CUPRINS

ABREVIERILE FOLOSITE ÎN DOCUMENT 4

PREFAŢĂ 4

A. PARTEA INTRODUCTIVĂ 4
A.1. Diagnostic ............................................................................................................................ 4
A.2. Codul bolii ........................................................................................................................... 4
A.3. Utilizatorii............................................................................................................................ 4
A.4. Scopurile protocolului .......................................................................................................... 4
A.5. Data elaborării protocolului .................................................................................................. 5
A.6. Data reviziei următoare ........................................................................................................ 5
A.7. Lista autorilor şi ale persoanelor ce au participat la elaborarea protocolului .......................... 5
A.8. Definiţiile folosite în document ............................................................................................ 5
A.9. Informaţie epidemiologică.................................................................................................... 5

B. PARTEA GENERALĂ 6
B.1. Nivel de asistenţă medicală primară ..................................................................................... 6
.2. Nivel de asistenţă medicală specializată de ambulator ............................................................ 7
B.3. Nivel de asistenţă medicală spitalicească specializată .......................................................... 8

C. 1. ALGORITMI DE CONDUITĂ 9
C 1.1.Managementul de conduită al copiiilor cu pancreatită acută................................................ 9

C.2. DESCRIEREA METODELOR, TEHNICILOR ŞI PROCEDURILOR 10

C.2.1. Factori etiologici ............................................................................................................. 10
C.2.2. Profilaxia ......................................................................................................................... 10
C.2.3. Screening-ul .................................................................................................................... 10
C.2.4. Conduita pacientului ........................................................................................................ 10
C.2.4.1. Anamneza................................................................................................................. 10
C.2.4.2. Examenul clinic ........................................................................................................ 10
C.2.4.3. Investigaţii paraclinice .............................................................................................. 12
C.2.4.4. Diagnosticul diferenţiat............................................................................................. 14
C.2.5. Tratamentul ..................................................................................................................... 15
C.2.5.1. Tratamentul nemedicamentos ................................................................................... 15
C.2.5.2. Tratamentul medicamentos ....................................................................................... 16
C.2.5.3. Tratamentul chirurgical............................................................................................. 18
C.2.6. Supravegherea ................................................................................................................. 18
C.2.7. Complicaţiile ................................................................................................................... 18
D. RESURSE UMANE ŞI MATERIALE NECESARE PENTRU IMPLEMENTAREA
PREVEDERILOR PROTOCOLULUI ....................................................................................... 18
E. INDICATORII DE MONITORIZARE A IMPLIMENTĂRII PROTOCOLULUI ................. 20

BIBLIOGRAFIE 20

3
ABREVIERILE FOLOSITE ÎN DOCUMENT
CIM-X - Clasificarea Internaţională a Maladiilor, revizia a X-a
EAB - Echilibrul acido-bazic
ERCP - Colangiopancreatografia endoscopică retrogradă
FAI - Fără Alte Informaţii
IPP - Inhibitorii pompei de protoni
HP - Helicobacter Pylori
MS RM - Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova
RH2 - H2 - histaminoblocante
RMN - Rezonanţa magnetică nucleară
TC - Tomografia computerizată

PREFAŢĂ
Protocolul naţional „Pancreatita acută la copii” a fost elaborat de către grupul de lucru al
Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova, constituit din specialiştii IMSP Institutul Mamei şi
Copilului. Protocolul de faţă a fost fundamentat în conformitate cu ghidurile internaţionale privind
„Pancreatita acută la copii” şi constituie drept matrice pentru elaborarea protocoalelor instituţionale.
La recomandarea MS RM pentru monitorizarea protocoalelor instituţionale pot fi utilizate formulare
suplimentare, care nu sunt incluse în protocolul clinic naţional.

A. PARTEA INTRODUCTIVĂ
A.1. Diagnostic
Exemple de formulare ale diagnosticului clinic:
1. Pancreatita acută.

A.2. Codul bolii: (CIM 10): K85 [2]

K85 Pancreatita acută Pancreatita:
Abcesul pancreasului - FAI
Necroza pancreasului - acută (recidivantă)
- acută - hemoragică
- infecţioasă - purulentă
- subacută

A.3. Utilizatorii:
· Oficiile medicilor de familie (medici de familie şi asistentele medicale de familie);
· Centrele de sănătate (medici de familie);
· Centrele medicilor de familie (medici de familie);
· Instituţiile/secţiile consultative (medici gastroenterologi);
· Asociaţiile medicale teritoriale (medici de familie, medici pediatri, medici gastroenterologi);
· Secţiile de copii ale spitalelor raionale şi municipale (medici pediatri, medici gastroenterologi);
· Secţia gastroenterologie, IMSP IMşiC (medici gastroenterologi, medici pediatri).

A.4. Scopurile protocolului
1. Diagnosticul precoce al pancreatitei acute.
2. Evaluarea criteriilor clinice şi paraclinice certe pentru pancreatita acută, pentru a evita
malpraxisul (diagnosticare eronată).
3. Ameliorarea calităţii examinărilor clinice şi paraclinice a pacienţilor cu pancreatită acută.
4. Sporirea calităţii tratamentului pacienţilor cu pancreatită acută.

4

A.5. Data elaborării protocolului: 2013
A.6. Data reviziei următoare: 2015

A.7. Lista autorilor şi ale persoanelor ce au participat la elaborarea protocolului:

Numele
Dr. Mihu Ion
Dr. Eva Gudumac, dr.
hab.med., prof. univ.,
academician AŞM, Om
Emerit
Dr. Tighineanu Olga
Protocolul a fost discutat aprobat şi contrasemnat:
Denumirea institutiei
Asociaţia Medicilor de Familie
din RM
Comisia Ştiinţifico-Metodică
de profil „Pediatrie”
Funcţia deţinută
Profesor universitar, Doctor habilitat în medicină, şeful secţiei
gastroenterologie. IMSP Institutul Mamei şi Copilului.
director, Clinică Chirurgie Pediatrică în Centrul Naţional Ştiinţifico-
Practic Chirurgie Pediatrică „N. Gheorghiu”, Şef catedră Chirurgie,
Anestiziologie şi Reanimare Pediatrică, USMF „N. Testemiţanu”.
Specialist principal în chirurgie pediatrică al MS RM.
Medic pediatru-gastroenterolog, secţia gastroenterologie. IMSP
Institutul Mamei şi Copilului.
Persoana responsabilă - semnatura

Agenţia medicamentului

Consiliul de experţi al
Ministerului Sănătăţii
Consiliul Naţional de Evaluare
şi Acreditare în Sănătate
Compania Naţionala de
Asigurări în Medicină

A.8. Definiţiile folosite în document
Pancreatita acută este un ansamblu de leziuni inflamatorii ale glandei pancreatice şi, uneori,
ale ţesutului peripancreatic.

A.9. Informaţie epidemiologică

Pancreatita acută constituie 75-78% din totalul pancreatitelor, apare începînd cu vîrsta de 7
luni şi are 2 picuri de frecvenţă unul în jurul vîrstei de 5ani şi altul în adolescenţă.

