Professional Documents
Culture Documents
Redactarea 1
Iulie 2010
MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI TURISMULUI
MDRT
Redactarea I
Elaborat de:
UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ŞI URBANISM “ION MINCU”
Colaborator:
INCERC Bucureşti
Avizat de:
CAPITOLUL I
DISPOZIŢII GENERALE
1
Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente
Redactarea 1
3. Terminologie
2
Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente
Redactarea 1
1
http://ro.wikipedia.org/wiki/Mulci
3
Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente
Redactarea 1
4.1. Din punct de vedere al alcătuirii generale a acoperişurilor verzi se mai pot
face următoarele aprecieri generale:
4.1.4. Învelitorile care reprezintă suportul straturilor vegetale pot fi din lemn,
ceramică, beton, metal, fibrociment,
4
Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente
Redactarea 1
5
Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente
Redactarea 1
5.1. Stratul vegetal. Acest strat este diferit, în funcţie de tipul de acoperiş
verde: extensiv, semi-extensiv, intensiv.
2
Plantele cresc oricum în crăpături, rosturi, mai ales acolo unde protecţia hidroizolaţiei este realizată
din pietriş de râu care nu a fost în prealabil spălat.
6
Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente
Redactarea 1
Muşchi:
- pot fi folosiţi în zone cu umiditate mare în aer
- adăugaţi în substraturi subţiri pot asigura acumularea de materie
organică, pregătind locuri optime pentru germinarea seminţelor
- pot coloniza zone pe care nu se extind alte specii în condiţiile unei
amenajări extensive, pe substraturi foarte subţiri
- menţin umiditatea în sol
Ferigi:
sunt plante erbacee, cu rizom, fără flori, al căror efect decorativ îl constituie
frunzele
- au pretenţii scăzute faţă de lumină
- în general nu sunt adaptate să suporte condiţiile de umiditate scăzută şi
temperaturi ridicate din amenajările pe acoperiş
- există câteva specii care pot supravieţui în condiţii de umiditate scăzută,
dar în locuri umbrite sau altele întâlnite în crăpăturile pereţilor construcţiilor
vechi
7
Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente
Redactarea 1
Notă: Arborii de talie mică sau cultivarurile dwarf ale unor specii de talie mare sau
de conifere se recomandă a fi crescute în containere sau pe substraturi
profunde.
8
Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente
Redactarea 1
Notă: Cerinţele plantelor faţă de elementele nutritive din sol sau ph pot fi
corectate prin fertilizări sau diferite amendamente.
Notă: Pentru speciile lemnoase este necesar ca solul să aibă un drenaj bun,
pentru a se asigura maturarea lemnului şi rezistenţa la ger.
9
Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente
Redactarea 1
Notă: În substraturile de cultură de natură organică, faza solidă este mai puţin
reprezentată ca în sol, aceasta permiţând ca într-un volum de substrat să
existe un spaţiu disponibil pt. apă şi aer mai mare faţă de acelaşi volum în
sol.
10
Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente
Redactarea 1
– climatul regiunii
– microclimatul local
– precipitaţiile anuale
– perioadele de secetă
– perioadele de ger
– direcţia şi viteza vântului dominant
– turbioane şi curenţi de aer
– expunerea la şi nivelul însoririi
– gradul de reflexie a luminii al suprafeţelor înconjurătoare
– gradul de reflexie a căldurii datorat suprafeţelor construite înconjurătoare
– tipul şi proporţia de gaze şi emisii poluante
11
Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente
Redactarea 1
5.3.1.3 Dimensiunea orificiilor din stratul filtrant sunt cuprinse între 0,06mm şi
0,2mm (considerând că 90% din substrat este reţinut de filtru şi doar 10%
poate traversa filtrul).
5.3.1.4 Membranele din ţesături geotextile trebuie suprapuse (ca orice membrane)
10cm una peste cealaltă. Perimetral se ridică până la limita substratului,
asigurând filtrarea şi pe laterală, până la stratul vegetal.
Membranele filtrante nu trebuie să rămână expuse intemperiilor sau
neprotejate un timp mai îndelungat decât cel prevăzut de producătorul de
sistem.
Nota 1: Utilizarea unui produs sau a altuia are implicaţii în ceea ce priveşte
funcţiunea de bază (aceea de dren) precum şi în ceea ce priveşte calculul
încărcării planşeului.
Nota 3: Dacă stratul drenant este realizat din spărturi cu muchii ascuţite sau din
plăci rigide, este necesară prevederea unui strat de protecţie a
hidroizolaţiei dacă aceasta are şi rol de barieră împotriva rădăcinilor.
12
Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente
Redactarea 1
5.4.2 Materialele care realizează stratul drenant trebuie să fie permeabile la apă.
Trebuie luată în considerare posibilitatea erodării în timp a agregatelor.
Există posibilitatea calculării performanţei stratului drenant, folosind
următoarea relaţie:
A× C × q
q’ = măsurat în l/(s x m)
b
unde :
q’ = volumul în l/(s x m)
A = suprafaţa de pe care trebuie scursă apa
C = valoarea de referinţă a coeficientului de debit
q = intensitatea maximă a ploii în l/(s x m2), definită conform normelor
b = lăţimea calculată a pantei de scurgere
13
Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente
Redactarea 1
5.4.5 Retenţia de apă se face prin substratul vegetal dar se poate completa cu:
− stocare într-un strat (plăci sau rogojini ) special pentru retenţia de apă, în
legătură cu substratul;
− stocare în stratul drenant, dacă acesta este realizat din agregate cu pori
deschişi, din agregate granulare de dimensiuni diferite sau din plăci
prefabricate speciale pentru drenare şi stocare a apei;
− stocare în stratul drenant prin prevederea de plăci cu geometrie specială
care asigură retenţia de apă pe întreaga suprafaţă;
− stocare în straturi speciale
14
Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente
Redactarea 1
5.5.3 O barieră împotriva rădăcinilor care şi-a dovedit eficienţa în timp este
reprezentată de o şapă armată (minimum 40mm) compactă sau protejată
împotriva carbonatării. Sistemul se utilizează şi astăzi cu succes.
5.5.4 Barierele contra rădăcinilor sunt realizate de pelicule, mase de şpaclu sau
membrane speciale:
- Pelicule:
- PVC lichid (0,8mm)
- Mase de şpaclu:
- poliuretan lichid (2 – 3mm), pulverizat
- răşini cu inserţii de fibre poliesterice (1,5 – 2mm), rolate
- Membrane
- mase plastice (1 – 2mm):
PVC plasticizat, compatibil sau nu cu bitumul
poliolefine termoplastice (TPO),
polietilenă (PE),
etilen-propylen-dien-monomer (EPDM) cu inserţie de
ţesătură de fibră de sticlă sau poliester
răşini poliesterice cu inserţii de fibre poliesterice
combinaţii ale celor de mai sus
15
Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente
Redactarea 1
5.5.5 Este posibil să fie nevoie de prevederea unui strat de separare între
hidroizolaţie şi bariera împotriva rădăcinilor, dacă materialele constitutive
ale celor două straturi sunt incompatibile din punct de vedere chimic.
Materialele recomandate sunt filmul de polietilenă (0,15 – 0,30mm grosime)
şi împâsliturile din polipropilenă (2mm grosime)
5.5.6 Barierele contra rădăcinilor trebuie să fie rezistente (se face o diferenţiere
între tipurile de produse pentru învelitoarea extensivă şi intensivă, având în
vedere dificultatea accesului pentru reparaţie, înlocuire pe de o parte şi a
presiunii microbiologice pe care o reprezintă substratul) la sarcini
mecanice, termice, chimice, microbiologice.
16
Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente
Redactarea 1
3
În USA standardul ASTM E2400 - 06 Standard Guide for Selection, Installation, and Maintenance of
Plants for Green Roof Systems oferă principalele informaţii necesare pentru redactarea temei
(standardul, în rezumat, este prezentat în Anexa 4)
17
Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente
Redactarea 1
4
În USA determinarea încărcărilor permanente şi utile pe acoperişurile verzi se face conform
standardelor ASTM E2397 - 05 Standard Practice for Determination of Dead Loads and Live Loads
associated with Green Roof Systems şi ASTM E2399 - 05 Standard Test Method for Maximum Media
Density for Dead Load Analysis of Green Roof Systems. Textele, în rezumat, ale acestor standarde
sunt prezentate în Anexa 4.
18
Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente
Redactarea 1
5
Determinarea mai exactă a acumulării de apă în straturile de cultură se poate face conform
standardelor USA: ASTM E2398 - 05 Standard Test Method for Water Capture and Media Retention
of Geocomposite Drain Layers for Green Roof Systems şi ASTM E2396 - 05 Standard Test Method
for Saturated Water Permeability of Granular Drainage Media [Falling-Head Method] for Green Roof
Systems. Textele, în rezumat, ale acestor standarde sunt prezentate în Anexa 4.
