistemul va deveni
operaţional pe deplin în 2014. Acesta a fost pilotat de şapte instituţii guvernamentale şi deja conţine date
cu privire la proiectele curente şi cele anterioare. Platforma în cauză va fi importantă pentru a asigura
calitatea datelor înregistrate în sistem, în special cu privire la viitoarele cheltuieli. În ordinea dată de idei,
datele trebuie să întrunească trei criterii ale Parteneriatului Global:
 să fie puse la dispoziţie de furnizorul cooperării de dezvoltare în scris şi în formă electronică;
 să expună clar informaţie indicativă cu privire la cheltuielile pe viitor şi/sau activităţile de
implementare în ţară;
 să includă sumele care sunt prezentate (cel puţin) anual, utilizând anul fiscal al ţării în curs de
dezvoltare.
Mai mult ca atât, datele trebuie să fie comprehensive în termeni de sectoare, tipuri şi modalităţi de suport,
iar suma şi valuta finanţării trebuie să fie stabilită în mod clar.
Unitatea Naţională de Coordonare de pe lângă Cancelaria de Stat va oferi îndrumări clare partenerilor de
dezvoltare pentru a-i ajuta să răspundă la necesităţile de informaţie.

Acţiunea 3.2: Guvernul şi partenerii de dezvoltare identifică în ce mod IDEA va oferi date pentru SIIMF
şi se va corela cu acesta.
Ţinta: Baza de date IDEA reflectă angajamentele partenerilor de dezvoltare la nivel de sector şi datele
respective contribuie la elaborarea CBTM prin intermediul SIIMF
Noul Sistem Informaţional Integrat de Management Financiar (SIIMF), susţinut de Banca Mondială, este
la moment în proces de constituire. Noul SIIMF va fi utilizat pentru prima dată pentru crearea bugetului
de stat pentru 2015, astfel este preconizat pentru a fi „lansat pe deplin” până-n 2015. Se prevede ca noua
Platformă de gestionare a datelor cu privire la asistenţa externă să fie legat de SIIMF, de îndată ce acesta
va fi creat.
Independent de exerciţiul dat, dacă AMP va fi populată cu informaţie financiară calitativă, Ministerul
Finanţelor le-ar putea lua în consideraţie în procesul de elaborare a bugetului anual.
Un volum mare de informaţie cu privire la finanţarea externă este stocat în Sistemul privind
Managementul Datoriei şi Analiza Financiară (SMDAF). La moment nu sunt legături între SMDAF şi SIIMF;
va fi nevoie ca colaboratorii Ministerului Finanţelor să transfere manual informaţia între cele două
sisteme. Va fi important ca orice legătură între Platforma de gestionare a datelor privind asistenţa externă
şi SIIMF să ţină cont de acest transfer manual de date şi să asigure verificarea şi validarea datelor pentru
a evita erorile umane.

Acţiunea 3.3: Părţile interesate auditează baza de date IDEA şi alte procese informaţionale pentru a se
asigura că aceasta colectează datele corecte şi produce informaţii potrivite pentru toţi actorii
cointeresaţi.
Ţinta: Este utilizată o platformă convenită pentru gestionarea asistenţei externe.
Drept urmare a unui atelier consultativ din mai 2011, s-a convenit să se creeze o Platformă nouă şi
modernă de gestionare a datelor cu privire la asistenţa externă pentru a oferi informaţia necesară.
Sistemul urmează să “prindă viaţă” pentru toţi utilizatorii la începutul anului 2014.

Acţiunea 3.4: Partenerii de dezvoltare sunt consecvenţi în ceea ce priveşte condiţionalitatea /

acţiunile şi metodologiile lor cu privire la suportul bugetar general şi Guvernul adoptă o abordare
consistentă faţă de indicatorii / condiţionalitatea tuturor PD
Ţinta: Un singur cadru de condiţionalitate pentru suportul bugetar general este convenit între Guvern
şi partenerii de dezvoltare în domeniul SBG
Partenerii de dezvoltare continuă să-şi impună propriile condiţionalităţi, în locul mişcării spre o matrice
„universală” de condiţionalităţi. Guvernul şi partenerii de dezvoltare încearcă să identifice subiectele
care ar putea forma baza unei forme de condiţionalităţi comune.
S-a obţinut progres în ceea ce priveşte utilizarea măsurilor necesare de politici, care sunt parte a
programelor, strategiilor şi planurilor de acţiuni naţionale. Reformele structurale şi acţiunile de politici
convenite de Guvern devin părţi componente ale matricelor de politici în cadrul acordurilor financiare.
Încă mai persistă provocări cu privire la numărul unor astfel de acţiuni şi fezabilitatea acestora în cadrele
de timp preconizate de angajamente.

Acţiunea 4: Partenerii de dezvoltare sporesc ponderea asistenţei pentru sectorul guvernamental,

utilizând sistemele naţionale de achiziţii.
Ţinta: Utilizarea sistemelor naţionale de achiziţii creşte an de an de la nivelul iniţial de 25% în 2006
În 2010, 71% din asistenţa externă a utilizat sistemul naţional de achiziţii din Moldova, o creştere
substanţială de la nivelul de 25% înregistrat în 2005 şi 39% în 2008. Odată cu utilizarea sistemelor MFP din
Moldova, perfecţionarea utilizării sistemului naţional de achiziţii se bazează mai cu seamă pe suportul
sporit din partea câtorva parteneri internaţionali de dezvoltare care oferă suport bugetar direct sau
împrumuturi. Banca Mondială administrează un fond fiduciar care acordă asistenţă tehnică pentru a
fortifica capacităţile sistemului de achiziţii publice.
Contrar suportului bugetar, sistemul naţional de achiziţii nu este în general utilizat pentru cooperare
tehnică. Revizuirea sistemelor naţionale de achiziţii din partea câtorva parteneri internaţionali de
dezvoltare ca Banca Mondială, Sida şi agenţiile ONU, precum şi auto-evaluarea realizată de autorităţile
naţionale, au stabilit aprecierea cu scorul “C” şi au rezultat într-un anumit nivel de utilizare a sistemelor
naţionale de achiziţii pentru asistenţa tehnică şi decizia de a susţine perfecţionarea sistemului, de exemplu
prin introducerea unui sistem de achiziţii electronice.
Studiul de monitorizare din 2012 a relevat că doar 16,9% din cooperarea pentru dezvoltare menită pentru
sectorul guvernamental a utilizat sistemele financiare publice pentru executarea bugetului, raportarea
financiară, audit şi achiziţii. Doar 8% din finanţarea pentru dezvoltare au venit prin intermediul sistemelor
naţionale de achiziţii, în special programele de suport bugetar ale UE şi Banca Mondială şi câteva programe
mici de cooperare tehnică din partea UE, Germaniei, Suediei şi Naţiunilor Unite.

Acţiunea 5: Evitarea creării unor structuri dedicate pentru gestionarea şi implementarea de zi cu zi a

proiectelor/programelor finanţate din asistenţa externă (Unităţile de Implementare a Proiectelor)
Ţinta: Până-n 2010 se reduce numărul UIP până la 14 unităţi
Studiul de monitorizare a Declaraţiei de la Paris din 2011 relevă că numărul UIP paralele s-a redus de la
43 în 2005 până la 18 în 2010, ceea ce este încă de patru ori mai mult decât cifra-ţintă. Deoarece criteriile
de definire a UIP paralele lasă mult spaţiu pentru interpretare, această reducere s-ar putea datora faptului
că partenerii de dezvoltare îşi ajustează raportarea şi nu unei descreşteri reale a structurilor paralele.
În instituțiile în care există astfel de structuri, diferenţa între salariile colaboratorilor UIP susţinute de
partenerii internaţionali de dezvoltare şi cele ale funcţionarilor publici rămâne a fi mare. Acest fapt
creează dificultăţi în ceea ce priveşte incorporare colaboratorilor UIP în serviciul public după finalizarea
proiectului, astfel influenţând durabilitatea proiectelor.
Printre alte motive poate fi menţionat şi faptul că astfel de structuri sunt menţinute din cauza
constrângerilor legale existente în legislaţia privind administraţia publică şi cerinţele de abilităţi de
gestionare a proiectelor, care nu sunt prezente în toate organele de administrare publică.

Acţiunea 5.1: Partenerii de dezvoltare justifică crearea unor UIP noi, care urmează să fie utilizate doar
dacă nu există capacităţi naţionale
Ţinta: Reducerea numărului de UIP
A fost înregistrat un anumit nivel de progres, totuşi în cadrul ministerelor de resort mai rămân încă
provocări în ceea ce priveşte angajarea personalului din serviciul public în UIP, astfel un şir din aceste
unităţi nu sunt asigurate cu cadre într-un mod adecvat. Adiţional, mai este nevoie de dezvoltarea
capacităţilor pentru a aduce toate unităţile la aceleaşi standarde.
Vor continua activităţile de dezvoltare a capacităţilor colaboratorilor ministerelor de resort şi discuţiile cu
partenerii de dezvoltare pentru a reduce numărul UIP, unde ar fi potrivit.

Acţiunea 5.2: Partenerii de dezvoltare susţin dezvoltarea capacităţilor în domeniul achiziţiilor şi MFP
(în special dacă dânşii mai utilizează şi UIP)
Ţinta: Evaluările cu privire la capacităţile în domeniul achiziţiilor şi MFP demonstrează îmbunătăţiri
Partenerii de dezvoltare au susţinut dezvoltarea capacităţilor diferitor instituţii implicate în sistemul de
management al finanţelor publice.
Două proiecte twinning finanţate de UE, axându-se pe achiziţii publice (implementat de România) şi
controlul intern al finanţelor publice (implementat de Suedia şi Olanda) au abordat diverse dimensiuni ale
MFP.
Strategia de Parteneriat de Ţară a Grupului Băncii Mondiale prevede suport din 2015 pentru modernizarea
administrării fiscale. Ministerul Finanţelor a beneficiat de susţinerea Băncii Mondiale pentru
modernizarea sistemului de planificare şi executare a bugetului, inclusiv elaborarea unui nou Sistem
Informaţional de Management Financiar şi a schimbărilor metodologice; auditul intern şi reforma
controlului; capacităţi de trening şi instruire în domeniul MFP.
Alţi parteneri de dezvoltare (UE, Slovacia, Olanda, PNUD, Suedia, etc.) au susţinut dezvoltarea
capacităţilor diferitor instituţii implicate în sistemul de management al finanţelor publice.
Rezultatele evaluării MFP sunt menţionate sub egida Acţiunii 6, mai jos.
Acţiunea 5.3: Guvernul îşi asumă tot mai multă responsabilitate pentru o parte din personalul UIP
(corelat cu suportul pentru dezvoltarea capacităţilor)
Ţinta: n.a.
Până la moment s-a înregistrat un nivel limitat de progres. Prin intermediul coordonării sectoriale,
ministerele de resort au întreprins măsuri la toate nivelele de implementare a proiectului, inclusiv
designul, implementarea, monitorizarea şi evaluarea.
Funcţiile fiduciare ale UIP nu sunt preluate pe deplin de autorităţile publice din cauza utilizării unor
sisteme specifice donatorului şi necesităţii unor abilităţi specifice. Partenerii internaţionali de dezvoltare
tind să implice autorităţile în proiectele lor din ce în ce mai mult, însă de cele mai deseori procesul de
management este contractat din afară. Situaţia diferă de la sector la sector. Dezvoltarea capacităţilor şi
fortificarea sistemului naţional vor contribui la transferul responsabilităţii depline a UIP.

