Professional Documents
Culture Documents
PRINCIPIANTI
L’ALFABETO ITALIANO.
DITTONGHI E TRITTONGHI.
ESERCIZI
ABC DIVERTENTE – BARZELLETTE, BATTUTE,
MASSIME
UNITÀ 1 1
CORSO D’ITALIANO
PRINCIPIANTI
GRAMATICÃ
L’ALFABETO ITALIANO ALFABETUL LIMBII ITALIENE
Alfabetul limbii italiene contine 21 de litere:
A (a) D (di) G (gi) L (elle) O (o) R (erre) U (u)
B (bi) E (e) H (acca) M (emme) P (pi) S (esse) V (vu/vi)
C (ci) F (effe) I (i) N (enne) Q (cu) T (ti) Z (zeta)
Existã inca 5 litere cu ajutorul cãrora se scriu cuvintele ce provin din greacã sau din latinã, sau
cuvintele strãine:
J (i lunga) K (kappa) W (doppia vu) X (ics, iccasse, ichese) Y (i greca)
Exemple: Jacopo, Ojetti, Jabot, Jazz, Kefir, Nuova York, kantiano, Wagner, xilofono, yogurt,
yoga.
UNITÀ 1 3
CORSO D’ITALIANO
PRINCIPIANTI
Dintre acestea, trei se pronuntã ca in limba românã: a, i, u: màdre (mama), àmico (prieten),
rumòre
(zgomot). I final se pronuntã dublat, asemeni unor doi i in limba românã: lùpi [lupii], amìci [amicii].
Vocala A este intotdeauna deschisa: àvo (stramos), ànno (an), àmore (iubire); vocalele I si U sunt
intotdeauna inchise: ìnno (imn), impiànto (instalatie), ùno (unul), umàno (uman).
Vocala E situata la inceputul unui cuvant se pronuntã ca in
cuvântul românesc “etapa”: elementàre (elementar), educàto (educat).
Vocalele E si O pot sa fie atât închise cât şi deschise, în functie de
silaba cu sau fãra accent: Deschise: bène (bine), vènto (vânt), ruòta (roatã), còsa (lucru). Inchise:
séra (searã), létto (pat), fióre (floare), colóre (culoare).
LE CONSONANTI E CONSOANELE
LA LORO PRONUNZIA ŞI PRONUNTIA LOR
Alfabetul italian contine 16 consoane: b c d f g h l m n p q r s t v z.
Consoanele b d f l m n p r t v se pronuntã ca în limba românã: bastone (bãt, baston), data
(data), fontana (fântânã), lavoro (muncã), madre (mamã), nipote (nepot), padre (tatã), riga (rând),
tasca (buzunar), vaso (vas).
Consoanele c, g urmate de vocale si de l, m, r se pronuntã ca în limba românã: camera
(camerã), comune ( comun), caldo (cald), calmo (calm), cielo (cer), caro (drag), cortile (curte),
clima (climã), critico (critic), gamba (picior), gomma (gumã, cauciuc), gallina (gainã), gelato
(înghetatã), giorno (zi), gloria (glorie), grande (mare).
Grupurile che, chi, ghe, ghi (I Trigrammi) se pronuntã ca în limba românã: barche (bãrci),
parchi (parcuri), chirurgo (chirurgi), spaghetti (spaghete), ghirlanda (ghirlandã).
Litera H se intâlneşte în interiorul grupurilor che, chi, ghe, ghi şi în interjectiile ah [a], oh [o],
ahi [ai], ahime [aime]. În rest litera H este mutã, servind doar ca semn grafic: Hegel, herz,
himalaiano, hocheista, hitlerismo.
