You are on page 1of 12

CORSO D’ITALIANO

PRINCIPIANTI

CONVERSAZIONE: LA PRIMA LEZIONE D’ITALIANO


VOCI E STRUTTURE
GRAMMATICA:
 PRINCIPI DI FONETICA.

 L’ALFABETO ITALIANO.

 LE VOCALI E LA LORO PRONUNZIA.

 DITTONGHI E TRITTONGHI.

 LE CONSONANTI E LA LORO PRONUNZIA


 TRIGRAMMI E DIGRAMMI
 LE DOPPIE
LA DIVISIONE DELLE PAROLE IN SILLABE
IL VERBO – PRESENTAZIONE DELLE CONIUGAZIONI
 IL VERBO AUSILIARE AVERE ALL’INDICATIVO PRESENTE

ESERCIZI
ABC DIVERTENTE – BARZELLETTE, BATTUTE,
MASSIME

UNITÀ 1 1
CORSO D’ITALIANO
PRINCIPIANTI

LA PRIMA LEZIONE D’ITALIANO


- Buon giorno a tutti!
- Buon giorno signora!
- Io mi chiamo Gianna e sono la vostra professoressa d’italiano, a partire da quest’anno. L’italiano è una
lingua romanza, nata dal latino, come il romeno. L’italiano è una bella lingua dolce e molto musicale.
Infatti si dice che l’italiano „si canta, non si parla”. Ma, per primo, voglio che faciamo conoscienza. Per
esempio come si chiama Lei?
- Io mi chiamo Bianca.
- Piacere di conoscerLa Bianca. E Lei come si chiama signore?
- Io mi chiamo Giuseppe. Piacere di conoscerLa signora professoressa.
- Per dare l’inizio alla nostra prima lezione d’italiano io vi propongo di vedere che tipo di cose osserviamo
in questa aula. Dunque, che cosa vedete in questa classe?
- Io vedo una cáttedra e dietro a questa vedo la lavagna. Davanti alla cáttedra si trovano i banchi degli
studenti.
- Con che cosa si scrive e si cancella sulla lavagna?
- Sulla lavagna si scrive con il gesso e si cancella con la spugna o con il cancellino, mentre nei quaderni si
scrive con la matita (il lapis), con la penna stilografica, o con la biro e si cancella con la gomma o con il
raschino.
- Che cosa osservate sulle pareti?
- Sulle pareti ci sono bei quadri., la carta geografica d’Italia ed il mapamondo celeste.
- Come è la nostra classe?
- La nostra classe è grande e piena di luce perche ha delle finestre grandi e i muri sono dipinti in colori
giocondi.
- Che cosa c’ è in più in questa classe.
- Sotto le finestre ci sono i termosifoni e vicino alla porta c’ è un attacapanni.
- Che fanno gli studenti durante le lezioni d’italiano?
- Durante le lezioni gli studenti e le studentesse ascoltano le spiegazioni della professoressa, leggono e
scrivono nei quaderni e rispondono alle domande.
- Questa e una buona risposta e con questa la nostra prima lezione d’italiano è finita. Ci vediamo la
prossima volta! Arrivederci!
-
l’attaccapanni cuier il mapamondo celeste harta emisferelor
l’aula aula, sala cereşti
ascoltano asculta la matita creionul
ascoltare a asculta molto foarte
avere a avea musicale muzicalã
il banco banca il muro zidul
bella, bello frumos, frumoasã nascere a se naşte
la biro pixul nata nascutã, provenitã
cancellare a şterge la nostra noastrã
il cancellino ştergatorul osservare a observa
cantare a cânta osserviamo observãm
la carta harta la penna stilografica stiloul
la carta geografica harta geografica la porta uşa
UNITÀ 1 2
CORSO D’ITALIANO
PRINCIPIANTI
la cáttedra catedra la professoressa profesoara
chiamare a chema il professore profesorul
chiamarsi a se numi proporre a propune
la classe clasa, sala de clasa propongo propun
il colore culoarea pieno, piena plin, plinã
con cu il primo, la prima primul, prima
conoscere a cunoaşte il quaderno caietul
dipingere a picta il quadro tabloul
dipinti pictati questo, questa acesta, aceasta
dire a spune, a zice il raschino guma de cernealã
dolce dulce rispondere a raspunde
la domanda întrebarea rispondono raspund
fare a face il romeno limba românã
fanno fac scrivere a scrie
la finestra fereastra il signore, la signora domnul, doamna
il gesso creta lla spiegazione explicatia
giocondo vesel lo studente, la studentessa studentul, studenta
la gomma guma, guma de creion il termosifone caloriferul
grande mare trovare a gãsi, a afla
in în trovarsi a se afla
incominciare a începe si cancella se şterge
incominciano încep si canta se cânta
infatti de fapt si dice se spune
l’italiano limba italianã si parla se vorbeşte
il lapis creionul si scrive se scrie
la lavagna tabla si trova se aflã (sg.)
il latino limba latinã si trovano se aflã (pl.)
la lezione lectia dare l’inizio a da startul, a începe
la lingua limba davanti a în fata
la lingua italiana limba italianã dietro a în spatele
la lingua latina limba latinã dunque deci, aşadar
la lingua romanza limba romanicã durante în timpul
la lingua romena limba românã mentre în timp ce
leggere a citi per primo pentru început
leggono citesc per esempio de exemplu
la luce lumina su pe