19
Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente
Redactarea 1
20
Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente
Redactarea 1
21
Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente
Redactarea 1
6 Bill Retzlaff Wind Uplift of Green Roof Systems Final Report, March 12, 2009 Southern Illinois
University Edwardsville
22
Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente
Redactarea 1
23
Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente
Redactarea 1
pn = 1.35 gn + 1.5qk
unde
− gn este valoarea caracteristică a încărcării permanente (în kN/m2)
− qk este valoarea caracteristică a încărcării utile (în kN/m2)
24
Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente
Redactarea 1
unde
− gav este greutatea unitară a acoperişului verde care înglobează
elementele menţionate la 6.1.3.1.1.
Considerând, aşa cum s-a arătat la 6.1.3.1.2, că încărcarea utilă pe
acoperişul verde este egală cu cea pe acoperişul normal cu aceeaşi
destinaţie, sporul încărcării de proiectare este
pav 1.35( g n + g av ) + 1.5 qk
ρ av = =
pn 1.35 g n + 1.5 qk
În graficele următoare este arătat efectul încărcărilor suplimentare aduse
de straturile de cultură şi de vegetaţie în funcţie de tipul acestora pentru
acoperişuri cu diferite greutăţi proprii (gn) şi diferite încărcări utile (qk).
(a) (b)
(c)
Figura 1.Variaţia valorii de proiectare a sporului de încărcare pe planşeu
în funcţie de încărcarea utilă pe acoperiş
25
Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente
Redactarea 1
(a) (b)
Figura 2. 1 Variaţia valorii de proiectare a sporului de încărcare pe planşeu (ρav)
în funcţie de tipul vegetaţiei
26
Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente
Redactarea 1
(c)
Figura 2. 2 Variaţia valorii de proiectare a sporului de încărcare pe planşeu (ρav)
în funcţie de tipul vegetaţiei
27
Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente
Redactarea 1
Figura 3 Influenţa încărcărilor date de acoperişul verde asupra forţelor axiale de proiectare
în elementele verticale
Din figura 3 se reţin următoarele concluzii:
− În cazul vegetaţiei extensive sporul solicitărilor axiale este semnificativ
numai pentru elementele verticale ale ultimului nivel (cu valori între
15 ÷25%); pentru nivelurile inferioare, şi pentru fundaţii sporul de sarcină
verticală adus de acoperişul verde poate fi, în general, neglijat.
− În cazul vegetaţiei intensive cu greutatea maximă considerată, sporul
solicitărilor axiale este major pentru elementele verticale şi fundaţiile
clădirilor cu n =3 ÷ 4 niveluri; pentru clădirile mai înalte acest spor se
referă la un număr de 3 ÷ 4 niveluri sub acoperiş şi, de regulă, poate fi
neglijat pentru fundaţii (în special în cazul clădirilor foarte grele, cu
gn ≥ 1.3÷1.4 kN/m2).
În cazul vegetaţiei semi-intensive concluziile sunt similare celor
identificate în cazul încărcărilor aplicate direct pe planşeu.
28
Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente
Redactarea 1
mav =
Aniv
(g n + g av ) = Gniv + Gav
g g
unde gav se ia în funcţie de tipul de vegetaţie cu valorile de la S.3.1.1.
S d (T1 )
Aniv ( ng n + g av ) = d 1 (nGniv + Gav )
S (T )
Fb ,av =
g g
29
Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente
Redactarea 1
(a) (b)
Figura 4. 1 Variaţia sporului forţei tăietoare seismice de proiectare
în funcţie de tipul vegetaţiei şi de înălţimea clădirii
(c) (d)
Figura 4. 2 Variaţia sporului forţei tăietoare seismice de proiectare
în funcţie de tipul vegetaţiei şi de înălţimea clădirii
30
Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente
Redactarea 1
31
Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente
Redactarea 1
Notă: Pentru produsele folosite la acest tip de acoperiş este necesară efectuarea
de încercări privind clasele de performanţă la foc în condiţii de utilizare
finală, pentru fiecare caz în parte deoarece produsele nu sunt menţionate
în tabelul ”Produse pentru construcţii folosite ca învelitori de acoperiş
încadrate în clase de performanţă la foc exterior fără a fi nevoie să fie
încercate” publicat în Anexa 3 din „Regulamentul privind clasificarea şi
încadrarea produselor pentru construcţii pe baza performanţelor de
comportare la foc”.
7 Herman 2003 citat de Goya Ngan în Green Roof Policies: Tools for Encouraging Sustainable
Design, 2004
32
Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente
Redactarea 1
fapt poate afecta recepţia semnalului de telefonie mobilă dar este în acelaşi
timp un factor care diminuează riscul radiaţiilor electromagnetice asupra
sănătăţii oamenilor.
8 Connelly, M, Hodgson, M, Sound Transmission Loss on Green Roofs, Greening Rooftops for
33
Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente
Redactarea 1
7.1 În accepţia acestui ghid, acoperişul cu panta mai mare de 100 (18%) este
acoperişul la care trebuie luate măsuri de stabilizare a straturilor
componente ale alcătuirii acoperişului verde. Cu cât e panta mai mare, cu
atât pericolul de eroziune a substratului creşte şi trebuie asigurată protecţia
acestuia.
7.3 Primul strat hidroizolant trebuie nu doar lipit pe suport ci şi fixat mecanic, la
pas de 5 – 10cm.
9 Minke, 1982 citat de Brad Bass, Bas Baskaran în Evaluating Rooftop and Vertical Gardens as an
Adaptation Strategy for Urban Areas, în National Research Institute of Canada, contract NRCC-46737
34
Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente
Redactarea 1
7.4 Pentru hidroizolaţiile montate pe suport din lemn este necesară prevederea
unui strat de separare între suportul din lemn (astereala) şi hidroizolaţie.
Acest strat poate fi realizat din ţesătură de fibră de sticlă, împâslitură din
fibre poliesterice.
(1) agregate:
− dacă panta învelitorii este mai mică de 50 (8,8%) se pot utiliza oricare
produse
− dacă panta învelitorii este cuprinsă între 50 şi 150 (8,8% - 26,8%) se vor
prevedea straturi drenante realizate din agregate sparte
− dacă panta învelitorii este mai mare de 150 (26,8%) se vor utiliza
traverse sau grile care să asigure stabilitatea straturilor care formează
alcătuirea verde (strat drenant, substrat, strat vegetaţie)
(3) plăci:
se pot monta şi pe pante mai mari de 200 (36,4%), cu rosturi strânse şi
opritori la poală.
35
Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente
Redactarea 1
7.10 Substratul.
Poate fi realizat din materiale neconsolidate, foi sau împâslituri.
Materialele neconsolidate se montează în stare umedă şi se menţin în
această stare până la plantarea stratului vegetal.
Stabilitatea amestecurilor de materiale neconsolidate poate fi asigurată
dacă proporţia de substanţe organice nu depăşeşte 30% din volumul total
al substratului.
La pante peste 200 (36,4%) este necesară stabilizarea substratului cu
opritori la poală (ca şi în cazul straturilor drenante: a se vedea 7.8)
Substratul în foi este utilizat ca prim strat, peste care se aplică substratul
din materiale neconsolidate.
Împâsliturile se utilizează de asemenea ca strat suport sau strat intermediar
pentru substratul din materiale neconsolidate. Este necesar mai ales în
cazul substraturilor subţiri.
Pentru a stabiliza versanţii până la consolidarea acestora cu rădăcinile
plantelor, este recomandată prevederea unor plase sau ţesături care închid
între ochiuri elemente ale substratului.
7.11 Vegetaţia.
În cazul acoperişurilor verzi în pantă se pune problema tipului de vegetaţie
şi a modului de însămânţare a versanţilor acoperiţi. Tipul de acoperiş este
întotdeauna extensiv.
Plantele se pot însămânţa direct, pot fi plantaţi lăstari sau se pot prevedea
covoare vegetale 10 .
2003
36
Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente
Redactarea 1
Pentru asigurarea stabilităţii versanţilor plantaţi este de avut în vedere următoarea schem
Panta versantului Măsuri pentru stabilizarea substratului
≥ 100 - hidroizolaţie şi barieră contra rădăcinilor
- jgheaburi de poală ranforsate
≥ 150 - utilizarea de ţesături de asigurarea a stabilităţii substratului
≥ 200 - prevederea de elemente de asigurare a stabilităţii
- unidirecţional
- bidirecţional
- rasteruri din mase plastice
≥ 300 - utilizarea covoarelor vegetale precultivate
2003
37
Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente
Redactarea 1
Notă: aşa cum se vede şi în Anexa 5, în cazul învelitorilor plate de tip extensiv şi
semi-extensiv se poate opta pentru elemente de tip cutie care se montează pe
o hidroizolaţie protejată, în care sunt prevăzute şi plantele. Cutia are orificii de
evacuare a apei pe hidroizolaţie
38
Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente
Redactarea 1
(1) Costurile unui acoperiş verde sunt mai mari decât cele ale acoperişului
normal datorită costurilor suplimentare generate de materialele folosite
şi de manopera specializată.