Litera Q [cu] este mereu urmatã de vocala U şi de altã vocalã accentuatã (în diftong): ua, ue,
uo, ui: questo (acesta), questa (aceasta), quadro (tablou), cinque (cinci), liquido (lichid),
quaderno (caiet), quasi (aproape), quieto (linistit). Nota: Un singur cuvânt se scrie cu qq:
soqquadro, în expresia “mettere a soqquadro” (a da peste cap)
Litera S se pronuntã diferit în functie de pozitia sa in cuvânt:
1. ca în limba românã, la începutul unui cuvânt şi înaintea unei vocale: Sicilia, seta (mãtase),
superiore (superior).
2. ca în limba românã, înaintea consoanelor c, f, q, p, t: studio (birou, studio, cabinet, atelier),
scambio (schimb), sforzo (efort), squadra (echipã), spalle (spate).
Nota: Consoana S urmatã de consoane reprezintã un fenomen specific limbii italiene şi care este
cunoscut sub denumirea de “S impura” .
3. în interiorul unui cuvânt, între douã vocale s dubla (doppia S) se pronuntã surd, ca în
limba românã: essenziale (esential), essere (a fi), riassunto (rezumat), rosso (roşu).
4. în fata consoanelor b, d, g, l, m, n, r, v, litera s se pronuntã asemeni literei romaneşti Z:
sbarco (debarcare), sdraiato (întins, culcat), sgarbo (mojicie), sgabello (taburet), smarrito (rãtãcit),
snello (elan, avânt), svenuto (leşinat).
5. litera S intervocalicã se pronuntã, de asemenea, ca litera româneascã Z: rosa (trandafir),
paese (tarã, sat), luminoso (luminos), riposo (odihnã), ventesimo (al douãzecilea).
Litera Z se pronuntã în douã moduri indiferent de pozitia ocupatã în cuvânt:
1. asemeni literei Ţ , la începutul şi la sfârşitul cuvintelor: zio (unchi), lezione (lectie),
UNITÀ 1 4
CORSO D’ITALIANO
PRINCIPIANTI
democrazia (democratie), giustizia (justitie, dreptate), pronunzia (pronuntie), grazie (multumesc),
prezzo (pret), pazzo (nebun), pozzo (put), carozza (trãsurã, vagon), fazzoletto (batic, batistã),
speranza (sperantã), danza (dans), clemenza (iertare).
2. asemeni unui Dz la începutul cuvintelor ca: zolla (brazdã), zanzara (tântar), zaino (rucsac,
ranitã), azzuro (albastru), mezzo (mijloc), zoo (gradina zoologicã), organizzatore (organizator);
precum şi în cazul cuvintelor de provenientã strãinã: zero (zero), zodiaco (zodiac), zibellino (zibelinã)
Nota: În pozitie intervocalicã litera Z se dubleazã: prezzo (pret), sbozzo (schitã).
L D E OPPIE C ONSOANELE D
UBLE
Consoanele duble se pronuntã puternic, apãsat: labbro (buzã, gurã), molle (moale), sotto
(sub), appello (apel), eccesso (esces), mamma (mãmicã), oggi (astãzi), astuccio (penar), stemma
(stemã), occorrere (a trebui), attore (actor), fossa (groapã).
Uneori acelaşi cuvânt îşi schimbã continutul dacã consoana e simplã sau dublã:
penna (penitã) pena (pedeapsã) palla (minge) pala (lopatã)
bella (frumoasã) bela (behãie) barra (barã) bara (coşciug)
carro (car, cãrutã) caro (drag) vanno (merg) vano (van, gol)
écco (iatã) éco (ecou) tonno (ton-peşte) tono (ton-voce)
sette (şapte) sete (sete) colla (clei, frânghie) cola (strecurãtoare, sitã,
teasc)
UNITÀ 1 5
CORSO D’ITALIANO
PRINCIPIANTI
7. Nu se despart niciodatã diftongii şi triftongii: chia-ro (clar), cuo-re (inimã), uo-mo (om, bãrbat),
buoi (boi), suoi (ai sãi), miei (ai mei).
