FUNDAMENTE ALE RELATIEI DINTRE BISERICA SI STAT Leet. dr. Adrian LEMENI \Neutralitatea Statului fralitatea Statului in raport cu religia nu inseamn& conturarea unui iedice asumarea si exersarea vViefii religioase. Pretentia neutrali- te obiectiva-abstracta poate favoriza optiunea pentru o atitudine muie sa fie relationata cu viata, cu evenimentele concrete care se deruleaza in interiorul societatii. Neutralitatea esupune ca Statul nu poate fi instrumentalizat de or privilegii sau discriminari in raport cu ‘eontemporand se crede ci marturisires ‘opfiuni religioase, inseamna pierderea sau deoarece neutralitatea este inteleasi in & perfect fati de orice presupune o experienti a infeleasd ca non-discriminare realizeazi o since ale Bisericii gi ale Statului, nu o laicitate intre Biseric& si Stat. Separarea dintre spatiul lao sciziune a comportamentului. toare distruge unitatea de a gandi n si facem in spatiul public pentru fiinfele umane este care angajeazi intreaga rt i tocmai pentru cd erste accent314 LIBERTATEA IOASA fept:statul se declard neutru gi liberal, in realitate el este ateu, $eoala se destang fapt: st lated, in realtate ea este fir Dumnezeu. A respinge tn privat viata religions; Sea declara implicit c& religia nu are valoare, pentru cf cea ce are c ; aces pentru o societate este recunoscut in spatiul public. Muli dintre eae nostri trebuie sii constate ci Iucrurile care wee mt penty ei sunt privite cu indiferent de spatiul public, o indiferenta care Ii se pare ostltate, Regimul nostru politic se bazeaza pe separatii. $i mu ne putem impiedica , tenes Libertatea asumati ca responsabilitate proprietate. O libertate care se afirma in al este doar un apendice al proprietifi. Referitor la aceas Pierre Manent afi in locul unei puteri laice separate de opinie, neutra intre opinii se aches putere statal si social care aproba activ, care imbritiseaza cAlduros toate opiniile, toate modurile de viata... Fiecare est ... Ideea stig de cauza fai de ideca adevarului. Aceasta victorie a Inyingand - sau absorbind - adevarul, libertatea Biserica-Stat intre laicism si relativism, unit, yolum coordonat de Miruna wins cA identitatea Europei-adi ticii gi c& aceasta laicitate i abordare se poate spune ci eu 0 conceptie specifics despre societitii, potrivit careia instituiile in istorie distnctia inte religie si316 LIBERTATEA RELIGIOASA Libertatea ca drept egal cu al semenului-cadru de diminuare . cdutarii binelui comun Modernitatea separd binele de lege in efortul de a se emancipa de sup religia autortard, Pentru o gindire traditionala legea era asoeialf cu binele, jay Tibertatea insemna o conformitate cu natura binelui. Libertatea nu era infeleasa cao capacitate de a inventa gi de a opta pentru un bine particular, ©! presupunea un fort de a implini adevarata naturd a binelui. Pentru constiinfa modemititii este limpede c& fiecare are dreptul si-si caute propriul bine intro manierd in care semenul nu poate fi constrans in opfiunile si aspirafiile particulare, Lipsa de restrifionare a propriilor c&utiri legitimeaz orice demers particular pentry dobandirea libertifii personale. Egalizarea libertatilor personale si ale semenuli, prin legitimarea tuturor opfiunilor relativizeaza statutul binelui. Revendicarea binelui comun nu mai este o urgent, in condifiile in care exist& o paleta larg de opfiuni particulare. Binele obiectiv nu mai poate fi o expresie a legii din moment ce libertatea semenului devine o alternativa rezonabil& la optiunea personal care se revendic din binele comun. ,,Pe misuri ce recunoastem $i afirmim egalitatea si asemanarea oamenilor, libertatea egalului meu cap&tA tot mai mult autoritate fn fata mea. in consecinta, daca binele meu nu poate fi lege pentru el, va mai mane el o exigent’ imperioasa pentru mine? El nu mai e decat binele meu. De ce care si nu abandonez sau s& nu tratez cu usurint& ceea ce cel de Hing mine, egalul meu, semenul meu, are dreptul de a ignora? Dreptul fiecdruia de a-si cuta propriul bine devine dreptul, adic& autorizatia de a nu-] cduta. Pe cai subtile $i indirecte in mod irezistibil, aceast4 autorizare seamana tot mai mult cu o sugestie, transformata repede in porunca, ea avand in orice caz efectele unei porunci. Legea cea noua jfi ingaduie mai intai si fii indiferent fafa de toate bunurile care constituie obiectul ciutirii umane si chiar fati de adevar, care este primul dintre aceste bunuri”.° Atitudinea eshatologici a crestinului in raport cu puterea seculari Versetul consemnat la Matei 22, 21 ,,Dati Cezarului cele ce sunt ale Cezarului si lui Dumnezeu cele ce sunt ale lui Dumnezeu” este considerat temeiul recompusa, Biserica este locul unui sens ce urmeaz a fi gisit, nu care trebuie primit’. Ibidem, p. 187. * Pierre Manent, Cetatea omului, Ed. Babel, Bucuresti, 1998. eeeLIBERTATEA RELIGIOASA_317 blic al separarii clare intre Biserica sj Puterea seculara. Interpretarea aces! E a acestui yerset a condus fie la atitudini consider, h itu ate fataliste ale crestinilor in fi regimuri politice, justificindu-se anumite comp fondatoare ale unei separari radicale ale Biser fata diferitelor romisuri, fie a generat principii : icii fata de Stat. Evanghelia ins precizeazi competentele distincte ale Bisericii si ale Statului, Vocatiile specifice in interiorul c&rora crestinul trebuie s: $i stabileasca Prioritatile in fidelitate fata de propria invafatura de credinta. Acest verset nu inseamn nici fatalism in fata Statului, nici separare radical& pind la opozitie a Statului fata de Biserica Crestinismul prezinta o articulare dinamicd a istoriei cu eshatologia. dentitatea crestinului in lume exprimatg prin conditia pel lerinului, a instrainarii duhul acestui veac, permite sesizarea adevaratei atitudini a crestinului cu autoritafile politice. Sf. Apostol Pavel le scria evreilor »Nu avem are” (Evrei 13, 14). instrainarea fata de dubul lumii nu inseamna uterii politice, ci permite o bund asezare a crestinului in raport it” nu inseamné un efort de a alinia institutia Bisericii. Crestinul ra patimilor si transfigureze in el istoriei, ci prin asumarea ei. este adevaratul sdu temei si state in realitatea concretd de puterea seculara nu este tologic al societitii care poate wului cu autoritatile nu este o martiricd. Urmasul lui Hristos 1¢ analogia dintre lerusalismuleutta pot ar inplie snaint faith,