ESPRESSIONI COMUNI EXPRESII OBISNUITE


Come stai? // Come state? Ce mai faci? // Ce mai faceti – Voi?
- Grazie, bene. Non c’è male. Multumesc, bine.
Come sta Lei, Signore, Signora? Ce mai faceti Dumneavoastrã, Domnule, Doamnã?
Come stanno loro, Signori, Signore? Ce mai faceti Dumneavostrã, Domnilor, Doamnelor?

GRAMATICÃ
L’ALFABETO ITALIANO ALFABETUL LIMBII ITALIENE
Alfabetul limbii italiene contine 21 de litere:
A (a) D (di) G (gi) L (elle) O (o) R (erre) U (u)
B (bi) E (e) H (acca) M (emme) P (pi) S (esse) V (vu/vi)
C (ci) F (effe) I (i) N (enne) Q (cu) T (ti) Z (zeta)
Existã inca 5 litere cu ajutorul cãrora se scriu cuvintele ce provin din greacã sau din latinã, sau
cuvintele strãine:
J (i lunga) K (kappa) W (doppia vu) X (ics, iccasse, ichese) Y (i greca)
Exemple: Jacopo, Ojetti, Jabot, Jazz, Kefir, Nuova York, kantiano, Wagner, xilofono, yogurt,
yoga.

LE VOCALI E LA LORO PRONUNZIA VOCALELE ŞI PRONUNTIA LOR


In limba italianã sunt 5 vocale: A, E, I, O, U.

UNITÀ 1 3
CORSO D’ITALIANO
PRINCIPIANTI
 Dintre acestea, trei se pronuntã ca in limba românã: a, i, u: màdre (mama), àmico (prieten),
rumòre
(zgomot). I final se pronuntã dublat, asemeni unor doi i in limba românã: lùpi [lupii], amìci [amicii].
Vocala A este intotdeauna deschisa: àvo (stramos), ànno (an), àmore (iubire); vocalele I si U sunt
intotdeauna inchise: ìnno (imn), impiànto (instalatie), ùno (unul), umàno (uman).
 Vocala E situata la inceputul unui cuvant se pronuntã ca in
cuvântul românesc “etapa”: elementàre (elementar), educàto (educat).
 Vocalele E si O pot sa fie atât închise cât şi deschise, în functie de
silaba cu sau fãra accent: Deschise: bène (bine), vènto (vânt), ruòta (roatã), còsa (lucru). Inchise:
séra (searã), létto (pat), fióre (floare), colóre (culoare).