12Peck, Steven & Kuhn, Monica: " Design Guidelines for Green Roofs ", Ontario Association of
Architects. Peck, Steven, Callaghan, Chris & Kuhn, Monica: " Greenbacks from green roofs: forging a
new industry in Ccanada " Canada Mortgage and Housing Corporation, March 1999
39
Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente
Redactarea 1
10.2 Întreţinere
Întreţinerea unui acoperiş verde presupune parcurgerea a două etape
distincte:
(1) întreţinerea după plantare, care poate dura până la doi ani, în care are
loc procesul de consolidare a plantelor. Este o perioadă în care substratul
trebuie să rămână în permanenţă umed. Este mai ales cazul acoperişurilor
extensive, unde u fost utilizate seminţe şi eventual lăstari pulverizaţi cu
mulci pe suport.
(2) întreţinerea pe perioada de serviciu a acoperişului verde, care
presupune cel puţin o dată pe an inspecţia şi plivirea plantelor uscate sau a
buruienilor în cazul acoperişurilor semi-intensive.
Acoperişurile terasă grădină intensive necesită oricum o întreţinere
dedicată, în funcţie de utilizarea terasei respective şi care ţine cont de
plantele corespunzătoare fiecărui anotimp, de perioada lor de creştere,
înflorire etc, astfel încât în orice moment din an terasa respectivă să aibă
un aspect controlat.
40
Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente
Redactarea 1
13 Petrovici, R, Protecţia localităţilor împotriva riscurilor naturale şi antropice Ed. Universitară "I.Mincu"
Bucureşti, 2007
41
Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente
Redactarea 1
42
Tabel 1
Specii de ferigi care pot fi utilizate pt. acoperişuri verzi
Alte cerinţe
Curenţi aer
Rezistenţă
Adâncime
max. (cm)
Troficitate
Umiditate
Diametru
(sol+aer)
perioad-ă
Înălţime
Poluare
înflorire
Lumina
frunze
la ger
(cm)
(cm)
pH
Famila Polypodiaceae Specie autohtonă Soluri bine drenate; substrat
Frecvente în zona de
25 – 30
fibos; se înmulțește prin
25 - 30
5-15
1. Feriguță Ω Σ ∗∗∗ ● păduri stejar – etaj boreal rizomi (primăvara) sau prin
χ-m
Polypodium vulgare (erbacee perenă) în păduri, pe stâncării spori (toamna)
umbroase
Famila Aspleniaceae Specie autohtonă Soluri bine aprovizionate cu
2. ∗∗∗ φ Frecvente în zona de apă; pot crește pe
Strașnic păduri stejar – etaj boreal substraturi foarte subțiri
15 - 30
(erbacee în păduri, pe stâncării
15
5
perenă) crăpăturile pereților vechi)
se înmulțește prin spori
m
(toamna)
Legendă
43
Tabel 2
Specii de plante perene, suculente (crassulaceae) care supravieţuiesc pe substraturi subţiri (4-6 cm) ale acoperişurilor verzi
Adâncime
max. (cm)
Troficitate
Umiditate
Rezist. la
Diametru
(sol+aer)
perioadă
Înălţime
Poluare
înflorire
crt. denumire ştiinţifică) răspândire în ţară
Lumina
Curenţi
cerinţe
frunze
(cm)
(cm)
Alte
ger
aer
pH
Famila Crassulaceae Sp. autohtonă Soluri bine drenate; locuri însorite, călduroase pe
6,5 – 7,2
nedefinit
Frecventă din zona de stepă – etaj timpul verii. Înmul irea prin divizarea plantelor
5 - 15
V-VII
4-6
Iarbă de şoaldină Δ Ο ∗∗∗ ο
χ
1. fag, pe soluri scheletice, ziduri, mamă din primăvară până la mijlocul verii, sau
Sedum acre pietri , nisip prin semin e toamna sau primăvara
Famila Crassulaceae Sp. autohtonă Soluri bine drenate; locuri însorite, călduroase pe
6,5 – 7,2
nedefinit
2. Sporadică, din etaj gorun – etaj timpul verii. Înmul irea prin divizarea plantelor
5 - 20
VI-VII
4-6
ă
χ
Ο ∗∗∗ ο boreal, pe stâncării, pietri uri mamă din primăvară până la mijlocul verii, sau
Sedum album prin semin e toamna sau primăvara
Famila Crassulaceae Sp. autohtonă Soluri bine drenate; locuri însorite, călduroase pe
nedefinită
6,5 – 7,2
3. Frecventă din etaj fag – etaj timpul verii. Înmul irea prin semin e primăvara
VI - VII
5-15
4-6
oaldină aurie Ο ∗∗∗ ο subalpin, în locuri uscate, însorite, devreme, în răsadni e sau direct în câmp la
χ
Sedum hispanicum (plantă pietroase mijlocul verii
anuală - bisanuală)
Famila Crassulaceae Sp. autohtonă Soluri bine drenate; locuri însorite, călduroase pe
nedefinită
6,5 – 7,2
4. Rară, etaj gorun – etaj fag, pe timpul verii. Înmul irea prin divizarea plantelor
15 - 20
VI - VII
4-6 Ο ∗∗∗ ο stâncării, nisipuri, soluri scheletice mamă din primăvară până la mijlocul verii, sau
χ
Sedum rupestre prin semin e toamna sau primăvara
Famila Crassulaceae Sp. autohtonă Soluri bine drenate; locuri însorite, călduroase pe
nedefinită
6,5 – 7,2
5. Sporadică, zona păduri de stejar – timpul verii. Înmul irea prin divizarea plantelor
VI - VII
6-15
4-6
Ο ∗∗∗ ο etaj boreal, pe stâncării înierbate mamă din primăvară până la mijlocul verii, sau
χ
Sedum sexangulare ziduri, nisipuri, prin semin e toamna sau primăvara
Famila Crassulaceae Specie originară din Caucaz Soluri bine drenate; locuri însorite, călduroase pe
nedefinită
6,5 – 7,2
VI - VIII
4-6
Famila Crassulaceae Specie originară din zona montană a Soluri bine drenate; locuri însorite. Înmul irea prin
6,5 – 7,2
Până la
VIII - IX
20 - 50
Ο ∗∗∗ ο
Sempervivum tectorum
Famila Crassulaceae Specie autohtonă Soluri bine drenate; locuri însorite. Înmul irea prin
5,5 – 6,5
8. Sporadică, et. boreal – et. alpin, pe plantulele formate de planta mamă, vara
VII-IX
5-20
4-6
10
44
Tabel 3
Specii de plante perene, care supravieţuiesc pe substraturile cuprinse între 6 şi 10cm ale acoperişurilor verzi
Rezist. la
Adâncime
max. (cm)
Troficitate
Umiditate
crt. populară/ răspândire în ţară
Diametru
(sol+aer)
perioadă
Înălţime
Poluare
înflorire
Lumina
Curenţi
cerinţe
denumire ştiinţifică)
frunze
(cm)
(cm)
Alte
ger
aer
pH
Famila Caryophyllaceae Sp. autohtonă Soluri bine drenate; locuri însorite, pământuri u or alcaline. Se
6,5 –
Frecv., z.păd.stejar înmul e te prin semin e sau buta i
6-10
30 – 60
VI-VIII
1. Garofiţă de câmp Ω ∗∗∗ ο – et. fag, în paji ti
7,2
Dianthus carthusianorum
6
Famila Lamiaceae Sp. autohtonă Soluri bine drenate, în locuri însorite. Se înmul esc prin buta i sau prin
