NATURĂ STATICĂ – DESEN

Prima linie trasată este o verticală foarte ușoară și exactă (trasată cu o hârtie îndoită) pe
mijlocul foii de desen.
De la această verticală spre stânga sau spre dreapta voi desena un dreptunghi în care va
intra vasul de lut. De la acest dreptunghi si până la marginea de sus trebuie să rămână
un spațiu liber de 2 degete grosime.
Dreptunghiul trebuie să depășească linia de mijloc a foii.
Se înțelege că acest dreptunghi trebuie construit exact în proporțiile vasului de lut.
Deci luăm cu un creion sau o andrea burta vasului pentru a vedea de câte ori intră în
înălțimea vasului.
În mijlocul dreptunghiului vom trasa cu ajutorul hârtiei axul vertical al vasului.
Peste acest ax vertical voi trasa tot așa de precis axele orizontale (diametrele) ale
cercurilor care se evidențiază pe vas (gura, burta, baza, gât).

Lățimea diametrelor le voi stabili numai după ce cu ajutorul firului cu plumb voi afla
lățimea exactă a gurii, gâtului, burții și bazei (cu mâna întinsă sprijinită la cot de cealaltă
mână, cu un ochi închis voi pune verticala axei tangentă cu buza pentru a vedea dacă
întâlnește baza și cât taie din burtă).
Cu această ocazie voi stabili clar un clasament al ordinii în care se desfășoară cele 4
diametre (gură, burtă, baza, gât).
În capetele diametrelor facem paranteze rotunde…
Unim parantezele și ne ies niște arcuri turtite unde vom fi atenți ca toate cercurile pe
măsură ce coboară să fie din ce în ce mai desfăcute; deci arcele lor din ce în ce mai
curbate ( acest lucru să fie abia vizibil).
Este de menționat faptul că desenarea parantezelor s-a făcut pentru a evita redarea
ascuțișurilor.
Unim extremitățile diametrelor de pe partea stânga și ne apare vasul pe jumătatea lui
verticală.
Transpunem cu exactitate (ajutându-ne de o foaie de hârtie sau de o foiță) jumătatea din
stânga în dreapta, pentru simetrie.

Vom veghea dacă arcul dinspre noi al fiecărui cerc este o idee mai curbat decât cel din
partea opusă.
Dreptughiul vasului să fie astupat parțial de un alt dreptunghi sau pătrat în care va intra
fructul sau legumă.
Această figură geometrică să astupe cam 1/3 din baza vasului și să fie plasat mult mai
jos decât vasul, la 2 degete grosime de marginea hârtiei.
Între baza vasului și baza obiectului care-l astupă aflăm, în partea opusă, baza celui
de-al 3 lea obiect, pe care îl desenăm întâi sub formă de dreptunghi (sau pătrat) la
aproximativ 2 degete grosime din marginea din dreapta, adică la aceeași distanță cu
obiectul din stânga.

1 – curs artă (desen, pictură, compoziție)

Dacă obiectul izolat este cub îl construim din 4 puncte pentru a ieși perfect indiferent
cum e așezat acolo:
1. Părțile laterale să fie egale; la fel și unghiurile de sub ele (vezi ilustrația pag.4)
2. Părțile laterale să fie o idee mai înalte decât late
3. Prelungim cu hârtia îndoită 4 muchii spre stânga și 4 muchii spre dreapta, pentru
a ne lămuri că acestea se pot întâlni într-un punct pe aceeași linie de orizont
4. Să verifici cu hârtia raportată la marginea verticală a planșei dacă verticalele
cubului sunt cu adevărat verticale

În cazul în care în locul cubului se află alt corp geometric (prismă, cilindru, con, sferă,
piramidă) se înțelege că vom trasa absolut toate axele, diametrele, înălțimile și chiar
muchiile invizibile în întregime pentru a putea verifica corectitudinea; și în acest caz
măsurăm cu andreaua sau creionul lățimea obiectului pentru a vedea de câte ori intră
în înălțime.
În cazul în care cilindrul, conul, sfera sau prisma se află pe orizontală voi răsuci hârtia
în așa fel încât voi desena respectivul obiect ca și cum ar fi pe verticală.
Absolut toate liniile care au fost trasate să fie foarte fine iar liniile greșite să nu le
ștergem cu guma…