DITTONGHI E TRITTONGHI D IFTONGI Ş T I RIFTONGI


Diftongii şi triftongii sunt rezultatul contopirii a doua sau trei vocale care se pronuntã intr-o
singura silaba: ia, ie, io, ua, ue, uo, au, uoi, uai Diftongi: cuoco (bucãtar), uomo (om, bãrbat),
fiore (floare), cuore (inimã). Trittonghi: buoi (boi), guai (necazuri). Cand vocalele contopite sunt
pronuntate în silabe diferite nu mai avem de-a face cu diftongul ci cu hiatul (Iato) : idea (idee) – i-
de-a, inviare (a trimite) – in-vi-a-re, maestro (invãtator) – ma-e-stro, poema (poem) – po-e-ma.

LE CONSONANTI E CONSOANELE
LA LORO PRONUNZIA ŞI PRONUNTIA LOR
Alfabetul italian contine 16 consoane: b c d f g h l m n p q r s t v z.
 Consoanele b d f l m n p r t v se pronuntã ca în limba românã: bastone (bãt, baston), data
(data), fontana (fântânã), lavoro (muncã), madre (mamã), nipote (nepot), padre (tatã), riga (rând),
tasca (buzunar), vaso (vas).
 Consoanele c, g urmate de vocale si de l, m, r se pronuntã ca în limba românã: camera
(camerã), comune ( comun), caldo (cald), calmo (calm), cielo (cer), caro (drag), cortile (curte),
clima (climã), critico (critic), gamba (picior), gomma (gumã, cauciuc), gallina (gainã), gelato
(înghetatã), giorno (zi), gloria (glorie), grande (mare).
 Grupurile che, chi, ghe, ghi (I Trigrammi) se pronuntã ca în limba românã: barche (bãrci),
parchi (parcuri), chirurgo (chirurgi), spaghetti (spaghete), ghirlanda (ghirlandã).
 Litera H se intâlneşte în interiorul grupurilor che, chi, ghe, ghi şi în interjectiile ah [a], oh [o],
ahi [ai], ahime [aime]. În rest litera H este mutã, servind doar ca semn grafic: Hegel, herz,
himalaiano, hocheista, hitlerismo.
 Litera Q [cu] este mereu urmatã de vocala U şi de altã vocalã accentuatã (în diftong): ua, ue,
uo, ui: questo (acesta), questa (aceasta), quadro (tablou), cinque (cinci), liquido (lichid),
quaderno (caiet), quasi (aproape), quieto (linistit). Nota: Un singur cuvânt se scrie cu qq:
soqquadro, în expresia “mettere a soqquadro” (a da peste cap)
 Litera S se pronuntã diferit în functie de pozitia sa in cuvânt:
1. ca în limba românã, la începutul unui cuvânt şi înaintea unei vocale: Sicilia, seta (mãtase),
superiore (superior).
2. ca în limba românã, înaintea consoanelor c, f, q, p, t: studio (birou, studio, cabinet, atelier),
scambio (schimb), sforzo (efort), squadra (echipã), spalle (spate).
Nota: Consoana S urmatã de consoane reprezintã un fenomen specific limbii italiene şi care este
cunoscut sub denumirea de “S impura” .
3. în interiorul unui cuvânt, între douã vocale s dubla (doppia S) se pronuntã surd, ca în
limba românã: essenziale (esential), essere (a fi), riassunto (rezumat), rosso (roşu).
4. în fata consoanelor b, d, g, l, m, n, r, v, litera s se pronuntã asemeni literei romaneşti Z:
sbarco (debarcare), sdraiato (întins, culcat), sgarbo (mojicie), sgabello (taburet), smarrito (rãtãcit),
snello (elan, avânt), svenuto (leşinat).
5. litera S intervocalicã se pronuntã, de asemenea, ca litera româneascã Z: rosa (trandafir),
paese (tarã, sat), luminoso (luminos), riposo (odihnã), ventesimo (al douãzecilea).
 Litera Z se pronuntã în douã moduri indiferent de pozitia ocupatã în cuvânt:
1. asemeni literei Ţ , la începutul şi la sfârşitul cuvintelor: zio (unchi), lezione (lectie),

