You are on page 1of 4

Papers of the Sibiu Alma Mater University Conference, Fifth Edition, 24–26 March 2011, Sibiu – Volume 2

Cauzele reale ale crizelor financiare. Aportul finanţelor internaţionale


la declanşarea şi întreţinerea marii crize financiare mondiale

Nicolaie HOANŢĂ

Universitatea Alma Mater din Sibiu, Str. Someşului, nr. 57, 550003 Sibiu, Romania
Tel. / Fax: +40 0269 250008, E-mail: nicolaie.hoanta@uamsibiu.ro

Puterea banilor se manifestă în modul cel mai natura acestor valuri rămâne obscură, din moment
categoric atunci când este cea mai mare nevoie de ce face o remarcă foarte pertinentă despre modul
ei. Şi când apare această nevoie în mod acut? cum sunt conduse afacerile lumii, atunci când
Evident în urma unei catastrofe de genul războiului arată: „Operaţiunile dintr-o economie capitalistă nu
sau al crizei. Atunci sunt banii la mare preţ pentru sunt niciodată foarte netede şi fluctuaţiile de durată
că, între timp, ei sunt scoşi din circuit şi apare diferită, adesea foarte severe, fac parte integrantă
penuria de bani şi credit. Atunci apar şi din acest mod de a conduce afacerile
oportunităţile, în urma haosului creat de piaţa lumii.”(Hobsbawm, 1998, p. 108).
lăsată fără oxigenul banilor, iar cei care au
Războiul şi revoluţia sunt instrumente politice, în
controlul banilor nu scapă aceste oportunităţi,
timp ce crizele economice, inclusiv cele financiare
urmărite înadins prin declanşarea cataclismelor
sunt, evident, instrumente economice de instalare a
economice şi sociale. Aşa se explică ciclicitatea
panicii generalizate. Pentru că panica este, în cazul
economiei mondiale (acel ciclu Kondratiev1 sau
oricăruia din instrumentele folosite, un teren
oricare altul), şi nu altfel; între 1870, când s-a
extrem de fertil pentru cei care o provoacă cu bună
declanşat „marea depresiune” şi 1929, când s-a
ştiinţă pentru a profita de toate urmările ei: să
declanşat „Marea criză”, au trecut 59 de ani, iar
cumpere active ieftine (fie că este vorba de active
între aceasta din urmă şi Marea Criză Financiară
financiare sau imobile, precum pământ şi clădiri),
Mondială din 2007, au trecut 78 de ani, împănaţi
după ce au avut grijă să se producă căderi bruşte
însă cu mai multe crize de mai mici dimensiuni
ale preţurilor acestora, fie să vândă mărfuri
care o prefigurau pe cea din urmă. Istoricul Eric
diverse, dar în special alimente, la preţuri din ce în
Hobsbawm remarcă faptul că succesiunea de
ce mai mari în cazul unor crize datorate penuriei,
„valuri lungi” de aproximativ o jumătate de secol a
pe baza controlului pe care îl au asupra comerţului
fost ritmul de bază al istoriei economice a
mondial. O astfel de situaţie de criză şi panică a
capitalismului încă de la sfârşitul secolului al
apărut în septembrie 2008 când, pe fondul crizei
XVIII-lea, dar, în mod vădit nesincer, spune că
financiare mondiale, Rusia a făcut o demonstraţie
de putere prin invadarea, cu o lună în urmă, a
1
La începutul anilor 1920, economistul rus N.D. Georgiei (după ce aceasta intervenise militar
Kondratiev a „descoperit” un model de dezvoltare pentru a relua controlul asupra Osetiei de Sud). Ca
economică începând de la sfârşitul secolului al XVIII- ripostă, Vestul, în lupta cu ruşii, a făcut apel la
lea printr-o serie de „valuri lungi”, de cincizeci până la
mâna invizibilă a pieţelor, adică la prăbuşirea
şaizeci de ani, deşi nici el şi nici altcineva nu a putut să
dea o explicaţie mulţumitoare acestor fenomene. În acestora prin părăsirea Rusiei de către investitorii
plus, unii statisticieni le-au şi negat, cum le negăm şi noi occidentali. Au apărut astfel probleme de
pentru că depresiunile sunt programate, economia refinanţare a datoriilor externe ale companiilor şi
mondială aflată sub contolul finanţiştilor internaţionali băncilor din Rusia şi la oprirea timp de trei zile
funcţionând controlat de aceştia după modelul fluxului consecutiv a bursei de la Moscova.
şi refluxului de bani şi cerere de produse generată de
acest binom flux-reflux de bani destinaţi irigării Marx şi Engels, în 1848 în Manifestul Partidului
economiei mondiale. Descoperirea lui Kondratiev pare a Comunist, arătau, destul de aproape de adevăr,
fi fost şi ea programată pantru a manipula şi a abate modul în care se iese din crizele economice şi, mai
atenţia specialiştilor şi nespecialiştilor de la realitatea puţin convingător, despre cum sunt declanşate
crudă şi nudă a crizelor economice şi financiare.

