Geert Jan Jansen

Falsificator de artă

Gabriela Robeci
Istoria și Teoria Artei,
Master, anul II

O distincție între un fals și un real în arta vizuală este la fel de greu de găsit, pe cât este teoretizat.
În câtă măsură ceva reprezintă o inspirație, o copie sau de-a dreptul un fals a reprezentat de-a
lungul anilor, în istoria artei, subiectul unor adânci controverse. Însă, de comun acord, se poate
spune că un individ care creează lucrări de inspirație, sau a-la-.. un anumit artist poate fi deja bănuit
de a fi pe calea spre falsificare. Cu atât mai mult, dacă acest individ stipulează autenticitatea prin
semnătură, certificat de autenticitate fals sau prin simpla inducere în eroare, falsul în artă poate
apărea. Gândind întrebarea „Ce este un falsificator de artă?”, răspunsul ar avea legătură cu acel
copiator care induce publicul în eroare cu privire la adevăratul creator al lucrării. Dacă acest individ
își câștigă sau nu existența din această acțiune sau dacă această persoană este descoperită sau nu
pentru acțiunile sale fraudulente, nu putem spune cu exactitate. Eseul de față va prezenta exemplul
unui falsificator de artă, iar pe baza poveștii sale, va teoretiza motivul pentru care falsul în artă este
atât de puțin pedepsit și, chiar, ovaționat.

Geert Jan Jansen, creând o lucrare à la Appel, Karel Appel, Tete, 1921-2006, print litografic,
foto: popflock.com foto: kunstencollectie.nl

Exemplul de falsificator de artă pe care l-am ales, este cel al olandezului Geert Jan Jansen. Acesta
se naște într-o familie iubitoare de artă, care îi trezește interesul pentru creațiile vizuale. Din

1
perspectiva carierei, Jansen își deschide propriile sale galerii, intitulate Jacob și ulterioara Raam1,
însă acestea sunt în prag de faliment. Cunoscând bine piața artei și având legături cu casele de
licitații din Paris, Jansen decide să falsifice prima sa lucrare, o guașă semnată în numele lui Karel
Appel. Lucrarea, alături de un nou fals, se vând la prețuri impresionante la casele de licitații,
nefiind nici o bănuială cu privire la lipsa de autenticitate. În aceeași perioadă, poliția olandeză a
fost informată cu privire la alte falsuri și a ajuns să îi verifice casa lui Jansen, conform anumitor
zvonuri. Deși nu a găsit falsul căutat, poliția a descoperit 76 de litografii semnate Karel Appel,
care sunt bănuite a nu fi originale, chiar dacă dovezile nu sunt concludente. Litografiile pe care
Jansen le-a confirmat ca fiind false și care erau expuse la vedere în casa sa, au fost trecute drept
originale la acea vreme. Fără dovezi concrete și fără plângeri depuse, Jansen nu a fost incriminat,
iar judecătorul a căzut la învoiala ca Jansen să nu falsifice pentru trei ani de zile. Însă, șase ani mai
târziu, piața de artă se confruntă cu nenumărate cazuri de presupuse falsuri Appel, iar în 1988
poliția confiscă sute de printuri false de la Galeria MAT din Amsterdam2. Incriminatul găsit și
amendat este unul dintre galeriștii intermediari din Paris, iar numele lui Jansen nu este nici măcar
menționat. Cu atât mai mult, acesta părăsește Olanda și se mută în Franța.

Geert Jan Jansen în atelier, Geert Jan Jansen, copie după Picasso,
foto: images.persgroep.net foto: assets.catawiki.nl

Cariera sa de falsificator ia amploare în această nouă țară, unde Jansen se prezintă sub numele de
Jan van den Bergen3. Acesta creează și vinde lucrări semnate Picasso, Klimt, Rembrandt, Chagall,
etc. Greșeala care îi aduce incriminarea este observată de angajata Sue Cubitt de la casa de licitații
Karl & Faber. Certificatul de autenticitate pentru un desen de Chagall avea o greșeală de scriere,
neobișnuită pentru lucrările semnate de acest artist. Suspiciunea a condus la o investigație care a

1
Henk Schutten, ”Master Forger Geert Jan Jansen on Trial in France”, 29 Dec. 2005,
https://web.archive.org/web/20051229225528/http://www.museum-security.org/00/170.html#1, accesat:
21.01.2018.
2
Sandra Kooke, ”Geert Jan Jansen, Een moeilijk werk is nog geen meesterwerk”, în: Trouw, 4 mei 2006,
https://www.trouw.nl/home/geert-jan-jansen-een-moeilijk-werk-is-nog-geen-meesterwerk-~a2cc880e/, accesat:
21.01.2018.
3
Didier Colin, ”Ecole hollandaise de faussaires”, în: Liberation, 26 septembre, 2000,
http://www.liberation.fr/societe/2000/09/26/ecole-hollandaise-de-faussaires_338512, accesat: 21.01.2018.

