Professional Documents
Culture Documents
2. REFERÁT ~e n. 1) Comunicare publică care prezintă o expunere desfășurată a unei teme. ~ la congres. 2)
Prezentare scurtă (orală sau scrisă) a unei publicații. 3) Raport scurt, scris pe marginea unei cereri, prin care se
propune o soluție. /<germ. Referat
3. REFERÉNT ~ți m. 1) Specialist într-o instituție, care informează și dă consultații într-un anumit domeniu. 2)
Persoană care face un referat; raportor. /<germ. Referent, lat. referens, ~ntis
EXEMPLU DE TEMĂ-REFERAT
OBSERVAŢIE: este subȋnţeles că foaia de gardă nu este inclusă ȋn cele 3-5 pagini solicitate!!!!
CE REPREZINTĂ
Referatul este:
o lucrare ştiinţifică, personală care abordează o temă (dată de titlul referatului);
și are desfăşurare logică (abstract, introducere, cuprins, încheiere, bibliografie)
SCOP:
- relevă capacitatea studentului de a concepe, a realiza efectiv şi a prezenta o cercetare ştiinţifică
independentă.
- finalizarea studiilor şi atingerea unor standarde de calitate în profesiunea aleasă.
- trebuie să reprezinte şi să facă dovada consistenţei în specializarea urmată pe parcursul anilor de
studii.
PAȘI PRELIMINARI
1. Alegerea intentionala a subiectului din cadrul temei de cercetare. În orice referat stiintific exista
o parte a intentionalitatii acceptate si de catre student.
- tematica oricărui curs se descompune într-o multime de subiecte, care este indicat a fi vizualizate si
urmarite de catre studenti în momentul în care acestia trebuie sa aleaga numai unul (sau câteva) dintre
subiecte prognozate pentru a întocmi un referat stiintific.
- alegerea este facuta în mod rational(ma intereseaza subiectul) sau în mod afectiv (îmi place subiectul)
2. Studentul va lua ȋn consideraţie de ce trebuie ȋntocmit referatul și cui ȋi este adresat și va verifica
dacă a ȋnteles toate instrucţiunile solicitării de ȋntocmire a acestui referat
3. Se adună și se selectează informaţia dintr-o varietate de surse, ȋn funcţie de cât de detaliat se dorește
a fi referatul. Surse: literatură relevantă pentru creșterea ȋnţelegerii subiectului și a problemei cercetate,
ȋnaintea consultării metodelor pe care doriţi să le folosiţi.
4. Organizarea materialului adunat ȋn secţiuni și capitole (unde este cazul) și așezarea lor ȋntr-o ordine
logică și ușor de urmărit.
5. Se analizează materialul selectat și se notează câteva puncte de vedere pe primul draft al referatului,
ce se vor releva când dvs. veţi folosi fapte și evidenţe din material, concluzii ce se vor desprinde din
ele, luimitările și defectele dovezilor dvs., conflicte ȋntre concluziile și descoperirile dvs. sau ale
teoriilor analizate prin referat, etc.
6. După ȋntocmirea primului draft se recomandă o pauză ȋn elaborarea referatului și citirea acestuia din
perspectiva unui alt lector.
LOCUL REFERATULUI INTR-UN PROIECT DE CERCETARE
I. Titlul unui referat stiintific (este necesară o definire explicită a subiectului ȋn titlu) este necesar
sa cuprinda, în mod obligatoriu, trei puncte:
i. subiectul cercetarii.
Nu este indicat ca subiectul cercetarii sa fie un termen general (politica, învatarea, dreptul) deoarece se
considera ca fiind o inadecvare în termini si în constructia prestabilita posibilitatea ca un student sa
reuseasca sa surprinda un domeniu vast de cercetare într-un referat de dimensiuni reduse cantitativ.
Subiectul cercetarii trebuie sa nu depaseasca limitele pe care le presupune cercetarea realizata si sa fie
definit într-o modalitate explicita.
Limitele cronologice ale cercetarii descriu ancorarea necesara a subiectului într-un interval
temporal. În absenta acestora subiectul este fie prea vast, fie prea vag.
De exemplu, nu putem vorbi despre politici sociale la modul general ci trebuie sa le ancoram într-o
analiza istorica, periodica, socio-culturala, altfel, ar trebui ca referatul nostru sa trateze subiectul respectiv de la
începuturile umanitatii, sau cel putin de la aparitia termenului-subiect respectiv.
- În multe titluri de referate se considera a fi o redundanta identificarea locului (tara, regiune s.a.) dar nu
este o repetitie inutila. De exemplu, analizele facute constituie exercitii metodologice ale unor studii de caz, care
se considera a fi subîntelese.
Exemplu: Politicile sociale în România postdecembrista - cazul persoanelor defavorizate social (SE
SPECIFICĂ DETALIAT STUDIILE DE CAZ)
Spatiul indica locul concret al cercetarii iar timpul perioada la care se raporteaza subiectul respectiv.