Acţiunea 6: Îmbunătăţirea calităţii sistemelor de management al finanţelor publice

Ţinta: Până-n 2010 Moldova obţine, cel puţin, scorul 4.0 în Evaluarea politicilor şi instituţiilor ţării
Cele trei criterii pentru un sistem solid de management al finanţelor publice sunt: (1) un buget
comprehensiv şi credibil corelat cu priorităţile de politici; (2) un sistem efectiv de management financiar
pentru a asigura ca bugetul să fie implementat conform celor planificate într-un mod controlat şi previzibil;
şi (3) evidenţa contabilă şi raportarea fiscală corectă şi la timp, inclusiv conturi publice supuse auditului la
timp şi cu aranjamente efective de urmărire.
în 2010 Moldova a obţinut 4 puncte în comparaţie cu scorul iniţial de 3,5 în 2005. Pentru a întruni ţinta de
4 puncte, Moldova a lansat strategia de reformă a MFP în 2005. Au fost întreprinse acţiuni pentru a
îmbunătăţi calitatea sistemului în conformitate cu standardele internaţionale şi cerinţele UE. Un sistem
de management financiar integrat pentru pregătirea şi executarea bugetului este la etapa de testare
pentru modulele elaborate până la moment, legi noi cu privire la finanţele publice şi controlul financiar
intern public sunt dezbătute în Parlament, Strategia naţională de descentralizare a fost aprobată şi este
în curs de implementare, şi o nouă strategie MFP a fost aprobată de Guvern în august 2013.
Conform Evaluării BM a instituţiilor şi politicilor ţării (CPIA), în 2012, indicatorul 13 „calitatea bugetului şi
sistemului de management financiar al ţării în curs de dezvoltare” a obţinut 4 puncte, astfel nici-o
îmbunătăţirea nu s-a constatat în raport cu 2010. În pofida faptului că Moldova deja şi-a atins ţinta pentru
2010 pentru îmbunătăţirea sistemelor de MFP, mai rămân încă un şir de provocări. Prioritatea Guvernului
este de a asigura eficacitatea legilor adoptate şi progresul pe scara de performanţă MFP/CPIA.

Acţiunea 7: Asistenţa oferită de partenerii de dezvoltare foloseşte din ce în ce mai mult sistemele MFP
naţionale (executarea bugetului, raportarea financiară şi auditul)
Ţinta: Până-n 2010, cel puţin, 50% din AOD foloseşte sistemele MFP naţionale
Angajamentele de la Busan pun accentul pe „utilizarea sistemelor naţionale drept o abordare implicită
pentru cooperarea de dezvoltare întru susţinerea activităţilor gestionate de sectorul public”.
În pofida progresului anterior obţinut în realizarea ţintei conform studiului de monitorizare a Declaraţiei
de la Paris în 2010, monitorizarea din 2012 relevă că utilizarea MFP şi sistemelor de achiziţii s-a redus până
la 16,9 %.
Obiectivul va fi cel de a spori scorul sistemelor MFP până la A, iar din partea partenerilor de dezvoltare să
se obţină alinierea faţă de angajamente.

Acţiunea 7.1: Partenerii de dezvoltare utilizează un singur cont trezorerial pentru transferul de fonduri
către Guvern
Ţinta: % de granturi AOD care trec prin contul trezorerial unic creşte de la an la an, la cel puţin 85%
În 2012, circa 400 proiecte erau în curs de implementare, fiind finanţate din exterior. În acelaşi an,
trezoreria a înregistrat 48 de proiecte care sunt canalizate prin intermediul conturilor trezoreriale, din
care 16 proiecte dispun de conturi bancare şi în băncile comerciale. Astfel, doar 10% din proiecte utilizează
sistemul trezorerial naţional pentru cooperarea de dezvoltare. În acelaşi timp, în ceea ce priveşte
finanţarea, 53% din asistenţa externă pentru sectorul guvernamental au fost canalizate prin intermediul
conturilor trezoreriale în 2012.

Acţiunea 7.2: Menţinerea pe parcursul timpului a unei abordări consecvente faţă de PEFA
Ţinta: Comparabilitatea rapoartelor creşte
În comparaţie cu evaluarea cheltuielilor publice şi responsabilităţii financiare din 2008, evaluarea pentru
2011 a demonstrat îmbunătăţiri generale pentru 28 indicatori de performanţă: 12 indicatori de
performanţă au înregistrat îmbunătăţiri; 13 indicatori de performanţă au rămaşi stabili, din care 6 au
primit scorul maxim de "A"; iar 2 indicatori de performanţă s-au deteriorat. Constatările şi recomandările
evaluării PEFA 2011 au servit drept bază pentru Strategia recent aprobată cu privire la MFP pentru 2013-
2020.

Acţiunea 8: Gestionarea rezultatelor de dezvoltare

Ţinta: Până-n 2010 Moldova dispune de un cadru robust de monitorizare bazat pe rezultate (apreciat
cu B în Analiza Băncii Mondiale a strategiilor naţionale de dezvoltare bazate pe rezultate)
În 2010 Moldova a obţinut scorul “B” pentru cadrul său de monitorizare bazat pe rezultate, conform
raportului studiului de monitorizare a Declaraţiei de la Paris din 2011. Progrese au fost obţinute atât în
constituirea sistemului, cât şi în corelarea mai eficientă a acestuia cu Strategia Naţională de Dezvoltare.

Acţiunea 8.1: Procesele de monitorizare convenite pentru strategiile naţionale sunt respectate la nivel
sectorial şi naţional
Ţinta: Sunt publicate rapoarte anuale de monitorizare
Strategia Naţională de Dezvoltare „Moldova 2020”, Planul de acţiuni al Guvernului, cât şi strategiile
sectoriale conţin elemente de monitorizare şi evaluare. Frecvenţa monitorizării variază între trimestrial şi
anual. Rapoartele de progres conform strategiilor naţionale sunt disponibile pe paginile web ale
ministerelor de resort şi site-ul Guvernului.

C. Coordonare şi armonizare îmbunătăţită

Acţiunea 9: Partenerii de dezvoltare sporesc ponderea misiunilor comune
Ţinta: Până-n 2010, 40% din misiunilor partenerilor de dezvoltare sunt realizate în comun
În 2010, 36% din cele 187 misiuni ale partenerilor de dezvoltare au fost coordonate. Astfel, Moldova n-a
realizat ţinta de 40% până-n 2010. Totuşi, trebuie de notat faptul că în 2005 doar 20% din misiunile
partenerilor de dezvoltare au fost desfăşurate în comun. Acest fapt reflectă progrese atât în ceea ce
priveşte raţionalizarea numărului misiunilor partenerilor de dezvoltare, cât şi dificultatea de a spori
ponderea misiunilor coordonate.

Acţiunea 9.1: Partenerii de dezvoltare prezintă periodic date Cancelariei de Stat pentru a facilita
armonizarea îmbunătăţită a partenerilor de dezvoltare (de ex., misiuni, procese de planificare
strategică)
Ţinta: Site-ul web a UNC devine un instrument principal pentru partajarea informaţiilor de către
Guvern şi partenerii de dezvoltare
Site-ul web UNC www.ncu.moldova.md a fost relansat şi peste 300 de noutăţi au fost publicate în ultimii
doi ani. Deşi site-ul web a devenit un instrument de informare şi comunicare pentru cooperarea de
dezvoltare, acesta n-a fost utilizat mereu pentru partajarea informaţiei între Guvern şi partenerii de
dezvoltare cu privire la misiuni sau procesele de planificare strategică – subiecte cu privire la care schimbul
de informaţii este deseori încă la nivel bilateral, prin comunicări oficiale sau electronice. Şedinţa lunară a
donatorilor este utilizată pentru partajarea informaţiei despre cooperare strategică.
Noua Platformă de gestionare a datelor cu privire la asistenţa externă va fi utilizată pentru a promova
schimbul de informaţii, cooperarea şi armonizarea iniţiativelor între comunitatea partenerilor de
dezvoltare şi Guvern.

Acţiunea 10: Partenerii de dezvoltare sporesc utilizarea activităţii analitice comune 19

Ţinta: Până-n 2010, 66% din activitatea analitică la nivel de ţară este realizată în comun
Conform studiului de monitorizare a Declaraţiei de la Paris din 2011, 51% din activităţile analitice la nivel
de ţară au fost coordonate între partenerii internaţionali de dezvoltare. Regatul Unit, Suedia şi IFAD sunt
singurii parteneri care au coordonat 100% din activităţile lor analitice. Banca Mondială a coordonat 75%
din activitatea sa analitică, iar toţi ceilalţi parteneri de dezvoltare au coordonat un procent mult mai mic
din activităţile lor analitice decât ţinta stabilită.
Tendinţa de a utiliza metodologii standardizate, cum ar fi Cheltuielile Publice şi Responsabilitatea
Financiară (PEFA), Evaluarea instituţiilor şi politicilor ţării (CPIA) şi Doing Business ar putea să
îmbunătăţească performanţa în privinţa acestui indicator.