5
B. PARTEA GENERALĂ
B.1. Nivel de asistenţă medicală primară
Descriere Motive Paşi
(măsuri) (repere) (modalităţi şi condiţii de realizare)
I II III
1. Profilaxia
1.1. Profilaxia · Metode de profilaxie primară la moment pentru pancreatita Ø Măsuri de profilaxie primară nu se întreprind.
primară acută nu există.
1.2. Profilaxia · Profilaxia secundară este direcţionată spre preîntîmpinarea Obligatoriu:
secundară complicaţiilor. Ø Preîntîmpinarea factorilor etiologici (caseta 1);
(capitolul 2.2) Ø Respectarea regimului dietetic (tabelul 5).
1.3. Screening-ul · Screening-ul este direcţionat spre preîntîmpinarea Ø Screening-ul copiilor diagnosticaţi cu pancreatită acută, prevede
(capitolul 2.3 ) complicaţiilor. evaluarea severităţii bolii, complicaţiilor şi monitorizarea răspunsului la
tratament (caseta 3).
2. Diagnosticul
2.1. Suspectarea · Anamneza are un rol important în determinarea factorului Obligatoriu:
diagnosticului de etiologic. Ø Anamneza şi evaluarea factorilor etiologici (casetele 1, 4).
pancreatită acută · Manifestările clinice sunt variate, însă triada clinică de bază include: Ø Examenul clinic (casetele 5, 6; tabelul 1).
(capitolul 2.4) dureri abdominale; vomă, greaţă. Ø Diagnosticul diferenţial (casetele 8, 9).
· Investigaţiile iniţiale de laborator includ: hemoleucograma, sumarul Ø Investigaţii paraclinice obligatorii şi recomandabile (tabelul 4).
urinei, examenul coproparazitologic.
2.2. Deciderea · Consultul specialistului se recomandă pentru stabilirea Obligatoriu:
consultului diagnosticului definitiv sau reevaluare. Ø Toţi pacienţii cu suspecţie la pancreatită acută vor fi spitalizaţi de
specialistului şi/sau · Prezenţa semnelor de alarmă impune spitalizarea de urgenţă a urgenţă
spitalizării pacientului.
3. Tratamentul
3.1. Tratamentul · Factorii de risc şi produsele alimentare interzise în perioada Obligatoriu:
nemedicamentos acută, pot agrava evoluţia şi tergiversează ameliorarea clinică. Ø Repaus digestiv, pentru supresia secreţiei pancreatice (caseta 10);
(capitolul 2.5.1 ) Ø Recomandări privind excluderea factorului etiologic (caseta 1).
3.2. Tratamentul · Tratamentul medicamentos prevede administrarea de: Obligatoriu:
medicamentos - cuparea sindromului dolor; Ø Spasmolitice (Drotaverina, Papaverina) (caseta 11);
(capitolul 2.5.2 ) - reechilibrare hidroelectrolitică; Ø Reechilibrare hidroelectrolitică – la această etapă se iniţiază planul A, B
- prevenirea complicaţiilor. de rehidratare, pentru gradul uşor şi moderat de deshidratare, iar gradul
sever necesită spitalizare de urgenţă (caseta 12).
4. Supravegherea · Supravegherea pacienţilor se va efectua în comun cu medicul Obligatoriu:
(capitolul 2.6) specialist gastroenterolog-pediatru, pediatru şi/sau medicul de Ø Se va elabora un plan individual, în funcţie de severitatea şi evoluţia
familie. pancreatitei acute (caseta 15). B

6
 .2. Nivel de asistenţă medicală specializată de ambulator
Descriere Motive Paşi
(măsuri) (repere) (modalităţi şi condiţii de realizare)
I II III
1. Profilaxia
1.2. Profilaxia · Metode de profilaxie primară la moment pentru pancreatita Ø Măsuri de profilaxie primară nu se întreprind.
primară acută nu există.
1.2. Profilaxia · Profilaxia secundară este direcţionată spre preîntîmpina-rea Obligatoriu:
secundară complicaţiilor. Ø Preîntîmpinarea factorilor etiologici (caseta 1);
(capitolul 2.2) Ø Respectarea regimului dietetic (tabelul 5).
1.3. Screening-ul · Screening-ul este direcţionat spre preîntîmpinarea Ø Screening-ul copiilor diagnosticaţi cu pancreatită acută, prevede
(capitolul 2.3 ) complicaţiilor. evaluarea severităţii bolii, complicaţiilor şi monitorizarea răspunsului la
tratament (caseta 3).
2. Diagnosticul
2.1. Suspectarea · Anamneza – determinarea factorului etiologic. Obligatoriu:
diagnosticului de · Manifestările clinice – dureri abdominale; vomă, greaţă. Ø Anamneza şi evaluarea factorilor etiologici (casetele 1, 4).
pancreatită acută Ø Examenul clinic (casetele 5, 6; tabelul 1).
· Investigaţiile de laborator includ: hemoleucograma, sumarul urinei,
(capitolul 2.4) Ø Diagnosticul diferenţial (casetele 8, 9).
examenul coproparazitologoci, testele biochimice (lipaza, amilaza).
Ø Investigaţii paraclinice obligatorii şi recomandabile (tabelul 4).
2.2. Deciderea · Consultul specialistului se recomandă pentru stabilirea Obligatoriu:
consultului diagnosticului definitiv sau reevaluare. Ø Toţi pacienţii cu suspecţie la pancreatită acută vor fi spitalizaţi de
specialistului şi/sau · Prezenţa semnelor de alarmă impune spitalizarea de urgenţă a urgenţă
spitalizării pacientului.
3. Tratamentul
3.1. Tratamentul · Factorii de risc şi produsele alimentare interzise în perioada Obligatoriu:
nemedicamentos acută, pot agrava evoluţia şi tergiversează ameliorarea clinică. Ø Repaus digestiv, pentru supresia secreţiei pancreatice (caseta 10);
(capitolul 2.5.1 ) Ø Recomandări privind excluderea factorului etiologic (caseta 1).
3.2. Tratamentul · Tratamentul medicamentos prevede administrarea de: Obligatoriu:
medicamentos - cuparea sindromului dolor; Ø Spasmolitice (Drotaverina, Papaverina) (caseta 11);
(capitolul 2.5.2 ) - reechilibrare hidroelectrolitică; Ø Reechilibrare hidroelectrolitică – planul A şi B de rehidratare, pentru
- prevenirea complicaţiilor. gradul uşor şi moderat de deshidratare, iar gradul sever necesită
spitalizare de urgenţă şi rehidratre parenterală în secţia pediatrică sau în
cazurile severe în secţia de terapie intensivă, pînă la stabilizarea
indicilor vitali (caseta 12).
4. Supravegherea · Supravegherea pacienţilor se va efectua în comun cu medicul Obligatoriu:
(capitolul 2.6) specialist gastroenterolog-pediatru, pediatru şi/sau medicul de Ø Se va elabora un plan individual, în funcţie de severitatea şi evoluţia
familie. pancreatitei acute (caseta 15).
7
 B.3. Nivel de asistenţă medicală spitalicească specializată
Descriere Motive Paşi
(măsuri) (repere) (modalităţi şi condiţii de realizare)
I II III
1. Spitalizare · Criteriile de spitalizare (caseta 14).
2. Diagnosticul
2.1. Confirmarea · Diagnosticul se confirmă prin datele anamnestice, evaluarea Ø Anamneza şi evaluarea factorilor de risc (casetele 1, 4);
diagnosticului de clinică şi examinările de laborator (lipaza, amiliza serică şi Ø Examenul clinic (casetele 5, 6; tabelul 1);
pancreatită acută urinară) şi a investigaţiilor imagistice: examenul ecografic, Ø Diagnosticul diferenţial (casetele 8, 9);
(capitolul 2.4) endoscopic, radiologic, la necesitate: TC, RMN. Ø Investigaţii paraclinice obligatorii şi recomandabile (tabelul 4).
3. Tratamentul
3.1. Tratamentul · Factorii de risc şi produsele alimentare interzise în perioada Obligatoriu:
nemedicamentos acută, pot agrava evoluţia şi tergiversează ameliorarea clinică. Ø Repaus digestiv, pentru supresia secreţiei pancreatice (caseta 10);
(capitolul 2.5.1 ) Ø Recomandări privind excluderea factorului etiologic (caseta 1).
3.2. Tratamentul · Tratamentul medicamentos prevede administrarea de: Obligatoriu:
medicamentos - cuparea sindromului dolor; Ø Spasmolitice (Drotaverina, Papaverina) (caseta 11);
(capitolul 2.5.2 ) - reechilibrare hidroelectrolitică; Ø Reechilibrare hidroelectrolitică – gradul sever necesită spitalizare de
- prevenirea complicaţiilor. urgenţă şi rehidratre parenterală în secţia pediatrică sau în cazurile
· Tratament chirurgical. severe în secţia de terapie intensivă, pînă la stabilizarea indicilor vitali.
Ø Antibacteriene, pentru prevenirea complicaţiilor (caseta 12);
Ø În caz de manifestări extradigestive şi/sau complicaţii, se recomandă
consultaţia specialiştilor din domeniu.
4. Externarea · Supravegherea pacienţilor se va efectua în comun cu medicul Extrasul obligatoriu va conţine:
specialist gastroenterolog-pediatru, pediatru şi/sau medicul de ü diagnosticul clinic complet;
familie. ü rezultatele investigaţiilor şi tratamentului efectuat;
· Durata aflării în staţionar poate fi 7 zile, în funcţie de ü recomandări pentru specialiştii ce vor participa la supraveghere;
severitatea bolii, complicaţii şi de răspunsul la tratament. ü oferirea informaţiei pentru pacient (Ghidul pacientului, Anexa 1).