–
2. Frecv., et. alpin, în înrădăcinarea tulpinilor în cursul verii.
Cimbrişor Ω ∗∗∗ ο paji ti, pe stâncării,
VI-IX
6-10
6,5
7,2
grohoti uri
10
Thymus pulcherrimus
Famila Brassicaceae Sp. autohtonă, în et. Soluri bine drenate, locuri însorite. Se înmul e te prin buta i din plante
6,5 –
6-10
3. gorun – etaj fag, pe primăvara sau prin semin e toamna
Ciucuşoară IV-VI Ω ∗∗∗ ο stâncării înierbate
5-25
7,2
15
Alyssum montanum
Famila Rosaceae Sp. autohtonă, în et. Soluri bine drenate, se înmul e te prin semin e toamna sau prin
–
4. subalpin – et. alpin, fragmente de plante toamna sau primăvara
6-10
V - VIII
6,5
10-20
10-20
7,2
însorite
Famila Campanulaceae Sp. autohtonă, în Soluri bine drenate, umede; se înmul esc prin semin e toamna sau
6-10
calcifilă
7,2
VI - IX
10-40
m
stâncării calcaroase
30
Campanula carpatica
Legendă:
45
Tabel 4
Specii de plante cu bulbi, rizomi care pot fi utilizate pt. acoperişuri verzi
Adâncime
max. (cm)
Troficitate
Umiditate
Rezist. la
Diametru
(sol+aer)
perioadă
crt. populară/ răspândire în ţară
Înălţime
Poluare
înflorire
Lumina
Curenţi
cerinţe
frunze
(cm)
(cm)
Alte
ger
aer
pH
denumire ştiinţifică)
Famila Liliaceae Soluri bine drenate; locuri însorite, călduroase pe timpul verii
6,5 – 7,2
30 - 40
10 - 20
Specie Originară din Asia
IV - V
20
1. Lalea Ω ∗∗∗ ο Mică
Tulipa clusiana
Famila Liliaceae Soluri bine drenate; locuri însorite; înmul irea prin bulbi la
6,5 – 7,2
10 – 15
10 - 20
2. sfâr itul verii sau prin semin e toamna (se poate
IV - V
5-8
Muscari azureum ∗∗∗ ο autoînsămân a)
Famila Liliaceae Specie autohtonă Soluri bine drenate; locuri însorite; înmul irea prin bulbi la
6,5 – 7,2
20 - 30
10 - 12
10 - 20
VI - VII
3. Frecventă la marginea sfâr itul verii sau prin semin e toamna
χ-m
Ceapa ciorii ∗∗∗ ο pădurilor din zona de
Muscari comosum silvostepă – etaj gorun
Famila Alliaceae Specie autohtonă Soluri bine drenate; locuri însorite; înmul irea prin bulbi
6,5 – 7,2
VII - VIII
10 - 20
5-8
χ
Allium flavum tufări uri, locuri aride,
stâncoase
Famila Alliaceae Soluri bine drenate; locuri însorite; înmul irea prin bulbi
6,5 – 7,2
VI - VIII
10 - 20
5. planta i toamna
12-25
5-10
χ
∗∗∗ ο
Allium schoenoprasum
Famila Iridaceae Specie autohtonă Soluri bine drenate; locuri însorite; soluri u or alcaline;
10 - 15
10 - 20
6. Ο frecventă, zona de stepă înmul irea prin divizarea rizomilor toamna (la 3-4 ani)
IV - V
7,2
∗∗∗ ο
χ
Răţşoară – etajul gorun în paji ti
Iris pumilla însorite
Famila Iridaceae Specie originară din estul Soluri bine drenate; locuri însorite; soluri u or alcaline;
60 - 120
10 - 20
7. Ε zonei mediteraneene înmul irea prin divizarea rizomilor toamna (la 3-4 ani)
V - VI
χ-m
7,2
Stânjenei ∗∗∗ ο
Iris germanica
Famila Iridaceae Specie autohtonă, Soluri bine drenate; locuri însorite; soluri u or alcaline;
20 - 40
10 - 20
8. Ε frecventă în zona de înmul irea prin divizarea rizomilor toamna (la 3-4 ani).
V - VI
χ-m
7,2
46
Tabel 5
Specii de plante anuale care pot fi utilizate pentru acoperişuri verzi
Adâncime
max (cm)
Troficitate
Umiditate
Rezist. la
Diametru
(sol+aer)
perioadă
crt. populară/ răspândire în ţară
Înălţime
Poluare
înflorire
Lumina
Curenţi
cerinţe
frunze
(cm)
(cm)
Alte
ger
aer
denumire ştiinţifică)
pH
Famila Asteraceae Soluri bine drenate; locuri însorite, pământuri u oare,
Pământu
6,5 – 7,2
ri u oare
30 – 90
20 - 25
Vii - IX
Sp. originară din America de nisipoase
20
1. Lipscănoiaice, ocheşele Ω ∗∗∗ ο Nord
Coreopsis tinctoria
Famila Asteraceae Soluri bine drenate, substrat u or
6,5 – 7,2
30 – 40
20 - 25
Vii - IX
2. Sp. originară din Mexic
20
m
Cosmos, Mărăraş Ω ∗∗∗ ο
Cosmos sulphureus
Famila Asteraceae Sp. autohtonă, în zona de stepă Soluri bine drenate, substrat cu fertilitate medie - scăzută
6,5 – 7,2
30 – 70
20 - 25
Vii - IX
3. – etaj fag
20
Ω Π ∗∗∗ ο
χ
Albăstrele
Centaurea cyanus
Famila Soluri bine drenate, fertile
6,5 – 7,2
20 – 50
20 - 25
V - VIII
m
Chica voinicului Ω Ε ∗∗∗ ο mediteraneană
Nigella damascena
Familia Papaveraceae Sp. autohtonă, în zona de stepă Soluri bine drenate, u oare;
6,5 – 7,2
nisipoas
30 – 60
20 - 25
VI - VII
5. – etaj gorun
Locuri
45
χ
Mac cornut Ω ∗∗∗ ο
Glaucium flavum
Legendă
Caractere specie Ecologie
I – XII: lunile în care specia înfloreşte Umiditate (sol + aer)
Ω: frunze căzătoare χ - specie xerofilă (se poate dezvolta în condiţii de umiditate redusă în aer şi sol)
Δ: frunze persistente m – specie mezofilă (specii care se dezvoltă pe soluri bine aprovizionate cu apă, revene – reavăn-jilave şi în condiţii de umiditate suficientă în aer)
h – specii higrofile (se dezvoltă pe soluri umede, dar fără ca apa să stagneze, reavăn – jilave,reavăn – umede; de asemenea, în aer nec. condiţii de
umiditate)
H – higrofile (helofile: se dezvoltă pe soluri îmbibate cu apă, înmlăştinite)
Cerinţe substrat Rezistenţa la ger
ph: ∗∗∗ - specie rezistentă la îngheţ (poate suporta temperaturi sub -150C)
4,5 - specii extrem acidofile ∗∗- specie care poate suporta temperaturi între -5 - -150C
4,5 – 5,5 – specii acidofile ∗- specie care poate rezista la temperaturi între 0 - -50C
5,5 – 6,5 – specii slab acidofile
6,5 – 7,2 – specii neutrofile
7,2 - - specii bazifile
Troficitate Lumina
Μ - megatrofe: specii care se dezvoltă pe soluri cu troficitate foarte ridicată ● – specie de umbră
Ε - eutrofe: specii care necesită soluri cu troficitate mare ο - specie de lumină
Π- mezotrofe: specii care necesită soluri cu o troficitate mijlocie φ - specie fototolerantă (suportă diferite grade de umbrire)
Ο - oligotrofe: specii de soluri sărace
Σ- euritrofe : specii indiferente la gradul de troficitate al solului
47
Tabel 6
Specii de plante lemnoase care pot fi utilizate pentru acoperişuri verzi
Caractere specie Cerinţe substrat Ecologie Origine/ Recomandări
Nr. Sistematică (denumire populară/ răspândire în ţară
crt. denumire ştiinţifică)
Alte cerinţe
Curenţi aer
Rezistenţă
Adâncime
max. (cm)
Troficitate
Umiditate
Diametru
(sol+aer)
perioadă
Înălţime
Poluare
înflorire
Lumina
frunze
la ger
(cm)
(cm)
pH
Famila Fabaceae Specie autohtonă Soluri bine drenate; cerinţe scăzute faţă de
4,5 - 6,5
calcifugă
(Leguminosae) Frecvenţă în zona de elemente nutritive; în plin soare.
20 - 25
V - VII
5 - 20
χ-m
1- 25
1. Grozamă Ω Ο ∗∗∗ ο păduri stejar – etaj fag Transplantarea poate să o afecteze.Înmulţirea prin
Genistella sagittalis (subarbust (până la 1200 m seminţe (toamna) sau butaşi (vara) din lăstari sau
târâtor) altitudine) ramuri parţial lignificat.
Specie alohtonă Bun pt. soluri sărace, uscate; necesită locuri
100- 300
100-300
Sensibil
25 – 30
Habitat
V - VI
2. Salcâm roşu (Am. de Nord) însorite; creşte bine pe orice substrat, dar bine
larg
Robinia hispida (arbust Ω ∗∗∗ ο drenat: înmulţire prin seminţe sau drajoni (toamna)
stolonifer)
Specie autohtonă Locuri însorite, soluri bine drenate, fertile (dar nu
30 – 150
4,5 – 5,5
pionieră
VI - VIII
20 - 25
3. Drob Frecvenţă în zona de supraîngrăşate). Transplantarea îl poate afecta.
χ m
150
Sp.
Cytisus nigricans (subarbust) Ω Ο ∗∗∗ ο stepă – etaj fag (până la Înmulţirea prin seminţe toamna sau butaşi vara
1200 m altitudine)
Specie autohtonă În plin soare, soluri bine drenate, fertilitate medie.
4. Drobiţă Frecvenţă în zona de Înmulţirea prin seminţe (toamna) sau butaşi (vara)
20 - 25
Vi - VII
4,5 - 6
10–60
(150)
(150)
χ m
Genista tinctoria (subarbust) Ω Ο ∗∗∗ ο păduri stejar – etaj fag din lăstari sau ramuri parţial lignificat.
