You are on page 1of 32

MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII TINERETULUI ŞI

SPORTULUI
UNIVERSITATEA OVIDIUS DIN CONSTANŢA
FACULTATEA DE FARMACIE
Aleea Universităţii nr. 1, Campus, Corp B, Constanţa
TEL./FAX: 0241-605050
E-mail: pharma-ovidius@univ-ovidius.ro
Web: http://www.pharmaovidius.ro

CATEDRA NR. I - DISCIPLINE FARMACEUTICE

TESTE GRILA PENTRU EXAMENUL LA


Disciplina ANATOMIE SI TERMINOLOGIE MEDICALA
DIN SEMESTRUL II SESIUNEA DE VARA
Specializarea Farmacie, Anul I

Sef Catedra I Discipline Farmaceutice

Prof.univ. Dr. Rodica Sirbu

Sef Disciplina ANATOMIE SI TERMINOLOGIE MEDICALA

Sef lucrari Dr. Dragos Doicescu

2009-2010
Complement simplu
sem II

1. Măduva spinării
a. Este rectilinie
b. Nu umple în întregime canalul
c. Este acoperită la suprafaţă de arahnoidă
d. Dura mater se află în contact imediat cu măduva
e. Are formă rotundă pe secţiune transversală

2. Măduva se întinde
a. de la gaura occipitală ( vertebra C1) pana la nivelul vertebrelor L1-L2,
b. de la gaura occipitala până unde se termină fillum terminale pana la vertebra
Cocigiană2, de care se si fixează.
c. fillum terminale are nici însemnătate func ională, dar alături de ultimii nervi
rahidieni formează coada de cal.
d. superior măduva este delimitată evident de bulbul rahidian
e. în secţiune transversala are formă rotundă

3. Celulele nervoase din coarnele posterioare


a. sunt neuroni somatomotori radiculari
b. sunt neuroni vegetativi
c. sunt neuroni visceromotori
d. sunt neuroni viscerosenzitivi
e. sunt neuroni somatosenzitivi si de asociaţie
4. Celulele nervoase din coarnele anterioare
a. sunt neuroni somatomotori radiculari
b. sunt neuroni vegetativi
c. sunt neuroni visceromotori
d. sunt neuroni viscerosenzitivi
e. sunt neuroni somatosenzitivi si de asociaţie

5. Care afirmaţie este corectă


a. Există 8 perechi de nervi cervicali
b. Există 10 perechi de nervi toracali
c. Există 5 perechi de nervi coccigieni
d. Celulele nervoase din coarnele anterioare sunt neuroni vegetativi
e. Există 1 pereche de nervi sacraţi

6. Rol nutritiv pentru măduva spinării îl are


a. arahnoida
b. spaţiul epidural
c. spaţiul subarahnoidian
d. pia mater
e. dura mater
7. Membrana externă măduvei spinării este
a. pia mater
b. spaţiul subarahnoidian
c. dura mater
d. spaţiul epidural
e. arahnoida

8. Limita superioară a măduvei spinării corespunde


a. Emergenţei primei perechi de nervi cranieni
b. Foramen intervertebrale
c. Canalului medular
d. Emergenţei primului nerv spinal
e. Foramen ovale

9. Limita inferioară a măduvei spinării se află în dreptul


a. Vertebrei L2
b. Vertebrei S5
c. Vertebrei L5
d. Vertebrei S1
e. Vertebrei L1

10. Cerebelul este situat înapoia bulbului şi a punţii, cu care delimitează


a. Ventriculul I
b. Vermisul
c. Ventriculul II
d. Ventriculul IV
e. Ventriculul V

11. Cerebelul este legat prin pedunculii cerebeloşi superiori de


a. Bulb
b. Punte
c. Mezencefal
d. Diencefal
e. Măduva spinării

12. Ganglionii simpatici se află în


a. Lanţurile paravertebrale
b. Ganglionii intramurali
c. Ganglionii talamici
d. Ganglionii juxtaviscerali
e. Ganglionii din mezencefal

13. Din tunica externă a globului ocular face parte


a. Cornee
b. Coroidă
c. Corpul ciliar
d. Iris
e. Retina
14. Din tunica internă a globului ocular face parte
a. Cornee
b. Coroidă
c. Corpul ciliar
d. Iris
e. Retina

15. Din tunica medie a ochiului face parte


a. Cornee
b. Coroidă
c. Retina
d. Cristalinul
e. Sclerotică

16. Celulele cu bastonaşe sunt mai multe în


a. La periferia petei galbene
b. Macula lutea
c. Sunt distribuite uniform
d. Pata galbenă
e. Fovea centralis

17. Care din celulele din structura retinei nu au rol funcţional


a. Celulele cu prelungiri în formă de con
b. Celulele de asociaţie
c. Celulele bipolare
d. Celulele multipolare
e. Celulele cu prelungiri în formă de bastonaş

18. Mediile refringente nu sunt reprezentate de


a. corneea
b. Iris
c. Cristalin
d. Umoarea apoasă
e. Corpul vitros

19. Rădăcinile nervului hipoglos au originea aparentă


a. şanţul colateral anterior sau preolivar
b. şanţul bulbopontin
c. şanţul median
d. şanţul colateral posterior
e. gropiţa supraolivară

20. În piramidele bulbare anterioare în vecinătatea liniei mediane se găsesc


a. tracturile de asociaţie
b. tractul cerebrospinal lateral
c. tractul cerebrospinal ventral
d. tractul Goll
e. tractul Burdach

21. Fibrele transversale care intră în alcătuirea punţii se adună de o parte si de alta a feţei
anterioară şi formează
a. pedunculii cerebeloşi inferiori
b. pedunculii cerebeloşi mijlocii
c. pedunculii cerebeloşi superiori
d. planşeul ventriculului IV
e. pedunculii cerebrali

22. Cerebelul se formează


a. Împreună cu puntea din metencefal.
b. Din mezencefal
c. Din diencefal
d. Din ventriculul III
e. Din telencefal

23. Care afirmaţie este corectă


a. Cerebelul este acoperit de pia mater care intră în şanţurile cerebeloase.
b. Cerebelul se găseşte situat deasupra cortului cerebelului
c. Cerebelul este divizat ontofilogenetic în două porţiuni: paleocerebel şi
neocerebel.
d. Paleocerebelul este conectat la scoarţa cerebrală.
e. Neocerebelul este legat la măduva spinării

24. Cerebelul
a. Vălul medular superior şi inferior participă la formarea planşeului ventriculului
IV
b. Pedunculul cerebelos superior sau brachium pontis este cel mai gros
c. Pedunculul cerebelos mijlociu sau corpul restiform
d. Pedunculul cerebelos inferior sau brachium conjunctivum este cel mai puţin
voluminos dintre pedicul
e. Vălul medular superior şi inferior participă la formarea tavanului ventriculului IV

25. Singurul nerv cranian cu origine aparentă pe faţa posterioară a trunchiului cerebral
este
a. Nervul glosofaringian
b. Nervul vag
c. Nervul trohlear
d. Nervul abducens
e. Nervul trigemen

26. Care afirmaţie este corectă


a. Adenohipofiza este porţiunea posterioară a hipofizei
b. În neurohipofiză se stochează neurohormonii hipotalamici
c. Neurohipofiza este porţiunea posterioară a hipofizei
d. Neurohipofiza secretă Vasopresina şi Oxitocina
e. În adenohipofiză se stochează hormonii hipotalamici