8
C. 1. ALGORITMI DE CONDUITĂ
C 1.1.Managementul de conduită al copiiilor cu pancreatită acută

Manifestări clinice
- durere abdominală 1
- vărsături, greaţă
- distensie abdominală Legenda

Da Condiție

Caz suspect 2 Soluție

Da Opțiune
4

Transfer în secție Nu Excluderea 3

chirurgicală semnelor de alarmă

Da
5

Examinări paraclinice
Da

6 7

Examinările de laborator Examinările instrumentale

lipaza serică examenul ecografic
amilaza serică radiografia abdominală
amilaza urinii tomografia computerizată
examenul coprologic rezonanţa magnetică nucleară

Da

Pancreatita acută 8

Da

Tratament 9

Nu Da

10 11

Reevaluarea diagnosticului i/ Supraveghere la

sau conduitei terapeutice gastroenterolog pediatru

9
C.2. DESCRIEREA METODELOR, TEHNICILOR ŞI PROCEDURILOR
C.2.1. Factori etiologici
Caseta 1. Factorii etiologici ai pancreatitei acute
· 23% factorul traumatic abdominal;
· 15% malformaţiile sistemului pancreatobiliar;
· 14% maladiile multisistemice;
· 12% factorul toxic (sulfonamide, diuretice tiazide);
· 10% factorul infecţios;
· 2% factorul metabolic;
· 2% dereglările ereditare;
· factorul neuroreflector;
· 25% idiopatică.
C.2.2. Profilaxia
Caseta 2. Profilaxia pancreatitei acute
Măsuri de profilaxie primară în pancreatita acută la moment nu se întreprind.
Profilaxia secundară constă în:
- preîntîmpinarea factorilor etiologici (caseta 1).
C.2.3. Screening-ul
Caseta 3. Screeningul pancreatitei acute
· Screening primar al pancreatitei acute nu există.
· Screening-ul copiilor diagnosticaţi cu pancreatită acută, prevede evaluarea severităţii bolii,
complicaţiilor şi monitorizarea răspunsului la tratament.
C.2.4. Conduita pacientului
C.2.4.1. Anamneza
Caseta 4. Repere anamnestice pentru diagnosticul pancreatitei acute

· Durerile abdominale: Manifestări extradigestive:

- localizarea şi intensitatea; · malformaţiile sistemului pancreatobiliar;
- frecvenţa şi caracterul; · maladiile multisistemice;
- circumstanţele de ameliorare şi agravare. · maladii infecţioase suportate.
· Voma:
- periodicitatea în timupl zilei; Factorul declanşator:
- frecvenţa şi volumul; · factorul toxic;
- aspectul macroscopic. · factorul infecţios;
· Manifestări digestive: · factorul metabolic;
- greţuri postprandiale; · factorul neuroreflector.
- distensia abdominală.

C.2.4.2. Examenul clinic

Caseta 5. Manifestările clinice
· 87% durere abdominală
- creşte în intensitate în 24-48 de ore;
- variază de la disconfort epigastric pînă la dureri de intensitate severă de tip colicativ sau
intermitent;
- resimţite în epigastru, periombilical, în hipocondrul stîng sau fiind răspîndite difuz pe întreg
abdomenul superior;
- avînd caracter clasic de „durere în bară” sau „dureri în cingătoare”;
- este constantă, cedează cu greu la antalgice, poate fi ameliorată de poziţionarea şezîndă sau

10
 anteflexie şi exacerbată de alimentaţie.
· 64% vărsături
- în special, în faza de debut;
- nu ameliorează durerea;
- uneori cu caracter bilios;
- pot fi substituite prin eforturi de vomă, fără eliberarea conţinutului stomacal.
· greţurile
- insistente, dar după frecvenţă cedează vărsăturilor şi uneori sunt acuzate ca disconfort
epigastric sau durere.
· 50% stare febrilă sau subfebrilă – fără careva tip de curbă febrilă;
· 18% distensie abdominală;
· 5% icter;
· 3,4% asimptomatic;
· hipotensiunea arterială, tulburările de conştiinţă.

Caseta 6. Examenul obiectiv

· Tegumentele: palide, reci (în colaps), uneori acoperite cu transpiraţii abundente.
· Echimoze periombilicale (semnul Cullen) şi/sau localizate în flancul stîng (semnul Grey-
Turner).
· Abdomenul este destins, uneori cu absenţa zgomotelor intestinale, sugerînd ileus.
· Palparea abdomenului denotă sensibilitate dureroasă localizată (etajul superior) sau difuză.
· Percuţia abdomenului poate releva timpanism şi prezenţa ascitei (matitate declivă, deplasabilă
pe flancuri).
· Auscultaţia abdomenului poate fi găsit fenomenul de „abdomen mut” (lipsa zgomotelor
intestinale).

