Alimentele interzise în bolile de ficat - alimente bogate în

colesterol, precum carnea roșie, creveții, margarina, maioneza,

untul, frișca și gălbenușul de ou. Le poți înlocui cu cereale
integrale, fructe și legume.
Regimul alimentar - principiul general este acela de
cumpătare adica de a nu consuma nimic in exces.
In primul rand trebuie scoase viciile ce inrautatesc functionarea
hepatica :
Fumatul si consumul de alcool care produc o degradare a
ficatului (citoliza celulelor hepatice, neoplazii de ficat).
Stresul este cauzator de o serie de incetiniri ale tuturor
organelor printre care si functionarea hepatica este ingreunata si
incetinita.
Anumite alimente trebuiesc diminuate sau pe cat posibil chiar
eliminate din alimentatia pacientiilor care doresc un regim
hepatic adecvat :
Mezelurile sau intreaga categorie de carne neprocesata:
cremwursti, salamuri, sau alte tipuri de mezeluri.
Intreaga categorie de alimente cu termen de expirare foarte mare
(alimente in vid, conserve sau alte alimente cu o perioada de
valabilitate foarte mare care conțin conservanți foarte toxici).
Toate alimentele bogate in grasimi: Pornind de la carnea de
porc dar si o serie de branzeturi sau laptele cu continut bogat in
grasimi.
Mancarea afumata, este cel mai adesea nepreparata, fie
neprajită, fie nefiartă astfel că va fi greu digerabilă.
Prăjeli: uleiul are un continut foarte mare de grasimi la care se
adauga si faptul ca orice produs rezultat dupa prajirea unui
aliment va da o serie de componente cancerigene dupa prajire.
In special este vorba de a nu folosi acelasi ulei de mai multe
ori pentru a praji alimentele (se recomandă uleiul de masline).
Mancarea fast-food - excluderea completa din alimentatie.
Dulciuri: se prefera inlocuirea glucozei din dulciuri cu fructoza
obtinuta ca forma de zaharuri din fructe care mai mult ajuta la o
digestie lipidica, precum sunt : portocalele, lamaile, grefele si
care prin continutul bogat in vitamina C vor ajuta la
descompunerea lipidica, dar acestea pot fi suplimentate si cu
oricare alte tipuri de fructe, chiar daca nu fac parte din categoria
de citrice.
Tot la dulciuri trebuiesc evitate cele cu creme grase sau care
au un continut prea mare in oua.
In categoria bauturilor trebuiesc evitate cele cu continut bogat
de acid carbonic, adica bauturile acidulate sau carbogazoase,
insa trebuiesc excluse bauturile cu continut oricat de mic
alcool.
Condimentele de tipul: piperului, boia, ardei iute sau sare in
exces nu trebuisc sa fie prezente in alimentatie.
Ca si forma de alimentatie trebuiesc reduse cantitaea de alimente
per o masa si mai mult transformate in mai multe mese (5-6)
per o zi si reduse cantitativ.

SE RECOMANDĂ : alimentele colecistokinetice, precum

andivele sau pestele facut la cuptor ori pe gratar, plus salata
cruda si consumul adecvat sau chiar mai mult de ceaiuri cat
mai naturale.
Se mai prefera consumul de lapte sau branza de capra (ca si
inlocuitor al laptelui gras), al supelor si ciorbelor plus un
consum sporit de citrice la care se pot adauga cereale si din
categoria legumelor: andivelor, salatei verzi crude.
Care sunt alimentele permise în GASTRITĂ?
– carne slabă, pește, tofu, fasole;
– uleiuri sanatoase, cum ar fi uleiul de măsline;
– alimentele bogate în flavonoide cu acțiune antiinflamatoare,
cum ar fi cireșele, afinele, ardeiul gras;
– alimente bogate în vitamina B și calciu, cum ar fi migdale,
fasole, cereale integrale (în cazul în care nu-ți provoacă dureri
de stomac), legume cu frunze verzi, spanacul, varza înăbișită,
broccoli;
– lactate cu mai puține grăsimi;
– legume fierte sau coapte;
– piureuri de legume;
– verdețuri;
– supe și ciorbe;
– oua fierte;
– pește.
Ce alimente să scoți din meniu?
– eliminarea grăsimilor hidrogenate (se găsesc în biscuiți,
prăjituri, gogoși, alimente procesate și margarină din comerț);
– evitarea băuturile care pot irita mucoasa stomacului și crește
producția de acid (cafeaua, alcoolul, băuturile carbogazoase,
ceaiul negru foarte concentrat, ciocolata neagră);
– evitarea alimentelor rafinate, cum ar fi pâinea albă, pastele și
zahărul.
– nuci, seminte și alune (în cazul în care nu sunt tolerate);
– alimentele picante; alimentele prăjite; sosurile grase;
– mezelurile; - cartofi prăjiți;- sosurile cu făină;
– produse de patiserie; prăjituri cu mult zahăr și grăsimi;
– conserve;
– unt.
Ce alimente să consumi cu moderație?
– fructe și legume acide, cum ar fi roșii și suc de roșii, căpșuni,
vișine, citrice etc;
– ciocolata neagră, ceaiul.
10 alimente interzise când ai colesterolul mărit

Pâinea, dulciurile, carnea, laptele, ouăle, brânza şi chiar

unele fructe şi legume, toate conţin cantităţi variabile de
grăsime.
Iată care sunt alimentele care conţin lipide şi reprezintă un factor
de risc dacă ai colesterolul mărit:
1. Carnea şi produsele din carne (mezeluri) care prezintă zone
albe de slănină: ceafă, cotlet, pulpă, costiţă, salam, cârnaţi, pastă
de carne şi tocături, organele (ficat, creier).
2. Ouăle în cantităţi exagerate.
3. Laptele şi produsele lactate: unt, smântână, brânzeturi.
Conţinutul în grăsime al brânzeturilor poate varia de la 15%
grăsime în brânza de vaci, 30% în telemea şi până la 80% în
brânza franţuzească, caşcaval şi brânza topită.
4. Produsele de cofetărie şi patiserie, fie ele dulci sau sărate,
au un conţinut de grăsime de 30-80%.
5. Snacks-urile şi orice alimente semipreparate, frumos
ambalate şi uşor de ronţăit: napolitane, biscuiţi, covrigei, chips-
uri, popcorn, seminţe şi alune prăjite şi sărate.
6. Orice mâncare gătită, prăjită.
7. Pizza
8. Sosurile şi maioneza
9. Pastele cu sosuri din carne, smântână
10. Toate produsele tip fast-food!