19Activitatea analitică la nivel de ţară reprezintă analiza şi consilierea necesară pentru fortificarea dialogului de politici şi pentru
elaborarea şi implementarea strategiilor de ţară. Aceasta include studii şi strategii naţionale sau sectoriale, evaluări de ţară şi
documente de discuţii. Declaraţia de la Paris prevede că donatorii ar trebui să realizeze activităţi analitice comune ori de câte ori
este posibil, deoarece acestea ajută la reducerea costurilor de tranzacţie pentru autorităţile partenere, evită lucrările duplicative
de prisos şi ajută la stimularea unei înţelegeri comune. Indicatorul 10b măsoară proporţia activităţii analitice la nivel de ţară care
se realizează în comun. Ţinta din 2010 a fost de 66% din activitatea analitică la nivel de ţară să fie realizată în comun. Acest
indicator măsoare proporţia rapoartelor sau analizelor analitice de ţară realizate de doi sau mai mulţi donatori în comun sau de
un donator în numele altor donatori, drept procent din numărul total de rapoarte şi analize.
Acţiunea 10.1: Evaluările capacităţilor autorităţilor publice sunt partajate şi utilizate de alţi parteneri
de dezvoltare (de ex. evaluarea Biroului Naţional de Statistică realizată de Sida)
Ţinta: Număr redus de exerciţii de evaluare a capacităţilor specifice proiectelor.

Acţiunea 10.2: Delegaţia UE prezintă informaţii la reuniunea periodică a donatorilor privind aspectele
de coordonare între statele membre UE (în special la nivel de sector)
Ţinta: Cooperarea delegată între Delegaţia UE şi statele membre UE sporeşte
Reuniunea donatorilor se organizează lunar, pe parcursul căreia Delegaţia UE informează în mod regulat
participanţii despre asistenţa acordată de UE.
Cooperarea delegată a sporit în ultimii ani. Conform datelor din 2012, USD 55.5m USD au fost debursaţi
de UE şi statele membre prin intermediul altor prestatori – un volum dublu în comparaţie cu suma
raportată în studiul de monitorizare a Declaraţiei de la Paris din 2010 (24.3m USD, din care 12.6m USD de
UE).

Acţiunea 10.3: Reuniunea regulată a donatorilor pune în discuţie probleme cheie şi esenţiale, pentru
care ar fi util de cunoscut poziţia partenerilor de dezvoltare, de ex. utilizarea achiziţiilor publice,
elaborarea următorului plan strategic naţional.
Ţinta: Număr sporit de poziţii de consens pe marginea problemelor cheie între partenerii de
dezvoltare
Din 2010, reuniunile lunare ale donatorilor au întrunit reprezentanţi ai Cancelariei de Stat şi partenerilor
internaţionali de dezvoltare, inclusiv cei care nu au reşedinţă în ţară, pentru a pune în discuţie problemele
ce ţin de eficacitatea agendei de dezvoltare, cum ar fi divizarea muncii şi consiliile de coordonare
sectorială, alinierea cu priorităţile naţionale, sistemul de gestionare a informaţiei cu privire la asistenţă,
transparenţa şi responsabilitatea, monitorizarea de la Paris şi Busan.
Problemele substanţiale incluse în discuţiile din 2013 cu privire la diversele strategii de ţară din partea
diferitor parteneri internaţionali de dezvoltare, actualizările privind realizarea ODM-urilor şi consultările
post-2015, actualizările macro-economice, discuţii cu societatea civilă şi sectorul privat, precum şi
probleme specifice unui anumit sector, cum ar fi reforma educaţiei şi e-transformarea.
Guvernul a profitat de oportunitatea reuniunilor donatorilor pentru a pune în discuţie strategia naţională
de dezvoltare „Moldova 2020”, cu privire la care partenerii de dezvoltare şi-au expus o poziţie comună.
Reuniunile donatorilor sunt organizate în mod regulat şi se preconizează ca acestea vor continua.

Acţiunea 10.4: Cancelaria de Stat postează date pe site-ul web pentru a spori nivelul de transparenţă
cu privire la activităţile de coordonare ale Guvernului, procesele verbale / hotărârile şedinţelor
Comitetului de planificare strategică
Ţinta: Site-ul web al UNC devine un instrument cheie pentru coordonare sporită din partea
partenerilor de dezvoltare
Activitatea dată este în derulare. Din ce în ce mai multe date sunt puse la dispoziţia publicului general pe
site-urile web ale Guvernului, inclusiv site-ul web UNC, care a fost re-lansat în 2012 şi care a postat 300
de noutăţi în ultimii 2 ani. Numărul utilizatorilor care au accesat site-ul web UNC în ultimii trei ani a crescut
de la 445,000 în 2011 până la 1,093,000 în 2013.
Procesele verbale şi hotărârile Comitetului de planificare strategică nu sunt încă disponibile.

Acţiunea 10.5: Publicarea proceselor verbale ale reuniunilor periodice ale donatorilor
Ţinând cont de caracterul deschis şi informal al discuţiilor, agenda, prezentările şi alte materiale sunt
disponibile pe site-web al ONU http://www.un.md/donors/meetings/, dar nu şi procesele verbale. Orice
aspecte de urmărire sunt abordate în mesajele adresate reuniunilor ulterioare. Situaţia dată va continua
şi în perioada următoare.

Acţiunea 10.6: Agenţiile ONU implementează o abordare armonizată faţă de transferurile în numerar
către Guvern
Ţinta: Toate agenţiile ONU utilizează procedurile AATN până la finele anului 2011
Agenţiile ONU (UNICEF, PNUD şi UNFPA) au sporit nivelul transferurilor către Guvern şi ONG-uri prin
intermediul abordării armonizate faţă de transferurile băneşti de la 1.7m USD în 2010 până la 2.9m USD
în 2012 – circa 10% din volumul total al debursărilor.

Acţiunea 11: Sporirea proporţiei AOD debursate conform abordărilor bazate pe programe (ABP)
Ţinta: Până-n 2010, 66% din fluxurile de asistenţă sunt oferite prin intermediul abordărilor bazate pe
programe
Conform studiului de monitorizare a Declaraţiei de la Paris din 2011, 51% din volumul asistenţei pentru
Moldova utilizează ABP. Deşi nivelul dat este încă departe de ţinta fixată, totuşi acesta ne demonstrează
îmbunătăţirea semnificativă obţinută în comparaţie cu nivelul iniţial de 16%. Cinci parteneri internaţional
de dezvoltare reprezintă circa 100% din AOD debursată prin intermediul ABP. Dacă am exclude FIM,
pentru ceilalţi doi parteneri majori de dezvoltare, instituţiile UE şi Banca Mondială, doar 34% şi 30% din
asistenţa acestora au utilizat ABP până-n 2010. Majoritatea suportului ABP reprezintă suport direct la
bugetul sectorului. Actorii implicaţi au raportat că principala constrângere în ceea ce priveşte canalizarea
asistenţei de dezvoltare prin intermediul ABP ţine de obţinerea unui angajament suficient între parteneri
– atât partenerii internaţionali de dezvoltare, cât şi autorităţile publice – privind o abordare coordonată.
În practică, chiar dacă asistenţa primită din partea unui donator susţine un program naţional, totuşi
utilizarea sistemelor de bugetare, achiziţii, management financiar, raportare rămâne a fi individualizată
pentru fiecare partener de dezvoltare.

Acţiunea 11.1: Guvernul, împreună cu partenerii de dezvoltare, elaborează strategii sectoriale (inclusiv
reformele de politici, finanţarea, PDI/PRS) corelate cu CBTM şi utilizând o matrice unică de
politici/rezultate la nivel de sector
Ţinta: Strategii sectoriale sunt elaborate în toate ministerele până la finele 2012
Unităţile pentru planificare strategică şi elaborare de politici au devenit operaţionale în toate autorităţile
publice centrale în 2010. Drept urmare a elaborării participative a metodologiei programului de dezvoltare
strategică, aprobată şi avizată de toate autorităţile, în fiecare autoritate s-a creat o echipă de planificare
cu participarea managerilor de vârf, unităţilor de politici şi şefilor principalelor direcţii ale autorităţilor
publice, iar peste 450 de funcţionari public au fost instruiţi în domeniul elaborării un program de
dezvoltare strategică. Drept rezultat al activităţii de 3 ani în domeniul respectiv, au fost elaborate
documente metodologice, toate unităţile de politici şi toţi şefii de direcţii au fost instruiţi în domeniul
planificării strategice şi, cel puţin 50 de programe de dezvoltare strategică au fost elaborate şi avizate de
către Cancelaria de Stat. Programele de dezvoltare strategică aparţin completamente autorităţilor
publice.
Au fost introduse metodologii pentru elaborarea Strategiei Naţionale de Dezvoltare şi a strategiilor
sectoriale corelate cu obiectivele prioritare ale politicilor guvernamentale. Fiecare autoritate publică
centrală şi-a elaborat şi aprobat propriul Program de dezvoltare, care include obiective de politici şi
obiective cu privire la dezvoltarea capacităţilor instituționale. Strategia Naţională de Dezvoltare serveşte
drept un cadru de politici pentru elaborarea cadrului de bugetare pe termen mediu.
La finele anului 2012, 16 strategii cu privire la cheltuieli făceau parte din CBTM 2013-2015. Strategii
sectoriale există în toate ministerele, unele din acestea sunt în proces de evaluare, de exemplu strategiile
cu privire la mediu, agricultură şi sănătate.

Acţiunea 11.2: Matricea unică de politici a sectorului energetic este aprobată de Guvern şi partenerii
de dezvoltare ca un pas înainte spre ABP
Ţinta: Matricea de politici convenită la finele anului 2010
Matricea de politici a fost convenită şi acordul pentru suportul bugetar a fost semnat cu Delegaţia UE în
decembrie 2011. Cadrul legal şi anexele relevante pot fi accesate în limba moldovenească pe
http://lex.justice.md/md/346670/.