27. Glandele endocrine compuse


a. sunt formate din componente endocrine si exocrine
b. sunt formate din componente diferite ca origine, structura si functie
c. intra in structura unor organe interne
d. au origine comuna cu sistemul nervos vegetativ
e. au origine epiteliala
28. Glandele endocrine mixte
a. sunt formate din componente endocrine si exocrine
b. sunt formate din componente diferite ca origine, structura si functie
c. intra in structura unor organe interne
d. au origine comuna cu sistemul nervos vegetativ
e. au origine epiteliala
29. Urmatoarele afirmatii despre glandele endocrine sunt false, cu exceptia:
a. sunt glande cu secretie externa
b. isi elimina produsul de secretie la suprafata pielii sau in organe cavitare
c. secreta substante cu structura chimica caracteristica numite hormoni
d. functia endocrina este caracteristica numai glandelor endocrine propriu-zise
e. glandele endocrine au canal excretor pentru eliminarea produsului de secretie
30. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate cu exceptia:
a. hormonii au actiune specifica si selectiva
b. glandele endocrine actioneaza la distanta asupra diferitelor organe sau tesuturi
c. sistemul nervos controleaza activitatea glandelor endocrine direct sau la distanta
(prin neurosecretii)
d. hormonii au actiune lenta dar de lunga durata
e. structural hormonii pot avea fie nucleu fenolic, fie nucleu sterolic
31. Urmatoarele sunt adevarate cu exceptia:
a. hipofiza are doi lobi (anterior si posterior)
b. cei doi lobi hipofizari au origine, structura si functie diferita
c. hipofiza este situata in saua turceasca a osului etmoid
d. adenohipofiza are origine ectoblastica
e. neurohipofiza are origine diencefalica
32. Urmatoarele sunt adevarate cu exceptia:
a. la nivelul hipofizei exista un sistem port hipotalamo-hipofizar
b. arterele hipofizare provin din arterele carotide interne si din cercul arterial al
encefalului
c. venele hipofizare sunt scurte si prezinta valve
d. venele hipofizare sunt tributare sinusurilor cavernoase
e. nervii hipofizei contin fibre vasomotorii
33. Neurohipofiza secreta:
a. vasopresina b. oxitocina
c. hormonul somatotrop
d. hormonul adrenocorticotrop
e. nu secreta hormone
34. Hormonul antidiuretic si oxitocina sunt secretate de:
a. adenohipofiza
b. neurohipofiza
c. neuronii hipotalamici
d. epifiza
e. glandele suprarenale
35. Alegeti raspunsul incorect:
a. tiroida este cel mai vascularizat organ al corpului uman
b. tiroida are forma literei H
c. ligamentul tiroidian median leaga istmul de cartilajul cricoid
d. ligamentele tiroidiene laterale leaga lobii tiroidieni de cartilajul tiroid si primele
cartilaje traheale
e. foliculul tiroidian si stroma perifoliculara reprezinta unitatea morfofunctionala a
tiroidei
36. Unitatea morfo-functionala a tiroidei este:
a. lobul tiroidian
b. lobulul tiroidian
c. foliculul tiroidian d. foliculul tiroidian + stroma interlobulara
e. foliculul tiroidian + stroma perifoliculara
37. Artera tiroidiana superioara este ram din:
a. artera carotida externa
b. artera carotida interna
c. artera subclavie
d. trunchiul brahiocefalic
e. arcul aortic
38. Artera tiroidiana inferioara este ram din:
a. artera carotida externa
b. artera carotida interna
c. artera subclavie
d. trunchiul brahiocefalic
e. arcul aortic
39. Parathormonul este secretat de :
a. celulele parafoliculare
b. celulele oxifile
c. celulele principale
d. celulele foliculare
e. celulele perifoliculare
40. Celulele oxifile paratiroidiene secreta:
a. calcitonina
b. parathormon
c. vasopresina
d. triodotironina + tetraiodotironina
e. nu se cunoaste rolul lor
41. Fata inferioara a glandei suprarenale stangi are raporturi cu:
a. vasele renale stangi
b. vena cava inferioara
c. aorta abdominala
d. diafragm
e. polul superior al rinichiului stang
42. Fata inferioara a glandei suprarenale drepte are raporturi cu:
a. vasele renale drepte
b. vena cava inferioara
c. aorta abdominala
d. diafragm
e. polul superior al rinichiului drept
43. Arterele suprarenaliene superioare au originea in:
a. aorta abdominala
b. artera frenica inferioara
c. artera renala
d. artera frenica superioara
e. artera splenica
44. Arterele suprarenaliene mijlocii au originea in:
a. aorta abdominala
b. artera frenica inferioara
c. artera renala
d. artera frenica superioara
e. artera splenica
45. Arterele suprarenaliene inferioare au originea in:
a. aorta abdominala
b. artera frenica inferioara
c. artera renala
d. artera frenica superioara
e. artera splenica
46. Vena centrala a glandei suprarenale drepte este tributara
a. venei cava inferioara
b. venei renale drepte
c. venei renale stangi
d. venei splenice
e. venei cave superioare
47. Vena centrala a glandei suprarenale stangi este tributara
a. venei cava inferioara
b. venei renale drepte
c. venei renale stangi
d. venei splenice
e. venei cave superioare
48. Sistemul de adaptare al organismului este format din:
a. hipotalamus + hipofiza
b. hipotalamus + suprarenale
c. hipofiza + suprarenale
d. hipotalamus + hipofiza + suprarenale
e. hipotalamus + epifiza + suprarenale
49. Principalul hormon mineralocorticoid este:
a. cortizol
b. testoteron
c. aldosteron
d. progesteron
e. estrogeni
50. Principalul hormon glicocorticoid este:
a. cortizol
b. testoteron
c. aldosteron
d. progesteron
e. estrogeni
51. Celulele parafoliculare tiroidiene secreta:
a. triiodotironina
b. tetraiodotironina
c. hormon tireotrop
d. calcitonina
e. nu secreta hormoni

Complement multiplu sem II

1. Măduva spinării
a. este conţinută în canalul vertebral
b. se adaptează la curburile fiziologice si patologice ale coloanei
vertebrale
c. nu umple în întregime canalul
d. este învelita în sistemul meningeal
e. are aceeaşi lungime la bărbaţi şi la femei

2. Sistemul meningeal este format din


a. Pia mater la interior
b. Pia mater la exterior
c. Dura mater la interior
d. Dura mater la exterior
e. Arahnoida între dura şi pia mater

3. Sistemul meningeal asigură


a. Inervaţia măduvei
b. Protecţia măduvei
c. Continuitatea cu nervii spinali
d. Nutriţia măduvei
e. Continuitatea cu filum terminale

4. Nevraxul este alcătuit din


a. Măduva spinării
b. Nervii cranieni
c. Nervii spinali
d. Encefalul
e. Ganglionii nervoşi

5. Din sistemul nervos periferic fac parte


a. Nervii spinali
b. Nervii cranieni
c. Măduva spinării
d. Ganglionii nervoşi
e. Plexurile nervoase

6. Pia mater
a. este o membrana conjunctivo-vasculara,
b. este rezistentă şi fibroasă
c. înveleşte măduva la care aderă
d. pătrunzând in santuri si fisuri.
e. în grosimea ei se găsesc vase arteriale.
7. Dura mater
a. Este membrana exterioară
b. Are o structură fibroasă, rezistentă
c. Se găseşte în contact cu pia mater
d. Este separata de pereţii canalului vertebral prin spaţiul epidural
e. În spaţiul epidural se găseşte lichid cefalorahidian

8. Arahnoida
a. Are o structură conjunctivă
b. Aderă la măduvă
c. Pătrunde în şanţurile măduvei
d. Este separată de pia mater printr-un spaţiu care conţine lichidul
cefalorahidian
e. Are rol nutritiv

9. Pia mater
a. este o membrana conjunctivo-vasculara
b. este fibroasă
c. are rol nutritiv
d. înveleşte măduva, de care aderă, pătrunzând in şanţuri si fisuri
e. în grosimea ei se găsesc vase arteriale

10. Pe o secţiune transversală, substanţa cenuşie


a. Se află la exteriorul măduvei
b. Se află la interiorul măduvei
c. Este compusă din corpul celulelor nervoase şi prelungirile lor amielinice
d. Este formată din fibre cu mielină şi celule gliale
e. Este centrata de canalul ependimar care conţine LCR.

