PROIECT DIDACTIC

ȘCOALA: Colegiul National de Informatică ,, Matei Basarab”

PROFESOR: Teodorescu Mihai Georgiana-Adela
DATA: 19. 04. 2018
CLASA: a VI-a
DISCIPLINA: Limba şi literatura română
SUBIECTUL: Prepoziţia
TIPUL LECŢIEI: însuşire de noi cunoştinţe

COMPETENŢE GENERALE:

1. Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare

2. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje
orale în situaţii de comunicare monologată şi dialogată
3. Receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri
diverse
4. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje
scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse

COMPETENŢE SPECIFICE:

1.3 sesizarea abaterilor de al normele gramaticale într-un mesaj oral

2.3 utilizarea categoriilor gramaticale învăţate, în diverse tipuri de propoziţii;
3.4 sesizarea organizării morfologice şi sintactice a textelor citite;
4.1 redactarea textelor cu destinaţii diverse;

COMPETENŢE DERIVATE:

COGNITIVE:

Pe parcursul şi la sfârşitul orei, elevii vor fi capabili :

C.C.1. să definească prepoziţia;;
C.C.2. să identifice prepoziţiile în texte date;
C.C.3. să precizeze cazul pe care-l cer prepoziţiile în enunţuri date;
C.C.4. să diferenţieze prepoziţiile de alte părţi de vorbire;
C.C.5 să construiască enunţuri cu prepoziţii în diferite cazuri.
MOTRICE:
C.M. să utilizeze corect mijloacele de învăţământ

AFECTIVE:
C.A. Vor fi dispuşi să se angajeze decis în soluţionarea sarcinilor didactice

RESURSE:

A. BIBLIOGRAFICE:

1. OFICIALE:
 Programa şcolară pentru clasa a VI-a
 Limba română, Manual pentru clasa a VI-a, Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti
 2. PEDAGOGICE:
 C. Cucoş, Pedagogie, Iaşi, Polirom, 1996
3. METODICO-DIDACTICE:
 C. Parfene, Metodica studierii limbii şi literaturii române
în şcoală, Polirom, Iaşi, 1999
 V. Goia, I. Drăgătoiu, Didactica predării limbii şi
literaturii române, Cluj, 1995
4. ŞTIINŢIFICE:
 Ş. Popescu, Gramatica practică a limbii române, Editura
Tedit Fzh, Bucureşti, 2009

B. METODOLOGICE:
1. STRATEGIA DIDACTICĂ: mixtă

2. METODE ŞI PROCEDEE: expunere, exerciţiu gramatical,

conversaţie euristică, explicaţia, problematizare, rebus

3. FORMA DE ORGANIZARE: frontală, individuală, pe grupe

4. MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT: fişe de lucru, tablă, caiete

 SCENARIU DIDACTIC

NR. EVENIMENTELE C.S. CONŢINUTURI ŞI SARCINI DE STRA TEGIE DIDACTICĂ EVALUARE

CRT LECŢIEI ÎNVĂŢARE METODE MIJLOA FORME DE
CE ORGANIZA
RE

0. Moment C.M. Asigurarea condiţiilor optime în vederea

organizatoric desfăşurării lecţiei:
(2min) - notarea absenţelor
- pregătirea rechizitelor şcolare
- tablă, burete , planşă etc.
1. Captarea C.A. Pe tablă este desenat un rebus care, Rebus Tabla Frontala Analiza
Atenţiei completat, duce la aflarea titlului lecţiei: Individuală răspunsurilor
(3 min) PREPOZIŢIA. elevilor
2. Enunţarea Elevii sunt informaţi asupra conţinuturilor Explicaţia Frontală
obiectivelor învăţării şi a performanţelor aşteptate:
(2 min) „Astăzi vom începe studiul unei alte părţi de
vorbire neflexibile, prepoziţia, vom
evidenţia tipurile de prepoziţii, astfel încât
la sfârşitul orei să fiţi capabili să le
identificaţi în contexte diferite şi să le
folosiţi în mod corect.”
Se scrie titlul lecţiei pe tablă, iar elevii în
caiete: PREPOZIŢIA
3. Actualizarea Se scrie pe tablă următoarea propoziţie: Conversaţia Frontală cu Analiza
cunoştinţelor Albumul cu fotografii este pe masă. raportare răspunsurilor
(3 min) Elevii o notează pe caiete. individuală elevilor
Se comentează raporturile sintactice:
- se evidenţiază prepoziţiile;
- prepoziţia se foloseşte pentru a face
legătura între un atribut sau un
complement şi partea de vorbire pe
care acesta o determină;
- este doar un element de legătură, nu
are funcţie sintactică;