(până la 1200m altitudine)
Creştere
(30) 100
(30) 100
20 - 25
lentă
χ
Caragana frutex (arbust) Ω Ο ∗∗∗ ο
Legendă
Caractere specie Ecologie
I – XII: lunile în care specia înfloreşte Umiditate (sol + aer)
Ω: frunze căzătoare χ - specie xerofilă (se poate dezvolta în condiţii de umiditate redusă în aer şi sol)
Δ: frunze persistente m – specie mezofilă (specii care se dezvoltă pe soluri bine aprovizionate cu apă, revene – reavăn-jilave şi în condiţii de umiditate suficientă în aer)
h – specii higrofile (se dezvoltă pe soluri umede, dar fără ca apa să stagneze, reavăn – jilave,reavăn – umede; de asemenea, în aer nec. condiţii de
umiditate)
H – higrofile (helofile: se dezvoltă pe soluri îmbibate cu apă, înmlăştinite)
Cerinţe substrat Ecologie
ph: Rezistenţa la ger
4,5 - specii extrem acidofile ∗∗∗ - specie rezistentă la îngheţ (poate suporta temperaturi sub -150C)
4,5 – 5,5 – specii acidofile ∗∗- specie care poate suporta temperaturi între -5 - -150C
5,5 – 6,5 – specii slab acidofile ∗- specie care poate rezista la temperaturi între 0 - -50C
6,5 – 7,2 – specii neutrofile
7,2 - - specii bazifile
Troficitate Ecologie
Μ - megatrofe: specii care se dezvoltă pe soluri cu troficitate foarte Lumina
ridicată ● – specie de umbră
Ε - eutrofe: specii care necesită soluri cu troficitate mare ο - specie de lumină
Π- mezotrofe: specii care necesită soluri cu o troficitate mijlocie φ - specie fototolerantă (suportă diferite grade de umbrire)
Ο - oligotrofe: specii de soluri sărace
Σ- euritrofe : specii indiferente la gradul de troficitate al solului
48
Tabel 7
Caracteristicile principalelor componente care intră în alcătuirea substraturilor
49
Caracteristicile principalelor componente care intră în alcătuirea substraturilor
Componentul Caracterizare generală Greutate Porozitate Volum Apa Alte caracteristici
volumetrică(kg/m3) totală de aer (%) uşor
accesibilă
(%)
Scoarţa de răşinoase 360 pH 3,5 – 5
Muşchiul vegetal Măreşte gradul de permeabilitate a substratului (pt.
speciile care cer un regim de aera ie la nivelul
rădăcinilor)
Rumeguşul Subprodus al industriei de prelucrare a lemnului; pH ∠ 6
calităţile depind de speciile de la care provin. Folosit ca porozitate bună
mulci sau în componenţa substraturilor, după capacitate bună de reţinere a apei
compostare
Compostul din resturi Se obţine prin fermentaţie aerobă a deşeurilor Component cu acţiune antibiotică
menajere menajere, la care se adaugă o serie de amendamente Se poate folosi în proporţie de cel mult 20 %
Compostul forestier Produs organic ce poate substitui turba
Compostul din scoarţă de pH 5,5
plop
Fibre de lemn de 95 75 20 Densitate aparentă : 0,13
răşinoase (hortifibre) pH 5
contribuie la aerarea, structurarea şi îmbunătăţirea
capacităţii de drenaj a amestecurilor în substrat
se poate amesteca în substraturi pe bază de turbă
Compostul de rumeguş pH – variabil în funcţie de specie
porozitate şi capacitate de reţinere a apei bune
Compostul provenit din În substraturile de cultură ale unor arbuşti
cultura ciupercilor Există riscul d esalinitate excesivă, care se
diminuează în timp
Compostul din coji de Îşi menţine bine structura
orez
Reziduri din fibre de 95 58-60 Densitate aparentă : 0,13
cocos pH5,4 – 5,5
caracteristici fizice şi chimice asemănătoare turbei
oligotrofe; stabilitate ridicată, foarte uşor umectabilă,
îşi păstrează volumul, îşi menţine constantă
umiditatea; degradare lentă (5 – 20 ani)
Reziduuri provenite de la
fabrici de hârtie
Nisipul grosier Extras din cariere sau albiile râurilor 200 40 - 50 0-5 20 - 30 Măreşte gradul de afânare şi permeabilitate al
substratului
Uşurează reumectarea materialelor organice, asigură
stabilitatea caracterelor fizice
Densitate aparentă: 1,5 – 1,7
pH 4,0 – 8,5
Pietrişul Extras din cariere sau albiile râurilor Material cu stabilitate bună, utilizat pt. asigurarea
drenajului
Pouzzolanul Material de origine minerală, provenit din roci vulcanice 65 45 - 60 20 - 25 Ameliorează aerarea substraturilor, le conferă
cu structură alveolară stabilitatea caracteristicilor fizice
Densitate aparentă 0,7 – 1,0
pH 6,5
Tuful vulcanic Cenuşa vulcanică fină, ca zăcământ între roci vulcanice 60 Reţinere puternică a apei
Styromull – polistiren Produs sub formă de fulgi sau granule 20 -40 g/l Porozitate ridicată, capacitate redusă de reţinere a
expandat apei, pH neutru
În amestec de 1-2 m3 la 100 m2 poate servi la
structurarea şi permeabilizarea solurilor grele
50
Caracteristicile principalelor componente care intră în alcătuirea substraturilor
Perlit Provine din prelucrarea industrială a unor roci 120 - 200 90 -94 60 - 75 10 – 15 Densitate aparentă – 0,08 – 0,12
minerale, de origine vulcanică pH 7 – 7,5
Vermiculit Material de origine minerală, roci pe bază de silicaţi, 80 – 150 92 – 96 30 – 40 15 – 20 Densitate aparentă – 0,01 – 0,09
tratate termic şi expandate pH 6,0 – 9,5
Vata minerală Produs obţinut prin prelucrarea la temperaturi înalte 20 – 50 95 – 98 40 – 50 30 – 40 pH 7,0 – 9,5
a amestecului de roci vulcanice, calcaroase şi cocs
Argila expandată Material de origine minerală – minerale argiloase, 350 – 700 70 – 85 60-80 1–5 Densitatea aparentă : 0,3 – 0,7
granulat, expandat pH 6 – 8; ameliorează, în amestec, aerarea
substraturilor; are stabilitate fizică; se poate utiliza în
cultură hidroponică
51
Anexa 1
VegetaŃia României
Etaj altitudine 300 – 1300 m. a) subetaj gorun (300 – 600 m) gorun, carpen (centrul, N Ńării)
nemoral pe dealuri, în partea mijlocie a munŃilor • caracter suboceanic păduri de amestec – tei, carpen (S Ńării)
• Temp. medie anuală: 7,5-90C pe soluri uscate – gorun (2 subspecii)
• pp: 650 – 750 mm pe versanŃi umbriŃi – carpen, fag
• veri calde, umede pe versanŃi însoriŃi, în S, V – gorun, cer, gârniŃă
• ierni blânde la poale – stejar, carpen
în locuri umede - arin
prin defrişare s-au instalat pajişti secundare
a) subetaj fag (300 – 600 m) făgete montane
• caracter oceanic pinete (pe stâncării)
• Temp. medie anuală: 4-7,50C pe văi cu mult humus – frasin, paltin de munte
• pp: 750 – 1 100 mm pe prundiş – arin alb
• veri răcoroase, umede, cu nebulozitate la altitudini mari – molid în amestec cu fag
mare prin defrişare s-au instalat pajişti secundare
• ierni blânde
Etaj altitudine 1200 – 1750 m (în N) • rece, umedă molidiş
boreal altitudine 1300 – 1850 m (în S) • Temp. medie anuală: 4-20C molidiş cu muşchi de turbă
partea mijlocie şi superioară a munŃilor • pp: 1000 – 1200 mm în zone defrişate – pajişti secundare
Etaj MŃii Maramureşului, Rodnei, Călimani, Bucegi, • Foarte rece, umedă tufărişuri de jneapăn
subalpin Făgăraş, Parâng – Cindrel, łarcu – Godeanu, • Temp. medie anuală: 2→ - 0,50C rarişti cu molid, jneapăn
Retezat, • pp: peste 1200 mm pajişti
Ceahlău, Ciucaş, Apuseni buruienişuri înalte – pe grohotişuri umezite, în văi
Altitudine: 1750 – 1850m prin defrişarea jneapănului – pajişti, tufărişuri de
afin
Etaj Rodnei, Călimani • Foarte rece, umedă pajişti de ierburi scunde
alpin Făgăraş, Parâng – Cindrel, łarcu – Godeanu, • Temp. medie anuală: -2,5→ - 0,50C tufărişuri de arbuşti pitici
Retezat, • pp: 1300 - 1400 mm asociaŃii de plante în „pernuŃe”
Altitudine: 1750 – 1850m • vânturi puternice
Tabel cu arealul speciilor şi localizarea lor în condiŃiile climatului din România
(etajele de vegetaŃie)
56
Plante lemnoase – Liane
1. Akebia quinata 6. Lonicera japonica
2. Clematis x jackmanii 7. Parthenocissus inserta
3. Falopia baldschuanica 8. Parthenocissus quinquefolia
4. Hedera helix 9. Parthenocissus tricuspidata
5. Humulus lupulus 10. Wisteria sinensis
Plante erbacee
1. Acanthus balcanicus 37. Aster tripolium
2. Achillea clypeolata 38. Aubrieta columnae
3. Achillea millefolium 39. Begonia semperflorens
4. Achillea pannonica 40. Bellis perennis
5. Achillea setacea 41. Bergenia crassifolia
6. Adonis vernalis 42. Berteroa incana
7. Aegilops cylindrica 43. Brachypodium sylvaticum
8. Aegopodium podagraria 44. Bromus sterilis
9. Ageratum houstonianum 45. Bromus hordeaceus
10. Agropyron cristatum, 46. Bupleurum rotundifolium
subspecia Pectinatum 47. Calendula officinalis
11. Ajuga salicifolia 48. Calistephus chinensis
12. Ajuga reptans 49. Calluna vulgaris
13. Ajuga genevensis 50. Caltha palustris
14. Alcea rosea 51. Campanula rotundifolia
15. Alchemilla mollis 52. Campanula sibirica
16. Alchemilla saxatile 53. Campanula glomerata
17. Allium oreophilum 54. Carex flacca
18. Allium schoenoprasum 55. Carex humilis
19. Alopecurus pratensis 56. Carex praecox
20. Althaea rosea 57. Celosia argentea
21. Alyssum montanum 58. Centaurea calcitrapa
22. Alyssum saxatile 59. Centaurea cyanus
23. Anchusa ochroleuca 60. Centaurea solstitialis
24. Anchusa azurea 61. Centaurium erytraea
25. Anemone sylvestris 62. Cephalaria transylvanica
26. Anthemis arvensis 63. Cerastium tomentosum
27. Anthemis tinctoria 64. Chelidonium majus
28. Anthyllis vulneraria 65. Chrysopogon gryllus
29. Aquilegia vulgaris 66. Clinopodium vulgare
30. Armeria alpina 67. Consolida ajacis
31. Armeria maritima 68. Consolida orientalis
32. Asparagus teniufolius 69. Consolida regalis
33. Asparagus verticilatus 70. Convallaria majalis
34. Asplenium ruta-muraria 71. Coronilla varia
35. Asplenium trichomanes 72. Cosmos sulphureus
36. Aster alpinus 73. Crambe maritima
57
ANEXA 3
INFORMATIVĂ
58
Denumire ştiinţifică / Familie: Acer monspessulanum/ Aceraceae
gen cu specii de arbori rezistenţi la îngheţ; necesită locuri însorite, dar suportă şi
semiumbrirea; soluri fertile, bine drenate; înmulţirea prin seminţe; pot fi afectaţi de afide sau
omizi
59
Alte utilizări: plantă medicinală, cu utilizări terapeutice în medicina umană şi
veterinară
Specii asemănătoare: Achillea setacea, Achillea pannonica – plante frecvente în
pajişti uscate; specii oligotrofe, xero-xeromezofile.