Tabelul 1. Evaluarea gradului de deshidratere acută, după Steiner et al., 2004 [12]
CATEGORIE DE DESHIDRATARE DESHIDRATARE DESHIDRATARE
VÎRSTĂ UŞOARĂ MODERATĂ SEVERĂ
Pierderea Deficitul Pierderea Deficitul Pierderea Deficitul
ponderală lichidian ponderală lichidian ponderală lichidian
Sugari <10kg 5% 50 ml 10% 100 ml 15% 150 ml
Copii >10kg 3% 30ml 6% 60ml 10% 100 ml
Aspect general Normal Însetat, iritat, agitat Foarte iritabil sau letargic
Timpul de reumplere 2-3 secunde 3-4 secunde >4, extremităţi reci
capilară
Puls Normal Rapid Accelerat şi filiform
Presiunea arterială Normală Normală sau uşor scăzută Hipotensiune, în şoc –
prăbuşire
Frecvenţa respiraţiei Normală Profundă, uneori rapidă Profundă, polipnee
Setea Uşoară Moderată Intensă
Mucoasele Normale Uscate Fisurate, „prăjite”
Lacrimile Prezente Scăzute Absente
Ochii Normali Încercănaţi Ochii înfundaţi în orbite
Fontanela anterioară Normală Normală sau deprimată Sever deprimată
Jugulara externă Vizibile în decubit Vizibile numai după Nu sunt vizibile nici după
dorsal compresie compresie
supraclaviculară
Pliul cutanat Normal Leneş Persistent
Diureza Normală Oligurie Oligurie/Anurie
Densitatea urinară ≤ 1020 > 1020

11
C.2.4.3. Investigaţii paraclinice
Tabelul 2. Examinările de laborator pentru monitorizarea pancreatitei acute
Examinarea paraclinică Rezultatele scontate
Hemoleucograma - Hemoglobina – N, ↓;
- Hematocritul – N, ↑;
- Leucocite – ↑, cu deviere spre stînga;
- Neutrofilele – ↑;
- Limfocite – ↓;
- VSH – inconstant.
Examenul sumar al urinei - corpii cetonici;
- amilazurie;
- glucozurie;
- proteinurie;
- leucocituriei.
Testele biochimice
Lipaza serică
- creşte în 70-75% din cazuri;
- specificitate de circa 99%;
- se menţine circa 1-2 săptămîni după normalizarea amilazemiei;
- însă trebuie de diferenţiat clinic cu alte maladii, ce pot evolua cu hiperlipazemie (colecistita
acută, ulcer duodenal, infarctul mezenteric etc.).
Amilaza serică
- este un parametru specific pentru diagnostic, deşi ¼ din PA evoluează fără hiperamilazemie;
- apare din prima zi a leziunilor şi se menţine aproximativ 3-4zile, iar în cazul cînd depăşeşte
aceste limite, sugerează evoluţia spre pseudochist;
- normalizarea precoce sau micşorarea indicilor amilazemiei în majoritatea cazurilor exprimă
remisiunea procesului inflamator, însă, uneori, este semnul necrozei pancreatice cu reducerea
sintezei enzimatice;
- însă hiperamilazemia nu însoţeşte doar PA, ea este prezentă şi în alte leziuni acute
extrapancreatice: ulcerul acut, colecistita acută, ocluzia intestinală, dar şi în administrarea de
glucocorticoizi, diuretice tiazidice etc.
Alte teste biochimice - Glucoza – N,↑;
- ALT, AST – N,↑;
- GTPP – N,↑;
- Bilirubina – N, ↑;
- Ureea – N, ↑;
- Creatinina – N, ↑;
- Testele de coagulare (trombocitele, timpul de coagulare,
protrombina, fibrinogenul).
Echilibrul acido-bazic - Aprecierea gradul dezechilibrului acido-bazic
Ionograma
Grupa sanguină , Rh
Examenul coprologic - steatoree;
- creatoree.
Examenul coproparazitologic - vizualizarea ouălor de helminţi.
Teste imunologice - proteina C-reactivă – ↑;
- complexele imuno-circulante – N, ↑;
Anticorpii la helminţi - pentru aprecierea invaziilor parazitare (Ascaride IgG, Toxocara
IgG, Giardia Lamblia Ig A, M, G).

Caseta 7. Echilibrul acido-bazic

12
 Ionograma şi echilibrul acido-bazic sunt
examinările esenţiale, pentru aprecierea gradului Parametrii echilibrului acido-bazic.
de severitate al dereglărilor hidrice, electrolitice PO 2 75-100 mm Hg
şi acido-bazice. PCO 2 35-45 mm Hg
Metoda ASTRUP, descrisă primar de medicul pH-ul 7,38-7,42
danez P. Astrup, în timpul epidemiei de SaO2 94% -100%
poliomielită (1952/53), redă valorile gazelor HCO 3 22-26 mEq / L
sanguine prin 3 picături de sînge, evaluînd <1an = 18,5-24,2 mmol/l
oxiginărea ţesuturilor, echilibrul acido-bazic şi >1an = 21-28 mmol/l
opţional ionograma (vezi tabelul 2). BE n-n: (-10) - (-2) mmol/l
· PO 2 – presiunea parțială a oxigenului arată sugar: (-7) - (-1) mmol/l
nivelul de oxigenare în organism. copil: (-4) - (+2) mmol/l
· PCO 2 – presiunea parțială a dioxidului de Na+ 135-145 mEq/l
carbon indică gradul de CO 2de producție sau +
K 3,5-5 mEq/l
de eliminare prin intermediul ciclului Ca n-n: 1,02 ± 0,15 mmol/l
respirator. 6 luni – 6 ani: 1,10 ± 0,06 mmol/l
· pH-ul sîngelui arterial: acidoză pH <7.35; 7-12 ani: 1,12 ± 0,06mmol/l
alcaloză pH> 7,45 (< 7.2 = coma; <6.8 / >7.8 13-16 ani: 1,08 ± 0,06 mmol/l
= deces). Glucoza 3,5-5,5 g/l
· SaO2 - saturația în oxigen.
· HCO 3 – bicarbonat (HCO3↑ alcaloză
metabolică; HCO3↓ acidoză metabolică).

Tabelul 3. Examinările instrumentale pentru diagnosticul pancreatitei acute

Examinarea
Rezultatele scontate
paraclinică
· pancreasul mărit în volum, are contur şters, ecogenitate crescută, neomogen;
· modificările ecografice pot anticipa manifestările clinice şi să persiste după
abolire;
Examenul · uneori vizualizarea pancreasului este dificilă din cauza meteorismului
ecografic abdominal;
· în cavitatea peritoneală poate fi observată şi acumulare de lichid;
· poate pune în evidenţă ascita, anomaliile biliare asociate, pseudochisturi
pancreatice.
Examenul · nu are rol direct în diagnosticul bolii;
endoscopic · dar adesea o pancreatită acută poate asocia inflamaţii sau ulceraţii ale mucoasei
gastroduodenale.
Examenul · prezintă semne indirecte la 30% de examinaţi;
radiologic · remarcă „ansa de gardă” sau „ansa santinelă” (distensia gazoasă a unei anse
intestinale);
· semnul „colonului amputat”, cînd colonul transvers are dilatare gazoasă, iar
colonul ascendent este colabat;
· prezenţa calcificatelor indică un puseu acut al unei pancreatite cronice.
TC şi/sau RMN · pentru evaluarea complicaţiilor, traumatismelor pancreatice şi anomaliilor
nediagnosticate ecografic;
· evidenţiază zonele de lezare a pancreasului (inflamaţie, necroză), comunicările
abceselor sau pseudochisturilor cu sistemul canalicular pancreatic, cu organele
învecinate.
Colangio- · este esenţială pentru evaluarea anomaliilor pancreatice şi biliare.
pancreato- · evidenţiază anomalii ductale sau diferite obstacole;
grafia · poate servi drept intervenţie terapeutică (de exemplu, sfincterotomie, plasarea
endoscopică de stent).
13
retrogradă
Colangiografia · metoda neinvazivă pentru investigarea căilor biliopancreatice;
RMN · se recomandă cînd nu se poate folosi ERCP sau aceasta a eşuat.