11. În coarnele laterale găsim


a. Neuroni somatosenzitivi
b. Neuroni vegetativi
c. Neuroni somatosenzitivi
d. Neuroni viscerosenzitivi în partea anterioară a coarnelor laterale
e. Neuroni visceromotori în partea anterioară a coarnelor laterale

12. Care afirmaţii sunt corecte


a. Neuronii viscerosenzitivi se află în jumătatea posterioară a cornului lateral
b. Neuronii viscerosenzitivi se află în jumătatea posterioară a cornului posterior
c. Neuronii visceromotori se află în jumătatea posterioară a cornului lateral
d. Neuronii visceromotori se află în jumătatea anterioară a cornului lateral
e. Neuronii visceromotori se află în jumătatea posterioară a cornului anterior

13. Coarnele posterioare conţin următorii neuroni


a. Neuroni somatomotori
b. Neuroni viscerosenzitivi
c. Neuroni visceromotori
d. Neuroni somtosenzitivi
e. Neuroni intercalari
14. Care din următoarele afirmaţii sunt corecte
a. Există 7 perechi de nervi cervicali
b. Există 12 perechi de nervi toracali
c. Există 5 perechi de nervi sacrali
d. Există 5 perechi de nervi lombari
e. Există 5 perechi de nervi coccigieni

15. Care din următoarele afirmaţii sunt corecte


a. Coarnele anterioare sunt mai late şi mai scurte
b. Coarnele anterioare sunt mai lungi
c. În coarnele laterale se găsesc neuroni vegetativi
d. Axonul neuronului α (alfa) spinal ajunge la mu chiul striat cu care formează
o sinapsa specială neuroefectorie, numită placă motorie
e. Axonul neuronului α (alfa) spinal ajunge la porţiunea periferică (contractilă) a
fibrelor musculare din structura fusului neuromuscular

16. Trunchiul cerebral este format din


a. Bulb
b. Cerebel
c. Diencefal
d. Mezencefal
e. Puntea lui Varolio
Răspuns a,d,e

17. Trunchiul cerebral este format din


a. Bulb
b. Cerebel
c. Pedunculii cerebrali
d. Punte
e. Mezencefal

18. Bulbul rahidian


a. este plasat la unirea craniului cu coloana vertebrală,
b. fiind situat parţial în craniu şi parţial în coloana vertebrală.
c. bulbul se interpune între măduva spinării şi punte.
d. limita inferioară a bulbului este delimitată convenţional şi se găseşte sub
originea primului nerv cervical.
e. limita superioară este reprezentată de şanţul bulbopontin care desparte bulbul
de punte

19. Bulbul rahidian


a. prezintă un şanţ median care îl continuă pe cel de pe faţa anterioară a măduvei
spinării
b. în partea inferioară a şanţului se află nişte fibre transversale care întrerup
şanţul prin încrucişarea lor.
c. această încrucişare poartă numele de încrucişarea sau decusaţia piramidelor
(rafeul lui Stilling).
d. sub decusaţie, şanţul bulbar se continuă cu cel medular.
e. şanţul median este delimitat de olivele bulbare

20. Bulbul rahidian


a. Prezintă un şanţ median mărginit lateral de piramidele anterioare
b. Piramidele se depărtează una de alta
c. Piramidele se subţiază pe măsură ce se apropie de punte.
d. Piramidele dispar sub punte.
e. Piramidele sunt formate de fibrele senzitive corticospinale

21. Care din următoarele afirmaţii sunt corecte


a. Din şanţul colateral anterior emerge nervul hipoglos
b. Din şanţul colateral posterior numit şi şanţul nervilor micşti ies rădăcinile
nervilor glosofaringian, vag şi accesor
c. Din şanţul colateral anterior ies rădăcinile nervilor glosofaringian, vag şi
accesor
d. Din şanţul colateral posterior iese nervul hipoglos
e. Din şanţul bulbopontin iese nervul hipoglos

22. Porţiunea inferioară a feţei posterioare a bulbului


a. În această zonă se observă un şanţ median dorsal, care îl continuă pe cel de la
nivelul măduvei
b. Există un şanţ colateral dorsal
c. Există un şanţ vertical paramedian care împarte cordonul de substanţă albă
situat între primele două şanţuri în două tracturi.
d. Aproape de linia mediană se găseşte fascicul gracilis (tractul lui Goll) care
prezintă pe traiectul său o proeminenţă ovalară numită clavă, în interiorul
căreia se află nucleul lui Goll.
e. Aproape de linia mediană se găseşte fasciculul cuneat, numit şi tractul lui
Burdach, la nivelul căruia se găseşte o proeminenţă numită tuberculul cuneat
în interiorul căruia găsim nucleul Burdach.

23. Porţiunea superioară a feţei posterioare a bulbului


a. are aspectul modificat faţă de porţiunea inferioară deoarece
b. cele două cordoane posterioare se depărtează unele de altele, fiecare
îndreptându-se superior şi lateral
c. între cele două cordoane se delimitează un triunghi cu vârful în jos, care ia
parte la formarea planşeului celui de-al IV-lea ventricul cerebral
d. la nivelul unde cele două fascicule ale lui Goll se despart unul de altul se află
o bandă transversală de substanţă cenuşie, numită obex.
e. Prezintă o aripa albă internă numită şi area postrema sau area vestibularis. La
acest nivel se adună fibrele senzitive ale nervilor vag şi glosofaringian

24. Prin fragmentarea coloanei formate din capul cornului anterior nasc următorii nuclei:
a. În bulb apare nucleul ambiguu, unde îşi au originea reală fibrele motorii ale
nervilor accesor (XI), vag (X) şi glosofaringian (IX).
b. În punte se formează nucleul motor al nervului facial (VII)
c. Nucleul gelatinos al lui Rolando (nucleus tractus spinalis n. trigemeni), în care
ajung firele senzitive ale nervului trigemen
d. Mai sus de precedentul se formează nucleul masticator al nervului trigemen
(V).
e. Nucleul nervului hipoglos (XII), care se situează în apropierea liniei mediane

25. Puntea
a. Se mai numeşte şi protuberanţă
b. Reprezintă prima parte a trunchiului cerebral
c. Derivă din porţiunea ventrala a metencefalului (vezicula a IV-a)
d. Prezintă pedunculii cerebeloşi inferiori ce fac legătura dintre punte si cerebel
e. Dorsal, puntea ia parte la formarea ventriculului IV

26. Cerebelul este legat prin pedunculuii cerebeloşi de


a. Diencefal
b. Bulb
c. Măduva spinării
d. Punte
e. Mezencefal

27. Diencefalul cuprinde


a. Mezencefalul
b. Talamusul
c. Trunchiul cerebral
d. Hipotalamusul
e. Emisferele cerebrale

28. În interiorul emisferelor cerebrale se găsesc următoarele formaţiuni


a. Ventriculul I
b. Ventriculul II
c. Comisurile creierului
d. Ventriculul III
e. Corpul calos

