CUPRINS:

Introducere………………………………………………………………………………...…….3
1.Agricultura în economia naționala(macro-perpectivă).Direcțiile esențiale de dezvoltare a
sectorului.……………………………………………………………………………...………....4
2. Dezvoltarea investițiilor în sectorul agro-alimentar.Direcții și eficiență..…..…………….8
Concluzii și recomandări………………………………………………………………....……..14
Bibliografie……………………………………………………….………………………...……15

Introducere
 Agricultura pentru Republica Moldova este ramura cu cele mai complexe implicații în societate,
care cuprind sfera economică, relațiile sociale, cultura și definesc în mare parte modul de viață și
identitatea națională. Numărul mare a populației din spațiul rural, raportat la capacitatea și
oportunitatea de a-și asigura venituri decente, a generat un nivel foarte mare de migrație, în special
peste hotarele țării. Amploarea acestui fenomen este atât de mare, încât a devenit cea mai importantă
problemă a țării, care se răsfrânge asupra tuturor aspectelor socio-economice.
Republica Moldova este o țară profund dependentă de agricultură și dezvoltarea rurală. În ultimii 6
ani contribuția agriculturii la PIB în mod normal este de circa 12%-13%, iar împreună cu industria
alimentară aceasta depășește 17%. Produsele agricole și agro-alimentare asigură în mediu peste 64%
din exportul autohton. În spațiul rural trăiesc peste jumătate din populația țării, iar în agricultură în
2015 a fost ocupată peste 31% din populația ocupată.
Prin urmare, reformarea sectorului agricol este o necesitate stringentă. Dezvoltarea activității
investiționale în agricultură este cel mai important mecanism prin care statul poate promova reformele
în acest sector.
Scopul acestei lucrări este de a identifica principalele metode și surse de finanțare în vederea
realizării activității investiționale,totodată prezentînd tendințele în agricultură, ce au stimulat/stagnat
activitatea investițională.
Astfel,obiectivele lucrării au presupus identificarea indicatorilor ce oferă o imagine macro a
sectorului agro-alimetar și analiza acestora,cît și identificarea capacităților,surselor de finanțare a
sectorului.
Termeni-cheie: exporturi agro-alimentare,investiții,subvenții,creditare,Planul de acțiuni 2014-
2020, ș.a.

1.Agricultura în economia naționala(macro-perpectivă).Direcțiile esențiale de dezvoltare a

sectorului
Agricultura este identificată drept una din cele opt priorități naționale de dezvoltare ale Republicii
Moldova (Strategia pentru Dezvoltare Națională Moldova 2020 ) și este crucială pentru dezvoltarea

2
durabilă a ţării. Sectorul agroalimentar, ca pondere în produsul intern brut (PIB), ocupă al doilea loc
după sectorul de servicii și este pe primul loc în ceea ce privește contribuția la creșterea economică,
constituind aproximativ 37%. Conform datelor Biroului Național de Statistică (BNS) în anul 2016,
57% din populație locuia în mediul rural (Tabelul 1), iar procentul populației angajate în agricultură,
silvicultură și piscicultură a constituit 33,7%. Contribuția sectorului agricol în PIB-ul total al țării a
fost 12,2% în anul 2016. În 2016, producția agricolă totală în gospodăriile din toate categoriile a
reprezentat 118,6% comparativ cu anul 2015

Sursa: expert-group.org
Totodată, agricultura este sectorul economiei naționale cu cel mai mare grad de expunere și
vulnerabilitate la riscurile naturale și schimbările climatice. Factorul principal care determină
cantitatea, calitatea și stabilitatea producției agricole în Republica Moldova ține de condițiile agricole,
climatice și meteorologice, în special lipsa sau surplusul de umiditate. De asemenea, măsurile
prohibitive impuse de Federația Rusă (în 2013 și 2014 embargouri pentru vinurile, fructele și
produsele din carne, introducerea tarifelor vamale pentru alte mărfuri), criza economică din 2009,
secetele din 2012 și 2015 au afectat negativ sectorului agricol.Astfel, în 2015 în raport cu 2008
volumul fizic al producției agricole s-a majorat doar cu 4,1%.
Făcînd o comparaţie între volumul produselor agroalimenatre exportate în perioada anilor 2002-
2015, observăm o creştere considerabilă a acestuia pentru periaoda analizată, factor pozitiv în
dezvoltarea economică a ţării noastre. Astfel, exportul total de produse agroalimentare a crescut
de la 357 mil. dolari SUA în anul 2001 la 914 mil. dolari SUA în anul 2015 și 928 mil. dolari
SUA în anul 2016. O dinamică în descreștere a înregistrat ponderea produselor agroalimentare în