Tabelul 4. Examinările clinice şi paraclinice în cadrul asistenţei medicale (AM) primare,

specializate de ambulator şi spitalicească
AM primară AM specializată AM
de ambulator spitalicească
Hemoleucograma O O O
Sumarul urinei O O O
Corpi cetonici O O O
Coprograma O O O
Examenul coproparazitologic O O O
EAB R O O
Lipaza R O O
Amilaza R O O
ALT, AST R O O
Bilirubina R O O
Amilaza R O O
Ureea R R R
Creatinina R R R
Grupa sanguină , Rh R R O
Teste serologice ale invaziilor parazitare R R
Examenul ecografic O O
Examen endoscopic O O
Radiografia panoramică abdominală R R
Tomografia computerizată R
Rezonanţa magnetică nucleară R
ERCP R
Colangiografia RMN R
Timpul de coagulare R
Fibrinogen R
Prtotrombina R
Teste imunologice R
O – obligatoriu; R – recomandabil.

C.2.4.4. Diagnosticul diferenţiat

Caseta 8. Diferenţierea manifestărilor clinice din pancreatita acută la copii şi alte patologii
Semne şi simptome principale Alte posibilităţi de diagnostic
Dureri abdominale - Apendicita acută
- Ocluzia intestinală
- Ulcer gastric sau duodenal;
- Colecistită;
- Litiaza biliară;
- Infestaţii intestinale;
Greaţă, vomă - Ulcer gastric sau duodenal;
- Colecistită;
Icterul - Colecistită;
- Litiaza biliară.

14
Caseta 9. Diagnosticul diferenţial
Patologia Particularităţi
Apendicita acută · evoluează clasic cu dureri în fosa iliacă stîngă, cu leucocitoză progresivă
fără hiperamilazemie sau semne ecografice evocatorii.
Ocluzia intestinală · durerile nu au caracter continu, iar examenul radiologic poate pune în
evidenţă niveluri intestinale hidroaerice.
Ulcerul gastric sau/şi · poate fi suspectat prin anamnestic ulceros şi confirmat prin examinare
duodenal endoscopică.
Litiaza biliară · fiind rară la copil, totuşi poate fi cauza unei pancreatite acute,
diferenţiate în baza examenului ecografic.
Infarctul mezenteric · repetă în mult manifestările clinice ale pancreatitei acute, însă, în afară
de acceasta mai asociază diaree sangvinolentă precizată prin arteriita
mezenterică superioară la arteriografia mezenterică.
C.2.5. Tratamentul
C.2.5.1. Tratamentul nemedicamentos
Caseta 10. Obiectivele regimului dietetic
· În primele 3-5 zile prevede repaus digestiv, cu alimentare parenterală, pentru a exclude
stimularea secreţiei pancreatice.
· Realimentarea pacientilor este posibila dupa 48 h de la sistarea durerii, de obicei, la finele primei
săptămîni, în ziua a 5-7-a, evitîndu-se prînzurile bogate.

Tabelul 5. Alimentele permise şi interzise în pancreatita acută.

Produse Permise
Cereale - pesmeţi de pîine albă, supe din crupe,
terciuri pasate, griş, orez, fulgi de ovăz,
paste făinoase, pîine (veche de o zi),
biscuiţi uscaţi
Carne - de vacă, viţel, pasăre, curcan, iepure de
casă, fiartă sau la aburi, fără grăsime
Peşte - alb slab
Produse - brînză proaspătă de vaci (9%) i
lactate şi ouă degresată, pudding, lapte în dependen ă
de toleran ă, produse acidulate, smîntînă
în alimente, ou fiert moale, omletă
dietetică (în baie de apă)
Dulciuri - lapte de pasăre, budinci de griş sau de
orez, prăjituri de casă cu aluat uscat sau
aluat fiert (ecler), gelatină de fructe,
spumă de fructe, zahărul permis în
cantitate mică
Zarzavaturi - coapte sau fierte (cartofi, morcov, sfecla,
şi legume bostănei, mazăre verde)
Fructe - coapte sau fierte (mere, piersici, prune)
Interzise
- pîine proaspătă, pîine prăjită,
pîine neagră, produse din aluat
pe drojdii i foietaj
- de ra ă, grasă, sărată, afumată,
mezeluri, bulion din carne,
conserve, ficat
- gras, sărat, afumat, conserve,
supe din pe te, icre
- brînzeturi fermentate, sărate,
afumate, lapte bătut, iaurt, chefir
- marmeladă, dulceaţă, miere,
ciocolată, cacao, aluat dospit,
foietaje, prăjituri cu cremă,
înghe ată
- crude (castraveţi, ridichi, sfeclă,
varză albă, varză roşie, fasole
uscată, mazăre uscată, ciuperci,
vinete, roşii,ardei dulci), legume
picante (ceapă, usturoi, ardei
iute)
- crude sau acre, fructele cu

15
 sîmburi (nucile, alunele, macul),
poama, bananele
Băuturi - ceaiuri, apă minerală plată (neacidulată), - cafea, cacao, alcool, apa
sucuri crude de morcovi, piersici carbogazoasă, suc din poamă
Lipide - unt proaspăt, ulei - untură, slănină, maioneză
Condimente - mărar, cimbru, pătrunjel, leuştean, foi de - piper, ardei iute, hrean,
dafin muştar,dafin, oţet

C.2.5.2. Tratamentul medicamentos

Caseta 11. Obiectivele tratamentului medicamentos
· Sistarea durerii – spasmolitice.
· Echilibrarea hidroelectrolitică – în dereglările hidroelectrolitice, în funcţie de gradul de
deshidratare şi rezultatele examinărilor paraclinice (EAB, corpi cetonici), administrîndu-se RL
sau SF în „bolus“ 20 ml/kgc.
· RH2 şi/sau IPP – pentru suprimarea secreţiei gastrice.
· Prevenirea complicaţiilor – antibacteriene, ţesutul pancreatic devitalizat se poate infecta cu
germenii din microflora intestinală (vezi PCN „Colecistita la copil”).

Caseta 12. Preparatele medicamentoase recomandate în pancreatita acută

Spasmolitice
Papaverină, tab. 10 mg, · < 12 ani: 0,2-0,3mg/kgc/zi, i/m, i/v, 2-3 prize;
20mg, 40mg; fiole de · > 12 ani: 10-20 mg, i/m, i/v, 2-3 prize.
2ml cu sol. inject. 2% sau
Drotaverina, tab. 40 · < 6 ani: 10-20 mg, per os, i/m, i/v, 1-2 prize;
mg, 80 mg; sol. inj. · 6 – 12 ani: 20 mg, per os, i/m, i/v, 1-2 prize;
40mg/2ml sau 2 %/2ml · > 12 ani: 40-80 mg, per os, i/m, i/v, 1-3 prize.
Morfina este contraindicată, deoarece aceasta produce spasmul sfincterului Oddi, agravînd
evoluţia prin hipertensiune intrapancreatică!
H2-Histaminoblocante
Ranitidină (Ranisan, · 2-4 mg/kgc/zi, per os, 2 prize; nu mai mult de 150 mg/zi.
comp. film. 150 mg)
Famotidină (Famosan, · 1-16 ani: 0,25 mg/kgc/zi, i/v, în 2 prize.
comp. film., 20 mg, 40 · viteza infuziei i/v să nu depăşească 10mg/minut.
mg) Sau
· < 3 luni: 0,5 mg/kgc/zi, per os, 1 priză;
· 3-12 luni: 0,5 mg/kgc/zi, per os, în 2 prize;
· 1-16 ani: 1-1,2 mg/kgc/zi, per os, în 2 prize;
· doza maximală 40 mg/zi.
Inhibitorii pompei de protoni
Omeprazol, caps. 20 mg · 0,6-1,2 mg/kgc/zi, per os, 2 prize;
sau
· 5-10 kg: 5 mg, per os, 2 prize;
· 10-20 kg: 10mg, per os, 2 prize;
· > 20 kg: 20 mg, per os, 2 prize.
Sau
Lanzoprazol, caps. 15mg, · 0,7-2,0 mg/kgc/zi, per os, 2 prize, sau
30mg
Esomeprazol, caps. · 1-11 ani: 10-20 mg, per os, 2 prize;
40mg · 12-17 ani: 20-40 mg, per os, 2 prize, sau
Pantoprazol, comp.40 · <5 ani
16
mg) – siguranţă şi eficacitate n-a fost stabilită.
· >5 ani
- 15 - 40 kg: 20 mg, per os, 1 priză;
- > 40 kg: 40 mg, per os, 1 priză.
Antipiretice
Paracetamol · 10-15 mg/kgc, per os, 3-4 prize.
Ibuprofen · < 39°C: 5 mg/kg, per os;
· > 39°C: 10 mg/kg, per os.