29. Centrii nervoşi simpatici se află în


a. Neuronii vegetativi din trunchiul cerebral
b. Neuronii vegetativi din coarnele laterale ale măduvei toracale
c. Neuronii vegetativi din coarnele anterioare ale măduvei toracale
d. Neuronii vegetativi din coarnele laterale ale măduvei lombare superioare
e. Neuronii vegetativi din coarnele laterale ale măduvei sacrale

30. Centrii nervoşi parasimpatici se află în


a. Neuronii vegetativi din trunchiul cerebral
b. Neuronii vegetativi din coarnele laterale ale măduvei toracale
c. Neuronii vegetativi din coarnele anterioare ale măduvei toracale
d. Neuronii vegetativi din coarnele laterale ale măduvei lombare superioare
e. Neuronii vegetativi din coarnele laterale ale măduvei sacrale

31. Ganglionii parasimpatici se află în


a. Lanţurile paravertebrale dorso-lombare
b. Ganglionii intramurali
c. Ganglionii talamici
d. Ganglionii juxtaviscerali
e. Ganglionii din mezencefal

32. Care afirmaţii sunt adevărate


a. Cerebelul este divizat ontofilogenetic în trei porţiuni
b. Archicerebelul este conectat cu nucleii vestibulari
c. Paleocerebelul este conectat la măduva spinării
d. Neocerebelul este legat de scoarţa cerebrală
e. Cerebelul se găseşte situat deasupra cortului cerebelului

33. Cerebelul
a. Este acoperit de pia mater
b. Pia mater intră în şanţurile cerebeloase
c. Pe suprafaţa externă a cerebelului se găsesc şanţuri numite fisuri cerebeloase,
care diferă de cele cerebrale prin faptul că au pereţii apropiaţi şi nu se lărgesc
la suprafaţă
d. Fisura primară o găsim pe faţa superioară, între lobii anterior şi mijlociu
e. Fisura primară este superficială

34. Cerebelul
a. median găsim vermisul, care este nepereche,
b. iar lateral se găsesc hemisferele cerebeloase care sunt pereche şi
c. leagă prin cei trei pedunculi de bulb, punte şi mezencefal.
d. la suprafa ă cerebelul prezintă substanţă albă care se continuă în pedunculi
e. substanţa cenuşie se găseşte la suprafaţă

35. Prin piciorul pedunculilor cerebrali trec


a. căile motorii corticospinale,
b. căile corticomedulare şi
c. căile corticopontocerebeloase
d. iese nervul trohlear
e. fibrele lemniscului lateral

36. Pe secţiunea transversală a mezencefalului observăm


a. Porţiunea terminală a ventriculului IV
b. Etajul posterior este numit tectum
c. În zona mijlocie se află tegmentul sau calota care continuă în sus tegmentul
pontin.
d. Anterior etajul este format de piciorul pedunculilor cerebrali.
e. Între tegment şi picior se află substanţa neagră numită şi locus niger, care
formează limita dintre aceste două etaje.
37. Glandele endocrine se caracterizează prin
a. îşi varsă produşii de secreţie direct în sânge
b. secretă produşii numiţi hormoni
c. beneficiază de vascularizaţie foarte bogată
d. secreţia endocrină este caracteristică doar glandelor endocrine
e. hormonii sunt transportaţi de sânge şi pot acţiona în oricare punct din organism

38. Hipofiza
a. se găseşte endocranian, în fosa hipofizară
b. este acoperită de dura mater
c. tulpina hipofizei face legătura între glandă şi talamus
d. tulpina hipofizei este constituită din două porţiuni
e. prelungirea adenohipofizară străbate diafragma şeii

39. Care afirmaţii sunt adevărate


a. Adenohipofiza este lobul anterior al hipofizei
b. Adenohipofiza este partea cea mai voluminoasă a hipofizei
c. Neurohipofiza este situată anterior de adenohipofiză
d. Neurohipofiza este situată posterior de adenohipofiză
e. Neurohipofiza are structură nervoasă şi provine din mezencefal

40. Adenohipofiza
a. Este porţiunea anterioară a hipofizei
b. Este învelită de o capsulă fibroasă proprie care provine din dura mater care
trimite septuri incomplete spre interiorul glandei.
c. În interiorul glandei găsim cordoane de celule epiteliale anastomozate între ele.
d. Conţine filete nervoase simpatice
e. În adenohipofiză mai găsim foliculi cu material coloidiform, capilare sinusoide
şi o reţea fină de fibre de reticulină.

41. HIPOFIZA este localizata :


a. In cavitatea abdominala
b. endocranian
c. in fosa hipofizara
d. Pe fata superioara a corpului osului sfenoid
e. La nivelul maduvii spinarii

42. Diafragma seii :


a. Este o portiune din dura mater
b. Acoperă hipofiza
c. Acopera pancreasul
d. Este un os
e. Prezinta in centru un orificiu

43. Tulpina hipofizei


a. Face legatura intre hipofiza si diencefal
b. Este alcatuita din doua portiuni
c. O portiune din tulpina merge cranial
d. O portiune este străbătuta de fascicule hipotalamo-neurohipofizare
e. Nici una din afirmatii nu este adevarata

44. Hipofiza prezinta o tulpina hipofizei care:


a. este constituită din două porţiuni
b. face legătura între glandă şi hipotalamus
c. o prelungire a tulpinei pleacă din porţiunea infundibulară a adenohipofizei
d. o parte a tulpinii este formată de infundibul hipotalamusului
e. Nici una din afirmatii nu este adevarata

45. Sistemul nervos vegetativ:


a. coordonează activitatea viscerelor
b. coordonează activitatea glandelor
c. coordonează activitate vaselor
d. coordonează activitatea musculaturii netede
e. nu este adevarata nici o afirmatie

46. Sistemul nervos vegetativ:


a. este format din centri nervoşi intranevraxiali,
b. este format din ganglioni extranevraxiali
c. este format din fibrele nervoase
d. este format din fibre musculare
e. nu este adevarata nici o afirmatie

47. Fibrele nervoase din alcatuirea sistemului nervos vegetativ:


a. leagă eferent organele vegetative
b. leagă aferent organele vegetative
c. intra in alcatuirea sistemului nervos vegetativ
d. sunt adevarate toate afirmatiile
e. nici un raspuns corect

48. Sistemul nervos vegetativ este format


a. sistem nervos vegetativ simpatic
b. sistem nervos vegetativ parasimpatic.
c. centri nervoşi intranevraxiali,
d. ganglioni extranevraxiali
e. nici un raspuns corect

49. Organele vegetative


a. De obicei primesc inervaţie dublă
b. primesc inervaţie antagonică, simpatică şi parasimpatică.
c. Există organe la nivelul cărora doar un sistem are efect
d. În unele organe, cele două sisteme au efecte de acelaşi tip
e. Nici un raspuns corect

50. Centrii vegetativi pot fi:


a. Centrii vegetativi intranevraxiali
b. Centrii vegetativi corticali
c. Centrii vegetativi subcorticali
d. Toate raspunsurile corecte
e. Nici un raspuns corect

51. Centrii vegetativi intranevraxiali:


a. se găsesc în măduva spinării
b. se găsesc în bulb si punte
c. se găsesc în mezencefal
d. se găsesc în diencefal
e. nici un raspuns corect

52. Centrii vegetativi intranevraxiali:


a. se gasesc in nucleii de la baza emisferelor cerebrale
b. sunt coordonaţi de impulsurile venite de la scoarţa cerebrală.
c. se găsesc în măduva spinării şi bulb
d. se găsesc în jurul zonei motorii a lobului frontal
e. acţionează asupra centrilor reglatori diencefalici.