3
exporturile totale, datorită diversificării gamei de produse exportate, de la 63,1% în anul 2001 pînă la
46,5% în anul 2015.
Figură 1. Exporturile totale și de produse agroalimentare, conform Nomenclatorul mărfurilor în
anii 2001-2015(mln. dolari SUA)

Echilibrul balanței agro-alimentare a Republicii Moldova a suferit modificări semnificative în

ultimul deceniu.Astfel,dacă în anii 2000-2012 ,spre deosebire de majoritatea țărilor din EAC,RM era
o țară exportatoare de produse agro-alimentare net,creșterea treptată a importurilor a dus la
dezechilibrarea balanţei agro-alimentare, precum şi la afectarea condiţiilor de comerţ În anul
2016,balanța comercială constituia -1.975,0 ,comparativ cu 2015 (-2.020,0) .
.

Între 2010 și 2015 investițiile în sectorul agricol au un caracter variabil, totuși în general sunt în
creștere. De asemenea, între anii 2010-2015 ponderea investițiilor în agricultură din totalul
investițiilor a variat semnificativ între 7,6% (2010) și 11% (în 2011 și 2014). Totodată investițiile
străine directe (ISD) în agricultura moldovenească sunt mai modeste, cu doar circa 0,8% din totalul

4
ISD în economia națională (în 2014), ceea ce denotă un nivel redus de atractivitate a sectorului agricol
pentru investitorii străini (Tabelul 2).

Sursa: expert-group.org
În pofida unei creșteri recente a creditului agricol, sectorul agro-alimentar din Moldova rămîne încă
slab finanţat. Aproximativ o treime din cererea sectorului agro-alimentar din Moldova de finanțare
externă este acoperită de împrumuturi bancare, o pătrime – de creditfurnizor, 3% - de subvenții de
stat, iar restul de 40% rămîne neacoperita. Cererea nesatisfăcută - decalajul de finanțare - reprezintă
capitalul de lucru și necesitățile de investiţii care sunt acoperite din fondurile proprii ale producătorilor
agricoli (cîştiguri, economii personale). În cazul în care finanțarea bancară disponibilă ar fi fost
suficientă pentru a acoperi deficitul, aceste fonduri "personale" ar fi putut fi folosite pentru a extinde
producția sau creșterea bunăstării fermierilor, dar nu pentru a menține nivelul actual al producției.
Situația s-a îmbunătățit considerabil în 2012, atunci când creditele bancare au crescut cu 50% de la an
la an, iar decalajul de finanțare a scăzut de la 50% la 35%, fiind totuşi încă destul de semnificativ.

5
 Evoluția portofoliului de credite pentru agricultură în total credite
30 000

25 000

20 000
MLN LEI

15 000

10 000

5 000

0
2014 2015 2016

Credite agricultură Total credite

Sursa: Creat de autor în baza datelor bnm.md/bdi

Începînd cu 2014 însă,ponderea creditelor în agricultură a scăzut semnificativ,de la 19,7% în 2014
la 15% în 2015 și 11,65% în 2016,aceasta influențînd negativ asupra desfășurării activității
investiționale a entităților din sectorul agrar.
În general,se evidenţiază mai multe deficiențe sistemice în creditarea sectorului agroalimentar.
Printre aceste dezavantaje se numără furnizarea insuficientă a împrumuturilor pe termen lung
(creditele de investiții sunt de obicei pe o durată de 3 ani, cu unele excepții pe 5 ani, insuficiente pentru
finanțarea plantațiilor multianuale sau instalații post-recoltare, cum ar fi depozite frigorifice), ratele
înalte ale dobânzilor (15%-20% pe an), politici colaterale insuficiente (exces de cerințe de garantare,
sub-evaluarea gajurilor de către bănci), combinate cu instrumente slab dezvoltate de piață pentru
facilitarea accesului la credite (fonduri de garanții pentru împrumuturi, subvenții la dobândă).
Aceste impiedimente,cît și cele enumerat mai sus duce la înregistrarea unor valori mici a investițiilor
în sectorul agro-alimentar:

6
 Ponderea limitată a capitalului străin în investiții active pe termen lung reprezintă un alt impediment
pentu un sector agricol competitiv. Ponderea capitalului străin în totalul investițiilor a rămas de fapt
constantă în perioada 2004-2011, indicînd faptul că investițiile sunt finanțate doar de resursele
naționale. Resursele publice au avut, de asemenea, un rol limitat în investiții, aproape fiecare a doua
investiție provenind din sectorul privat.