UNITÀ 1 4
CORSO D’ITALIANO
PRINCIPIANTI
democrazia (democratie), giustizia (justitie, dreptate), pronunzia (pronuntie), grazie (multumesc),
prezzo (pret), pazzo (nebun), pozzo (put), carozza (trãsurã, vagon), fazzoletto (batic, batistã),
speranza (sperantã), danza (dans), clemenza (iertare).
2. asemeni unui Dz la începutul cuvintelor ca: zolla (brazdã), zanzara (tântar), zaino (rucsac,
ranitã), azzuro (albastru), mezzo (mijloc), zoo (gradina zoologicã), organizzatore (organizator);
precum şi în cazul cuvintelor de provenientã strãinã: zero (zero), zodiaco (zodiac), zibellino (zibelinã)
Nota: În pozitie intervocalicã litera Z se dubleazã: prezzo (pret), sbozzo (schitã).

TRIGRAMMI E DIGRAMMI GRUPURI DE TREI ŞI DE DOUÃ CONSOANE


1. Trigramma sca-, sco-, scu- se pronuntã ca în limba românã: scalla
(scarã), scopo (scop), scusa (scuzã), scoiattolo (veveritã).
2. Trigramma sce-, sci- se pronuntã şe, şi: scena (scenã), pesce (peşte),
scenografia (scenografie), ruscello (pârâu), scendere ( a coborî), sci (schi), scimmia (maimutã),
scintilla (flacãrã), piscina (piscinã), sciroppo (sirop), fascia (bandaj, faşã, banderolã), fascismo
(fascism).
Nota: Trigramma sci-, în cuvintele scienza (ştiintã), uscio (uşã), sciopero (grevã), se pronuntã sce.
3. Trigramma gli se pronuntã slab, palatalizat lli: figlio (fiu), moglie (sotie), famiglia
(familie), bottiglia (sticlã), battaglia (bãtãlie), sbaglio (greşealã), ciclio (geanã), giglio (crin). Gli se
pronuntã gutural [gli] în câteva cuvinte savant, în neologisme: anglicano (anglican), ganglio
(ganglion), glicine (glicinã), glicerina (glicerinã), geroglifico (hieroglific), negligente (neglijent).
4. Trigrammele gla, gle, glo, glu se pronuntã ca în limba românã: glandola (glandã), inglese
(englez), gloria (glorie), globo (glob), glutine (gluten), glauco (verde marin), glucosio (glucozã).
5. Digramma gn se pronuntã slab, nazal, palatalizat nni: spugna (burete), compagno
(camarad, tovarãş), lavagna (tablã), bisognare (a trebui). De obicei gn nu este urmat de i, cu unele
exceptii: grugnire (a grohãi), compagnia (companie, tovãrãşie).

L D E OPPIE C ONSOANELE D
UBLE
Consoanele duble se pronuntã puternic, apãsat: labbro (buzã, gurã), molle (moale), sotto
(sub), appello (apel), eccesso (esces), mamma (mãmicã), oggi (astãzi), astuccio (penar), stemma
(stemã), occorrere (a trebui), attore (actor), fossa (groapã).
Uneori acelaşi cuvânt îşi schimbã continutul dacã consoana e simplã sau dublã:
penna (penitã) pena (pedeapsã) palla (minge) pala (lopatã)
bella (frumoasã) bela (behãie) barra (barã) bara (coşciug)
carro (car, cãrutã) caro (drag) vanno (merg) vano (van, gol)
écco (iatã) éco (ecou) tonno (ton-peşte) tono (ton-voce)
sette (şapte) sete (sete) colla (clei, frânghie) cola (strecurãtoare, sitã,
teasc)