8
Nicolaie HOANŢĂ – Cauzele reale ale crizelor financiare. aportul finanţelor internaţionale ...

crizele economice, lucrarea prezentând în general [...] Una din schemele operaţionale preferate ale
destule adevăruri despre capitalismul acelor vremi, elitei financiare [...] a fost însă dintotdeauna
pe lângă, evident, unele jumătăţi de adevăruri sau crearea unui boom economic prin acordarea unui
chiar mistificări. Ei arată că istoria industriei şi număr foarte mare de împrumuturi, urmată de
comerţului nu este altceva decât istoria răzvrătirii dezumflarea balonului”2
forţelor de producţie moderne împotriva relaţiilor
Cu trecerea vremii speculanţii de care vorbea Pike
de producţie moderne, incluzând aici crizele
şi-au rafinat instrumentele financiare şi metodele
economice care se repetă periodic datorită faptului
de a înmulţii banii în mod artificial şi a crea
că „relaţiile burgheze devin prea strâmte pentru a
premise pentru apariţia unor crize care să-i
cuprinde avuţia produsă de ele.” Această explicaţie
îmbogăţească şi mai mult. „Începând din anii ’60
a apariţiei crizelor economice este găunoasă, adică
(este vorba de anii 1960 – n.n.) însă, dominaţia tot
aproape goală de conţinut, de esenţă, ea arătând
mai mare a capitalului financiar a provenit nu
doar învelişul problemei. În schimb, învingerea
numai din expansiune, ci şi din proliferarea şi
crizelor de către burghezie este prezentată,
inovaţiile din gama instrumentelor financiare
spuneam, destul de corect de cei doi teoreticieni ai
disponibile, multe dintre ele ca alternative ale
comunismului. „Pe de o parte, prin distrugerea
banilor.[...] Atât simpla cantitate de bani implicată
forţată a unei mase de forţe de producţie, pe de altă
în finanţele internaţionale cât şi sincronizarea
parte, prin cucerire de noi pieţe şi prin exploatarea
tranzacţiilor au mărit posibilităţile de a face bani
mai intensă a pieţelor vechi. Prin ce, deci? Prin
nu prin investiţii în sine, ci pe baza unor preţuri în
pregătirea unor crize şi mai generale, şi mai
continuă schimbare.”3 Aceasta i-a făcut pe unii,
formidabile şi prin reducerea mijloacelor de a le
cum ar fi Harvey, să afirme că „sistemul financiar
preveni.” (Marx & Engels, 1998, p. 17).
a dobândit un grad de autonomie faţă de producţia
Albert Pike era conştient încă din 1871, când a reală fără precedent în istoria capitalismului,
publicat cartea sa de căpătâi, Morala şi dogma, aducându-l pe acesta într-o eră a pericolelor
destinată fraţilor masoni, că puterea banilor financiare de asemenea fără precedent.” (harvey,
folosită de grupurile oligarhice poate provoca crize 1989, p. 194).
şi haos. Iată ce spunea el în acele timpuri: „Vine o
Despre acest fenomen pervers şi deosebit de
vreme când un popor este condus de agitatori care
periculos, cel al derivatelor financiare, invenţie a
recurg la mijloace populiste pentru a căpăta putere
minţii diabolice a specualanţilor financiari
şi a profita apoi de slăbiciunile guvernului şi de
internaţionali, se vorbeşte şi în însemnările lui
deprecierea monetară pentru a se îmbogăţi;
Satan al lui M.J. Weeks, din data de 1 octombrie
avocăţeii, intriganţii, jucătorii necinstiţi de la
1720, din Jurnalul Diavolului: „Dacă aş putea să-i
bursă, speculanţii şi aventurierii – o oligarhie
conving să investească din greu în bunuri a căror
îmbogăţită pe seama prăbuşirii statului şi care se
valoare depinde de factori externi, s-ar putea
îngraşă din rodul muncii celor sărăciţi.” (Pike,
produce un haos financiar. Hei, tocmai am inventat
1871, p. 190). Dealtfel, trebuie spus că cele expuse
derivatele!” Acelaşi Satan mai consemnează:
de Pike în legătură cu culisele declanşării crizelor
„Dacă ştiam, mă implicam în speculaţiile la bursă
economice au fost rodul observaţiilor şi
cu mult timp înainte. Am avut dreptate să iniţiez
informaţiilor furnizate de începutul „marii
schimburile de acţiuni acum un secol. Am
depresiuni” dintre 1870 şi 1900, cartea apărând în
împrăştiat nişte zvonuri legate de profitabilitatea
1871. În urma acestei crize economice, pusă la cale
companiilor din Marea Sudului, iar investitorii au
de finanţiştii internaţionali, a avut loc concentrarea
pierdut milioane.”
unor întregi sectoare industriale: au luat naştere
marile societăţi pe acţiuni, trusturile monopoliste Motorul crizelor financiare sunt banii, iar curelele
în unele sectoare-cheie (oţel, electricitate, de transmisie care fac ca ele să fie declanşate sunt
transport), înţelegeri ale mai multor mari băncile şi instituţiile financiare internaţionale care
întreprinderi cu privire la preţuri şi tarife, uneori şi au suficientă putere în piaţa globală pentru
la nivel internaţional. Scenariul descris de Pike realizarea acestui demers. Banii singuri, folosiţi
despre punerea la cale a crizelor financiare doar pentru facilitarea satisfacerii nevoile fireşti ale
internaţionale a fost şi este urmat cu sfinţenie cu oamenilor, adică banii nedeturnaţi de la scopurile
orice nouă criză, deoarece el este scris şi lor originale şi fundamentale, nu ar avea nicio
monitorizat (regizat) de aceaşi tagmă de autori. Iată
ce spune David Icke în acest sens: „Crahurile
2
bursiere nu se petrec întâmplător, ci intenţionat. David Icke, op. cit., pp. 296-297.
3
Nigel Dodd, op. cit., p. 249.