60
Denumire ştiinţifică/Familie: Aegopodium podagraria/ Apiaceae (Umbelliferae)
Denumire populară: Piciorul caprei
Habitus, durată de viaţă: plantă erbacee, perenă
Caractere morfologice
Organe subterane: rizom scurt, stoloni lungi,
orizontali
Tulpina aeriană: înălţime până la 100 cm, muchiată,
ramificată
Frunze:verzi (există cultivaruri cu frunze variegate)
Flori: albe, rar roşietice
Ecologie: zone umede, plantă mezofilă-mezohigrofilă;
locuri umbroase, specie heliosciadofilă-sciadofilă
Răspândire: frecventă în margini de pădure, tufărişuri,
pajişti de la câmpie până în etajul molidului (1400 m alt.)
Aspecte privind cultura, întreţinerea: plantă cu
comportament invadant, poate fi folosită pt. acoperirea
solului; tolerează soarele; se dezvoltă bine pe orice tip
de sol bine drenat; se înmulţeşte prin despărţirea rizomului primăvara sau toamna
61
Aspecte privind cultura, întreţinerea: plantă cu comportament invadant, poate fi
folosită pentru acoperirea solului; tolerează soarele; se dezvoltă bine pe orice tip de sol
bine drenat; se înmulţeşte prin despărţirea rizomului primăvara sau toamna
62
Răspândire: întâlnită din zona stepei până în cea montană, în pajişti, tufărişuri, margini
de pădure
Aspecte privind cultura, întreţinerea: preferă soluri bine aprovizionate cu apă; f. bună
ca specie pt. covor vegetal; înmulţirea prin despărţirea plantelor primăvara
Alte utilizări: plantă medicinală, cu utilizări terapeutice în medicina umană şi veterinară
63
Răspândire: plantă originară din Asia Mică
Aspecte privind cultura, întreţinerea: cerinţe moderate faţă de umiditate, vegetează
bine pe soluri bogate, afânate, bine drenate; creşte bine în plin soare, dar suportă
semiumbrirea; în staţiuni adăpostite; înmulţirea prin seminţe la sfârşitul verii sau
primăvara; sensibilă la rugină.
Alte utilizări: în industria alimentară – din petale se extrag coloranţi; frunzele şi florile au
utilizări în medicină
64
Anexa 3
Exemple de reţete şi plante în funcţie de substraturi
Componente Raport
Scoarţă de pin:nisip 2:1
Scoarţă de pin: turbă:nisip:perlit 3:2:3:1
Pământ de ţelină:turbă:nisip 1:1:1
Pământ de ţelină:turbă:perlit:aşchii de lemn dur 1:1:1:1
Turbă:pământ de frunze: pământ de ţelină:nisip 1:1:1:0,3
Turbă:pământ de ţelină:nisip 1:0,5:0,2
Turbă:pământ de frunze:nisip 1:0,8:0,2
Turbă:pământ de frunze: pământ de ţelină:nisip 1:1:1:0,5
Compost forestier:perlit 3:1
Mraniţă:compost forestier 1:1
Turbă:compost forestier
66
Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente
Redactarea 1
Anexa 4
Standarde USA
This guide addresses performance characteristics for green roof systems with respect to the
planting. A rooftop is an extreme environment with strong and variable wind patterns and
little or no protection from the sun’s intense heat and ultraviolet radiation. Selection of plant
material can be crucial for success of the green roof system.
This guide provides general guidance only. It is important to consult with a professional
horticulturist, green roof consultant, or work with similar professionals that are
knowledgeable, experienced, and acquainted with green roof technology and plants.
1. Scope
1.1 This guide covers the considerations for the selection, installation, and maintenance of
plants for green roof systems.
1.2 This guide is applicable to both extensive and intensive green roof systems.
1.3 The values stated in SI units are to be regarded as the standard. The values given in
parentheses are for information only.
1.4 This standard does not purport to address all of the safety concerns, if any, associated
with its use. It is the responsibility of the user of this standard to establish appropriate safety
and health practices and to determine the applicability of regulatory limitations prior to use.
2. Referenced Documents
ASTM Standards
E2114 Terminology for Sustainability Relative to the Performance of Buildings
E631 Terminology of Building Constructions
Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente
Redactarea 1
1. Scope
1.1 This practice covers a standardized procedure for predicting the system weight of a
green roof system.
1.2 The procedure addresses the loads associated with green roof systems. Components
that are typically encountered in green roof systems include: membranes, non-absorptive
plastic sheet components, metallic layers, fabrics, geocomposite drain layers, synthetic
reinforcing layers, cover/recover boards, insulation materials, growth media, granular
drainage media, and plant materials.
1.3 This procedure also addresses the weight of the green roof system under two conditions:
(1) weight under drained conditions after new water additions by rainfall or irrigation have
ceased (this includes the weight of retained water and captured water), and (2) weight when
rainfall or irrigation is actively occurring and the drainage layer is completely filled with water.
The first condition is considered the dead load of the green roof system. The difference in
weight between the first and second conditions, approximated by the weight of transient
water in the drainage layer, is considered a live load.
1.4 This procedure does not address point or line loads associated with architectural
elements that are not essential components of a particular green roof system. These
architectural elements may include pavement, walls, and masonry, and so forth.
1.5 This procedure does not address live loads associated with construction activities.
1.6 This procedure does not address live loads associated with snow or wind.
1.7 The values stated in inch-pound units are to be regarded as standard. The values given
in parentheses are mathematical conversions to SI units that are provided for information
only and are not considered standard.
2. Referenced Documents
ASTM Standards
C29/C29M Test Method for Bulk Density (Unit Weight) and Voids in Aggregate
E2114 Terminology for Sustainability Relative to the Performance of Buildings
E2396 Test Method for Saturated Water Permeability of Granular Drainage Media [Falling-
Head Method] for Green Roof Systems
E2398 Test Method for Water Capture and Media Retention of Geocomposite Drain Layers
for Green Roof Systems
E2399 Test Method for Maximum Media Density for Dead Load Analysis of Green Roof
Systems
E631 Terminology of Building Constructions
Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente
Redactarea 1
3. ASTM E2399 - 05 Standard Test Method for Maximum Media Density for
Dead Load Analysis of Green Roof Systems
4. ASTM E2398 - 05 Standard Test Method for Water Capture and Media
Retention of Geocomposite Drain Layers for Green Roof Systems
5.1.1 Accurate information about the water and media holding capacity of geocomposite
drain layers is essential to predict dead load for green roof systems.
5.2.1 Water capture is also useful in assessing irrigation requirements for green roof
designs.
5.2.2 Information about the unit media retention volume is required to predict the quantity of
material that will be required to construct a green roof with a specified total thickness.
1. Scope
1.1 This test method covers the determination of the water and media retention of synthetic
drains layers used in green roof systems.