Acţiunea 11.3: Guvernul (prin intermediul UNC şi ministerelor) asigură crearea Consiliilor de
coordonare sectorială în sectoarele cheie
Ţinta: Mecanismele de coordonare sectorială constituite în toate ministerele până la finele anului
2010
În toate ministerele au fost constituite Consilii de coordonare sectorială, deşi nu toate sunt active,
deoarece asistenţă externă oferită unor anumite sectoare este limitată. Ministerele Economiei; Sănătăţii;
Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei; Afacerilor Interne; Justiţiei; Educaţiei utilizează platforma Consiliilor
de coordonare sectorială pentru o coordonare mai bună a asistenţei externe acordate sectoarelor
respective. Cancelaria de Stat convoacă întrunirile de coordonare sectorială pe marginea unor astfel de
probleme cum ar fi reforma administraţiei publice şi descentralizarea. Sunt organizate un şir de şedinţe
inter-disciplinare tematice ale donatorilor cu privire la astfel de subiecte cum ar fi: energia; dimensiunea
de gen; susţinerea regiunii Transnistriei.
Mai există potenţial pentru a consolida domeniul de cuprindere ale Consiliilor de coordonare sectorială şi
pentru a spori frecvenţa organizării şedinţelor pentru a fortifica eficacitatea cooperării pentru dezvoltare.

Acţiunea 11.4: Principalii parteneri pentru fiecare consiliu de coordonare sectorială sunt identificaţi şi
aprobaţi de ministerele relevante
Ţinta: Principalii parteneri conveniţi până la finele 2010
Consiliile de coordonare sectorială sunt constituite în principalele sectoare în care sunt activi partenerii
de dezvoltare, iar principalii parteneri de dezvoltare au fost deja identificaţi. Cu toate acestea, frecvenţa
întrunirii acestora este diferită. De exemplu, unele consilii se întâlnesc în bază trimestrială, după cum este
şi prevăzut, (de ex. în domeniul sănătăţii), pe când altele s-au întrunit doar o singură dată de la constituirea
lor. În următorii ani ar fi bine de axat pe operarea efectivă a acestor consilii. Se recomandă revizuirea
eficacităţii operaţionale a sistemului, precum şi identificarea unor posibile abordări alternative care să fie
consistente cu realizarea obiectivelor propuse.

Acţiunea 12: Asigurarea coordonării cooperării tehnice cu strategiile naţionale şi conducerea acestui
proces de autorităţile naţionale
Ţinta: Până-n 2010 cel puţin 50% din fluxurile de cooperare tehnică sunt implementate prin programe
coordonate consistente cu strategiile naţionale de dezvoltare20
Studiul de monitorizare a Declaraţiei de la Paris din 2010 a relevat îmbunătăţirea cooperării între
parteneri, însă este nevoie de a depune eforturi în continuare. O revizuire internă realizată de Cancelaria
de Stat în 2012 a constatat un nivel de aliniere a eforturilor partenerilor de dezvoltare la strategiile şi
planurile naţionale de 40%.
Conform celei mai recente evaluări a cooperării pentru dezvoltare din cadrul Raportului cu privire la
asistenţa externă pentru Moldova din 2012, beneficiarii au menţionat provocări existente la nivel de
planificare, stabilire a unor obiective irealiste şi lipsa corelării între activităţi, obiective şi rezultate. Unele
activităţi de proiect nu ţin cont în mod suficient de necesităţile beneficiarului. Totuşi, astfel de provocări
au fost raportate doar de 6% din proiectele supuse evaluării.

Acţiunea 12.1: Iniţiativa UE de acţiune rapidă privind diviziunea muncii este utilizată drept bază
pentru realizarea unei diviziuni mai vaste a muncii între partenerii de dezvoltare
Ţinta: PIPP este convenit drept bază pentru Iniţiativa UE de acţiune rapidă privind diviziunea muncii
Părţile trebuie să revadă activitatea dată şi să determine modul de realizare a acesteia.

Acţiunea 12.2: Principalii parteneri de dezvoltare conlucrează cu ministerele pentru a susţine

funcţionarea Consiliilor de coordonare sectorială
Ţinta: Consiliile de coordonare sectorială funcţionează în mod eficient până la finele anului 2011
Hotărârea Guvernului cu privire la crearea Consiliilor de coordonare sectorială a fost adoptată în 2010.21

20Constrângerile de capacităţi reprezintă nişte provocări semnificative pentru eforturile de dezvoltare şi cele de reducere a
sărăciei, precum şi pentru durabilitatea acestora. Acestea se referă atât la capacităţile de gestionare a asistenţei (capacitatea
guvernului de a captura, coordona şi utiliza fluxurile de asistenţă într-un mod mai efectiv), cât şi la capacităţile mai vaste ce ţin
de elaborarea şi implementarea de politici şi prestarea de servicii.
Sub egida Declaraţiei de la Paris, partenerii de dezvoltare şi-au asumat angajamentului de a oferi cooperare tehnică, care să fie
coordonată cu strategiile şi programele ţării. Abordarea dată îşi propune drept scop să fortifice capacităţile, cât şi să răspundă
necesităţilor ţărilor – partener. O dezvoltare cu succes a capacităţilor trebuie să fie condusă de ţara partener.
21Hotărârea Guvernului privind aprobarea Regulamentului cu privire la cadrul instituţional şi mecanismul pentru coordonarea
asistenţei externe oferite Republicii Moldova de către organizaţiile internaţionale şi ţările donatoare; nr. 12 din 19 ianuarie 2010
Orarul propus de cel puţin o reuniune per trimestru a fost realizat doar de Ministerul Sănătăţii, fiind
susţinut de OMS. Şedinţe regulate sunt organizate şi de Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei,
susţinut de OIM; precum şi de Ministerul Mediului, susţinut de SDC. Şedinţe regulate sunt convocate de
Ministerele Economiei, Educaţiei, Agriculturii şi Justiţiei. În domeniul justiţiei, grupurile de lucru pentru
cei şapte piloni ai strategiei reformei sectorului justiţiei se întâlnesc în mod regulat cu participarea
partenerilor internaţionali de dezvoltare. Majoritatea proceselor verbale pe marginea acestor şedinţe
sunt postate pe site-urile web relevante, însă nu toate procesele verbale sunt disponibile.
În perioada următoare este necesar de acordat mai multă atenţie acestor activităţi, punând accentul pe
utilizarea acestor şedinţe drept platforme pentru o planificare corespunzătoare şi coordonare potrivită cu
alte organe şi instituţii. Respectarea orarului şedinţelor şi diseminarea proceselor verbale ar fi acţiunile
care trebuie prioritizate.

Acţiunea 12.3: Partenerii de dezvoltare fac referinţă la PIPP atunci când elaborează viitoarele strategii
de ţară, drept parte a procesului de îmbunătăţire a complementarităţii şi diviziunii muncii.
Ţinta: O axare mai mare a partenerilor de dezvoltare pe nivelul sectorial şi o sporire a numărului de
cooperări delegate, parteneriate tacite şi programe comune
Majoritatea documentelor strategice de ţară nu se referă în mod explicit la PIPP22, deşi multe din acestea
se referă la principiile convenite în PIPP, cum ar fi alinierea, utilizarea sistemelor naţionale, coordonarea
şi abordarea armonizată.
Axare pe nivelul sectorial şi complementaritatea activităţilor a sporit. UE şi statele membre UE au dublat
suma cooperării delegate din 2010. În acelaşi timp, numărul parteneriatelor tacite şi programelor comune
rămâne a fi unul limitat şi partenerii de dezvoltare tind să prefere programele şi proiectele bilaterale cu
Guvernul.

Acţiunea 12.4: Unitatea naţională de coordonare preia un rol pro-activ în ceea ce priveşte gestionarea
asistenţei, susţinând diviziunea efectivă a muncii
Ţinta: UNC este capabilă să orienteze partenerii de dezvoltare spre anumite sectoare în baza lacunelor
identificate şi avantajelor comparative şi să reducă supra-aglomerarea
În domeniul dat s-au înregistrat progrese limitate. Atunci când UNC participă în elaborarea strategiilor de
cooperare cu privire la dezvoltare, aceasta promovează diviziunea muncii. Împreună cu angajamentele
partenerilor de dezvoltare, acest fapt a permis reducerea numărului de sectoare în care partenerii sunt
prezenţi şi numărul proiectelor în curs de implementare.
Tabelele de mai jos ilustrează paşii mici care au fost întreprinşi spre reducerea supra-aglomerării şi
fragmentării. În 2009, partenerii de dezvoltare erau prezenţi în 16 sectoare per partener, pe când în 2012
– numărul maxim de sectoare susţinute de un partener de dezvoltare a fost de 8.

22Cadrul de Parteneriat Naţiunile Unite – Republica Moldova 2013-2017 se referă, de exemplu, la Planul de implementare a
principiilor de parteneriat.
 Obiectivele SND care sunt susţinute de partenerii de dezvoltare* *

Asigurarea

statului democratic

8 - Susţinerea cadrului
supremaţia legii şi

resurselor umane,
drepturilor omului

creşterea gradului

incluziunii sociale
reintegrarea ţării

contracarare a crizei
instituţional pentru
Reglementarea

transnistrean şi

competitivităţii
2. Fortificarea

administraţiei

Prioritatea 2 -

Prioritatea 3 -

Prioritatea 4 -

Prioritatea 5 -
de ocupare şi
Prioritatea 1.
Consolidarea
capacităţilor

Obiective totale
promovarea
respectarea

Dezvoltarea

Dezvoltarea
conflictului

economiei

9 - Măsuri de
naţionale

regională
bazat pe

Sporirea
publice

10 - Altele
stabilităţii
Partenerul
de dezvoltare
1.
2.1. 2.2. 3.1. 3.2. 3.3. 3.4. 4.1. 4.2. 4.3. 5.1. 5.2. 5.3 5.4. 5.5. 551 552 6.1. 6.2. 6.3. 6.4. 641 7.1. 7.2. 7.3. 7.4. 7.5. 751
ADA 9
Bulgaria 1
Republica Cehă 0
DFID/RU 10
CE 9
Germania (GTZ, KfW) 5
Ungaria 9
IFAD 1
ILO 3
OIM 9
Liechtenstein 2
Olanda 1
SDC 6
SIDA 16
TIKA 8
UNAIDS 2
PNUD 8
UNFPA 6
UNICEF 13
UNIFEM 2
USAID 10
BM 13
OMS 1
Total 3 10 7 12 5 4 5 6 1 5 5 3 1 2 0 1 2 8 11 8 7 3 4 1 9 1 3 5 3 2 4

** Sursa: Cartografierea partenerilor de dezvoltare, iulie 2009 şi datele Unităţii de Coordonare a Asistenţei Externe, martie 2009

Cartografierea partenerilor de dezvoltare vizând Programul Guvernului 2012-2015.