Tabelul 6. Conduita dezechilibrelor electrolitice şi acido-bazice, conform ionagramei.

Electrolitul Soluţiile Durata Particularităţi
mEq/l recomandate restabilirii
Na Na Cl 0,9% 24h Din volumul restant ½ se completează în primele 8 ore,
135-145 Albumină 5% cealaltă jumătate, pe parcursul a următoarelor 16 ore (la
fiecare 8 ore).
< 130 Ringer lactat 24-48h În caz de complicaţii (convulsii, comă), ½ din cantitatea
NaCl 0,9% totală de Na+ se administrează în primele 8 ore de
NaCl 5% tratament obţinînd o creştere a natremiei cu 1-2 mmol/l.
NaCl 3% Excludeți hiponatremia distributivă, ce apare cînd
concentraţia glucozei plasmatice este mai mare de 100
mg/dL. Fiecare creștere 100-mg/dL în nivelul de glucoză
peste 100 mg/dL duce la o scădere de 1,6 mEq/L a
concentrației Na.
>150 Ringer lactat 48-72h În primele 8 ore se corectează ½ din deficitul lichidian
Albumină 5% instalat, cealaltă jumătate suplinindu-se în următoarele
NaCl 0,45% 16 ore, pe parcurs nivelurile serice de Na sunt
NaCl 0,2% monitorizate la fiecare 4ore. De obicei copiii cu
deshidratare hipertonă se află în acidoză, în aceste cazuri
soluţia de glucoză de 5% se adaugă la Na HCO3 după
formula respectivă. În caz de edeme este necesară o
restricţie în apă şi sodiu cu administrarea diureticelor de
ansă (Furosemid).
Glucoză Glucoză 10% În raport de 2:1 faţă de volumul de lichide administrat.
Glucoză 25%
HCO3- Hidrocarbonat > 1 oră Cantitatea de bicarbonat calculată se diluează (sol.
24-31 mEq/l de sodiu 4% Glucoză 5%, sol. Nacl 0,9%) în raport de 1:1 şi se
administrează în perfuzii lent, timp de cel puţin o oră,
pentru a evita hipernatremia, diminuarea presiunii
intracraniene şi hemoragia intracraniană.
Iniţial, se recomandă de administrat ½ din deficitul de
bicarbonat calculat, ulterior se repetă EAB şi se stabileşte
dacă se administrează cealaltă porţiune (½).
K * 3,5-5 Sub monitorizare ECG. După ce nivelul seric se stabilizează se trece la adminstrarea
orală, care în funcţie de etiologie poate dura mai multe zile.
< 3 KCl Tratamentul se face prin administrarea de KCl pe cale i/v
(3-5 mmoli/kg/zi) sub monitorizare ECG. După ce
nivelul seric se stabilizează se trece la adminstrarea
orală, care în funcţie de etiologie poate dura mai multe
zile.
> 5,5 Calciu gluconic 5 minute Tratamentul cel mai eficient, deşi de scurtă durată, este
10% administrarea i/v de calciu (calciu gluconic 10%,0,2-0,5
ml/kg pe parcursul a 2-5 minute (durata efectului: 30-60
minute), ulterior se pot administra Na HCO3 în doză de
1-3 mmol/l timp de 3-5 minute, glucoză 0,5 g/kg cu 0,3
unităţi de insulină pentru fiecare gram de glucoză
administrat pe parcursul a 2 ore.

17
C.2.5.3. Tratamentul chirurgical
Caseta 13. Tratamentul chirurgical
Indicaţii:
· Pseudochist, anomalii anatomice, abces pancreatic, pancreatite cronice recidivante.
Metode:
· Pancreatectomie parţială (pseudochisturi necrotice), sfincteroplastie (malformaţiile sfincterului
Oddi) etc.

Caseta 14. Criteriile de spitalizare ale copiilor cu pancreatită acută

· Pancreatita acută este o urgenţă, ce necesită în toate cazurile internarea în staţionar.

C.2.6. Supravegherea
Caseta 15. Supravegherea pacienţilor cu pancreatită acută
Tratamentul copiilor cu pancreatită acută se va efectua la nivelul asistenţei medicale
specializate de ambulator sau în staţionar;
F Se vor respecta următoarele recomandări:
- examenul ecografic anual la indicaţii;
- consultul altor specialişti la necesitate;
F Perioada de supraveghere va dura 3 ani, în funcţie de frecvenţa acutizărilor.
C.2.7. Complicaţiile
Caseta 16. Complicaţiile pancreatitei acute
· complicaţii generale: stare de şoc, diabet zaharat tranzitoriu, insuficienţă renală (1%);
· complicaţii locale: pseudochistul pancreatic (20%), sechestrul pancreatic, abcesul pancreatic,
hemoragiile pancreatice, peritonitele seroase, fistulele pancreatice (2%).

Caseta 17. Pronosticul

· este favorabil, la îndepărtarea factorului etiologic şi prevenirea complicaţiilor;
· dezvoltarea unei pancreatite cronice „postacute” este rară, dar totuşi, posibilă;
· mortalitatea, actual, s-a redus de la 40% la 1-3,5% cazuri.

D. RESURSE UMANE ŞI MATERIALE NECESARE PENTRU IMPLEMENTAREA

PREVEDERILOR PROTOCOLULUI
Personal:
· medic de familie certificat;
· asistenta medicală;
· laborant
Dispozitive medicale:
· cîntar pentru sugari;
· cîntar pentru copii mari;
D.1. Instituţiile de · taliometru;
asistenţă medicală · panglica-centimetru;
primară · tonometru;
· fonendoscop;
· oftalmoscop;
· laborator clinic standard pentru determinarea: hemoleucogramei, sumarul
urinei, masele fecale la ouă de helminţi.
Medicamente:
· spasmolitice (Papaverina, Drotaverina);
· preparate electrolitice (Rehidron).
Personal:
D.2. Instituţiile de · medic gastroenterolog pediatru certificat;