 LA DIVISIONE DELLE PAROLE DESPARTIREA CUVINTELOR


IN SILLABE ÎN SILABE
1. O consoanã formeazã o silabã cu vocala ce o urmeazã: ma-dre (mamã), pa-dre (tatã), a-ma-
re (a iubi), ra-pi-do (rapid), su-bi-to (repede).
2. O consoanã + l, r formeazã o silabã: co-pri-re (a acoperi), a-pri-re (a deschide), glo-ria
(glorie), glu-ti-ne (gluten).
3. Consoanele m, l, n, r + o altã consoanã se despart în douã silabe diferite: al-to (înalt), col-to
(scurt), sim-pa-ti-co (simpatic), ar-gen-to (argint), in-ge-gne-re (inginer), im-pos-si-bi-le
(imposibil), in-dus-tria (industrie).
4. S+consoanã nu se desparte niciodatã: sta-vo (stãteam), scar-pa (pantof), sde-gno (dispret),
sgra-de-vo-le (neplãcut), spiag-gia (plajã), stru-men-to (instrument), svol-ge-re (a desfãşura).
5. Consoanele duble şi digramma cq se despart întotdeauna: don-na (femeie), lat-te (lapte),
sot-to (sub), ac-qua (apã), pen-na (penitã).
6. Nu se separ grupurile de consoane (digramme şi trigramme) care reprezintã un singur sunet:
fi-glia (fiicã), sci-a-re (a schia), o-gnu-no (fiecare), i-gno-rante (ignorant), ogni (orice).

UNITÀ 1 5
CORSO D’ITALIANO
PRINCIPIANTI
7. Nu se despart niciodatã diftongii şi triftongii: chia-ro (clar), cuo-re (inimã), uo-mo (om, bãrbat),
buoi (boi), suoi (ai sãi), miei (ai mei).

 IL VERBO VERBUL
LE TRE CONIUGAZIONI CELE TREI CONJUGÃRI
DEL VERBO ALE VERBULUI
În limba italianã existã trei conjugãri ale verbului, în functie de terminatia acestora la infinitiv:
Iª conjugare are terminatia – are; IIª conjugare are terminatia – ere; IIIª conjugare are
terminatia – ire:
guardare (a privi) vivere (a trãi) finire ( a termina)
cominciare (a începe) vedere (a vedea) vestirsi (a se îmbrãca)
cambiare (a schimba) crescere (a creşte) partire (a pleca)
cercare (a cãuta) mettersi ( a se pune) capire (a întelege)
tornare (a se întoarce) prendere (a lua) preferire (a prefera)
abitare (a locui) leggere (a citi) aprire (a deschide)
arrivare (a sosi) chiudere (a închide) dormire (a dormi)
impiegare (a folosi) rispondere ( a rãspunde) vestire (a îmbrãca)

 IL VERBO “AVERE” VERBUL “A FI”


ALL’INDICATIVO PRESENTE LA INDICATIV PREZENT
Verbul AVERE este un verb auxiliar foarte folosit în limba italianã care ajutã la formarea timpurilor
compuse. La indicativ prezent verbul AVERE are urmãtoarele forme:
Afirmativ: Negativ:
Io ho Noi abbiamo Io non ho Noi non abbiamo
Tu hai Voi avete Tu non hai Voi non avete
Egli ha Essi hanno Egli non ha Essi non hanno
Essa ha Esse hanno Essa non ha Esse non hanno

EXERCITII
1. Rispondete alle domande (Rãspundeti la întrebãri):
- Che tipo di lingua è l’italiano?
- Che tipo di lingua è il romeno?
- Da quale lingua sono nate l’italiano e il romeno?
- Con che cosa si scive sulla lavagna? Ma nel quaderno?
- Con che cosa si cancella sulla lavagna? Ma nel quaderno?
- Che cosa c’è sulle pareti della classe?
- Che cosa si trovano sotto le finestre? Ma vicino alla porta?
- Che cosa fanno gli studenti durante le lezioni?