Sector EDIFICAREA POLITICI ADMINISTRAŢIE Politica Educație și Sănătatea Politici Cultura/ Protecția Nr. De
STATULUI DE ECONOMICE RESPONSABILĂ Externă / Cercetare Populației sociale Politici de mediului obiective
DREPT ȘI ŞI EFICIENTĂ Reintegrarea tineret și
FINANCIARE țării sport/
Integrarea
Parteneri de minorităților
Dezvoltare naționale
ADA x x 2
BM x x x x x x x 7
Cehia x x 2
GIZ x x 2
ILO x 1
OIM x x x 3
ONU x x x x x x x 7
SDC x x 2
Suedia x x x x x x 6
UE x x x x x x x x 8
SUA x x x x 4
Turcia x x x x 4
DFID/UK
Hungary
Liechtenstein

BDCE x x 2
BEI x x 2
BERD x x x 3
Japonia x x x 3

Utilizarea mai vastă a noii Platforme de gestionare a datelor cu privire la asistenţa externă şi coordonarea
mai consistentă din partea Consiliilor de coordonare sectorială vor facilita elaborarea Analizelor lacunelor
sectoriale, astfel oferind oportunităţi pentru a îmbunătăţi în continuu axarea cooperării pentru
dezvoltare. Ordinea dată de idei urmează să devină o prioritate sporită pentru UNC pe viitor.
D. Obţinerea rezultatelor şi monitorizarea lor

Acţiunea 13: Asigurarea unui mecanism pentru evaluare reciprocă a progreselor înregistrate în cadrul
angajamentelor de parteneriat
Ţinta: Până-n 2010 trebuie să existe un mecanism de monitorizare reciprocă a progresului în realizarea
ţintelor Declaraţiei de la Paris
Studiul de monitorizare a Declaraţiei de la Paris şi monitorizarea Parteneriatului Global din 2013 au fost
utilizate pentru a evalua progresul în ceea ce priveşte angajamentele de parteneriat. Adiţional, Guvernul
publică rapoarte anuale cu privire la asistenţa externă, în care sunt evaluate elemente de parteneriat, cum
ar fi alinierea la priorităţile Guvernului, previzibilitatea şi impactul de politici a cooperării pentru
dezvoltare.
Adoptarea şi implementarea unor mecanisme mai efective de monitorizare şi evaluare urmează să acorde
asistenţă UNC în domeniul dat. Guvernul intenţionează să utilizeze indicatorii şi metodologia Busan pentru
monitorizare anuală reciprocă la nivel de ţară.

Acţiunea 13.1: Crearea Consiliului Comun pentru Parteneriat cu susţinerea partenerilor de dezvoltare
(prin intermediul reuniunii periodice a donatorilor)
Ţinta: Consiliul organizează cu regularitate şedinţe
Consiliul a fost creat, însă n-au fost convocate întruniri.

Acţiunea 13.2: Utilizarea reuniunilor periodice ale donatorilor pentru a monitoriza progresul PIPP
Ţinta: n.a.
Rezultatele ultimului studiu de monitorizare a Declaraţiei de la Paris au fost partajate cu donatorii pe
parcursul reuniunilor lunare. Anul curent, monitorizarea Parteneriatului Global şi a Planului de
Implementare a Principiilor de Parteneriat este pusă în discuţie la reuniunea donatorilor, cât şi revizuirea
PIPP şi a acţiunilor şi ţintelor acestuia. Se recomandă ca monitorizarea progresului să fie instituţionalizată
în paralel cu monitorizarea Parteneriatului Global, în bază bianuală.

Acţiunea 14.1: Partenerii de dezvoltare întreprind acţiuni comune privind companiile excluse, inclusiv
schimbul de informaţii şi acordul reciproc de a descalifica contractanţii excluşi, atât naţionali, cât şi
internaţionali
Ţinta: n.a.
Părţile trebuie să revadă activitatea dată şi să determine modalitatea de realizare a acţiunii vizate.

Acţiunea 14.2: Partenerii de dezvoltare şi autorităţile publice împărtăşesc informaţii cu privire la

riscurile generate de capacitatea companiilor / ministerelor
Ţinta: n.a.
Partenerii de dezvoltare şi-au exprimat îngrijorările cu privire la capacităţile ministerelor de resort de a
susţine implementarea proiectelor. Au fost exprimate şi îngrijorări cu privire la riscurile potenţiale ce ţin
de finanţarea prin intermediul suportului bugetar. Planurile de dezvoltare strategică a ministerelor de
resort au fost elaborate cu scopul principal de a depăşi problemele ce ţin de capacităţile autorităţilor
publice.

Acţiunea 14.3: Reuniunea regulată a donatorilor discută în comun cu Guvernul modul de atenuare a
riscurilor asociate cu practicile corupte
Ţinta: n.a.
Părţile trebuie să revadă activitatea dată şi să determine modalitatea de realizare a acţiunii vizate.

Acţiunea 14.4: Partenerii de dezvoltare care cooperează cu societatea civilă susţin măsurile anti-
corupţie
Ţinta: n.a.
Părţile trebuie să revadă activitatea dată şi să determine modalitatea de realizare a acţiunii vizate..
3. Concluzii şi paşii pe viitor

Prezenta revizuire a Planului de Implementare a Principiilor de Parteneriat (PIPP), cu cele 14 seturi de

acţiuni şi 26 sub-acţiuni pentru îmbunătăţirea eficacităţii asistenţei externe, a constat realizarea unei
jumătăţi din toate acţiunile, realizarea parţială a unei treimi de acţiuni şi ţintele restante care n-au fost
atinse. Deşi a fost atins un anumit nivel de progres, totuşi mai persistă încă unele provocări semnificative.
În cadrul discuţiilor pe marginea revizuirii date, s-a accentuat necesitatea corelării solide a dezbaterilor
vizând eficacitatea asistenţei externe cu realitatea existentă la faţa locului, iar rezultatele privind
eficacitatea asistenţei externe ar trebui corelate cu rezultatele substanţiale, inclusiv cu realizarea
obiectivelor de dezvoltare naţională din cadrul naţional de politici şi obiectivele de dezvoltare
internaţională, cum ar fi Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului. Drept urmare a constituirii Consiliului
Naţional pentru Participare, există potenţial pentru fortificarea în continuare a mecanismului intern de
responsabilizare: atenţie adiţională ar putea fi oferită rezultatelor angajate faţă de cetăţenii ţării, de
exemplu în contextul prezentării anuale a priorităţilor naţionale de către Prim-Ministru în Parlament sau
în Consiliul Comun pentru Parteneriat – organul de consiliere de nivel înalt, creat pentru a asigura eficienţa
şi eficacitatea asistenţei externe.
Studiile recente cu privire la eficacitatea asistenţei externe au relevat că partenerii de dezvoltare aliniază
strategiile şi programele lor de dezvoltare cu priorităţile naţionale de dezvoltare, într-o anumită măsură.
Va fi important de consolidat şi utilizat din ce în ce mai mult cadrele naţionale de rezultate şi sistemele de
monitorizare şi evaluare aferente acestora, cât şi a datelor naţionale.
Mai mult ca atât, s-a notat şi faptul că partenerii de dezvoltare ar putea să susţină mai bine planificarea
naţională pe termen mediu printr-o partajare regulată şi transparentă a informaţiei cu privire la
cooperarea pentru dezvoltare. În acelaşi timp, Guvernul ar putea să susţină mai bine procesul de
planificare prin partajarea mai regulată a cerinţelor şi necesităţilor pe termen mediu, cât şi prin realizarea
reformelor, care servesc drept precondiţii pentru diverse părţi ale asistenţei externe. Planificarea
bugetară naţională s-a îmbunătăţit, etalând legături mai bune între priorităţi şi resurse. Acest progres
trebuie să fie consolidat şi extins. În contextul dat va fi important ca administraţia publică să implementeze
în mod consistent propunerile care se conţin în diverse manuale cu privire la evaluarea ex-ante, evaluarea
ex-post, Cadrul Bugetar pe Termen Mediu şi pregătirea bugetului, precum şi pregătirea programelor de
dezvoltare strategică. Ar trebui să fie analizată şi posibilitatea dezvoltării în continuare a capacităţilor
personalului relevant în domeniul ciclului bugetar.
Noua Platformă de gestionare a datelor privind asistenţa externă dispune de potenţial pentru a servi
drept un instrument important pentru a spori transparenţa, responsabilitatea şi previzibilitatea asistenţei
externe. Acesta ar putea ajuta Guvernul, partenerii de dezvoltare, OSC şi cetăţenii de rând să urmărească,
monitorizeze şi analizeze cooperarea pentru dezvoltare, oferindu-le liderilor instrumentele necesare
pentru a accesa informaţie operativă şi a lua decizii informate, precum şi promovând partajarea de
cunoştinţe şi inovaţiile în domeniul colaborării. Pentru realizarea obiectivelor date, va fi necesar ca
Guvernul şi partenerii internaţionali să contribuie în mod regulat cu informaţie de calitate înaltă.
Există potenţial de a consolida şi domeniul de acoperire al Consiliilor de coordonare sectorială (vezi Anexa
1), care au devenit, din ce în ce mai mult, o platformă de discuţii cu privire la asistenţa externă între Guvern
şi partenerii de dezvoltare. Totuşi, în majoritatea domeniilor, acestea nu şi-au realizat rolul preconizat cu
privire la programarea şi designul asistenţei externe; de asemenea, acestea nu sunt încă pe deplin utilizate
pentru monitorizarea şi evaluarea partenerilor de dezvoltare. S-a mai observat că poate fi îmbunătăţită şi
frecvenţa întrunirii consiliilor, deoarece unele din acestea s-au întrunit doar o dată pe an. Experienţa de
până-n prezent a demonstrat că un donator principal puternic care susţine conducerea naţională a
coordonării sectorului poate real schimba lucrurile.
Atât cei care oferă asistenţă externă, cât şi cei care beneficiază de aceasta ar profita de pe seama unui
Consiliu Comun pentru Parteneriat activ, pentru a asigura ca principiile, priorităţile şi acţiunile
determinate în Principiile Parteneriatului pentru Dezvoltare şi PIPP să fie implementate eficient şi efectiv,
întru asigurarea alinierii asistenţei externe cu principiile naţionale şi consolidarea absorbţiei şi impactului
asistenţei externe.
Guvernul Moldovei îşi păstrează angajamentul faţă de principiile Parteneriatului Global pentru
eficientizarea cooperării pentru dezvoltare aprobat în cadrul forumului de nivel înalt de la Busan şi
continuă să se bizuie pe suportul partenerilor săi de dezvoltare pentru a eficientiza agenda ţării pentru
dezvoltare şi îmbunătăţi standardele de trai ale ţării.
S-a recomandat realizarea în fiecare an a unei evaluări a progresului parteneriatului pentru dezvoltare,
cu implicarea Consiliului Naţional pentru Participare şi o conlucrare mai strânsă cu Parlamentul. Mulţi
parlamentari au menţionat în mod repetat că deşi sunt disponibile multe rapoarte tehnice cu privire la
cooperarea pentru dezvoltare, totuşi dânşii duc lipsa unei informaţii şi analize bine-prezentate.

