Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • +daniel, MMB, Relatiile Stat-Biserica in Romania

    Uploaded by

    Prajanu Ionut
    5 views6 pages
    IPS Daniel Ciobotea, in vol. libertatea religioasa in context romanesc si european 2005

    Original Title

    +Daniel, MMB, Relatiile stat-biserica in Romania

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    IPS Daniel Ciobotea, in vol. libertatea religioasa in context romanesc si european 2005

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    5 views6 pages

    +daniel, MMB, Relatiile Stat-Biserica in Romania

    Uploaded by

    Prajanu Ionut
    IPS Daniel Ciobotea, in vol. libertatea religioasa in context romanesc si european 2005

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 6
    yn OTD ee: 3 oménta Euros Ather tate celi > =a Ministerul Culturii si Cultelor Asociatia National pentru Apararea Libertatii Secretariatul de Stat pentru Culte Religioase ,,Constiinja si Libertate” LIBERTATEA RELIGIOASA iN CONTEXT ROMANESC SIT EUROPEAN Simpozion international, Bucuresti, 12-13 septembrie 2005 - ACTA - Editie ingrijita de: lect. dr. Adrian LEMENI dr. Florin FRUNZA gi Viorel DIMA RELATIILE STAT — BISERICA iN ROMANIA Traditie si actualitate + DANIEL Mitropolitul Moldovei si Bucovinei Traditie bizantina adaptata la realitatile romAnesti in mod traditional, relafiile dintre Biserica - Stat in farile majoritar ortodoxe au urmat principiul bizantin_al_simfoniei, adic& al armonici, al infelegerii si cooperarii dintre doud institutii distincte: una spirituald si alta politicd, pe care le unea insd viata social comuni a credinciosilor Bisericii si a cetatenilor Statului. Totusi, in Tarile Romane simfonia din Imperiul Bizantin a fost adaptat’ la realitatile Principatelor si apoi ale Statului Roman modem, influentat de spiritul occidental secularizat. in plus, simfonia Biserica-Stat n-a fost niciodata simetrica in sensul de egalitate de forte similare, ci mai totdeauna asimetrica si denivelatd. Biserica se ruga permanent pentru Stat, iar adesea ea se si ruga de Stat, ca sa o ajute. Statul, la randul sau, sprijinea Biserica, dar era si tentat adesea sd aserveasca Biserica. Oricum, in viata poporului roman, Biserica Ortodoxd n-a fost niciodata un rival sau u urent real al Statului, ci spatiul in care lumea trecdtoare a pamAntului se intalneste cu impératia vesnic& a cerului, arcul dintre ,,arsita” zilei de acum gi speranta zilei de apoi. in acest sens, in toati 4 istoria ei, simfonia dinte Bisericd si Stat a fost marcata de tensiunea dintre ideal si insuficien; ntre traditia continuitatii si tendinfa i innoirii. J Actualitatea complexa si dinamica Constitujia Romaniei din 2003, ca si cea din 1991, defineste relatia Stat- Biseric& sau mai precis relatia Stat-Culte (art. 29), folosind termenii urmatori: Cultele religioase sunt libere s& se organizeze potrivit statutelor proprii, in conditiile legii; Cultele religioase sunt autonome faja de Stat si se bucura de eRTATEA RELIGIOASS J. maa - 9, alin. 5). 4 an iin orfelinate” (att 29, De in azile §' 9 ul din partea acestuia rezum, 4, stat si sprijim a . - Bisericii inca de la inceputul primelor sta. fV-lea. ae, ae ‘a autonomiei Bisericii fata de Stat, ol s intensitateg DSE sade at Bisericii au variat de la un principe-domnitor i atre Sti 4 a. ae ais alta, astfel incdt existau mari deosebiri intre mody A D Biserica domnitorul Stefan cel Mare si Sfant (sec. XV), care a sport Sane $n comparatie cu domnitorul Alexandru Ioan Cuza, care averile manistirilor, Se ae ‘ secularizat sau etatizat averile manastiresti (sec. XIX), asigurand totusi sala. sprijinul acestuia, inc le, in penitenciare, : ae ‘Autonomia Bisericit fat d fapt, traditia coexistentel Statului $t i edievale din secolul.al spriji ta altul si de la 0 epoc rizarea clerului. Traditia autonomiei Bisericii fata Bisericd a fost mentinut& intr-o forma minimala chiar si in timpul regimului comunist, intrucat Constitutia Republicii Populare Romane sau a Republicii de Stat si a sprijinului Statului fara de Socialiste Roménia nu prevedea expres o separatie intre Stat si Biserica’, iar Statul acorda un sprijin financiar minimal pentru salariile preotilor. Desigur, autonomia cultelor in regimul comunist era foarte limitatd, iar controlul Statului asupra cultelor era opresiv, deoarece ateismul era ideologie ear de te Studii recente arati ci niciodata Biserica n-a fost deplin autonom a ease Md hanes - - sihiai material suficient de consistenti si sprijinul Statului roman?. Aceasta situatie s° Perpetueaza si astizi, mai ales datoriti cri " . torita crizei i statului fata de cultele religioase, st PAG oo 1989, nu se datoreacdnumai tradition py comsttutia Romaniei de dur Ponderea traditiei conteaza mai ifiei, ci si realitatii actuale concrete. Totus 3 mai mult decat situatia economicd, in