2
scos la iveală 1 600 de falsuri 4 . În urma procesului deschis împotriva sa, a primit 3 ani de
întemnițare, dintre care a executat doar 6 luni, având în vedere că reclamatorii s-au retras treptat,
iar judecătorii nu puteau observa o diferență între falsuri și operele reale5.
Ceea ce se întâmplă este extrem de
interesant. Deși astăzi numele de Geert
Jan Jansen este instant asociat cu un
falsificator de artă, lucrările à la diferiți
artiști continuă să se vândă la prețuri
considerabile, de data aceasta sub
semnătura proprie, GJJ. Modul în care
oamenii percep opera de artă, autenticul
și falsul pare să depindă de reputație în
mai mare măsură decât de moralitate.
Chiar abilitatea de a fi infam, pare să
confere o valoare financiară mai mare
domeniului artei, decât faima creată în
limitele legii sau ale eticii. Exemplul lui
Jansen arată un simplu proces de
fetișizare6 a lucrărilor de artă, care sunt
percepute doar din perspectiva
capacității lor de a genera profit7 și de a
fi o parte a industriei cultural economice. Geert Jan Janse, copie Picasso,
Foto: dynamic.decorrespondent.nl
Povestea atașată unei creații vizuale
elevează sau chiar creează în totalitate valoare conferită, reușind să se înscrie în linia de interes a
marilor case de licitații, galerii sau muzee. Jan Jansen a speculat foarte bine piața artei și cerința
existentă, asemenea unui bun afacerist cultural. Cunoscut cererea acesta a putut crea oferta, iar în
acest proces a putut să își creeze o carieră. Cooperarea cumpărătorilor, care nu vizau autenticitatea
operelor, ci mai degrabă bagajul de informației cu care veneau la pachet lucrările, a făcut ca Jansen
să fie chiar mia faimos după alegațiile judecătorești. Astăzi, el trăiește în castelul său din Franța,
unde constant este vizitat și intervievat. Cu atât mai mult, el este în capacitatea de a clarifica
stilurile artistice, alegerea de culori, degradarea materialului pictural, detalii ce îl fac extrem de
valoros pentru lumea artei.
În concluzie, fascinația umană pentru calitatea extraordinară a falsificării și dorința pieței de artă
pentru îmbogățire creează oportunitatea falsificatorilor de a deveni adevărate super-staruri, cu o
carieră în acest sens. Valoarea adăugată adusă creațiilor de artă prin misterul unei povești

4
Trasncript dintr-un interviu cu Geert Jan Jansen, producător: Radio Netherlands Worldwide,
https://www.rnw.org/archive/geert-jan-jansen-dutch-master-art-forger, accesat: 21.01.2018.
5
Hoe is het toch met...Geert Jan Jansen, maart, 2011, http://www.geertjanjansen.nl, accesat: 21.01.2018.
6
Robert Winston Witkin, Adorno on Popular Culture, OnTaylor & Francis e-Library, 2004, p. 31.
7
Cristian Nae, Moduri de a percepe, O introducere în teoria artei moderne și contemporane, Editura Poliron, Iași,
2015, p. 29.

3
însoțitoare, este motivul pentru care anumiți experți în artă adoptă cariera falsificării, așa cum a
fost și exemplul lui Geert Jan Jansen.

Bibliografie

Nae, Cristian, Moduri de a percepe, O introducere în teoria artei moderne și contemporane,

Editura Poliron, Iași, 2015.

Witkin, Robert Winston, Adorno on Popular Culture, OnTaylor & Francis e-Library, 2004.

Articole online
***, Trasncript dintr-un interviu cu Geert Jan Jansen, producător: Radio Netherlands Worldwide,
https://www.rnw.org/archive/geert-jan-jansen-dutch-master-art-forger, accesat: 21.01.2018.

***, Hoe is het toch met...Geert Jan Jansen, maart, 2011, http://www.geertjanjansen.nl, accesat:
21.01.2018.
Colin, Didier, Ecole hollandaise de faussaires, în: Liberation, 26 septembre, 2000,
http://www.liberation.fr/societe/2000/09/26/ecole-hollandaise-de-faussaires_338512, accesat:
21.01.2018.

Kooke, Sandra, ”Geert Jan Jansen, Een moeilijk werk is nog geen meesterwerk”, în: Trouw, 4 mei
2006, https://www.trouw.nl/home/geert-jan-jansen-een-moeilijk-werk-is-nog-geen-meesterwerk-
~a2cc880e/, accesat: 21.01.2018.
Schutten, Henk, Master Forger Geert Jan Jansen on Trial in France, 29 Dec. 2005,
https://web.archive.org/web/20051229225528/http://www.museum-security.org/00/170.html#1,
accesat: 21.01.2018.

Link-uri
http://www.geertjanjansen.nl, accesat: 21.01.2018.
http://kunstencollectie.nl/, accesat: 21.01.2018.