IL VERBO VERBUL
LE TRE CONIUGAZIONI CELE TREI CONJUGÃRI
DEL VERBO ALE VERBULUI
În limba italianã existã trei conjugãri ale verbului, în functie de terminatia acestora la infinitiv:
Iª conjugare are terminatia – are; IIª conjugare are terminatia – ere; IIIª conjugare are
terminatia – ire:
guardare (a privi) vivere (a trãi) finire ( a termina)
cominciare (a începe) vedere (a vedea) vestirsi (a se îmbrãca)
cambiare (a schimba) crescere (a creşte) partire (a pleca)
cercare (a cãuta) mettersi ( a se pune) capire (a întelege)
tornare (a se întoarce) prendere (a lua) preferire (a prefera)
abitare (a locui) leggere (a citi) aprire (a deschide)
arrivare (a sosi) chiudere (a închide) dormire (a dormi)
impiegare (a folosi) rispondere ( a rãspunde) vestire (a îmbrãca)
EXERCITII
1. Rispondete alle domande (Rãspundeti la întrebãri):
- Che tipo di lingua è l’italiano?
- Che tipo di lingua è il romeno?
- Da quale lingua sono nate l’italiano e il romeno?
- Con che cosa si scive sulla lavagna? Ma nel quaderno?
- Con che cosa si cancella sulla lavagna? Ma nel quaderno?
- Che cosa c’è sulle pareti della classe?
- Che cosa si trovano sotto le finestre? Ma vicino alla porta?
- Che cosa fanno gli studenti durante le lezioni?
UNITÀ 1 6
CORSO D’ITALIANO
PRINCIPIANTI
Squadra italiana Scuola superiore
4. Sottolineate i dittonghi, i trittonghi e l’hiato nelle parole di qui sotto e poi grupate le parole
secondo questi (Subliniati diftongi, triftongii şi hiatul din cuvintele de mai jos şi apoi grupati cuvintele în
functie de aceştia):
fianco (şold) tiepido(cãldut) nuoto (notat) utopia (utopie)
gioventù (tinerete, tineret) poesia (poezie) giovane (tânãr) proiettore (reflector)
lauro (laur, dafin) giornaliero (zilnic) mormorio (murmur) gioia (bucurie)
teorico (teoretic) ghiandola (glandã) maestro (maestru) realizzare ( a realiza)
riunione (reuniune) più (mai, mai mult) chiudo (închid) poema (poem)
professionale (profesional) proibito (interzis) cuoco (bucãtar) viale (bulevard)
giocare (a se juca) paura (teamã) giocoso (glumet) aura (aurã)
poetico (poetic) viavai (du-te-vino) giù (jos) giglio (crin)
sedio (scaun) reagire (a reactiona) miei (ai mei) uomo (om)
ghiaccio (gheatã) proficuo (folositor) ufficiale (oficial) fiore (floare)
cuore (inimã) realtà (realitate) primario (principal) idea (idee)
pleonastico (pleonastic) deoclip (videoclip) gladiolo (gladiolã) tacciare (a acuza)
inviare (a trimite, a expedia) pleiade (pleiadã)
UNITÀ 1 7
CORSO D’ITALIANO
PRINCIPIANTI
UNITÀ 1 8
CORSO D’ITALIANO
PRINCIPIANTI
14. Lei ___________ un paio di scarpe con il tacco alto. 29. Lei ___________ un cane grande.
15. Loro ___________ fame. 30. Noi ___________ fame.
6. Dividete in sillabe le parole che seguono (Despãrtiti în silabe cuvintele ce urmeazã):
Abbigliamento Mantenimento
(îmbrãcãminte) (mentinere)
Accampamento (tabãrã,
lagãr) Muratore (zidar)
Nominalizzato
Apparatura (aparaturã) (nominalizat)
Pupazzetto (paiatã,
Cagnolo (cãteluş) marionetã
)
Reminiscenza
Cognizione (cunoaştetre) (reminescentã)
Rimbombante (rãsunãtor)
Coinquilino (colocatar)
Extracomunitario Trascendentale
(extracomunitar) (transcendental)
UNITÀ 1 9
CORSO D’ITALIANO
PRINCIPIANTI
Questo quaderno è di Maria.