2013 Monitorizarea Parteneriatului Global

Monitorizarea din 2013 a Parteneriatului Global pentru eficientizarea cooperării pentru dezvoltare
(Parteneriatul Global) a constatat următoarele rezultate:
Indicatorul 1 – Cooperarea pentru dezvoltare este axată pe rezultate aliniate la priorităţile de dezvoltare
ale ţării. Metodologia pentru acest indicator este testată în cadrul unor proiecte pilot în 10 ţări din
întreaga lume, inclusiv Moldova.
Indicatorul 5 – Cooperarea pentru dezvoltare este mai previzibilă – previzibilitatea anuală este de circa
80,1%, ceea ce înseamnă că 80% din asistenţa planificată pentru dezvoltare pentru anul 2012 au fost
debursate de partenerii de dezvoltare pentru implementarea diferitor proiecte. În ceea ce priveşte
informaţia despre volumul asistenţei pentru dezvoltare şi planurile cheltuielilor pe viitor pentru un an, doi
ani sau trei ani – ponderea dată este de 31,1%.
Indicatorul 6 – Asistenţa este parte componentă a bugetului supus examinării parlamentare – 43,4% din
finanţarea de cooperare pentru dezvoltare planificată pentru debursare care este inclusă în bugetele
anuale aprobate de către legislativul ţării (rezultatele evaluării din 2012). Ţinta pentru indicatorul dat a
rămas aceeaşi ca şi obiectivul din Declaraţia de la Paris (2005) – circa 85% din resursele externe sunt
incluse în bugetele ţărilor în curs de dezvoltare.
Indicatorul 7 – Responsabilizarea reciprocă a actorilor de cooperare pentru dezvoltare este consolidată
prin evaluări inclusive. În ceea ce priveşte indicatorul dat, se consideră că procesul de evaluare reciprocă
a fost constituit în Moldova. Guvernul şi partenerii de dezvoltare au convenit asupra coordonării şi
armonizării „Principiilor parteneriatului pentru dezvoltare”, semnate în martie 2010 (disponibile pe
www.ncu.moldova.md la rubrica bibliotecă online\PIPP). Acestea se bazează pe principiile Declaraţiei de
la Paris privind eficacitatea asistenţei pentru dezvoltare şi alte ţinte similare. Procesul de evaluare este
realizat în comun de Guvern şi partenerii de dezvoltare, cât şi alţi parteneri din cadrul societăţii civile,
Parlamentul şi actorii sectorului privat.
Indicatorul 9 – Instituţii eficiente: sistemele ţărilor în curs de dezvoltare sunt consolidate şi utilizate –
21,3% din finanţarea cooperării pentru dezvoltare menită pentru sectorul guvernamental utilizează
sistemele naţionale de management al finanţelor publice şi de achiziţii (sondajul PG, 2012). Calitatea
sistemului de management al finanţelor publice în Moldova este apreciată cu un scor de 4 din 5 (Revizuirea
Băncii Mondiale a sistemelor instituţionale şi politicilor 2012, CPIA), acelaşi nivel ca şi cel evaluat în 2010.

Ţinând cont de rezultatele modeste obţinute în cea mai recentă evaluare a indicatorilor Parteneriatului
Global, realizată în 2013, şi luând în considerare angajamentul Guvernului şi partenerilor de dezvoltare
faţă de principiile de eficientizare a asistenţei pentru dezvoltare, precum şi având în vedere evoluţiile
pozitive din ultimii ani în domeniul planificării priorităţilor naţionale de dezvoltare şi elaborării
documentelor strategice pe termen mediu şi lung, Principiile parteneriatului pentru dezvoltare semnate
în martie 2010 între Guvern şi partenerii de dezvoltare şi Planul de implementare a acestora, trebuie să
fie menţinute drept un document-cadru pentru cooperarea pe viitor în ceea ce priveşte cooperarea
eficientă pentru dezvoltare.
Acţiunile concrete, care vor contribui la realizarea indicatorilor de performanţă, vor fi specificate în
planurile naţionale de dezvoltare, cât şi în cadrul acordurilor bilaterale pentru dezvoltare semnate între
Guvern şi partenerii de dezvoltare. Agenda generală privind monitorizarea dezvoltării va respecta
metodologiile şi indicatorii aprobaţi în angajamentele Parteneriatului Global conveniţi pe plan
internaţional.
 Anexa 1. Consiliile de coordonare sectorială, conform situaţiei din
decembrie 2013
Partenerul de
Instituţia Domeniu / grupurile de lucru create Situaţia
dezvoltare principal
a) Reforma administraţiei publice centrale
a, b) BM A
Cancelaria de Stat b) e-Guvernare
c) PNUD (activ)
c) Reforma descentralizării

a) Dezvoltarea afacerilor şi atragerea

investiţiilor a) BM
Ministerul Economiei b) Securitatea şi eficienţa energetică b) SIDA A
c) Politici comerciale, infrastructura calităţii şi c) UE
protecţia consumatorului

Ministerul Justiţiei Justiţia UE A

Ministerul Culturii Cultura şi patrimoniul naţional UE N

Ministerul Finanţelor Finanţe BM A

BM (urmează să fie
Educaţia
Ministerul Educaţiei confirmat) A
Învăţământul vocaţional
UE
Ministerul Mediului Mediul, apa şi canalizarea SDC A

Ministerul Sănătăţii Sănătatea OMS A

Ministerul Afacerilor
Afacerile interne UE A
Interne
Ministerul Agriculturii Agricultura şi industria alimentară UE A
Ministerul Muncii,
Protecţiei Sociale şi Munca şi securitatea socială OIM A
Familiei
Ministerul Dezvoltării
Regionale şi Construcţii şi dezvoltarea regională EU (GIZ) A
Construcţiilor
Ministerul
Transporturilor şi
Transporturile şi infrastructura drumurilor MCC A
Infrastructurii
Drumurilor
Ministerul Tehnologiei
Tehnologia informaţională şi reţelele de
Informaţionale şi BM N
comunicare
Comunicaţiilor

Biroul Naţional de
Statistica PNUD N
Statistică

i
Anexa 2. Monitorizarea Parteneriatului Global 2013

Indic Descrierea indicatorului Nivelul Rezultatele Ţinta 2015

ator ţării sondajului 2013
Nr.
1 Cooperarea pentru dezvoltare este axată pe rezultatele X Pilotat în Moldova
aliniate la priorităţile de dezvoltare ale ţării cu 4 PD: UE, BM,
ONU, USAID
2 Societatea civilă funcţionează într-un mediu ce Indicele de mediu
maximizează implicarea şi contribuţia acesteia la favorabil CIVICUS
dezvoltarea
3 Implicarea şi contribuţia sectorului privat la dezvoltare Revizuirea din
oficiu în
colaborare cu
Banca Mondială
4 Transparenţă: informaţia privind cooperarea pentru Echipa comună de
dezvoltare este publică suport PNUD-
OECD
5a+b Cooperarea pentru dezvoltare este mai previzibilă X 65% anual 91% anual
(anual şi pe termen mediu) 40% pe termen 70% pe termen
mediu mediu
6 Asistenţa este parte componentă a bugetului supus X 55,0% 94%
examinării parlamentare
7 Responsabilizarea reciprocă a actorilor de cooperare X NU Da
pentru dezvoltare este consolidată prin evaluări
inclusive
8 Egalitatea de gen şi abilitarea femeilor NU Da
9a Calitatea sistemelor MFP ale ţărilor în curs de 4.0 (2012CPIA) 4.5
dezvoltare
9b Utilizarea sistemelor MFP şi de achiziţii ale ţării în curs X 30% 95%
de dezvoltare
10 Asistenţa este necondiţionată 84%
Anexa 3. Matricea rezumat: statutul acţiunilor, ţintelor şi indicatorilor PIPP conform
situaţiei din august 2013
Acţiunea Ţinta / Indicator Responsabilit Statut/Acţiune
ate
1 Asigurarea unei strategii de dezvoltare Până-n 2010 Moldova este apreciată cu A Cancelaria de Ţintă atinsă
operaţională sau B în evaluarea Băncii Mondiale privind Stat (Direcţia
strategiile de dezvoltare Politici)
1.1 Angajamentul Guvernului faţă de procesul de luare Procesul de evaluare ex-ante a impactului Cancelaria de Ţintă atinsă
a deciziilor şi formulare a politicilor este descris în este aprobat de Guvern până-n trimestrul II Stat
RAPC al anului 2011; urmează să fie adoptat de
toate ministerele de resort până la finele
anului 2012; toate ministerele vor fi instruite
în domeniul procesului de luare a deciziilor
până la finele anului 2012
1.2 Suport continuu din partea partenerilor de Extinderea suportului oferit de partenerii de Partenerii de Ţintă atinsă
dezvoltare pentru RAPC până la constituirea deplină dezvoltare pentru actualul program RAPC dezvoltare
a sistemelor şi proceselor până-n 2012
1.3 Identificarea legăturii între procesul decizional, Legătura între aceste procese este Cancelaria de Ţintă atinsă
elaborarea bugetului şi CBTM, planurile strategice documentată în ghidurile privind CBTM, Stat (Direcţia
sectoriale, planurile de dezvoltare instituţională / procesul decizional, evaluarea ex-ante a de Politici,
planurile de reformare instituţională impactului şi îndrumările privind PDI / PRI Unitatea
până la finele anului 2012 Naţională de
Coordonare)
1.4 Guvernul explică clar partenerilor de dezvoltare Loc de mai bine
care este valoarea adăugată adusă de ei şi care sunt
sectoarele specifice în care suportul partenerilor de
dezvoltare ar fi cea mai utilă
1.5 Partenerii de dezvoltare, care şi-o doresc, convin Nu există vreo
asupra unei strategii comune multi-anuale de ţară strategie
privind activităţile de intervenţie pentru a susţine comună multi-
elaborarea următorului plan naţional de dezvoltare anuală de
intervenţie din
partea
partenerilor de
dezvoltare
2 Majorarea ponderii AOD pentru Guvern, reflectate Diminuarea cu 50% a ponderii AOD pentru Partenerii de Ponderea nu s-
în buget t Guvern, care nu este reflectată în buget dezvoltare, a îmbunătăţit
85% din AOD pentru Guvern este inclusă în autorităţile
buget publice