Exigentele elaborarii referatului recomanda ca titlul exact al unui referat stiintific sa fie definitivat doar
la sfârsitul referatului, pentru ca între titlul si continutul referatului sa existe o legatura nemijlocita,
argumentativa si valida.
II. Întinderea spatiala a referatului este un criteriu cantitativ al constructiei unui referat stiintific:
- de mici dimensiuni - tipul de lucrari realizate de catre studenti în timpul anilor de studii, si
care sunt realizate pe o structura de 20000-30000 de semne grafice (aproximativ 7-10 pagini
dactilografiate),
- de mari dimensiuni - cazul lucrarilor de absolvire, sau de licenta, care sunt realizate prin
utilizarea a aproximativ 1400000 de semne grafice.
a. Abstractul
-urmează după titlu şi are maximun ½ pagină; nu detaliază, doar oferă perspectiva asupra
referatului
-prezintă succint ideile principale ale referatului, obiectivele referatului, ce s-a concluzionat și ce
se recomandă ȋn consecinţă.
b. Introducere.
- motivatia alegerii temei de cercetare (ca premise obiective si/sau subiective prin care studentul îsi
justifica tema aleasa) ;
- delimitarea subiectului supus cercetarii - mai ales daca subiectul respectiv este controversat sau
problematizant (ca abordari critice sau ca raportare narativa la subiectul vizat);
- definirea conceptelor esentiale si mai putin uzuale (prin care se lamureste atât studentul cât si lectorul
referatului în legatura cu conceptele de baza utilizate si cu modalitatea de întelegere a acestora);
Elaborarea ipotezelor de lucru este esentiala în orice referat. Acestea au menirea sa directioneze
cercetarea înspre o structura, cel putin demonstrativa sau argumentativa. Exemple:
Daca putem identifica un nucleu de premise procedurale care fac posibila coruptia legislativa, atunci
putem defini si elimina prin încadrare legislativa fenomenul coruptiei.
c. Continutul referatului.
- aici are loc / faceţi o prezentare sistematică, pas cu pas, toate momentele demonstratiei pe care vreti sa
o faceti, și analiza ipotezelor.
Argumentarea
presupune
- a respinge tezele care se opun ideii care este promovata de vreme ce finalitatea ei este sa convingă sau sa
schimbe credintele, convingerile auditoriului.
a. livresti și referinţe web- prin utilizarea bibliografiilor, a bibliotecilor, a bancilor/bazelor de date naţionale și
ȋnternaţionale.
Planificarea conţinutului
- Descriptiv - planul cronologic, planul comparativ, planul analizei punctelor de vedere, planul descriptiv
etc.
- Argumentativ - planul dialectic (teza ca prezentare si confirmare a unei opinii, antiteza ca dezvoltare a
unei teze contrare si ca respingere a primei teze si sinteza ca pozitie diferita de teza si antiteza dar care le pune,
prin raspunsul dat, în relatie).
- Demonstrativ, de rezolvare de probleme - modelul stiintific, modelul diagnosticului medical etc. având
ca format structural: formularea problemei, analiza situatiei, cautarea solutiilor, decizia finala.
Analiza textului
Utilizarea optima a aliniatelor. Prin structura lor, vizeaza chiar structura argumentativa. indicând
relationarile demonstrative sau argumentative.
Identificarea tabelelor sau ale figurilor care apar în text, numirea acestora printr-un număr și titlu
și precizarea sursei, dacă nu sunt construite de autorul referatului.
d. Concluziile referatului.
- se exemplifică utilitatea expunerii în ceea ce priveste: politici, actiuni, alternative, proiecte, initiative,
alcătuirea unor metodologii ( crearea unor tehnici și metode) etc.
- sunt date explicatii pentru diferiti termeni, figuri, clasificari, anexe care nu apar în textul lucrarii.
- sistemul european de notare: a. notele plasate la subsolul paginii sau b. notele plasate la sfârsitul
textului.
- sistemul american de notare: dupa menţionarea unei informatii bibliografice, se trec într-o paranteza:
numele autorului, anul aparitiei lucrarii si pagina unde se gaseste informatia respectiva.
Exemplu:
Limbajul perfect este vazut a presupune "modelul unei structuri cu minimum doua limbaje" ".aceasta
varianta a fost recent confirmata" (Lotman, 2005 : 87)
a) enumerare exhaustiva, când bibliografia cuprinde toate reperele bibliografice utilizate de catre autor;
b) enumerarea selectiva, când contine doar titlurile cele mai importante folosite;
Ordinea:
5. editura,
6. locul aparitiei
7. anul aparitiei.
BIBLIOGRAFIE:
1. Drujinin Victor, Concepte operaţionale. Dicţionar de termini literari, Editura Andreas, Ed.
ANDREAS, București, 2006
REFERINŢE WEB:
http://www.scritub.com/sociologie/resurse-umane/ELABORAREA-UNUI-REFERAT-
STIINT232271718.php (accesat oe 12-XI-2015)