4. Prezentarea optimă C.A. Se rezolvă exercitiul 1 de la pagina 152 in Explicaţia Tablă Frontală cu Analiza
a conţinutului C.C.1 urma căruia se defineşte prepoziţia: Exerciţiul Caiete raportare răspunsurilor
(5 min) C.C.2 I. Definiţie gramatical individuală elevilor
Prepoziţia este partea de vorbire Descoperire
neflexibilă care leagă un complement
sau un atribut de părţile de vorbire pe
care le determină.
Elevii notează definiţia pe caiete.
5. Dirijarea învăţării C.C.4 II. Clasificarea prepoziţiilor Expunere Tablă Observarea
(15 min) C.C.3 1. După alcătuire: Explicaţia Frontală sistematică a
a. simple: cu, la de, pe, fără, Problematizare Caiete elevilor
pentru
b. compuse: de la, pe după, pe
lângă, pe sub, de peste, pe la
2. După provenienţă:
a. din adverbe cu formă
articulată:
Mergi înainte, nu te abate din
drum!(adverb)
 Copilul veni râzând înaintea
mamei.(prepoziţie)
Ex: îndărătul, dedesubtul,
împrejurul, înaintea
b. din substantive:
Dansa cu multă graţie.
(substantiv)
Picta frumos graţie talentului.
(prepoziţie)
Ex: graţie
c. din verbe (formă de participiu)
A mulţumit publicului pentru
susţinere.(verb la participiu)
A terminat recolta mulţumită
ajutorului.(prepoziţie)
Ex: mulţumită, potrivit
3. După regimul cazual:
a. pentru acuzativ: cu, la , despre,
pe lângă
b. pentru dativ: graţie,
mulţumită, aidoma,
asemenea, conform, contrar,
potrivit, datorită
Ex: Munceşte aidoma tatălui său
c. pentru genitiv: asupra, contra,
împotriva, înaintea, înapoia,
împrejurul, deasupra,
dedesubtul
Ex: Plutea deasupra apei.
Elevii sunt împărţiţi în 3 rânduri; fiecare Exerciţiu de Fişe de Lucru pe Analiza
rând va primi o strofă din poezia Gerul de completare lucru grupe răspunsurilor
 V. Alecsandri din care lipsesc toate elevilor
prepoziţiile; pe lângă strofă vor primi şi o
foaie pe care vor fi scrise prepoziţiile care
lipsesc. Elevii trebuie să aşeze înapoi în
strofă prepoziţiile.
La sfârşit se citeşte întreaga poezie; Fise

6. Obţinerea Se dă textul: Conversaţie Fişe de Frontală cu Analiza

performanţei C.C.2 1. „Dintr-o săritură a fost cu laba deasupra Exerciţiu lucru raportare răspunsurilor
(15) C.C.3 lui. Bietul şoricuţ n-avusese vreme să treacă gramatical Caiete individuală elevilor
C.C.4 de sobă. Îl apăsă puţin cu unghiile, apoi Problematizare
C.C.5 repede, îl ia între labele, îl strânge, îl
răsuceşte în aer şi-l lasă amuţit pe podea.”
(Emil Gârleanu)
- Cerinţă: subliniaţi prepoziţiile şi
specificaţi ce caz cer.
2. Realizaţi propoziţii în care cuvintele:
înainte, înapoi, deasupra să fie, pe rând,
adverbe şi prepoziţii. Individuală
Elevii rezolvă restul de exercitii din fisa de
lucru.
7. Feedback Se vor discuta şi analiza răspunsurile la Conversaţie Fişe de Frontală Evaluare prin
(3) exerciţiile de pe fişele de lucru. euristică lucru calificative
Se vor explica termenii care par a nu fi scrise (note
înţeleşi de către elevi. sau puncte în
Elevii primesc biletele colorate. Ei vor caietul de
extrage un biletel ce contine o propozitie. evaluare
Vor identifica prepozitia si vor spuna ce caz personală a
cere fiecare prepozitie. profesorului
8. Evaluare Se realizează evaluarea activităţii elevilor Expunere Frontală Aprecieri
 (1) prin aprecieri, calificative generale şi globale şi
individuale. individuale
Se fac observaţii colective şi individuale , se
dau sugestii.
9. Transfer Intern ,tema: exerciţiile 4, 5,6 de la pagina Expunere Frontală
(1) 153, manual
Anexă

Completând rebusul următor, pe coloana AB vei afla titlul lecţiei de astăzi. Succes!
A
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10
.