3 Previzibilitatea AOD sporeşte Până-n 2010, ponderea finanţării Partenerii de Ţinta urmează
partenerilor de dezvoltare planificată dezvoltare, a fi atinsă,
pentru debursare care este înregistrată de autorităţile previzibilitatea
Guvern şi este realmente debursată atinge publice anuală
nivelul de 83% raportată este
de 80,1%.
Previzibilitatea
 Acţiunea Ţinta / Indicator Responsabilit Statut/Acţiune
ate
pe termen
mediu este de
doar 31,1%
3.1 UNC defineşte formatul şi orarul de prezentare a PD oferă date anual cu privire la asistenţa Cancelaria de Se
datelor privind asistenţa externă (inclusiv AT externă pentru următoarea perioadă de trei Stat (UNC) şi preconizează
contractate direct), care urmează să fie prezentate ani (sau mai mult) în formatul convenit şi în PD îmbunătăţirea
de către PD pentru IDEA conformitate cu cerinţele ciclului bugetar fluxului de
naţional informaţie
odată cu
lansarea
Platformei
pentru
gestionarea
datelor cu
privire la
asistenţa
externă.
Formatul şi
orarul pentru
prezentarea
datelor vor fi
oferite.
3.2 Guvernul şi partenerii de dezvoltare identifică în ce Baza de date IDEA reflectă angajamentele Cancelaria de Noul SIIMF va
mod IDEA va oferi date pentru SIIMF şi se va corela partenerilor de dezvoltare la nivel de sector Stat (UNC), fi utilizat
cu acesta. şi datele respective contribuie la elaborarea MF, PD pentru prima
CBTM prin intermediul SIIMF. dată pentru a
elabora
bugetul de stat
pentru 2015, şi
se
preconizează
că va fi “pe
deplin
operaţional”
până-n 2015.
Astfel, noua
Platformă de
gestionare a
datelor cu
privire la
asistenţa
externă încă nu
poate fi
corelată cu
SIIMF, însă
acest lucru este
preconizat.
 Acţiunea Ţinta / Indicator Responsabilit Statut/Acţiune
ate
3.3 Părţile interesate auditează baza de date IDEA şi alte Este utilizată o platformă convenită pentru Cancelaria de Noua
procese informaţionale pentru a se asigura că gestionarea asistenţei externe. Stat Platformă de
aceasta colectează datele corecte şi produce (Unitatea gestionare a
informaţii potrivite pentru toţi actorii cointeresaţi. Naţională de datelor privind
Coordonare) asistenţa
externă şi se
preconizează
că va deveni
operaţională la
începutul
anului 2014
3.4 Partenerii de dezvoltare sunt consecvenţi în ceea ce Un singur cadru de condiţionalitate pentru Partenerii de Progres notat
priveşte condiţionalitatea / acţiunile şi suportul bugetar general este convenit între dezvoltare,
metodologiile lor cu privire la suportul bugetar Guvern şi partenerii de dezvoltare în Cancelaria de
general şi Guvernul adoptă o abordare consistentă domeniul SBG Stat
faţă de indicatorii / condiţionalitatea tuturor PD.
4 Partenerii de dezvoltare sporesc ponderea Utilizarea sistemelor naţionale de achiziţii Utilizarea
asistenţei pentru sectorul guvernamental, creşte an de an de la nivelul iniţial de 25% în sistemelor
utilizând sistemele naţionale de achiziţii. 2006 naţionale de
achiziţii este
raportată
pentru 22% din
cooperarea
pentru
dezvoltare în
2012
5 Evitarea creării unor structuri dedicate pentru Până-n 2010 se reduce numărul UIP până la Partenerii de Ţinta n-a fost
gestionarea şi implementarea de zi cu zi a 14 unităţi dezvoltare, atinsă. 18 UIP
proiectelor/programelor finanţate din asistenţa autorităţile paralele mai
externă (Unităţile de Implementare a Proiectelor) publice rămân pe lângă
proiecte în
cadrul
bugetului, cu
mult mai multe
UIP pe lângă
proiecte dar în
afara bugetului
5.1 Partenerii de dezvoltare justifică crearea unor UIP Reducerea numărului de UIP Partenerii de Interes limitat
noi, care urmează să fie utilizate doar dacă nu există dezvoltare
capacităţi naţionale
5.2 Partenerii de dezvoltare susţin dezvoltarea Evaluările cu privire la capacităţile în Partenerii de MFP obţine
capacităţilor în domeniul achiziţiilor şi MFP (în domeniul achiziţiilor şi MFP demonstrează dezvoltare scorul 4.0 în
special dacă dânşii mai utilizează şi UIP) îmbunătăţiri CPIA 2012
BM susţine
dezvoltarea
capacităţilor în
domeniul
 Acţiunea Ţinta / Indicator Responsabilit Statut/Acţiune
ate
achiziţiilor, un
proiect
twinning UE
implementat în
domeniul
achiziţiilor
5.3 Guvernul îşi asumă tot mai multă responsabilitate Autorităţile Suportul la
pentru o parte din personalul UIP (corelat cu publice, bugetul
suportul pentru dezvoltarea capacităţilor) partenerii de sectorului a
dezvoltare preluat parţial
responsabilitat
ea pentru UIP,
RBO (BM)
implică o
implicare mai
mare din
partea
autorităţilor la
nivelul
obiectivelor
proiectelor, dar
nu şi în privinţa
managementul
ui fiduciar al
proiectelor.
6 Îmbunătăţirea calităţii sistemelor de management Până-n 2010 Moldova obţine, cel puţin, Autorităţi Ţintă atinsă.
al finanţelor publice scorul 4.0 în Evaluarea politicilor şi publice / Moldova a
instituţiilor ţării Ministerul obţinut scorul
Finanţelor 4.0 în 2012
7 Asistenţa oferită de partenerii de dezvoltare Până-n 2010, cel puţin, 50% din AOD PD, APC, MF În 2012, 21.3%
foloseşte din ce în ce mai mult sistemele MFP foloseşte sistemele MFP naţionale din cooperarea
naţionale (executarea bugetului, raportarea pentru
financiară şi auditul) dezvoltare este
raportat ca
utilizând
sistemele MFP
naţionale
7.1 Partenerii de dezvoltare utilizează un singur cont % de granturi AOD care trec prin contul Partenerii de În 2012, doar
trezorerial pentru transferul de fonduri către trezorerial unic creşte de la an la an, la cel dezvoltare 10% de
Guvern puţin 85% proiecte
utilizează
contul
trezorerial şi
53% din
volumul total
AOD a trecut
prin contul
trezorerial
 Acţiunea Ţinta / Indicator Responsabilit Statut/Acţiune
ate
7.2 Menţinerea pe parcursul timpului a unei abordări Comparabilitatea rapoartelor creşte PD, APC, MF Comparabilitat
consecvente faţă de PEFA ea rapoartelor
PEFA a sporit
8 Gestionarea rezultatelor de dezvoltare Până-n 2010 Moldova dispune de un cadru Cancelaria de Scorul B
robust de monitorizare bazat pe rezultate Stat, conform
(apreciat cu B în Analiza Băncii Mondiale a partenerii de studiului de
strategiilor naţionale de dezvoltare bazate dezvoltare monitorizare a
pe rezultate) Declaraţiei de
la Paris în 2011
8.1 Procesele de monitorizare convenite pentru Sunt publicate rapoarte anuale de Cancelaria de Ţintă atinsă
strategiile naţionale sunt respectate la nivel monitorizare Stat parţial
sectorial şi naţional
9 Partenerii de dezvoltare sporesc ponderea Până-n 2010, 40% din misiunilor partenerilor Partenerii de Conform
misiunilor comune de dezvoltare sunt realizate în comun dezvoltare studiului de
monitorizare
din 2011 a
Declaraţiei de
la Paris, 23%
din misiuni
sunt realizate
în comun
9.1 Partenerii de dezvoltare prezintă periodic date Site-ul web a UNC devine un instrument Partenerii de Site-ul web
Cancelariei de Stat pentru a facilita armonizarea principal pentru partajarea informaţiilor de dezvoltare, UNC a fost
îmbunătăţită a partenerilor de dezvoltare (de ex., către Guvern şi partenerii de dezvoltare Cancelaria de populată cu
misiuni, procese de planificare strategică) Stat (Unitatea informaţii cu
Naţională de privire la
Coordonare) coordonarea
asistenţei
externe
10 Partenerii de dezvoltare sporesc utilizarea Până-n 2010, 66% din activitatea analitică la Conform
activităţii analitice comune nivel de ţară este realizată în comun studiului de
monitorizare a
Declaraţiei de
la Paris din
2011, 38% din
activitatea
analitică la
nivel de ţară
este realizată
în comun
10.1 Evaluările capacităţilor autorităţilor publice sunt Număr redus de exerciţii de evaluare a Partenerii de
partajate şi utilizate de alţi parteneri de dezvoltare capacităţilor specifice proiectelor dezvoltare
(de ex. evaluarea Biroului Naţional de Statistică
realizată de Sida)
10.2 Delegaţia UE prezintă informaţii la reuniunea Cooperarea delegată între Delegaţia UE şi Delegaţia UE, Progres notat
periodică a donatorilor despre aspectele de statele membre UE sporeşte SM UE
 Acţiunea Ţinta / Indicator Responsabilit Statut/Acţiune
ate
coordonare între statele membre ale UE (în special
la nivel de sector)
10.3 Reuniunea regulată a donatorilor pune în discuţie Număr sporit de poziţii de consens pe Biroul Progres notat
probleme cheie şi esenţiale, pentru care ar fi util de marginea problemelor cheie între partenerii Coordonator
cunoscut poziţia partenerilor de dezvoltare, de ex. de dezvoltare ului Rezident
utilizarea achiziţiilor publice, elaborarea ONU
următorului plan strategic naţional
10.4 Cancelaria de Stat postează date pe site-ul web Site-ul web al UNC devine un instrument Cancelaria de Site-ul web al
pentru a spori nivelul de transparenţă cu privire la cheie pentru coordonare sporită din partea Stat (UNC) UNC devine un
activităţile de coordonare ale Guvernului, procesele partenerilor de dezvoltare instrument
verbale / hotărârile şedinţelor Comitetului de important
planificare strategică pentru
coordonarea
sporită.
10.5 Publicarea proceselor verbale ale reuniunilor Biroul Acţiunea dată
periodice ale donatorilor Coordonator nu este
ului Rezident preconizată
ONU pentru viitorul
apropiat. Toate
materialele de
la reuniuni
sunt publicate
pe site-web al
ONU Moldova.
10.6 Agenţiile ONU implementează o abordare Toate agenţiile ONU utilizează procedurile Agenţiile Propunere de a
armonizată faţă de transferurile în numerar către AATN până la finele anului 2011 ONU revedea ţinta
Guvern sau de a
elimina
indicatorul.
11 Sporirea proporţiei AOD debursate conform Până-n 2010, 66% din fluxurile de asistenţă PD, Progres notat
abordărilor bazate pe programe (ABP) sunt oferite prin intermediul abordărilor autorităţile
bazate pe programe publice
11.1 Guvernul, împreună cu partenerii de dezvoltare, Strategii sectoriale sunt elaborate în toate Ministerele Ţintă atinsă
elaborează strategii sectoriale (inclusiv reformele de ministerele până la finele 2012 de resort
politici, finanţarea, PDI/PRI) corelate cu CBTM şi
utilizând o matrice unică de politici/rezultate la nivel
de sector
11.2 Matricea unică de politici a sectorului energetic este Matricea de politici convenită la finele anului Ministerul Ţintă atinsă
aprobată de Guvern şi partenerii de dezvoltare ca un 2010 Economiei,
pas înainte spre ABP Cancelaria de
Stat,
partenerii de
dezvoltare
11.3 Guvernul (prin intermediul UNC şi ministerelor) Mecanismele de coordonare sectorială Cancelaria de Ţintă atinsă
asigură crearea Consiliilor de coordonare sectorială constituite în toate ministerele până la finele Stat (UNC),
în sectoarele cheie anului 2010
 Acţiunea Ţinta / Indicator Responsabilit Statut/Acţiune
ate
ministerele
de resort
11.4 Principalii parteneri pentru fiecare consiliu de Principalii parteneri conveniţi până la finele PD, Ţintă atinsă
coordonare sectorială sunt identificaţi şi aprobaţi de 2010 ministerele
ministerele relevante de resort
12 Asigurarea coordonării cooperării tehnice cu Până-n 2010 cel puţin 50% din fluxurile de Partenerii de Progres notat
strategiile naţionale şi conducerea acestui proces cooperare tehnică sunt implementate prin dezvoltare,
de autorităţile naţionale programe coordonate consistente cu autorităţile
strategiile naţionale de dezvoltare publice
12.1 Iniţiativa UE de acţiune rapidă privind diviziunea PIPP este convenit drept bază pentru PD; statele n/a
muncii este utilizată drept bază pentru realizarea Iniţiativa UE de acţiune rapidă privind membre UE,
unei diviziuni mai vaste a muncii între partenerii de diviziunea munci Delegaţia UE
dezvoltare
12.2 Principalii parteneri de dezvoltare conlucrează cu Consiliile de coordonare sectorială Partenerii de Consiliile de
ministerele pentru a susţine funcţionarea Consiliilor funcţionează în mod eficient până la finele dezvoltare coordonare
de coordonare sectorială anului 2011 sectorială sunt
funcţionale în
aşa domenii ca
sănătate,
protecţie
socială, justiţie,
educaţie,
mediu, afaceri
interne,
transport,
dezvoltare
regională,
agricultură,
energie şi
economie.
12.3 Partenerii de dezvoltare fac referinţă la PIPP atunci O axare mai mare a partenerilor de Partenerii de Nu se face
când elaborează viitoarele strategii de ţară, drept dezvoltare pe nivelul sectorial şi o sporire a dezvoltare referinţă la
parte a procesului de îmbunătăţire a numărului de cooperări delegate, PIPP în mod
complementarităţii şi diviziunii muncii parteneriate tacite şi program comune consistent
12.4 Unitatea naţională de coordonare preia un rol pro- UNC este capabilă să orienteze partenerii de Cancelaria de Realizări
activ în ceea ce priveşte gestionarea asistenţei, dezvoltare spre anumite sectoare în baza Stat (UNC) modeste
susţinând diviziunea efectivă a muncii lacunelor identificate şi avantajelor
comparative şi să reducă supra-aglomerarea
13 Asigurarea unui mecanism pentru evaluare Până-n 2010 trebuie să existe un mecanism Cancelaria de Realizări
reciprocă a progreselor înregistrate în cadrul de monitorizare reciprocă a progresului în Stat, PD parţiale
angajamentelor de parteneriat realizarea ţintelor Declaraţiei de la Paris
13.1 Crearea Consiliului Comun pentru Parteneriat cu Consiliul organizează cu regularitate şedinţe Cancelaria de Consiliul a fost
susţinerea partenerilor de dezvoltare (prin Stat, creat, dar încă
intermediul reuniunii periodice a donatorilor) partenerii de n-au fost încă
dezvoltare organizate
 Acţiunea Ţinta / Indicator Responsabilit Statut/Acţiune
ate
13.2 Utilizarea reuniunilor periodice ale donatorilor Ţintă atinsă
pentru a monitoriza progresul PIPP
14 Altele
14.1 Partenerii de dezvoltare întreprind acţiuni comune Partenerii de Interes limitat
privind companiile excluse, inclusiv schimbul de dezvoltare
informaţii şi acordul reciproc de a descalifica
contractanţii excluşi, atât naţionali, cât şi
internaţionali
14.2 Partenerii de dezvoltare şi autorităţile publice Partenerii de Interes limitat
împărtăşesc informaţii cu privire la riscurile dezvoltare,
generate de capacitatea companiilor / ministerelor autorităţile
publice
14.3 Reuniunea regulată a donatorilor discută în comun Biroul Interes limitat
cu Guvernul modul de atenuare a riscurilor asociate Coordonator
cu practicile corupte ului Rezident
ONU,
partenerii de
dezvoltare
14.4 Partenerii de dezvoltare care cooperează cu Partenerii de
societatea civilă susţin măsurile anti-corupţie dezvoltare
 Anexa 4