53. Centrii vegetativi corticali :


a. se găsesc în măduva spinării
b. se găsesc în bulb si punte
c. se găsesc în mezencefal
d. se găsesc în jurul zonei motorii a lobului frontal
e. acţionează asupra centrilor reglatori diencefalici

54. Centrii vegetativi subcorticali


a. sunt reprezentaţi de nucleii de la baza hemisferelor cerebrale
b. sunt reprezentaţi şi de centrii diencefalici
c. se găsesc în bulb si punte
d. se găsesc în mezencefal
e. se găsesc în jurul zonei motorii a lobului frontal

55. În cadrul diencefalului centrii vegetativi:


a. sunt cel mai bine reprezentaţi la nivelul hipotalamusului
b. se găsesc cu precădere în peretele şi în planşeul ventriculului al III-lea
c. Centrii parasimpatici se găsesc în partea anterioară a hipotalamusului
d. Centrii simpatici se află în partea posterioară şi laterală a hipotalamusului.
e. Nici o afirmatie corecta

56. Hipotalamusul are functie:


a. vegetativă,
b. de reglare a fiziologiei viscerelor
c. de păstrare a homeostaziei
d. toate afirmatiile de mai sus sunt corecte
e. nici un raspuns corect

57. Centrii vegetativi din trunchiul cerebral:


a. se pot afla în apropierea nucleilor de origine ai unor nervi cervicali.
b. se pot afla în apropierea nucleilor terminali ai unor nervi cervicali.
c. Se afla la nivelul maduvii spinarii
d. Toate afirmatiile de mai sus sunt corecte
e. Nici un raspuns corect

58. Nucleul pupilar al lui Edinger-Westphal:


a. Este numit si nucleul vegetativ al nervului oculomotor
b. este format din doi centri
c. se afla în mezencefal
d. toate raspunsurile de mai sus sunt corecte
e. nici un raspuns corect

59. Nucleul lacrimonazal:


a. este aşezat în vecinătatea nucleului motor al nervului facial
b. trimite fibre parasimpatice preganglionare care intră în componenţa nervului
facial (VII)
c. Fibrele vegetative părăsesc nervul şi fac sinapsă în ganglionul pterigopalatin
d. Se gaseste in punte
e. Nici un raspuns corect

60. Nucleul salivator superior


a. se afla situat în punte
b. este situat în apropierea nucleului tractului solitar
c. are fibre postganglionare ce inervează secretor glandele submandibulară
d. are fibre postganglionare ce inervează secretor glanda sublinguală
e. Nici un raspuns corect

61. Centrul pneumotaxic :


a. se găseşte în porţiunea superioară a punţii.
b. este un centru respirator a cărui distrugere nu provoacă oprirea respiraţiei
c. poate provoca modificarea ritmului respirator
d. este centru vegetativ la nivelul trunchiului cerebral
e. nici un raspuns corect

62. Nervul vag:


a. îndeplineşte funcţii multiple
b. asigură motricitatea bronhiilor, esofagului, stomacului, intestinului subţire şi
gros până la unghiul splenic;
c. inhibă funcţiile inimii şi răreşte numărul de bătăi ale inimii;
d. determină secreţia stomacului, duodenului, intestinului subţire şi
pancreasului;
e. determină vasodilataţie.

63. Sistemul nervos al vieţii de relaţie:


A. reglează activitatea organelor interne
B. transformă excitaţiile în senzaţii
C. reglează activitatea glandelor endocrine
D. asigură legătura dintre organism şi mediul extern
E. se numeşte sistem nervos somatic

64. Calea aferentă este formată din:


A. axonii visceromotori de pe traiectul unor nervi cranieni
B. neuronii viscerosenzitivi din ganglionii spinali
C. neuronii somatosenzitivi din ganglionii spinali
D. axonii somatomotori din cornul anterior
E. neuronii viscerosenzitivi de pe traiectul unor nervi cranieni

65. Coarnele laterale ale măduvei spinării:


A. sunt vizibile şi în regiunea lombară superioară
B. conţin neuroni somatosenzitivi
C. conţin neuroni vegetativi simpatici motori
D. sunt vizibile în regiunea cervicală superioară
E. conţin neuroni ce formează fibre preganglionare

66. Mezencefalul este format din:


A. tuberculii cvadrigemeni superiori
B. pedunculii cerebeloşi mijlocii
C. pedunculii cerebrali
D. coliculii cvadrigemeni inferiori
E. corpii geniculaţi externi