1.2 This standard is applicable to geocomposite drain layers that retain water and media in
cup-like receptacles on their upper surface. Examples include shaped plastic membranes
and closed-cell plastic foam boards
1.3 This standard does not apply to products manufactured from water-absorptive materials.
1.4 The values stated in inch-pound units are to be regarded as standard. The values given
in parentheses are mathematical conversions to SI units that are provided for information
only and are not considered standard.
1.5 This standard does not purport to address all of the safety concerns, if any, associated
with its use. It is the responsibility of the user of this standard to establish appropriate safety
and health practices and to determine the applicability of regulatory limitations prior to use.
2. Referenced Documents
ASTM Standards
E2114 Terminology for Sustainability Relative to the Performance of Buildings
E2397 Practice for Determination of Dead Loads and Live Loads associated with Green
Roof Systems
E631 Terminology of Building Constructions
Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente
Redactarea 1
2. Referenced Documents
ASTM Standards
C29/C29M Test Method for Bulk Density (Unit Weight) and Voids in Aggregate
E2114 Terminology for Sustainability Relative to the Performance of Buildings
E631 Terminology of Building Constructions
Anexa 5
Exemplificări de straturi preluate din
documentaţia bibliografică
Straturi filtrante
Documentaţie Oldroyd
73
Straturi drenante
Sistem complex care asigură simultan filtrare, drenare, retenţie de apă, barieră contra
rădăcinilor, protecţie suplimentară a hidroizolaţiei. Poate fi utilizat şi în alcătuirea casetelor
prefabricate cu vegetaţie inclusă. Alcătuire: straturile filtrant şi de protecţie sunt geotextile din
polipropilenă, “cofrajul” drenant şi de retenţie a apei este din polistiren.
Documentaţie Barret Roofs
Documentaţie ABG
74
Documentaţie Flag-Soprema
75
Protecţii împotriva eroziunii substratului
Strat realizat din polipropilenă reciclată. Asigură penetrarea rădăcinilor, pătrunderea apei şi
luminii la plante şi împiedică alunecarea substratului până la stabilizarea acestuia cu
rădăcinile mediului vegetal.
Documentaţie Barret Roofs
76
Strat de stabilizare a substratului (de reducere a eroziunii) din polietilenă de înaltă densitate
(HDPE) reciclată
www.celltekdirect.com
flickr.com/photos/ 7998285@N08/483912610
77
Bariere contra rădăcinilor
Barieră contra rădăcinilor din polietilenă de înaltă densitate (HDPE) 1mm grosime
allstakesupply.com.au/ media/Product/
magellanarchitects.wordpress.com
78
Dispozitive anti-alunecare
Pentru acoperişuri cu panta cuprinsă între 150 - 450 se prevăd dispozitive bidirecţionale
montate pe saltele de drenaj
Documentaţie Flag-Soprema
Pentru acoperişuri cu panta sub 350 există sistemul de “Georaster”, cu dimensiunile 540 x
540 mm şi înălţimea de 100 mm, care poate susţine vegetaţie înaltă de 12cm
Documentaţie ZinCo
Pentru acoperişuri în pantă cu formă curbă există produse dedicate pentru asigurarea
stabilităţii
Documentaţie ZinCo
79
Sisteme prefabricate cu alcătuire completă, care se aşează peste hidroizolaţia protejată cu un
strat de separare-protecţie:
− strat vegetal,
− substrat,
− strat filtrant,
− strat drenant,
− barieră contra rădăcinilor
Documentaţie AXTER
80
Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente
Redactarea 1
Anexa 6
informativă
detalii de alcătuire
(este obligatorie punerea acestora de acord cu detaliile propuse de producătorii de
sisteme de acoperişuri verzi)
A. detalii de câmp
Peste stratul filtrant – şi înfăşurate în acesta – sunt canalele de preluare a apei din
substrat şi conducere a ei către dispozitivele pluviale.
81
Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente
Redactarea 1
1
Insistăm în utilizarea termenului difuzie-decompresiune-compensare deoarece în această poziŃie specifică,
stratul de difuzie mai îndeplineşte şi alte funcŃiuni: realizează o echilibrare a presiunii vaporilor de apă între
interior şi exterior – decompresiune - şi realizează o separare între straturile de sub hidroizolaŃie şi hidroizolaŃie,
care este mai expusă acŃiunii agenŃilor de mediu, permiŃând astfel compensarea mişcării acesteia faŃă de suport
82
Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente
Redactarea 1
În cazul utilizării acestor produse din materiale plastice, de tip „cofraj de ouă” nu este
nevoie de prevederea de conducte de colectare a apei şi de conducere spre
dispozitivele de scurgere.
83
Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente
Redactarea 1
Optarea pentru un strat drenant din material granular este posibilă dar trebuie avută
în vedere provenienŃa materialului granular, dat fiind că pietrişul de râu trebuie spălat
(seminŃele purtate de vânt pot încolŃi şi apare vegetaŃie acolo unde nu este
recomandat) iar produsele pe bază de betoane sau calcare pot colmata scurgerile
pluviale.
84
Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente
Redactarea 1
Peste stratul filtrant – şi înfăşurate în acesta – sunt canalele de preluare a apei din
substrat şi conducere a ei către dispozitivele pluviale.
85
Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente
Redactarea 1
În acest caz se utilizează plăci cu rol drenant din materiale uşoare (a se vedea
Anexa 5) şi posibil cutii care includ toate componentele alcătuirii verzi (vegetaŃie,
substrat, strat filtrant, strat drenant, barieră contra rădăcinilor – a se vedea Anexa 5).
Peste stratul filtrant – şi înfăşurate în acesta – sunt canalele de preluare a apei din
substrat şi conducere a ei către dispozitivele pluviale.
86
Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente
Redactarea 1
În acest caz se utilizează plăci cu rol drenant din materiale uşoare (a se vedea
Anexa 5) şi posibil cutii care includ toate componentele alcătuirii verzi (vegetaŃie,
substrat, strat filtrant, strat drenant, barieră contra rădăcinilor – a se vedea Anexa 5)
87
Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente
Redactarea 1
În acest caz se utilizează plăci cu rol drenant din materiale uşoare (a se vedea
Anexa 5) şi posibil cutii care includ toate componentele alcătuirii verzi (vegetaŃie,
substrat, strat filtrant, strat drenant, barieră contra rădăcinilor – a se vedea Anexa 5)
Peste stratul filtrant – şi înfăşurate în acesta – sunt canalele de preluare a apei din
substrat şi conducere a ei către dispozitivele pluviale.
88
Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente
Redactarea 1
B. racordare cu aticul
89
Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente
Redactarea 1
90
Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente
Redactarea 1
Există posibilitatea colectării apelor pluviale în zona din apropierea aticului, pentru a
nu întrerupe continuitatea suprafeŃei de vegetaŃie. SoluŃia are dezavantajul că
necesită o manoperă foarte corectă, dată fiind nevoia de racordare a straturilor atât
la dispozitivele de scurgere a apelor pluviale cât şi la atic.
91
Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente
Redactarea 1
Cu cât dispozitivul de scurgere a apelor pluviale este mai departe de atic, rezolvarea
este (probabil) mai sigură, existând posibilitatea fizică de racordare a straturilor în
mod corect.
92
Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente
Redactarea 1
93
Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente
Redactarea 1
94
Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente
Redactarea 1
95
Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente
Redactarea 1
96
Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente
Redactarea 1
Fiind structuri diferite – şarpanta de lemn şi peretele din zidărie sau beton (în detaliul
prezentat), este necesară asigurarea mişcării independente a celor două structuri şi
deci rezolvarea cu măsuri de compensare a mişcării în zona de racordare a celor
două sisteme constructive.
Stratul drenant de pietriş spălat (32/64mm) din dreptul racordării, de minim 50cm,
este prevăzut ca măsură de asigurare împotriva incendiului. Pentru acoperişuri cu
panta ≤ 50 este suficient pietrişul de râu; pentru pante până la 200 se prevede pietriş
mărgăritar (pietriş spart)
Fiind un acoperiş cu panta >150 stabilizarea versantului plantat este asigurată prin
dispunerea unei reŃele antieroziune peste substrat.
97
Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente
Redactarea 1
D. Racordări marginale
98
Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente
Redactarea 1
Straturile filtrant şi drenant sunt prevăzute atât pe orizontală cât şi pe verticală, ele
ridicându-se până la limita superioară a substratului
99
Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente
Redactarea 1
Atât stratul drenant cât şi bariera contra rădăcinilor sunt continui pe toată suprafaŃa,
indiferent de tipul de protecŃie a hidroizolaŃiei: dale sau grădină.
Racordarea între cele două zone se face prin intermediul unor elemente
prefabricate, eventual prevăzute în interior cu strat filtrant.
Elementele prefabricate depăşesc ca înălŃime cu minimum 30mm suprafaŃa
exterioară a substratului, împiedicând astfel ca în cazul unei ploi puternice sau
grindini să se împroaşte cu noroi dalajul.
100
Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente
Redactarea 1
Atât stratul drenant cât şi bariera contra rădăcinilor sunt continui pe toată suprafaŃa,
indiferent de tipul de protecŃie a hidroizolaŃiei: dale sau grădină.