Parteneriatul Global pentru cooperare eficientă în domeniul, indicatorii de performanţă şi ţintele pentru 2015.

1. Cooperarea pentru dezvoltare este axată pe rezultate aliniate la priorităţile de dezvoltare ale ţării
Gradul de utilizare a cadrului de Toţi partenerii de dezvoltare utilizează cadrul de rezultate al ţării
rezultate al ţării de donatorii de
asistenţă de cooperare

2. Societatea civilă funcţionează într-un mediu ce maximizează implicarea şi contribuţia acesteia l

dezvoltare
Un subset de măsuri din Indicele Progres continuu în timp
de mediu favorabil

3. Implicarea şi contribuţia sectorului privat la dezvoltare

Măsură a calităţii dialogului Progres continuu în timp
public-privat

4. Transparenţă: informaţia privind cooperarea pentru dezvoltare este publică

PMA lansat la nivel de ţară Toţi donatorii de cooperare pentru dezvoltare sunt pe cale
de a oferi informaţie oportună, comprehensivă şi pe viitor
cu privire la cooperarea pentru dezvoltare

5. Cooperarea pentru dezvoltare este previzibilă

(a) anual: ponderea finanţării de a) Menţinerea ponderii de până la 5% de asistenţă care
cooperare pentru dezvoltare nu a fost debursată în anul fiscal pentru care a fost
debursată în anul fiscal pentru planificată
care a fost planificată de către (Anul de referinţă 2012)
donatorii de asistenţă de
cooperare; şi Reducerea decalajului la jumătate – reducerea cu
(b) pe termen mediu: ponderea jumătate a ponderii finanţării de cooperare pentru
finanţării de cooperare pentru dezvoltare acordată la nivel naţional care nu este inclusă
dezvoltare acordată la nivel de în planurile viitoare de cheltuieli
ţară inclusă în planurile viitoare
de cheltuieli estimative

6. Asistenţa este parte componentă a bugetului suspus examinării parlamentare

% finanţării de cooperare pentru bugetele anuale aprobate de către legislativele ţărilor
dezvoltare planificată pentru
debursare care este inclusă în
Sporirea ponderii asistenţei de
cooperare pentru dezvoltare oferită
sectorului guvernamental, care este
inclusă în buget (cu cel puţin 85%
inclus în buget)
7. Responsabilizarea reciprocă a actorilor de cooperare pentru dezvoltare este consolidată prin
evaluări inclusive
Realizarea unor evaluări
reciproce inclusive a progresului
în implementarea aranjamentelor Sunt implementate sisteme care monitorizează şi alocă fonduri publice
Analiza reciprocă inclusivă se pentru asigurarea egalităţii de gen şi abilitarea femeilor
efectuează anual

8. Egalitatea de gen şi
abilitarea femeilor
Sunt create forumuri reciproc
responsabilizate şi actorii
naţionali sunt implicaţi (la nivel
naţional şi de sector)

9. instituţii eficiente: sistemele ţărilor sunt consolidate şi utilizate

Se ridică cu cel puţin o măsură (anume 0,5 puncte)
(a) Calitatea sistemelor MFP
pe scara de performanţă MFP/CPIA (anul de referinţă 2012, 4.0)
ale ţărilor în curs de dezvoltare;
şi reducerea cu două treimi a % de finanţării cooperării
(b) Utilizarea sistemelor MFP şi pentru dezvoltare, care nu utilizează MFP şi sistemele de
de achiziţii naţionale achiziţii ale ţării.
10. Asistenţa este necondiţionată
% a asistenţei este total necondiţionată Progres continuu în timp
(Anul de
referinţă 2012)