9
Papers of the Sibiu Alma Mater University Conference, Fifth Edition, 24–26 March 2011, Sibiu – Volume 2

putere de a declanşa crize şi a controla global oameni cu interese masive în concentrarea avuţiei
omenirea. Însă ei au fost deturnaţi de la menirea lor globale sunt înlocuite cu efectele acestor acţiuni.
firească de cei care, inventând băncile, le-au Aşa se ajunge a explica în mod mincinos o criză
transformat pe acestea rapid în nişte izvoare „prin şoc exogen, inexplicat de modelele
nesecate de crearea de bani sau masă monetară. economice” sau printr-un moment al ciclului, cel în
Într-adevăr, băncile au capacitatea teoretică de a care faza de expansiune se întrerupe şi lasă loc
crea şi multiplica la nesfârşit masa monetară din unei încetiniri a creşterii sau chiar unei prăbuşiri a
economia globală, dacă n-ar exista preferinţa activităţii economice.4 Într-un mod simplu şi
populaţiei pentru numerar (bani lichizi, cash), în tranşant arată Léon Bloy (1846-1917) cum şi cine
vederea efectuării de plăţi şi tezaurizare în afara poate declanşa o criză de proporţii, folosind
sistemului bancar, n-ar exista cerinţe ale metode adecvate epocii în care a trăit Bloy. „Este
autorităţilor monetare de consituire de către bănci ştiut, bunăoară, că stă în puterea cutărui onorabil
de rezerve de lichiditate şi ar exista o cerere grup de întreprinzători britanici ori americani să
nelimitată de credite din partea agenţilor nebancari; decreteze o foamete aducătoare de profit, într-un
atunci s-ar putea vorbi de o multiplicare spre infinit punct bine stabilit al planetei.” (Bloy, 1993, p.
a masei monetare din economia lumii. Creditul 107).
bancar este instrumentul miraculos inventat şi
De când se ştie, capitalismul a avut ca temei
perfecţionat de către bănci, care, la adăpostul unui
fundamental banii, iar revoluţiile şi crizele au făcut
control slab sau inexistent al autorităţilor monetare
întotdeauna casă bună pentru a furniza teatrele de
şi al statelor, permite de multă vreme înmulţirea
operaţiuni pe care să acţioneze cu succes marii
banilor din economie la cote impresionante numai
regizori tradiţionali ai finanţelor internaţionale.
pe baza jocului cifrelor din conturile clienţilor,
Istoric vorbind, aproape că revoluţiile şi crizele
adică crearea de bani fictivi. Tot creditul este cel
economice (financiare) sunt nedespărţite, şi dacă
care, la comanda băncilor (bancherilor) cu putere
ele nu au loc simultan sunt programate atunci să-şi
în lumea financiară, pot îngheţa sau restânge brusc
succeadă cu regularitate unele altora. Ele, luate
şi drastic oferta de bani fictivi, urmând presiuni de
individual, se pot deosebi ca viteză, amploare şi
rambursare a lui de către datornici, care, în mod
schimbare vizată, dar nu se deosebesc deloc în