18
asistenţă medicală · medic pediatru certificat;
specializată de · medic de laborator;
ambulator şi · medic imagist;
spitalicească: secţii · medic morfopatolog;
de copii ale · medic funcţionalist;
spitalelor raionale, · asistente medicale;
municipale · acces la consultaţiile calificate: chirurg.
Dispozitive medicale:
· cîntar pentru sugari;
· cîntar pentru copii mari;
· panglica-centimetru;
· fonendoscop;
· laborator clinic standard pentru determinarea: hemoleucogramei, sumarul
urinei, masele fecale la ouă de helminţi, testelor biochimice (amilaza, lipaza,
glicemia, creatinina şi ureea, AST, ALT, bilirubina şi fracţiile ei, CIC);
· teste pentru determinarea infecţiei cu HP;
· fibrogastroscop;
· cabinet radiologic;
· cabinet de diagnostic funcţional;
· tomograf computerizat;
· rezonanţa magnetică nucleară;
· laborator radioizotopic;
· laborator imunologic;
· laborator virusologic;
· laborator bacteriologic;
· serviciul morfologic cu citologie.
Medicamente:
· spasmolitice (Papaverina, Drotaverina);
· preparate electrolitice (Sol. NaCl 0,9%, Sol. Ringer lactat, Sol. Glucoză 5%,
10 %, Sol. Albumină 5%, Rehidron);
· antibacteriene.
Personal:
· medic gastroenterolog peduatru certificat;
· medic pediatru certificat;
· medic de laborator;
· medic imagist;
· medic funcţionalist;
· asistente medicale;
D.3. Secţia · acces la consultaţiile calificate: chirurg.
consultativă Dispozitive medicale:
specializată · cîntar pentru sugari;
şi instituţia de · cîntar pentru copii mari;
asistenţă · panglica-centimetru;
medicală · fonendoscop;
spitalicească · laborator clinic standard pentru determinarea: hemoleucogramei, sumarul
specializată IMSP urinei, masele fecale la ouă de helminţi, testelor biochimice (amilaza, lipaza,
IMşiC glicemia, creatinina şi ureea, AST, ALT, bilirubina şi fracţiile ei, CIC);
· teste pentru determinarea infecţiei cu HP;
· fibrogastroscop;
· cabinet radiologic;
· cabinet de diagnostic funcţional;
· tomograf computerizat;
· rezonanţa magnetică nucleară;
· laborator radioizotopic;
· laborator imunologic;

19
 · laborator virusologic;
· laborator bacteriologic;
· serviciul morfologic cu citologie.
Medicamente:
· spasmolitice (Papaverina, Drotaverina);
· preparate electrolitice (Sol. NaCl 0,9%, Sol. Ringer lactat, Sol. Glucoză 5%,
10 %, Sol. Albumină 5%, Rehidron);
· antibacteriene.

E. INDICATORII DE MONITORIZARE A IMPLIMENTĂRII PROTOCOLULUI

No Scopul Scopul Metoda de calculare a indicatorului
Numărătorul Numitorul
1. Depistarea Ponderea pacienţilor Numărul pacienţilor cu Numărul total de pacienţi cu
precoce a cu diagnosticul diagnosticul stabilit de diagnosticul de pancreatită
pacienţilor cu stabilit de pancreatită pancreatită acută în prima acută, care se află sub
pancreatită acută în prima zi de zi de la apariţia semnelor supravegherea medicului de
acută la apariţia semnelor clinice, pe parcursul unui familie şi specialist pe
clinice. an x 100. parcursul ultimului an.
2. Ameliorarea Ponderea pacienţilor Numărul pacienţilor cu Numărul total de pacienţi cu
examinării cu diagnosticul de diagnosticul de pancreatită pancreatită acută care se află
pacienţilor cu pancreatită acută, acută, cărora li sa efectuat sub supravegherea medicului
pancreatită cărora li sa efectuat examenul clinic, paraclinic de familie şi specialistului pe
acută examenul clinic şi obligatoriu conform parcursul ultimului an.
paraclinic obligatoriu recomandărilor
conform protocolului clinic naţional
recomandărilor „Pancreatita acută la
protocolului clinic copil”, pe parcursul
naţional „Pancreatita ultimului an x 100
acută la copil”
3. Sporirea Ponderea pacienţilor Numărul pacienţilor cu Numărul total de pacienţi cu
calităţii cu diagnosticul de diagnosticul de pancreatită pancreatită acută care se află
tratamentului pancreatită acută, acută, cărora li s-a sub supravegherea medicului
pacienţilor cu cărora li s-a administrat tratament de familie şi specialistului pe
pancreatita administrat tratament conform recomandărilor parcursul ultimului an.
acută conform protocolului clinic naţional
recomandărilor „Pancreatita acută la copil”,
protocolului clinic pe parcursul ultimului an x
naţional „Pancreatita 100.
acută la copil”.

BIBLIOGRAFIE

1. Mihu Ion, Tighineanu Olga. „Maladiile digestive la copii”. Chişinău, 2013, pag.501.
2. Mihu Ion, Pleşca Viorica. Gastroenterologie pediatrică. Ghid practic, Chişinău, 2007, 42 p.
3. Aboulian A, Chan T, Yaghoubian A, Kaji AH, Putnam B, Neville A, et al. Early
cholecystectomy safely decreases hospital stay in patients with mild gallstone pancreatitis: a
randomized prospective study. Ann Surg. Apr 2010;251(4):615-9.
4. van Santvoort HC, Besselink MG, Bakker OJ, Hofker HS, Boermeester MA, Dejong CH, et al.
A step-up approach or open necrosectomy for necrotizing pancreatitis. N Engl J Med. Apr 22
2010;362(16):1491-502.
5. Ai X, Qian X, Pan W, Xu J, Hu W, Terai T, et al. Ultrasound-guided percutaneous drainage may
decrease the mortality of severe acute pancreatitis. J Gastroenterol. 2010;45(1):77-85.
6. Bellin MD, Carlson AM, Kobayashi T, et al. Outcome after pancreatectomy and islet
autotransplantation in a pediatric population. J Pediatr Gastroenterol Nutr. Jul 2008;47(1):37-
44.

20
7. Granger J, Remick D. Acute pancreatitis: models, markers, and mediators. Shock. Dec 2005;24
Suppl 1:45-51.
8. Imamura Y, Hirota M, Ida S, Hayashi N, Watanabe M, Takamori H, et al. Significance of renal
rim grade on computed tomography in severity evaluation of acute pancreatitis. Pancreas. Jan
2010;39(1):41-6.
9. Li H, Qian Z, Liu Z, Liu X, Han X, Kang H. Risk factors and outcome of acute renal failure in
patients with severe acute pancreatitis. J Crit Care. Jun 2010;25(2):225-9.
10. Morinville VD, Barmada MM, Lowe ME. Increasing incidence of acute pancreatitis at an
American pediatric tertiary care center: is greater awareness among physicians
responsible?. Pancreas. Jan 2010;39(1):5-8.
11. Singla A, Csikesz NG, Simons JP, Li YF, Ng SC, Tseng JF, et al. National hospital volume in
acute pancreatitis: analysis of the Nationwide Inpatient Sample 1998-2006. HPB (Oxford). Aug
2009;11(5):391-7.
12. Steiner MJ, DeWalt DA, Byerley JS. Is this child dehydrated? JAMA . 2004;291(22):2746-54.
13. Sutton JM, Schmulewitz N, Sussman JJ, et al. Total pancreatectomy and islet cell
autotransplantation as a means of treating patients with genetically linked pancreatitis. Surgery.
Oct 2010;148(4):676-85; discussion 685-6.
14. Telem DA, Bowman K, Hwang J, Chin EH, Nguyen SQ, Divino CM. Selective management of
patients with acute biliary pancreatitis. J Gastrointest Surg. Dec 2009;13(12):2183-8.
15. Whitcomb DC, Yadav D, Adam S, Hawes RH, Brand RE, Anderson MA, et al. Multicenter
approach to recurrent acute and chronic pancreatitis in the United States: the North American
Pancreatitis Study 2 (NAPS2). Pancreatology. 2008;8(4-5):520-31.
16. Whitcomb DC. Clinical practice. Acute pancreatitis. N Engl J Med. May 18 2006;354(20):2142-
50.
Anexa 1.
Ghidul pacientului cu pancreatită acută

Ce este pancreatita acută?