2. Leggete attentamente (Cititi cu atentie):

girasole (floarea-soarelui) finestra (fereastrã) lapis (creion) libro (carte)


sedia (scaun) bambino (copil) banco (bancã) liquido (lichid)
tavola (masã) carta (hârtie) pavimento (podea) pazzo (nebun)
calendario (calendar) scarpa (pantof) leone(leu) nuovo (nou)
duomo (dom, catedralã) chiesa (bisericã) acqua (apã) sole (soare)
rione (sector) kimono (chimono) uovo (ou) svenuto (leşinat)
sbarco (debarcare) azzuro (albastru) muro (zid) seta (mãtase)
sforzo (efort) scuola (şcoalã) cortile (curte) snello (sprinten)
matita (creion) zanzara (tântar) mezzo (mijloc) quieto (liniştit)
gelato (înghetatã) sdraiato (întins, culcat) spaghetti (spaghete) giustizia(dreptate)
slancio (elan, avânt) ghirlanda (ghirlandã) riassunto (rezumat) gallina (gãinã)
3. Leggete e traducete in romeno le parole di qui sotto (Cititi şi traduceti în limba românã cuvintele
de mai jos):

UNITÀ 1 6
CORSO D’ITALIANO
PRINCIPIANTI
Squadra italiana Scuola superiore

Riassunto esemplare Studio straordinario

Esercizio semplice Studente snello

Prezzo pazzo Zaino azzuro

Zolla nello zoo Pezzo di fazzoletto

Lezione di clemenza Speranza di giustizia

Grazie allo zio Ruscello snello

Pesce fresco Moglie e figlio

Sciroppo glauco Caratteri geroglifici

Spugna e lavagna Bisogno di scienza

Compagno inglese Lettera smarrita

Bottiglia di glicerina Ragazzo negligente

Uscio della scena Scendere alla piscina

4. Sottolineate i dittonghi, i trittonghi e l’hiato nelle parole di qui sotto e poi grupate le parole
secondo questi (Subliniati diftongi, triftongii şi hiatul din cuvintele de mai jos şi apoi grupati cuvintele în
functie de aceştia):
fianco (şold) tiepido(cãldut) nuoto (notat) utopia (utopie)
gioventù (tinerete, tineret) poesia (poezie) giovane (tânãr) proiettore (reflector)
lauro (laur, dafin) giornaliero (zilnic) mormorio (murmur) gioia (bucurie)
teorico (teoretic) ghiandola (glandã) maestro (maestru) realizzare ( a realiza)
riunione (reuniune) più (mai, mai mult) chiudo (închid) poema (poem)
professionale (profesional) proibito (interzis) cuoco (bucãtar) viale (bulevard)
giocare (a se juca) paura (teamã) giocoso (glumet) aura (aurã)
poetico (poetic) viavai (du-te-vino) giù (jos) giglio (crin)
sedio (scaun) reagire (a reactiona) miei (ai mei) uomo (om)
ghiaccio (gheatã) proficuo (folositor) ufficiale (oficial) fiore (floare)
cuore (inimã) realtà (realitate) primario (principal) idea (idee)
pleonastico (pleonastic) deoclip (videoclip) gladiolo (gladiolã) tacciare (a acuza)
inviare (a trimite, a expedia) pleiade (pleiadã)