Giorgio ha un taccuino.
Il cielo è sereno.
L’acqua è un liquido.
8. Sottolineate le terminazioni dei verbi che seguono e poi grupati questi verbi secondo la loro
coniugazione (Subliniati terminatiile verbelor ce urmeazã şi apoi grupati aceste verbe în functie de
conjugarea lor):
andare (a merge) stare ( a sta) esaurire (a epuiza, a istovi)
accestire (a înfrunzi) avvisare (a aviza) discendere (a coborî)
bordare (a tivi) bufare (a viscoli) dipingere (a picta)
combattere (a lupta) divertire (a se distra) grugnire (a grohãi)
disonorare (a dezonora) acquistare (a cumpãra) corregere (a corecta)
salire (a urca) bagnare (a scãlda) cogliere (a culege)
inseguire (a urmãri) eseguire (a executa) brontolare (a bombãni)
crescere (a creste) accedere (a se aprpia) godere (a se bucura)
espirare (a expira) ammaliare (a vrãji) restare (a r ãmâne)
accogliere ( a întâmpina) cessare (a înceta) gettare (a arunca)
corrodere (a roade, a eroda) costringere (a constrânge) empire (a umple)
gradire (a pofti, a fi pe plac) nuocere (a dãuna) patire ( a pãtimi, a îndura)
punire (a pedepsi) resuscitare (a reabilita) sciogliere (a desface, a dezlega)
seguire (a urma) spargere (a rãspândi) togliere (a lua)
UNITÀ 1 10
CORSO D’ITALIANO
PRINCIPIANTI
9. Completate gli spazi con il verbo AVERE all’indicativo presente (Completati spatiile cu verbul
avere la indicativ prezent):
1. Maria____________________________________________un bel quadro nella sua stanza.
2. Gli studenti_______________________________________________________un professore
inteligente e molto interesante.
3. La nostra aula _________________________________una lavagna grande e bianca.
4. Il critico____________________________________________un grande quaderno.
5. Giorgio _________________________________un taccuino.
6. Il mio ufficio_________________________________due porte ed una finestra grande, che dà al
giardino.
7. Voi_________________________________degli amici molto gentili e pieni di vita.
8. Tu e essa _________________________________ un esame molto importante.
9. Io e egli____________________________________________una casa grande e molto luminosa.
10. Questa stanza _________________________________quattro pareti.
11. Quegli studenti____________________________________________nuovi dizionari.
12. Quante stanze_________________________________la vostra casa?
13. Tutti gli studenti _______________________________________________________i loro quaderni
sulla scrivania.
UNITÀ 1 11
CORSO D’ITALIANO
PRINCIPIANTI
Maestra: - Vi do un problema:”Porto alla banca 100 milioni di lire. La banca mi promete un interese dello
0,5 per cento.” Fate il conto.
Tutti si metono a scrivere.
Maestra: - E tu perchè non fai il conto?
Allievo: - Per lo 0,5 per cento non vale la pena.
Apollo Creed: " Andate a scuola e usate il cervello, fate il medico, fate l' avvocato, trovatevi un lavoro serio, lasciate
stare lo sport come professione, lo sport fa soffrire e puzzare, ragazzi è meglio pensare che puzzare "
(Rocky)
"Io non ricordo quando sono nato, io non ricordo cosa ho avuto il primo Natale, e non so quando sono andato a fare la
prima scampagnata, ma certo mi ricordo la prima volta che ho sentito la piu' dolce voce che c'e' al mondo.
Non avevo mai visto niente di cosi' bello in vita mia, somigliava a un angelo "
(Forest Gump)
" Mamma tu dici sempre che il problema dell' Universo e' che nessuno aiuta gli altri "
(Star Wars Episode I – The phantom menace)
UNITÀ 1 12