firesc nu au de unde rambursa sau rambursează cu
ceea ce priveşte direcţia fundamentală urmărită:
greu creditele, că doar au fost obişnuiţi în mod
concentrarea averilor şi a puterii. Fie că o mare
premeditat de bănci şi stat să trăiască şi să-şi
criză este declanşată mai întâi, urmată apoi de o
făurescă viitorul pe bază de împrumuturi. Iată
revoluţie, fie că revoluţia este cea care dă naştere
momentul declanşării crizelor financiare de
unei mari crize; nu acest amănunt al succesiunii
proporţii, moment care corespunde cu expandarea
este important, ci construcţia şi rezultatul
paroxistă a banilor din economie prin forţarea unui
scenariului. Nu este decât nevoie să recurgem la
consum ieşit din matca firescului şi înglodarea în
istorie pentru a demonstra cu date o idee care nu
datorii a unei părţi imense a subiecţilor din
apare verosimilă decât după îndelungate analize,
economie. Iată de ce, cunoscând la perfecţie acest
întrebări şi încercări de răspuns.
mecanism de folosire şi multiplicare a banilor prin
intermediul băncilor pentru exagerarea creşterii Nu trebuie să se pună la îndoială nicio clipă ideea
economice prin consum pentru a urma apoi o că şi această Mare Criză Financiară Mondială (ca
deflaţie de bani, o recesiune severă, adică o criză toate crizele financiare şi economice de o oarecare
financiară şi economică, finanţiştii internaţionali au importanţă) declanşată în 2007 în Statele Unite
pus, de multă vreme, la punct un sistem de bănci este o criză planificată de una sau mai multe
internaţionale şi fac totul pentru a nu permite familii financiare internaţionale. Dar să nu fi
apariţia de rivali, iar dacă apar sunt „extirpaţi” sau cunoscut declanşatorii ei rigorile legii cauzei şi
înghiţiţi pe căile ştiute şi neştiute ale concurenţei efectului? Ele sunt simple şi implacabile: Cauza
capitaliste. este totdeauna sub voinţa emitentului, dar odată ce
a fost aruncată în lume, scapă de sub controlul
Rezultă că în capitalism nu putem vorbi de
voinţei sale. Asta înseamnă că producătorul cauzei
caracterul întâmplător, neprevăzut al crizei decât
pierde definitiv controlul cauzei produse, efectul
dacă nu înţelegem că în natură şi în lume, şi în cea
circulând în lume printr-un şir nesfârşit de
economică este la fel, nimic nu este întâmplător.
Explicaţiile din manual privind cauzele declanşării
4
crizelor sunt mistificări şi simplificări prin care A se vedea tratarea crizei economice în Dicţionar de
acţiuni concrete ş planificate îndelung de către ştiinţe economice, Editura Arc, Chişinău, 2006, pp. 245-
247.

10
Nicolaie HOANŢĂ – Cauzele reale ale crizelor financiare. aportul finanţelor internaţionale ...

primitori şi emitenţi (producători). Nu probabil, ci avea o bază de comparaţie cu ceea ce ne