67. Pe faţa dorsală a bulbului rahidian se observă:


A. fasciculul gracilis
B. piramidele bulbare
C. olivele bulbare
D. şanţul median dorsal
E. şanţul ponto – mezencefalic

68. Puntea lui Varolio:


A. este formată din fibre longitudinale
B. prezintă lateral braţele punţii
C. se leagă de cerebel prin pedunculii cerebrali
D. face parte din trunchiul cerebral
E. este limitată de pedunculii cerebrali prin şanţul ponto-mezencefalic
69. Bulbul rahidian:
A. prezintă elementele măduvei
B. este separat de măduvă prin decusaţia piramidală
C. prezintă pe faţa anterioară fisura mediană anterioară ce o continuă pe cea a
măduvei
D. este separat de punte prin şanţul bulbo-pontin
E. prezintă dorsal olivele bulbare
70. Pe faţa ventrală a trunchiului cerebral se observă:
A. piramidele bulbare
B. pedunculii cerebeloşi mijlocii
C. piramidele pontine
D. coliculii cvadrigemeni inferiori
E. corpii mamilari
71. Metatalamusul:
A. este format din 2 perechi de corpi geniculaţi
B. intervine în reglarea funcţiilor vegetative
C. este staţie de releu şi pentru calea acustică
D. se leagă de coliculii cvadrigemeni
E. reglează ritmul veghe-somn
72. Care dintre următoarele structuri nu aparţin diencefalului:
A. corpii geniculaţi
B. coliculii cvadrigemeni
C. corpii mamilari
D. corpii striaţi
E. trigonul cerebral
73. Emisferele cerebrale:
A. reprezintă partea cea mai voluminoasă a SNC
B. se leagă de diencefal prin pedunculii cerebeloşi inferiori
C. conţin în interior ventriculii laterali I şi II
D. au formă de fluture
E. sunt legate între ele prin comisurile creierului
74. Ramura dorsală a nervilor spinali:
A. conţine fibre senzitive somatice
B. conţine numai fibre postganglionare amielinice
C. are şi fibre motorii vegetative postganglionare
D. are pe traiectul ei ganglionul spinal
E. are pe traiectul ei ganglionul prevertebral
75. Căile descendente conduc:
A. sensibilitatea interoceptivă
B. motricitatea voluntară
C. sensibilitatea epicritică
D. motilitatea automată
E. motilitatea involuntară
76. 80 % din fibrele fasciculului piramidal:
A. formează fasciculul spinotalamic lateral
B. se încrucişează la nivelul bulbului
C. formează fasciculul piramidal direct
D. formează fasciculul corticospinal lateral
E. se încrucişează la nivelul punţii
77. 20 % din fibrele fasciculului piramidal:
A. se încrucişează la nivelul bulbului
B. formează decusaţia piramidală
C. intră în fasciculul cortico-spinal lateral
D. formează fasciculul piramidal direct
E. ajung în cordonul anterior al măduvei de aceeaşi parte
78. Fasciculele spinobulbare:
A. sunt numite Flechsig
B. sunt în număr de câte 2 pe fiecare parte
C. sunt Goll şi Burdach
D. sunt numite Gowers
E. sunt gracillis şi cuneat
79. Efectorii sistemului simpatic sunt:
A. muşchiul cardiac
B. muşchii striaţi ai membrelor inferioare
C. muşchii striaţi ai membrelor superioare
D. muşchii netezi ai tuturor organelor
E. glandele lacrimale, salivare, sudoripare, digestive
80. Centrii nervoşi ai simpaticului se găsesc:
A. la nivelul trunchiului cerebral
B. la nivelul măduvei spinării
C. în ganglionii latero-vertebrali
D. în ganglionii cervicali superiori
E. în coarnele laterale ale măduvei din regiunile C8, T1 – T12, L1 – L3
81. Mediatorii chimici de la nivelul sinapselor vegetative:
A. la ambele sisteme între fibra preganglionară şi cea postganglionară este
acetilcolina
B. la sistemul simpatic, la capătul periferic al fibrei postganglionare este
noradrenalina
C. la sistemul parasimpatic, la capătul periferic al fibrei postganglionare este
adrenalina
D. la sistemul parasimpatic, la capătul periferic al fibrei postganglionare este
acetilcolina
E. la ambele sisteme între fibra preganglionară şi cea postganglionară se eliberează
adrenalina
82. Alegeţi variantele corecte de răspuns:
A. există un număr foarte mic de fibre postganglionare simpatice care eliberează
acetilcolina
B. majoritatea viscerelor au inervaţie dublă simpatică şi parasimpatică
C. simpaticul şi parasimpaticul pot acţiona şi complementar
D. medulosuprarenalele sunt inervate numai de parasimpatic
E. efectorii sistemului vegetativ sunt sub control voluntary
83. Lanţurile ganglionare simpatice au:
A. ganglionii legaţi prin ramuri internodale
B. ganglionii legaţi şi cu nervii spinali prin ramuri comunicante
C. ramuri interganglionare de la un ganglion la altul
D. câte 31 de ganglioni de o parte şi de alta a coloanei vertebrale
E. în regiunea cervicală 8 ganglioni
84. Fibrele parasimpatice din trunchiul cerebral se ataşează nervilor cranieni:
A. III, VII, X
B. III, V, IX
C. VII, IX, X
D. III, VI, IX
E. III, VII, IX
85. Acetilcolina:
A. produce efecte similare cu noradrenalina
B. este un mediator chimic
C. se eliberează la capătul fibrei postganglionare parasimpatice
D. produce efecte antagoniste simpaticului
E. se eliberează la capătul fibrei preganglionare simpatico
86. Centrii parasimpatici cranieni se găsesc în următorii nuclei:
A. accesor al aculomotorului din mezencefal
B. salivator superior din bulb
C. salivator superior din punte
D. dorsal al vagului din bulb
E. lacrimal din punte
87. Originea aparentă a nervilor oculomotori se află:
A. în şanţul bulbo-pontin
B. în şanţul preolivar
C. în şanţul dintre picioarele pedunculilor cerebrali
D. pe faţa anterioară a punţii lui Varolio
E. în fosa interpedunculară
88. Tunica externă a peretelui ce înveleşte globul ocular:
A. este fibroasă
B. are inferior coroida
C. prezintă exterior sclerotica
D. prezintă anterior corneea
E. este formată din 3 segmente
89. În structura retinei:
A. se găsesc fibre musculare, circulare şi radiare
B. se întâlnesc 3 feluri de celule funcţionale
C. celulele fotoreceptoare au prelungiri în formă de con şi de bastonaş
D. se găsesc fibre vegetative parasimpatice
E. se descriu 10 straturi de celule

90. Coroida:
A. se întinde posterior de ora serrata
B. prezintă o concavitate numită fovea centralis
C. face parte din tunica medie a peretelui globului ocular
D. are în structura ei numai celule cu conuri
E. este situată posterior de pata galbenă

91. Ora serrata:


A. se numeşte şi macula lutea
B. prezintă înaintea ei corpul ciliar
C. prezintă anterior fovea centralis
D. prezintă posterior retina
E. reprezintă limita dintre coroidă şi corpul ciliar
92. Pata oarbă din structura retinei:
A. nu prezintă elemente fotosensibile
B. este situată medial şi inferior de pata galbenă
C. conţine numai celule cu bastonaşe
D. reprezintă locul de ieşire a nervului optic din globul ocular
E. este locul de intrare a arterelor globului ocular

93. Retina:
A. se întinde posterior de ora serrata
B. are 2 regiuni importante: macula lutea şi pata oarbă
C. este transparentă şi nevascularizată
D. are în structura sa şi celule de susţinere şi de asociaţie
E. este localizată între iris şi corpul vitros

94. Inervaţia motorie a globilor oculari este realizată de nervii cranieni:


A. accesori
B. oculomotori
C. trohleari
D. abducens
E. cohleari

95. Labirintul osos al urechii interne este format din:


A. fereastra ovală
B. vestibulul osos
C. canalele semicirculare osoase
D. melcul osos
E. fereastra rotundă

96. Organul Corti:


A. se găseşte în canalul cohlear
B. se află în urechea medie
C. conţine receptorii acustici
D. are central un spaţiu numit tunelul Corti
E. este aşezat pe membrana bazilară

97. Hormonii secretaţi de medulosuprarenală:


A. sunt cortizonul şi hidrocortizonul
B. se numesc catecolamine
C. sunt mediatori chimici
D. sunt adrenalina şi noradrenalina
E. au acţiune identică cu a sistemului nervos simpatic

98. Lobul anterior al hipofizei:


A. formează cu hipotalamusul tractul nervos hipotalamo - hipofizar
B. se numeşte şi neurohipofiză
C. formează împreună cu lobul intermediar adenohipofiza
D. ocupă 75% din masa hipofizei
E. formează cu regiunea mediană a hipotalamusului sistemul port hipotalamo -
hipofizar
99. Glandele suprarenale sunt:
A. patru glande mici situate câte două pe faţa posterioară a rinichilor
B. corticosuprarenala şi medulosuprarenala
C. formate dintr-o porţiune corticală şi una medulară
D. diferite embriologic, anatomic şi funcţional
E. situate câte două pe faţa anterioară a rinichilor

100. Corticosuprarenala secretă hormonii:


A. mineralocorticoizi
B. cortizon şi hidrocortizon
C. androgeni şi estrogeni
D. adrenalină şi noradrenalină
E. vasopresină şi melatonină

101. Insulele Langerhans:


A. aparţin pancreasului endocrin
B. sunt formaţiuni glandulare răspândite printre acinii pancreasului exocrin
C. reprezintă 1 – 3% din volumul pancreasului
D. sunt de două tipuri
E. secretă sucul pancreatic

102. Ovarul secretă următorii hormoni


a. Prolactina
b. Ovulul
c. Estrogeni
d. Hormonul foliculinostimulant
e. Progesteron

103. . Centrul pneumotaxic :