2. Dezvoltarea investițiilor în sectorul agro-alimentar.Direcții și eficiență

În vederea dezvoltării activității investiționale în RM,s-a implementat Strategia națională de
dezvoltare agricolă și rurală pentru anii 2014-2020 (aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 409 din
4 iunie 2014),ce reprezintă o bază pentru dezvoltarea viitoare durabilă a sectorului agricol și asigurarea
unui nivel de trai atractiv în mediul rural. În scopul implementării Strategiei,Ministerul Agriculturii și
Industriei Alimentare a elaborat - Planul de acțiuni pentru implementarea Strategiei naționale de
dezvoltare agricolă și rurală pentru anii 2014-2020 (aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 742 din
21 octombrie 2015).
Strategia este divizată în 3 obiective generale. O reprezentare succintă a parcursului, care urmează a
fi realizat în scopul îndeplinirii celor 3 obiective generale și obiectivelor specifice aferente, arată în
felul următor:
 Obiectivul general I. Creșterea competitivității sectorului agroalimentar, prin restructurarea și
modernizarea pieței:
- lanț agroalimentar competitiv (conform standardelor UE)
7
 - accesul fermierilor la piețele de capital, inputuri și outputuri - sistem reformat de învățământ,
cercetări științifice și servicii de extensiune
 Obiectivul general II. Asigurarea gestionării durabile a resurselor naturale în agricultură:
- practici durabile pentru gestionarea terenurilor agricole și resurselor de apă
- tehnologii de producție prietenoase mediului
- producție agricolă adaptată schimbărilor climatice
 Obiectivul general III. Îmbunătățirea nivelului de trai în mediul rural:
- investiții pentru infrastructura fizică și serviciile din mediul rural
- sporirea veniturilor în mediul rural
- implicarea comunității locale în dezvoltarea rurală
Strategia pune un accent deosebit pe creșterea competitivității sectorului agroalimentar, ceea ce este
clar reflectat, de asemenea, în necesitățile de investiții prevăzute pentru implementarea SNDAR - 50%
din buget fiind alocate activităților legate de restructurarea și modernizarea sectorului agroalimentar.
30% din necesitățile de investiții prevăzute sunt alocate asigurării gestionării durabile a resurselor
naturale, iar restul 20% - îmbunătățirii nivelului de trai în zonele rurale.
Se identifică,de asemnea și o serie de obiective derivate,cum ar fi:
-Creșterea investițiilor în modernizarea lanțului agro-alimentar, inclusiv conformarea cu cerințele
UE privind siguranța alimentară și cerinţele de calitate.
-Facilitarea accesului la piețele de capital, de inputuri şi outputuri pentru fermieri.
-Sprijinirea tehnologiilor de producție şi produselor ecologice, inclusiv a biodiversităţii.
-Sporirea investițiilor în infrastructura fizică și de servicii din mediul rural. ș.a
Conform strategiei, domeniile de sprijin financiar au fost revizuite integral şi racordate la necesitatea
realizării obiectivelor de guvernare asumate în cadrul Programului de activitate a Guvernului pentru
anii 2016-2018 şi a altor documente de politici strategice din sector, ce vizează eficientizarea
procesului de acordare a subvenţiilor în agricultură prin direcţionarea acestora spre domenii cu un
potenţial de producţie cu valoare adăugată înaltă şi pentru a spori productivitatea agriculturii şi
competitivitatea producţiei agricole.