VALORAȚIA
Facem un clasament valoric: după ce am stabilit ordinea intensităților începem
hașurarea cu cel mai închis obiect. După ce l-am umplut cu o hașura ușor trasată, fără
grabă și apăsare și cu o înclinație pe care o voi respecta la absolut toate obiectele, treci
la următoarea figură ( obiectul 2 că intensitate). După ce am terminat obiectul 2 mă
întorc la obiectul 1 și voi suprapune 2 straturi de hașuri (ideea este de a face o
diferențiere de 2 straturi între obiecte). Merg apoi la obiectul 3 că intensitate, mă întorc
la 2 și la 1; avansez la 4 și mă întorc la toate 3 din nou cu câte un strat.
Înaintând și întorcându-mă reglez delimitarea clară a obiectelor, doar așa este imposibil
de confundat.

După ce am terminat de redat diferențierile valorice trec la umbrele proprii și la cele

aruncate (purtate).
Este posibil că după redarea umbrelor aruncate și a celor proprii să se strice clasamentul
nostru valoric. Facem desigur reparațiile cuvenite adăugând hașuri acolo unde este cazul
în așa fel încât în final să nu mai existe nicio lumină egală cu un alt plan luminat și nicio
umbră a unui obiect egală cu umbră altuia.
Excepție în egalitatea umbrelor o face cele aruncate deoarece ele au aceeași intensitate
pentru că se află pe același material. Să avem grijă ca toate umbrele aruncate să aibă
aceeași direcție (ușor înclinate spre perete) chiar dacă umbrele aruncate urcă pe unele

2 – curs artă (desen, pictură, compoziție)

obiecte sau pe zid noi să le facem aruncate pe masă ( vasul se află pe ultimul plan, umbra
lui să treacă prin spatele obiectului/obiectelor).
Spre mijlocul umbrelor aruncate să hașurăm o pată mai deschisă pentru a reda efectul
de transparență.
Se închide mai mult umbra sub șanțul gâtului și sub burta vasului sau fructului .
Să facem o diferențiere valorică mare între partea închisă și partea deschisă.
La vas, cilindru, con și sferă să trece foarte fin de la umbră la lumină; pe când la fruct
(legumă) trecerile să fie mai bruște ca și când am ciopli și s-ar vedea umbrele ciopliturii.

Tot desenul a fost făcut cu creion B și doar când s-a terminat valorația , diferențierile
dintre obiecte fiind clare, putem să ne permitem trasarea unui strat de hașura cu 3B sau
4B foarte des ascuțite. ÎN AFARA CORPURILOR DIN IPSOS

Tot cu un 3B sau 4B începem să aplicăm niște contururi dar numai la baza umbrelor
și pe laturile ce se ridică dar aflate în umbră. La cub avem o fațetă perfect albă
(albul hârtiei, latura de sus cu 2 straturi și cea din umbră cu 4 straturi).
Ca să iasă albeața gipsului închidem valoric masa și peretele.
Muchiile corpurilor să fie extrem de tăioase (le facem cu ajutorul unei hărții).
În final să nu apară vizibile urmele hașurilor.
Hașura se realizează oblic păstrând aceeași apăsare și direcție pentru fiecare suprafață.
Atunci când revenim peste o suprafață deja hașurată modificăm foarte puțin unghiul
hașurii, pentru a realiza o hașurare uniformă.

În timpul hașurilor NU AVEM GRABĂ ȘI APĂSARE.

SĂ NU PLASEZI BAZELE OBIECTELOR PE ACEEAȘI LINIE

FOLOSIND AXUL VERTICAL AL VASULUI VERIFICĂM DACĂ PARTEA

STÂNGA ESTE IDENTICĂ CU CEA DREAPTA

ATENȚIE LA CLASAMENTUL VALORIC:

ÎNCEPEM VALORAȚIA CU CEL MAI ÎNCHIS OBIECT

3 – curs artă (desen, pictură, compoziție)

4 – curs artă (desen, pictură, compoziție)