mai mult ca sigur că au cunoscut bine această lege, confruntăm în prezent.” Şi modul de manifestare al
dar s-au bazat pe forţa financiară şi solidaritatea lor oamenilor este asemănător cu cel din lunile şi anii
şi pe lipsa de solidaritate a restului omenirii, fiind de după crahul din 1929: un sentiment de uimire şi
siguri, be baza experienţei istorice că, odată ajunsă şoc, urmat de furie, mânie şi nervi, toate îndreptate
criza la apogeu, vor avea suficeinte pârgii să către centrele financiare. Însă ce folos că lumea a
profite la maximum de prăbuşirea economică, uitat, cum suntem convinşi că va uita din nou dacă
politică şi financiară a lumii controlate de ei şi de nu se va ridica o forţă spirituală puternică şi
noul ciclu de creştere economică în care va trebui credibilă care să arunce la gunoi toate gogoşile pe
să intre lumea post-criză. care le bagă pe gât oamenilor acestei planete cei
care trăiesc de pe urma acestor gogoşi, care ştiu să
La fel ca în 1929, bancherii au fost la originea
le umfle până pleznesc şi le reclădesc din nou cu
declanşării crizei financiare începute în 2007 în
sudoarea şi buna credinţă a celorlalţi, însă doar în
SUA şi devenită, treptat-treptat, Marea Criză avantajul lor excepţional.
Financiară Mondială. Acest lucru l-a remarcat şi
analistul politic Cristian Pârvulescu care, într-un Ceea ce este altfel la Marea Criză Financiară
articol din Bursa spunea: „Asezaţi în fruntea Mondială faţă de Marea Criză din 1929-1933 este
ierarhiei sociale a capitalismului triumfător, apăraţi faptul că datorită globalizării pieţelor şi
de paraşutele lor de aur, dispunând după bunul plac economiilor, nu numai instituţiile financiare au
de stock-option, bancherii (bancherii internaţionali, ajuns, datorită mărimii, intensităţii şi acuităţii
fireşte - n.n.) nu suferă alături de ceilalţi muritori. problemelor, „să se mănânce între ele”, ci şi
Criza financiară pe care au declanşat-o nu îi statele. Se vorbeşte acum şi în perimetrul financiar
afectează. Reprezentanţii cei mai înverşunaţi ai de o „nouă ordine financiară”, care probabil va fi
mitului pieţei pe care l-au transformat într-o mult mai adecvată ţelului construirii noii ordini
ideologie dominantă, dar bine camuflată într-o aşa mondiale, ţel declarat încă din a doua jumătate a
zisă teorie economică, bancherii au devenit secolului trecut de artizanii globalizării lumii. Le
maeştrii ai capitalismului financiar – flancaţi, rămâne istoricilor să realizeze întreaga
pentru mai multă credibilitate, de «cărturari» documentaţie a celor două fenomene mondiale cu
laureaţi cu premii Nobel (sic! – n.n.) – au consacrat impacturi majore în direcţionarea puterii în cele
cultul pieţei şi dereglementării. De aceea, ura faţă două secole consecutive prin intermediul crizelor
de Keynes a devenit – ca în orice fundamentalism financiare globalizate.
– o obligaţie de cult.” (Bursa, 2009).
Există similitudini izbitoare între criza declanşată Bibliografie
în 2007 şi criza din 1929 în privinţa modului de
programare, declanşare, gestionare şi finalizare. În Hobsbawm E. 1998. Secolul extremelor, Editura Lider,
primul rând, ambele au fost „iniţiate” în SUA. În al Bucureşti.
doilea rând, în ambele cazuri o criză a pieţelor de Marx K. & Engels F. 1998. Manifestul Partidului
credit se află în centrul poveştii. Este vorba de Comunist, Editura Nemira, Bucureşti.
aceeaşi metodă a creşterii preţurilor la imobiliare Pike A. 1871. Morala şi dogma, p. 190.
pe calea speculaţiei (cumpărarea şi vânzarea de
active în câştig) susţinută prin supraîndatorarea Harvey D. 1989. The Condition of Postmodernity,
Oxford, Basil Blackwell.
populaţiei. Are loc astfel o creştere falsă de valoare
care, mai devreme sau mai târziu, este suportată de Bloy L. 1993. Sângele săracului, în Mântuirea prin
cei supraîndatoraţi pe calea pierderilor suferite. evrei, Institutul European, Iaşi, 1993.
Similitudinea este recunoscută de mulţi, printre * * * 2006. Dicţionar de ştiinţe economice, Editura Arc,
care şi John Thain, preşedinte şi director executiv Chişinău, 2006.
al Merrill Linch care, în cadrul unei conferinţe din
* * * 2009. Cotidianul Bursa din 26.03.2009.
noiembrie 2009 spunea că „ar trebui să ne
întoarcem în timp, în jurul anilor 1929, pentru a

11