B
1. PARTE DE VORBIRE CARE ŢINE LOCUL UNUI SUBSTANTIV
2. PARTE DE VORBIRE CARE ARATA ACTIUNEA, STAREA SAU EXISTENTA
3. PARTE DE VORBIRE CARE ARATA NUMARUL
4. PRONUME CARE ÎNLOCUIEŞTE NUMELE OBIECTULUI POSEDAT ŞI NUMELE POSESORULUI
5. NUMERAL CARE ARATA PARTEA DINTR-UN ÎNTREG
6. ADJECTIVUL, DIN PROPOZITIA "ION E ÎNALT", ESTE LA GRADUL DE COMPARATIE....
7. SUBSTANTIVUL "MARIEI", DIN PROPOZITIA "CARTEA MARIEI E INTERESANTA" , ESTE ÎN CAZUL.....
8. ÎNTREBAREA "CUI" ESTE SPECIFICA UNUI COMPLEMENT ÎN CAZUL....
9. VERBUL "A FI", DIN PROPOZITIA "EA ESTE FRUMOASA", ESTE PREDICATIV SAU COPULATIV?
10. PARTEA DE VORBIRE CARE ARATA O ÎNSUSIRE A UNUI OBIECT SE NUMESTE...
Rând 1

Gerul aspru şi sălbatic strânge -... braţe-i ... jelire

Neagra luncă ... ... vale care zace-... amorţire;
El ... ...-o mireasă moartă o-ncunună ... zori
...-un văl alb ... promoroacă şi ... ţurţuri lucitori
 de -n
ca pe
despre
cu

-n
de pe cu
C

de la
Rând 2 la
la
–n
Gerul vine ... ... munte, ... fereastră se opreşte
de
Şi, privind ... focul vesel care-... sobe străluceşte,
pe
de
cu
El depune flori ... iarnă ... cristalul îngheţat,
Crini şi roze ... zăpadă ce ... drag le-a sărutat.

Rând 3

Gerul face ... -o suflare pod ... gheaţă ... maluri,

Pune streşinilor casei o ghirlandă ... cristaluri,
 Iar ... feţe ... copile înfloreşte trandafiri,
Să ne-aducă viu aminte ...-ale verii înfloriri.

cu
de

de
pe
între
pe

de de-

Se dă textul:
 1. „Dintr-o săritură a fost cu laba deasupra lui. Bietul şoricuţ n-avusese vreme să treacă de sobă. Îl apăsă puţin cu unghiile, apoi repede, îl ia
între labele, îl strânge, îl răsuceşte în aer şi-l lasă amuţit pe podea.” (Emil Gârleanu)
- Cerinţă: subliniaţi prepoziţiile şi specificaţi ce caz cer.

2. Realizaţi propoziţii în care cuvintele: înainte, înapoi, deasupra să fie, pe rând, adverbe şi prepoziţii.

3. Numește valoarea morfologică a cuvintelor subliniate în enunțurile de mai jos:

a. Ea are o grație desăvârșită.
b. El a învins grație Mariei.
c. A mulțumit publicului pentru susținere.
d. A terminat de strâns recolta mulțumită ajutorului.
e. A privit înapoi, spre cei dragi.
f. S-a așezat la rând, înapoia bunicului.

3.Recompune proverbele cu ajutorul prepozițiilor:

Lauda ....... sine, nu miroase- ..... bine.
Ce naște ...... pisică, șoareci mănâncă.
Corb ....... corb nu scoate ochii.
Cine sapă groapa altuia, cade singur ..... ea.
Nu da vrabia ....... mână ...... cioara ............. gard.

4. Subliniază forma corectă a prepoziției, în enunțurile de mai jos:

a. Maria aleargă după/ de pe/ dupe autobuz.
b. El vine din spre/ dinspre Dunăre.
c. Cartea este dela/ de la Maria.
d. Dunărea curge înspre/ în spre mare.