DITTONGHI TRITTONGHI HIATO

UNITÀ 1 7
CORSO D’ITALIANO
PRINCIPIANTI

5. Completare con il verbo AVERE


1. Lui ___________ una macchina americana. 16. Quanti ___________ tua sorella?
2. Io ___________ 20 anni. 17. Lei ___________ 25 anni.
3 Tu ___________ un cane e un gatto. 18. Noi ___________ paura del buio.
4. Quanti anni ___________ tuo figlio? 19. Lui ___________ pochi soldi.
5. Lei ___________ i capelli lunghi. 20. Lei ___________ una camicia di seta.
6. Voi ___________ due figli. 21. Io ___________ i capelli neri.
7. Lui ___________ una giacca di pelle. 22. Tu ___________ freddo.
8. Noi ___________ sonno. 23. Lei ___________ paura.
9. Questa casa ___________ sette stanze e due bagni. 24. Noi ___________ un letto troppo duro.
10. Tu ___________ un fratello e una sorella. 25. Voi ___________ una bella casa.
11. Quanti ___________ Marco? 26. Manuela ___________ sete.
12. Lui ___________ 20 anni. 27. Marco e Gianni ___________ caldo.
13. Io ___________ un orologio svizzero. 28. Questo albergo ___________ 24 stanze.

UNITÀ 1 8
CORSO D’ITALIANO
PRINCIPIANTI
14. Lei ___________ un paio di scarpe con il tacco alto. 29. Lei ___________ un cane grande.
15. Loro ___________ fame. 30. Noi ___________ fame.
6. Dividete in sillabe le parole che seguono (Despãrtiti în silabe cuvintele ce urmeazã):

Abbicci (alfabet) Inquinamento (poluare)

Abbigliamento Mantenimento
(îmbrãcãminte) (mentinere)
Accampamento (tabãrã,
lagãr) Muratore (zidar)

Accessibile (accesibil) Nipponico (nipon)

Nominalizzato
Apparatura (aparaturã) (nominalizat)

Avvoltoio (vultur) Nottambulo (noctambul)

Badessa (staretã) Occupazione (ocupatie)

Bagnante (vilegiaturist) Ozioso (inactiv)

Barzelletta (glumã, Pigmentazione


anecdotã) (pigmentatie)

Busta (plic) Poggiapiedi (taburet)

Pupazzetto (paiatã,
Cagnolo (cãteluş) marionetã
)
Reminiscenza
Cognizione (cunoaştetre) (reminescentã)
Rimbombante (rãsunãtor)
Coinquilino (colocatar)

Disconoscere ( a nu Sottoscrivere (a subscrie)


recunoaşte)

Dignitoso (demn) Suggeritore (sufleur)

Dovunque (oriunde) Sussuro (susur)

Euforico (euforic) Termosifone (calorifer)

Extracomunitario Trascendentale
(extracomunitar) (transcendental)

Falegname (tâmplar) Truffatore (escroc)

Furbízia (viclenie, Uguaglianza (egalitate)


abilitate)

Gàmbero (rac) Utente (abonat)

Guardaboschi (pãdurar) Verdeggiare (a înverzi)

Impregnamento Vulcanizzare (a vulcaniza)


(impregnare)

Ingegnoso (ingenios) Vuotamento (golire)

7. Trducete in romeno le seguenti proposizioni (Traduceti în limba românã urmãtoarele propozitii):

UNITÀ 1 9
CORSO D’ITALIANO
PRINCIPIANTI
Questo quaderno è di Maria.

Giorgio ha un taccuino.

Il cielo è sereno.

Questa clima è dolce.

Il critico ha un gran quaderno.

L’acqua è un liquido.

Lui ha un bel cuore.

Ho mangiato cinque gelati.