acest se" multiseculare, ' i aeae Sa Vezi Dr. Adrian Lemeni, Dr. Fly edifia alla, Editura pen ot 5 sofa Ta, Editors Bizani, Bucureegr et S20 Tonia we etee orgs Brae eH 20055, 1p ons ata religions in Rom” lemira, Bucuresti, 2005, p, cea O88 Siig 78 Si pp, 68-90, Politica in R, . LIBERTATEA RELIGIOASA _15 Insa traditia aceasta de sustinere a Bisericii de cAtre Stat insemneaza si o recunoastere constant de ciitre Stat a rolului pe care Biserica I-a jucat de-a Jungul timpului in viata unui popor, in promovarea limbii $i culturii nationale, in viata spirituala si sociala a unui Stat. in acest sens, in Romania, proiectul noii Legi privind libertatea religioasé $i regimul general al cultelor pleac& de la premisa de bazi a recunoasterii de c&tre Stat a rolului pozitiv al cultelor in viata societatii romanesti: »Statul roman recunoaste cultelor rolul spiritual, educational, social- caritativ, cultural si de parteneri sociali, precum si statutul acestora de factori ai pacii sociale” (art. 7, alin. 1). Statul roman recunoaste rolul important al Bisericii Ortodoxe Roméne si al celorlalte Biserici si Culte recunoscute, in istoria nationala a Roméniei si in viata societafii romdanesti (art. 7, alin. 2). Cultele recunoscute sunt persoane juridice de utilitate publica. Ele se organizeazé: $i functioneazd in baza prevederilor constitutionale si ale prezentei legi, in mod autonom, potrivit propriilor statute (art. 8, alin. 1). Ca urmare a acestei atitudini, 0 not& deosebiti in noul proiect de Lege a cultelor este posibilitatea parteneriatelor sociale de interes comun incheiate intre Stat si Bisericd sau Culte (art. 9, alin. 5). in acest sens, se trece de la simpla respectare a libertiii religioase si a autonomiei cultelor la cooperarea - parteneriat social dintre Stat si Biseric& in viata societatii romanesti. Tot in aceastA perspectiva se mentioneaza si faptul cA Statul sprijind activitatea Cultelor ca furnizor de servicii sociale (art. 10, alin. 6). Aceste accente noi privind cooperarea dintre Stat si Bisericd in domeniul viefii sociale se explicd nu numai prin increderea de care se bucura Biserica in randurile populatiei Roméniei, romani fiind unul dintre popoarele cele mai religioase ale Europei, ci gi prin nevoia de a face fata multor probleme de ordin Social: s&racia, sAndtatea precar’ a populatiei, migratia, somajul, ajutorarea bitranilor, a copiilor, a persoanelor defavorizate etc, Desigur, toate aceste probleme ale societitii romAnesti nu sunt numai Probleme sociale ale Statului, ci $i probleme pastorale ale Bisericii sau ale cultelor religioase. : Cu alte cuvinte, libertatea ~ autonomia cultelor si egalitatea cultelor Teligioase fata de Stat nu exclude coresponsabilitatea si cooperarea lor cu Statul, in tezolvarea problemelor majore si urgente ale societitii romanesti actuale. tia trebule jnteleasd ca fiind un proces Fs u hic tradi ee Q iar nu s i d | de baza, tar impla copiere , 4 fn acest sens, ? ie fata de princip™ ‘fidelittptt creatoare trecut. ; ; modele ee mul social $i religios cere un efort Dor Pentru 0 cons, Pluralisi a chiar 0 cooperare 4 lor in actiuni de interes comun, intre cul aes Romaniei se precizeaza c& .,in relafiile dintre culte sunt in nae ijloace, acte sau actiuni de invrajbire religioasé” (art, 29, , ee noi Legi a cultelor acelasi Poppe eek completit « formularea: ,,Raporturile dintre culte se desfasoara pe baza intelegerii respectului reciproc (att. 13, alin. 1). Proiectul noii Legi a cultelor precizeazi, de asemenea, ci liber: cultelor religioase este asociati cu obligatia acestora ,,sd respecte Constity si legile tdrii i sa nu aducd atingere sigurangei nationale, ordinii, sci moralei publice, precum si drepturilor si libertatilor fundamentale ale om (art. 5, alin. 3). importanti deosebita este acordat& in proiectul noii Legi a cultelor invaydméntului religios si teologic organizat de culte si sprijinit de Stat (2° 32:35), in plus, este mentionata si posibilitatea organizérii unui invatin-= oe de toate gradele si formele, in condifiile legii invatiméntulu nation! ee ae ee de fapt, recunoasterea roluli poz fiei. $i aici se vede legatura dintre traditi° actualitate, dintre experi - ‘perient e : _ ‘ : de aplicares sccatie | Smaauagcataooe ner fOr: noi Este de remarcat of experienta romaneasca ee noii Legi a cultelor nu s-a limitat oe * i i q ANub i F veal in care tlm, finnd cont si de nee on comteRtUL internation®! europe : a ae . internationale la care Roman necesitatea concordantei noii Legi ° trata a Faptul c& acest proiect ee ie (Cf. art. 1, alin.1). in Romania, ¢ st elaborat i osc fait, 2 SL i in consultare cu cultele rec institugii (ministere) i seSratonalt in domeniu, precum si © diferit® complex, necesar gj ee Tomin a constituit un proces. °° Coneluzij ALE a noii Le bine definite st my ed

    You might also like