8
 Din cele 900 mil. lei planificate pentru anul 2016, spre plată, au fost disponibile 700 mil lei, în
urma diminuării fondului, prin Legea nr. 236 din 03 ictombrie 2016, cu 200 mil lei. Astfel pe parcursul
Campaniei de recepționare a cererilor de subvenționare, desfășurată în perioada 5 august - 31
octombrie 2016, la AIPA au fost depuse 4549 de cereri în sumă totală de aproximativ 641 mil lei.,
fiind achiatete 561,1 mil. lei.
Pentru obiectivul general I. „Creșterea competitivității sectorului agroalimentar, prin restructurarea
și modernizarea pieței”, din fondul de subvenționare au fost valorificate 73,3%. De aceste surse au
beneficiat 3914 producători agricoli (513,2 mil. lei).
Pentru obiectivul general II. „Asigurarea gestionării durabile a resurselor naturale în agricultură”,
din fondul de subvenționare au fost valorificate 6,2%. De aceste surse au beneficiat 335 producători
agricoli (43,7 mil. lei).
Pentru obiectivul general III. „Îmbunătățirea nivelului de trai în mediul rural”, din fondul de
subvenționare au fost valorificate 0,6%. De aceste surse au beneficiat 46 producători agricoli (4,2 mil.
lei).
În ceea ce privește direcțiile subvențiilor acordate,datele din Tabelul 3 oferă analiza aferentă
acestora.Astfel, mai mult de 28% din resursele financiare au fost acordate procurării tehnicii și
utilajului agricol, față de 46.4% în perioada anterioară, urmate de subvenționarea investițiilor de
dezvoltare a infrastructurii de post-recoltare și procesare, cu 21% din totalul subvențiilor acordate,
mai mult cu 2% față de anii precedenți. Aceasta este urmată de stimularea înființării plantațiilor
multianuale, cu 17%, sau mai puțin cu 2% față de perioada anterioară. Măsurile care pe parcursul
ultimilor 5 ani au fost subvenționate în medie cu mai puțin de 8% anual sunt cele destinate creditării
și asigurării riscurilor. Aceste măsuri au devenit mai populare pe parcursul anilor, ponderea acestora
crescând de la 2 la 6 ori față de perioada anterioară.

9
 Sursa: expert-group.org

Pe lîngă subvențiile oferite din BPN,agriculturii mai pot apela și la alte programe de
finanțare,oferind granturi/subvenții,leasing și credite preferențiale.Pentru ca sectorul privat să
genereze creştere economică şi să creeze noi locuri de muncă, acesta are nevoie de finanţare accesibilă
şi de lungă durată. Una din principalele constrângeri este accesul la finanţare. Creditul comercial pur,
cu dobânzi mari și termene scurte de rambursare afectează rentabilitatea investiţiilor şi dezvoltarea
afacerilor în general.
De aceea,în scopul dezvoltării sectorului privat, Guvernul Republicii Moldova mobilizează de la
partenerii săi de dezvoltare bani în condiţii preferenţiale. Beneficiind de această asistenţă (scheme de
credit, granturi sau subvenţii), antreprenorii moldoveni pot să-şi dezvolte afacerile, să-şi crească
semnificativ calitatea şi capacitatea de export a produselor, astfel devenind mai competitivi şi creând
noi locuri de muncă. Ratele dobânzii la aceste finanţări preferenţiale sunt mai joase, sau, în cadrul
granturilor şi subvenţiilor, nu există. De asemenea, perioada de rambursare a împrumuturilor este de
câteva ori mai mare decât la creditele comerciale, multe din ele având şi perioade de graţie. Astfel, se
oferă o sursă de finanţare accesibilă şi de termen lung pentru dezvoltarea afacerilor:

10
Tabel 4:Surse de finanțare a afacerilor din sectorul agricol
(mln lei) Program național Program internațional
Granturi/Subvenții 910 3019,396
Leasing preferențial 8,2 4259,512
Credite preferențiale 403,27 5858,41
Total 1321,47 13137,32
Sursa:Creat de autor în baza datelor finantare.gov.md
Din sursele internaționale se includ finanțatorii UE,BERD, Fondul Internaţional pentru Dezvoltarea
Agricolă (IFAD), Banca Europeană de Investiții,Guvernul SUA,al Japoniei,al Norvegiei,al Austriei și
alții.
Analiza surselor de finanțare oferite în ultimii ani,oferă o imagine a dinamicii și dezvoltării
investițiilor în sectorul agro-alimentar:
Astfel,în perioada anilor 2012 - 2015 continuă concentrarea excesivă a sumelor acordate pentru
investițiile privind procurarea tehnicii și utilajului:

Sursa: expert-group.org
De asemenea, investiţiile pentru înfiinţarea şi renovarea tehnologică a fermelor specializate în
creşterea animalelor a înregistrat creșteri în perioada 2012-2015:

Sursa: expert-group.org

11
 O altă categorie de investiții presupune investițiile i privind stimularea investițiilor de dezvoltare a
infrastructurii postrecoltare si procesare:

Sursa: expert-group.org
Alte metode de dezvoltare a sectorului agro-alimentar presupun:
 Subvenționarea producătorilor agricoli pentru compensarea cheltuielilor energetice la irigare
Este o măsură introdusă în anul 2008. Domeniul de acțiune al acestei măsuri a fost precizat în
2011, și a rămas neschimbat și prevede achitarea resurselor energetice utilizate la pomparea apei
pentru desecarea terenurilor. De asemenea, în 2012 s-a încercat o mai bună reglementare pentru
evitarea discriminării beneficiarilor, măsura fiind exclusă și reintrodusă un an mai târziu. Curtea de
Conturi accentuează faptul că mecanismele utilizate pentru justificarea, evidența și controlul
acestora sunt greoaie, cu implicarea mai multor instituții și fără transparența necesară. Utilizarea
eficientă a banilor la această măsură este îndoielnică.
 Stimularea constituirii şi funcţionării grupurilor de producători agricoli
Introdusă în 2016, această măsură are drept obiectiv stimularea creării parteneriatelor asociative în
scopul sporirii eficienţei şi competitivităţii producătorilor agricoli și presupune compensarea unei
sume de până la 5 % din valoarea mărfii comercializate de comun.
 Stimularea investițiilor pentru înființarea plantațiilor multianuale
Una din cele mai stabile și uniforme măsuri de subvenționare din ultimi 10 ani, aceasta a
compensat investițiile agricultorilor în reabilitarea plantațiilor vechi sau crearea celor noi. Obiectivul
acestei măsuri de subvenționare este acordarea sprijinului pentru sporirea productivităţii şi
competitivităţii sectoarelor de producere a fructelor, pomuşoarelor şi strugurilor prin implementarea
tehnologiilor moderne de înfiinţare şi întreţinere a plantaţiilor şi majorarea indicilor de calitate a
producţiei la nivelul standardelor internaţionale prin renovarea plantațiilor cu soiuri de elită și
introducerea tehnologiilor moderne.
ș.a

12
 Concluzie

Sectorul agro-alimentar al Republicii Moldova deține un rol important în activitatea economică și

socială a țării.Odată determinat rolul și importanța sectorului,s-au implementat,pe parcursul anilor,o
serie de planuri și strategii în vederea stimulării activității agricole,respectiv a producției și a
exportului agro-alimentar. În asigurarea realizării cît mai eficiente a activităților investiționale,s-a
aplicat Strategia de Dezvoltare a Agriculturii și a Mediului Rural 2014-2020,ce presupune acordarea
diferitor surse de finanțare în scopul realizării investițiilor.
În perioada analizată am constat ca dinamica investițiilor înregistrează creșteri,iar în scopul
eficientizării acestora propunem:
Pentru a trece agricultura și spațiului rural pe o cale mai dinamică de dezvoltare este necesar ca
prin subvenții și alte surse de finanțare să fie promovate:
 Măsurile pentru stimularea activităților agricole de substituție a unor importuri cu produse
autohtone, acolo unde acestea sunt competitive și tradițional Moldova a demonstrat că poate face față
concurenței produselor din import;
 Măsuri de modificare a structurii agricole pe produsele cu valoare adăugată înaltă. Aceasta este
cea mai importantă direcție de măsuri pe care agricultura moldovenească trebuie să se dezvolte, iar
indicatorul cel mai important după care se vor face evaluările este valoarea adăugată brută pe hectar.
În acest sens este necesar de elaborat liste de produse și activități mai precise care sunt considerate că
oferă valoare adăugată înaltă și să fie alocate resurse speciale în această direcție;
 Măsurile de subvenție trebuie să fie focusate atât pe producţia agricolă cu potențial de export,
dar mai ales pe acele produse cu valoarea adăugată înaltă ce nu acoperă necesitățile interne de consum
cum ar fi cartofii, legumele, carnea și laptele.
 Crearea unor condiții mai avantajoase în cazul contractării creditelor cu scop agricol
 Trecerea de la cadrul de subvenționare anual la un cadru multianual. Mai mult ca atât volum
resurselor pentru fiecare măsură (grupă de măsuri, sau obiectiv) trebuie stabilite la momentul
aprobării programului. Această abordare, împreună cu obligația fermă a statului de finanțare
(luarea împrumuturilor pentru finanțare în cazul apariției unor constrângeri pe partea
veniturilor) a fondului de subvenționare în conformitate cu volumul aprobat va stabiliza
procesul de subvenționare, acesta va deveni mai eficient.

13
 Bibliografie

1. Baza de date a BNS (2016)

2. statistica.md
3. maia.gov.md
4. Strategia de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural din Moldova 2014 – 2020
5. Politicile de subvenționare și eficiența fondului de subvenționare a agriculturii,Expert-Group
6. RAPORT privind implementarea Strategiei Naționale de Dezvoltare Agricolă și Rurală
pentru anii 2014-2020
7. www.bnm.md/bdi/
8. AIPA, RAPORT ANALITIC PRIVIND IMPLEMENTAREA MĂSURILOR DE SPRIJIN
ÎN ANUL 2016

14