8. Sottolineate le terminazioni dei verbi che seguono e poi grupati questi verbi secondo la loro
coniugazione (Subliniati terminatiile verbelor ce urmeazã şi apoi grupati aceste verbe în functie de
conjugarea lor):
andare (a merge) stare ( a sta) esaurire (a epuiza, a istovi)
accestire (a înfrunzi) avvisare (a aviza) discendere (a coborî)
bordare (a tivi) bufare (a viscoli) dipingere (a picta)
combattere (a lupta) divertire (a se distra) grugnire (a grohãi)
disonorare (a dezonora) acquistare (a cumpãra) corregere (a corecta)
salire (a urca) bagnare (a scãlda) cogliere (a culege)
inseguire (a urmãri) eseguire (a executa) brontolare (a bombãni)
crescere (a creste) accedere (a se aprpia) godere (a se bucura)
espirare (a expira) ammaliare (a vrãji) restare (a r ãmâne)
accogliere ( a întâmpina) cessare (a înceta) gettare (a arunca)
corrodere (a roade, a eroda) costringere (a constrânge) empire (a umple)
gradire (a pofti, a fi pe plac) nuocere (a dãuna) patire ( a pãtimi, a îndura)
punire (a pedepsi) resuscitare (a reabilita) sciogliere (a desface, a dezlega)
seguire (a urma) spargere (a rãspândi) togliere (a lua)

Iª CONJUGARE IIª CONJUGARE IIIª CONJUGARE

UNITÀ 1 10
CORSO D’ITALIANO
PRINCIPIANTI

9. Completate gli spazi con il verbo AVERE all’indicativo presente (Completati spatiile cu verbul
avere la indicativ prezent):
1. Maria____________________________________________un bel quadro nella sua stanza.
2. Gli studenti_______________________________________________________un professore
inteligente e molto interesante.
3. La nostra aula _________________________________una lavagna grande e bianca.
4. Il critico____________________________________________un grande quaderno.
5. Giorgio _________________________________un taccuino.
6. Il mio ufficio_________________________________due porte ed una finestra grande, che dà al
giardino.
7. Voi_________________________________degli amici molto gentili e pieni di vita.
8. Tu e essa _________________________________ un esame molto importante.
9. Io e egli____________________________________________una casa grande e molto luminosa.
10. Questa stanza _________________________________quattro pareti.
11. Quegli studenti____________________________________________nuovi dizionari.
12. Quante stanze_________________________________la vostra casa?
13. Tutti gli studenti _______________________________________________________i loro quaderni
sulla scrivania.

UNITÀ 1 11
CORSO D’ITALIANO
PRINCIPIANTI

Nonna: - Pierino, cosa farai da grande?


Pierino: - Il soldato.
Nonna: - Ma il nemico ti ucciderà!
Pierino: - Allora farò il nemico.

Maestra: - Vi do un problema:”Porto alla banca 100 milioni di lire. La banca mi promete un interese dello
0,5 per cento.” Fate il conto.
Tutti si metono a scrivere.
Maestra: - E tu perchè non fai il conto?
Allievo: - Per lo 0,5 per cento non vale la pena.

Apollo Creed: " Andate a scuola e usate il cervello, fate il medico, fate l' avvocato, trovatevi un lavoro serio, lasciate
stare lo sport come professione, lo sport fa soffrire e puzzare, ragazzi è meglio pensare che puzzare "
(Rocky)

"Io non ricordo quando sono nato, io non ricordo cosa ho avuto il primo Natale, e non so quando sono andato a fare la
prima scampagnata, ma certo mi ricordo la prima volta che ho sentito la piu' dolce voce che c'e' al mondo.
Non avevo mai visto niente di cosi' bello in vita mia, somigliava a un angelo "
(Forest Gump)

" Mamma tu dici sempre che il problema dell' Universo e' che nessuno aiuta gli altri "
(Star Wars Episode I – The phantom menace)

Vi è gente che è sempre del parere dell'ultimo libro che legge.


(Carlo Dossi)

Capita di dover tacere per essere ascoltati.


(Stanislaw J. Lec)

Continuamente nascono i fatti a confusione delle teorie.


(Carlo Dossi)

UNITÀ 1 12

You might also like