Pancreatita acută este o patologie inflamatorie a pancreasului, în care enzimele produse de
aceasta glandă distrug ţesuturile pancreasului.

Ce este pancreasul?
Pancreasul este un organ al sistemului digestiv ce îndeplineşte
rolul de glandă, avînd 2 funcţii majore: una endocrină – secretă
insulina şi una exocrină secretînd sucul pancreatic, ce participă la
digestie. Acesta trece prin canalul pancreatic (Wirsung) şi apoi, prin
duoden varsîndu-se în intestinul subţire. Acest suc nu se secretă însă
permanent, ci doar atunci când ţesutul duodenului şi cel al
stomacului eliberează, la rândul lor, o serie de substanţe, ca răspuns
la prezenţa alimentelor. Intestinul subţire pentru a descompune bolul
alimentar are nevoie de un mediu alcalin, comparativ cu stomacul ce
are nevoie de pH acid.
Bicarbonatul produs de pancreas are tocmai rolul de a neutraliza aciditatea sucului provenit
din stomac. PH-ul alcalin este necesar pentru activarea enzimelor provenite tot de la pancreas, care
participă la metabolizarea grăsimilor, amidonului şi proteinelor şi la asimilarea substanţelor
nutritive din hrană, care trec din intestinul subţire direct în sânge.
Pe lîngă bicarbonat pancreasul mai secretă şi enzime digestive care participă în scindarea
proteinelor, lipidelor şi glucidelor, iar deficitul de enzime pancreatice determină tulburări
digestive, manifestate prin diverse manifestări clinice.
Cauzele pancreatitei acute sunt traumatismul abdominal, anomaliile sistemului pancreatobiliar,
maladiile multisistemice, medicamente şi toxinele, infecţiile virale, anomaliile ereditare, dereglările
metabolice, pancreatite acute idiopatice.
Cum se manifestă pancreatita acută?

21
 Manifestările clinice debutează în plină
sănătate şi pot fi destul de variate. Tabloul
clinic este dominat de durere abdominală
(87%), vărsături (64%) şi distensie abdominală
(18%), uneori stare febrilă sau subfebrilă.
Starea generală se agravează rapid, unii
copii din cauza durerii prezintă agitaţi, alţii,
însă, sunt apatici şi plîngăreţi.

Cum se stabileşte diagnosticul de pancreatită acută?

Pentru stabilirea diagnosticului de pancreatită acută sunt necesare examinări de laborator şi
investigaţii imagistice.
Examinările de laborator includ analiza generală a
sîngelui, analiza generală a urinei, corpii cetonici în urină
pentru a stabili gradul intoxicaţiei endogene. Însă un rol major
în diagnosticul pancreatitei acute îl are aprecierea nivelului
seric şi urinar a lipazei şi amilazei.
În cazul în care copilul prezintă manifestări clinice de
deshidratare se recomandă Echilibul acido-bazic, metodă
importantă în stabilirea conduitei terapeutice.

Examenul ecografic abdominal este o metodă

screening principală de evaluare a pancreasului în pediatrie,
din cauza lipsei de radiaţii ionizante şi de capacitatea de a
imaginii, fără sedare. Evidenţiază pancreasul mărit în volum,
are contur şters, ecogenitate crescută, neomogen. Toate acesta
pot anticipa manifestările clinice şi să persiste după abolire.
Tomografia computerizată şi rezonanţa magnetică
nucleară - pentru evaluarea complicaţiilor, traumatismelor
pancreatice şi anomaliilor nediagnosticate ecografic.
Colangiopancreatografia endoscopică retrogradă
(ERCP) este esenţială pentru evaluarea anomaliilor
pancreatice şi biliare.

Tratamentul pancreatitei acute. Cu ce putem să ne ajutăm copii?

Tratamentul copiilor cu pancreatită acută, în primul rînd, prevede respectarea repaus digestive,
adică abţinerea de la alimentaţie şi tratament medicamentos.
Regimul dietetic
· primele 2 zile prevede repaus digestiv, cu alimentare parenterală, pentru a exclude stimularea
secreţiei pancreatice de către alimente.
· alimentaţia obişnuită se reia la finele primei săptămîni, în ziua a 5-7-a, evitîndu-se prînzurile
bogate. Pentru a vă facilita alegerea produselor alimentare, am redat mai jos alimentele premise şi
interzise în pancreatita acută.
Alimentele permise şi interzise în pancreatita acută.
Produse Permise Interzise
Carne - de vacă, viţel, pasăre, curcan, iepure de - de ra ă, grasă, sărată, afumată,
casă, fiartă sau la aburi, fără grăsime mezeluri, bulion din carne,
conserve, ficat
Peşte - alb slab - gras, sărat, afumat, conserve,

22

Produse - brînză proaspătă de vaci (9%) i
lactate şi ouă degresată, pudding, lapte în dependen ă
de toleran ă, produse acidulate, smîntînă
în alimente, ou fiert moale, omletă
dietetică (în baie de apă)
Cereale - pesmeţi de pîine albă, supe din crupe,
terciuri pasate, griş, orez, fulgi de ovăz,
paste făinoase, pîine (veche de o zi),
biscui i usca i
Dulciuri - lapte de pasăre, budinci de griş sau de
orez, prăjituri de casă cu aluat uscat sau
aluat fiert (ecler), gelatină de fructe,
spumă de fructe, zahărul permis în
cantitate mică
Zarzavaturi - coapte sau fierte (cartofi, morcov, sfecla,
şi legume bostănei, mazăre verde)
Fructe - coapte sau fierte (mere, piersici, prune)
Băuturi - ceaiuri, apă minerală plată (neacidulată),
sucuri crude de morcovi, piersici
Lipide - unt proaspăt, ulei
Condimente - mărar, cimbru, pătrunjel, leuştean, foi de
dafin
supe din pe te, icre
- brînzeturi fermentate, sărate,
afumate, lapte bătut, iaurt, chefir
- pîine proaspătă, pîine prăjită,
pîine neagră, produse din aluat
pe drojdii i foietaj
- marmeladă, dulceaţă, miere,
ciocolată, cacao, aluat dospit,
foietaje, prăjituri cu cremă,
înghe ată
- crude (castraveţi, ridichi, sfeclă,
varză albă, varză roşie, fasole
uscată, mazăre uscată, ciuperci,
vinete, roşii,ardei dulci), legume
picante (ceapă, usturoi, ardei
iute)
- crude sau acre, fructele cu
sîmburi (nucile, alunele, macul),
poama, bananele
- cafea, cacao, alcool, apa
carbogazoasă, suc din poamă
- untură, slănină, maioneză
- piper, ardei iute, hrean,
muştar,dafin, oţet

Tratamentul medicamentos

Tratamentul medicamentos prevede tratament

simptomatic:
· calmarea durerii,
· rehidratare în caz de vărsături, scaune lichide, febră,
· antibacteriene în cazul asocierii complicaţiilor.

Succese!!!

23