A. se găseşte în porţiunea superioară a punţii.
B. este un centru respirator a cărui distrugere nu provoacă oprirea respiraţiei
C. poate provoca modificarea ritmului respirator
D. este centru vegetativ la nivelul trunchiului cerebral
E. nici un raspuns corect
104. Nervul vag:
A. îndeplineşte funcţii multiple
B. asigură motricitatea bronhiilor, esofagului, stomacului, intestinului subţire şi gros
până la unghiul splenic;
C. inhibă funcţiile inimii şi răreşte numărul de bătăi ale inimii;
D. determină secreţia stomacului, duodenului, intestinului subţire şi pancreasului;
E. determină vasodilataţie.
105. Glandele endocrine isi varsa produsul de secretie:
a. la suprafata pielii
b. in sange
c. in limfa
d. in lichidul cefalorahidian
e. in diferite cavitati (organe cavitare)
142. Structural, glandele endocrine sunt formate din:
a. parenchim
b. stroma
c. tesut muscular
d. vase
e. nervi
143. Dintre glandele endocrine fac parte:
a. glandele suprarenale
b. hipofiza
c. pancreasul exocrin
d. tiroida
e. glandele salivare
144. Sunt glande endocrine compuse:
a. epifiza
b. pancreasul
c. hipofiza
d. glandele suprarenale
e. glandele parotide
145. Sunt glande endocrine mixte:
a. hipofiza
b. pancreas
c. glande suprarenale
d. testicule
e. ovare
146. Paraganglionii:
a. au originea comuna cu sistemul nervos somatic
b. au originea comuna cu sistemul nervos vegetativ
c. au origine epiteliala
d. au doar functie secretorie
e. au functii secretorii si receptorii
147. Despre glandele endocrine sunt adevarate:
a. sunt glande cu secretie interna
b. secreta substante cu structura chimica caracteristica numite neurohormoni
c. isi elimina produsul de secretie in sange sau limfa prin canalul excretor
d. functia endocrina este caracteristica numai glandelor endocrine propriu-zise
e. parenchimul secretor este format numai din celule epiteliale sau epiteloide
148. Urmatoarele afirmatii despre glandele endocrine sunt false, cu exceptia:
a. functia endocrina este caracteristica numai glandelor endocrine propriu-zise
b. glandele endocrine compuse au secretie endocrina si exocrina
c. unii cataboliti au functii hormonale, de exemplu histamina
d. produsul de secretie al glandelor endocrine mixte se numeste neurosecretie
e. se pot forma hormoni si din alfaglobulinele plasmatice (exemplu bradichinina,
angiotensinele)
149. Spre deosebire de sistemul nervos, glandele endocrine au anumite parrticularitati
functionale
a. actioneaza la distanta
b. au actiune lenta, de scurta durata
c. au actiune lenta de lunga durata
d. au actiune specifica si selectiva
e. au actiune specifica asupra tuturor organelor si tesuturilor din organism
150. Intre glandele endocrine si sistemul nervos exista o serie de corelatii:
a. glandele endocrine regleaza activitatea sistemului nervos
b. sistemul nervos regleaza activitatea tuturor glandelor endocrine prin control nervos
direct
c. sistemul nervos regleaza activitatea glandelor endocrine pe cale umorala, prin
neurohormoni
d. sistemul nervos regleaza activitatea unor glande endocrine prin control nervos direct
e. uneori neurohormonii sunt asemanatori hormonilor (de exemplu adrenalina si
noradrenalina)
151. Hormonii:
a. au actiune specifica si selectiva
b. au actiune lenta, de scurta durata
c. pot avea structura proteica
d. pot avea nucleu sterolic
e. pot avea nucleu fenolic
152. Urmatoarele afirmatii referitoare la hipofiza sunt adevarate:
a. hipofiza este situata in saua turceasca a osului etmoid
b. hipofiza este legata de hipotalamus formand sistemul hipotalamo-hipofizar
c. hipofiza are legaturi functionale cu aproape toate glandele endocrine
d. hipofiza este formata din doi lobi (anterior si posterior)
e. hipofiza este legata de hipotalamus prin tija pituitara
153. Adenohipofiza este formata din trei parti :
a. partea anterioara
b. partea intermediara
c. partea distala
d. partea posterioara
e. partea tuberala
154. Neurohipofiza este formata din:
a. partea anterioara
b. infundibul
c. partea intermediara
d. lob nervos
e. partea posterioara
155. Raporturile hipofizei sunt
a. inainte se afla cavitatea nazala
b. in sus are raporturi in principal cu chiasma optica
c. lateral se afla sinusurile cavernoase
d. inapoi are raporturi cu sinusurile sfenoidale si cavitatile nazale
e. in jos are raporturi cu bulbul si puntea
156. Structural, neurohipofiza este formata din :
a. fibre nervoase mielinice provenite din tractul hipotalamo-hipofizar
b. fibre nervoase amielinice provenite din tractul hipotalamo-hipofizar
c. celule nevroglice diferentiate numite pituicite
d. vase sangvine bogat inervate
e. celule nevroglice nediferentiate numite pituicite
157. Adenohipofiza secreta:
a. hormon tireotrop
b. prolactina
c. vasopresina
d. hormonul luteinizant
e. oxitocina
158. Neurohipofiza stocheaza si elibereaza:
a. hormon tireotrop
b. prolactina
c. vasopresina
d. hormonul luteinizant
e. oxitocina
159. Epifiza este:
a. legata de tavanul ventriculului IV
b. situata intre cei doi coliculi superiori ai tectumului mezencafalic
c. invelita de pia mater d. invelita de o membrana apartinand durei mater
e. numita si glanda pituitara
160. Glandele endocrine care, dupa o perioada de maxima dezvoltare, sufera un proces de
involutie sunt:
a. hipofiza
b. epifiza
c. paraganglionii necromafini
d. timusul
e. paraganglionii cromafini
161. Raporturile epifizei sunt:
a. inainte se afla talamusul
b. superior se afla spleniul corpului calos
c. inferior se afla ventricului III
d. inapoi se afla ventriculul IV
e. lateral se gasesc cei doi coliculi superiori ai mezencefalului
162. Epifiza are:
a. originea ectoblastica
b. o capsula fibroasa ce provine din dura mater
c. stroma formata din celule gliale si fibre de reticulina
d. parenchimul format din pinealocite si celule nevroglice
e. inervatie vegetativa simpatica
163. Epifiza secreta:
a. serotonina
b. hormonul melanostimulator
c. melatonina
d. pinealina
e. vasopresina
164. Tiroida are :
a. forma literei H
b. trei lobi :
2 lobi laterali si lobul piramidal
c. un istm situat intre cei doi lobi laterali
d. cea mai bogata vascularizatie dintre toate organele
e. forma de potcoava cu concavitatea orientata anterior
165. Mijloacele de fixare ale tiroidei sunt reprezentate de:
a. muschiul ridicator al tiroidei
b. vasele sangvine tiroidiene
c. capsula peritiroidiana
d. ligamentul tiroidian median
e. ligamentele tiroidiene laterale
166. Stroma tiroidei se imparte in:
a. interlobulara
b. interfoliculara
c. intralobulara
d. intrafoliculara
e. perifoliculara
167. Parenchimul glandular tiroidian contine mai multe tipuri de celule:
a. celule epiteliale secretorii
b. celule foliculare
c. celule perifoliculare
d. celule parafoliculare
e. celule interfoliculare
168. In hiperactivitate tiroidiana:
a. foliculii tiroidieni au dimensiuni reduse
b. foliculii tiroidieni au dimensiuni mari
c. celulele foliculare sunt turtite
d. celulele foliculare sunt cilindrice
e. coloidul este in cantitate redusa
169. In hipoactivitate tiroidiana:
a. foliculii tiroidieni au dimensiuni reduse
b. foliculii tiroidieni au dimensiuni mari
c. coloidul este in cantitate mare
d. celulele foliculare sunt turtite
e. celulele foliculare sunt cilindrice
170. Celulele foliculare tiroidiene secreta:
a. triiodotironina
b. tetraiodotironina( tiroxina )
c. calcitonina
d. hormonul tireotrop
e. nu secreta hormone
171. Celulele parafoliculare tiroidiene nu secreta:
a. triiodotironina
b. tetraiodotironina( tiroxina )
c. calcitonina
d. hormonul tireotrop
e. parathormon
172. Artera tiroidiana ima poate avea originea in:
a. artera carotida externa
b. artera carotida interna
c. trunchiul brahiocefalic
d. artera subclavie
e. arcul aortic
173. Paratiroidele:
a. sunt glande vitale
b. sunt alaturate glandei tiroide, avand aceeasi origine, structura si functie
c. au culoare mai deschisa decat tiroida
d. au consistenta mai moale decat tiroide
e. sunt de obicei in numar de patru
174. Referitor la paratiroide urmatoarele afirmatii sunt adevarate cu exceptia:
a. paratiroidele sunt de obicei in numar de 2 , 3
b. paratiroide sunt esentiale pentru viata, extirparea lor totala determinand moartea
c. fiecare glanda paratiroida este invelita de o capsula conjunctiva proprie
d. parathormonul are actiune hiperglicemianta stimuland activitatea osteoclastelor
e. arterele paratiroidelor provin din arterele tiroidiene superioare si inferioare
175. Parathormonul:
a. controleaza metabolismul calciului si fosforului
b. are actiune hipercalcemianta
c. are actiune hipocalcemianta
d. stimuleaza activitatea osteoclastelor stocand calciul in oase
e. stimuleaza activitatea osteoclastelor mobilizand calciul din oase
176. Timusul nu este:
a. o glanda care se dezvolta maxim pana la pubertate
b. situat in cea mai mare parte in mediastinul anterior
c. un organ limfoepitelial de tranzitie
d. format din doua parti: mediastinala si cervicala
e. situat in cea mai mare parte in mediastinul posterior
177. Mijloacele de fixare ale timusului sunt reprezentate de :
a. vasele sangvine
b. ligamentele timotiroidiene
c. ligamentele timocricoidiene
d. capsula care il inveleste
e. lama pretraheala a fasciei cervicale
178. Arterele timice provin din:
a. arterele tiroidiene superioare
b. arterele tiroidiene inferioare
c. trunchiul brahiocefalic
d. artera subclaviculara stanga
e. artera toracica interna
179. Urmatoarele afirmatii in legatura cu involutia timusului sunt adevarate:
a. medulara sufera transformari involutive mai evidente
b. procesul involutiv incepe in jurul varstei de 18 ani
c. hormonii sexuali incetinesc procesul involutiv d. timusul poate suferi si o involutie
accidentala, fiind determinata de infectii, radiatii, tulburari de nutritie, etc
e. dupa involutie tesutul timic este inlocuit cu tesut fibros si adipos
180. Mijloacele de fixare ale glandelor suprarenale sunt:
a. pediculii vasculo-nervosi
b. fascia cervicala
c. peritoneul parietal
d. presiunea abdominala
e. ligamentele perivasculare
181. Portiunea mediastinala a timusului are raporturi anterioare cu:
a. inima si pericardul
b. sternul
c. primele 4 – 5 perechi de cartilaje costale
d. vasele toracice interne
e. pleura mediastinala
182. Portiunea mediastinala a timusului are raporturi posterioare cu:
a. aorta ascendenta si arcul aortic
b. vena cava superioara si venele brahiocefalice
c. trunchiul brahiocefalic
d. pericardul si inima
e. nervii cardiaci
183. Portiunea mediastinala a timusului are raporturi laterale cu:
a. nervii cardiaci
b. nervii frenici
c. pleura mediastinala
d. inima si pericardul
e. vasele frenice superioare
184. Portiunea cervicala a timusului are raporturi anterioare cu:
a. muschii subhioidieni
b. platisma
c. venele jugulare anterioare
d. lama pretraheala
e. stern
185. Portiunea cervicala a timusului are raporturi posterioare cu:
a. laringe
b. trahee
c. vasele tiroidiene inferioare
d. esofag
e. lantul simpatic cervical
186. Portiunea cervicala a timusului are raporturi laterale cu:
a. lantul simpatic cervical
b. nervii vagi
c. arterele carotide comune
d. arterele carotide interne
e. venele jugulare interne
187. Referitor la glandele suprarenale urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
a. au forma variabila : cea stanga seamana cu o creasta de cocos iar cea dreapta cu o
semiluna
b. sunt doua organe situate retroperitoneal
c. fiecare glanda suprarenala este alcatuita din doua componente: corticala si medulara
d. corticala si medulara au aceeasi origine, structura si functie
e. glandele suprarenale sunt friabile si pot fi foarte usor lezate
188. Mijloacele de fixare ale glandelor suprarenale sunt:
a. peritoneul visceral
b. fascia renala
c. presiunea abdominala
d. ligamentele perivasculare
e. pediculii vasculonervosi
189. Fata anterioara a glandei suprarenale drepte are raporturi cu:
a. aria nuda a ficatului
b. flexura duodenala superioara
c. stomacul
d. vena cava inferioara
e. capul pancreasului
190. Fata anterioara a glandei suprarenala stangi are raporturi cu:
a. coada pancreasului
b. artera renala stanga
c. vasele splenice
d. stomacul
e. splina
191. Fata posterioara a glandelor suprarenale are raporturi cu:
a. pancreasul
b. stomacul
c. diafragma
d. polul superior al rinichiului
e. recesurile costodiafragmatice
192. Celulele parenchimatoase ale corticosuprarenalei sunt grupate in:
a. zona corticala
b. zona reticulara
c. zona medulara
d. zona fasciculata
e. zona glomerulara
193. Celulele parenchimatoase ale medulosuprarenalei sunt reprezentate de:
a. celule oxifile
b. celule cromafine
c. celule necromafine
d. celule ganglionare simpatice
e. neuroni parasimpatici
194. Medulosuprarenala este constituita din:
a. celule oxifile
b. celule cromafine
c. celule ganglionare simpatice
d. neuroni vegetativi multipolari
e. capilare sinusoide
195. Mineralocorticoizii
a. sunt secretati in zona glomerulara a corticosuprarenalei
b. sunt secretati in zona reticulara a corticosuprarenalei
c. sunt secretati in zona fasciculata a corticosuprarenalei
d. intervin in metabolismul electrolitic
e. activeaza reabsorbtia potasiului si eliminarea sodiului la nivelul tubilor renali
196. Glicocorticoizii
a. sunt secretati in zona glomerulara a corticosuprarenalei
b. sunt secretati in zona reticulara a corticosuprarenalei
c. sunt secretati in zona fasciculata a corticosuprarenalei
d. sunt secretati in zona adiacenta a corticosuprarenalei
e. intervin in metabolismul hidroelectrolitic
197. Hormonii androgeni
a. sunt secretati in zona glomerulara a corticosuprarenalei
b. sunt secretati in zona reticulara a corticosuprarenalei
c. sunt secretati in zona fasciculata a corticosuprarenalei
d. intervin in metabolismul: glucidic, lipidic si protidic e. in conditii normale sunt
inactivi
198. Medulosuprarenala secreta:
a. adrenalina
b. acetilcolina
c. noradrenalina
d. cortizol
e. aldosteron
199. Catecolaminele
a. actioneaza asupra sistemului vascular
b. intervin in metabolismul glucidic
c. intervin in metabolismul lipidic
d. intervin in metabolismul protidic
e. intervin in reactia de alarma
200. Pancreasul endocrin
a. este o glanda compusa
b. este o glanda mixta
c. secreta insulina
d. secreta glucagon
e. este reprezentat de celulele Leydig, raspandite printre celulele exocrine
201. Ovarul secreta:
a. testosteron
b. estrogeni, secretati de celulele tecii interne a foliculului ovarian
c. estrogeni, secretati de corpul galben
d. progesteron, secretat de celulele tecii interne a foliculului ovarian
e. progesteron, secretat de corpul galben
202. Paraganglionii cromafini au origine comuna cu:
a. corticosuprarenala
b. medulosuprarenala
c. sistemul nervos vegetativ simpatic
d. sistemul nervos vegetativ parasimpatic
e. tiroida
203. Celulele sistemului APUD secreta:
a. epinefrina
b. pinealina
c. serotonina
d. histamina
e. norepinefrina

You might also like