Racordarea între cele două zone se face prin intermediul unor elemente
prefabricate, eventual prevăzute în interior cu strat filtrant.
Elementele prefabricate depăşesc ca înălŃime cu minimum 30mm suprafaŃa
exterioară a substratului, împiedicând astfel ca în cazul unei ploi puternice sau
grindini să se împroaşte cu noroi dalajul.
101
Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente
Redactarea 1
Atât stratul drenant cât şi bariera contra rădăcinilor sunt continui pe toată suprafaŃa,
indiferent de tipul de protecŃie a hidroizolaŃiei: dale sau grădină.
Racordarea între cele două zone se face prin intermediul unor elemente
prefabricate. Dacă prefabricatul respectiv este realizat din beton armat sau alte
produse prin care nu pot trece firele de nisip sau pământul fin, nu mai este nevoie de
prevederea stratului filtrant
102
Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente
Redactarea 1
103
Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente
Redactarea 1
104
Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente
Redactarea 1
Stratul drenant este realizat din plăci care asigură şi retenŃia apei (a se vedea
Anexa 5)
105
Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente
Redactarea 1
Stratul drenant este realizat din agregate minerale (nu rezultate din prelucrarea
betonului sau de natură calcaroasă)
106
Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente
Redactarea 1
107
Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente
Redactarea 1
108
Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente
Redactarea 1
Pentru acoperişuri cu panta ≤ 50 este suficient pietrişul de râu; pentru pante până la
200 se prevede pietriş mărgăritar (pietriş spart)
Detaliul poate fi valabil la pante mai mici de 200, la pante mai mari existând pericolul
alunecării pietrişului.
109
Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente
Redactarea 1
Racordarea cu un burlan cu cot în unghi de 600 sau 450 sau cu racordare curbă ar
putea reprezenta o soluŃie mai potrivită pentru România.
110
Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente
Redactarea 1
Stratul drenant de pietriş spălat (32/64mm), din dreptul racordării cu elementul care
străpunge învelitoarea, de minim 50cm, este prevăzut ca măsură de asigurare
împotriva incendiului. Stratul drenant din agregate spălate (pietriş de râu) sau sparte
(pietriş mărgăritar) iar substratul să fie separat de stratul drenant printr-un filtru (a se
vedea Anexa 5)
111
Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente
Redactarea 1
Stratul drenant de pietriş spălat (32/64mm), din dreptul racordării cu elementul care
străpunge învelitoarea, de minim 50cm, este prevăzut ca măsură de asigurare
împotriva incendiului. Stratul drenant din agregate spălate (pietriş de râu) sau sparte
(pietriş mărgăritar) iar substratul să fie separat de stratul drenant printr-un filtru (a se
vedea Anexa 5)
112
Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente
Redactarea 1
Stratul drenant de pietriş spălat (32/64mm), din dreptul racordării cu elementul care
străpunge învelitoarea, de minim 50cm, este prevăzut ca măsură de asigurare
împotriva incendiului. Stratul drenant din agregate spălate (pietriş de râu) sau sparte
(pietriş mărgăritar) iar substratul să fie separat de stratul drenant printr-un filtru (a se
vedea Anexa 5)
113
Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente
Redactarea 1
Rosturile de dilatare / tasare între clădiri sau tronsoane ale clădirilor se rezolvă
conform reglementărilor în vigoare (compensatori)
Din punct de vedere al alcătuirii verzi, în zona rostului se prevede un suport rezistent
din punct de vedere mecanic pentru substrat (de exemplu plăci prefabricate
minerale), care sprijină pe elementul drenant şi de retenŃie a apei. Aceste plăci sunt
acoperite cu stratul filtrant (a se vedea Anexa 5) , peste care se aplică substratul.
114
Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente
Redactarea 1
Din punct de vedere al alcătuirii verzi, în zona rostului se prevede un suport rezistent
din punct de vedere mecanic pentru substrat (de exemplu plăci din mase plastice
rezistente, perforate sau plăci metalice tratate anticoroziv), care sprijină pe elementul
drenant şi de retenŃie a apei. Aceste plăci sunt acoperite cu stratul filtrant (a se
vedea Anexa 5).
115
Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente
Redactarea 1
Rosturile de dilatare / tasare între clădiri sau tronsoane ale clădirilor se rezolvă
conform reglementărilor în vigoare (compensatori).
Această variantă este mai avantajoasă decât cele precedente din punct de vedere al
îndepărtării apei din zona rostului.
Din punct de vedere al alcătuirii verzi, în zona rostului se prevede un suport rezistent
din punct de vedere mecanic pentru substrat (în acest exemplu plăci prefabricate
minerale), care sprijină pe elementul drenant şi de retenŃie a apei.
Aceste plăci sunt acoperite cu stratul filtrant (a se vedea Anexa 5), peste care se
aplică substratul.
116
Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente
Redactarea 1
Din punct de vedere al alcătuirii verzi, în zona rostului se prevede un suport rezistent
din punct de vedere mecanic pentru substrat (de exemplu plăci din mase plastice
rezistente, perforate sau plăci metalice tratate anticoroziv), care sprijină pe elementul
drenant şi de retenŃie a apei. Aceste plăci sunt acoperite cu stratul filtrant (a se
vedea Anexa 5).
117
Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente
Redactarea 1
Suportul (planşeul din lemn) fiind elastic, este necesar ca sub bariera contra
vaporilor să se prevadă un strat flotant, de separare, care permite mişcarea
suportului (astereala) fără ca această mişcare să inducă tensiuni (întindere, rupere)
în bariera contra vaporilor.
Şarpanta din lemn fiind o alcătuire uşoară este necesar ca şi alcătuirea termo-
hidroizolantă să fie uşoară şi să răspundă cerinŃelor de izolare termică şi de
asemenea ca alcătuirea „verde” să fie uşoară.
Astfel stratul drenant este realizat din plăci din materiale plastice care asigură
simultan şi funcŃiunea de strat de retenŃie a apei şi de barieră contra rădăcinilor.
Tipul de acoperiş verde recomandat pentru construcŃiile cu şarpantă din lemn este
acoperişul de tip extensiv. La panta ≥ 200 prevederea unei reŃele (grile) bidirecŃionale
pentru stabilizarea versantului este esenŃială. Se poate prevedea peste substrat şi o
reŃea contra eroziunii substratului versantului.
De jur împrejurul rostului se realizează stratul drenant din pietriş spălat sau pietriş
mărgăritar (32/64mm), de minimum 50cm.
118
Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente
Redactarea 1
119
Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente
Redactarea 1
H. Racord la luminator
120
Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente
Redactarea 1
I. Racordare cu fereastră
121
Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente
Redactarea 1
122
Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente
Redactarea 1
K. Rezolvări la streaşină
Streaşină de timpan
Acolo unde nu sunt prevăzute cutii cu vegetaŃie precultivată, poala este rezolvată cu
bordură din agregate minerale (32/64mm), cu opritor perforat pe care se ridică stratul
filtrant
123
Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente
Redactarea 1
streaşină de poală
Acolo unde nu sunt prevăzute cutii cu vegetaŃie precultivată, poala este rezolvată cu
bordură din agregate minerale (32/64mm), cu opritor perforat pe care se ridică stratul
filtrant
124
Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente
Redactarea 1
streaşină de poală
125
Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente
Redactarea 1
L. Coame
126
Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente
Redactarea 1
Toate membranele se petrec peste coame, fie că este vorba despre bariera contra
vaporilor, hidroizolaŃie sau bariera împotriva rădăcinilor.
127
Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente
Redactarea 1
Toate membranele se petrec peste coame, fie că este vorba despre bariera contra
vaporilor, hidroizolaŃie sau bariera împotriva rădăcinilor.
128
Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente
Redactarea 1
M. Dolii
129
Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente
Redactarea 1
130
BIBLIOGRAFIE
131
- ASTM E2400 - 06 Standard Guide for Selection, Installation, and
Maintenance of Plants for Green Roof Systems
- ASTM E2397 - 05 Standard Practice for Determination of Dead Loads and
Live Loads associated with Green Roof Systems
- ASTM E2399 - 05 Standard Test Method for Maximum Media Density for
Dead Load Analysis of Green Roof Systems
- ASTM E2398 - 05 Standard Test Method for Water Capture and Media
Retention of Geocomposite Drain Layers for Green Roof Systems
- ASTM E2396 - 05 Standard Test Method for Saturated Water Permeability
of Granular Drainage Media [Falling-Head Method] for Green Roof
Systems
- Peck, Steven & Kuhn, Monica: "Design Guidelines for Green Roofs",
Ontario Association of Architects. Peck, Steven, Callaghan, Chris & Kuhn,
Monica: "Greenbacks from green roofs: forging a new industry in
Canada" Canada Mortgage and Housing Corporation, March 1999
B. CERCETĂRI INTERNAŢIONALE
- Survey of types of green roofs and their standards, in Report on the
Environmental Benefits and Costs of Green Roof Technology for the City
of Toronto
- B Baskaran & K.Liu Evaluating Rooftop and Vertical Gardens as an
Adaptation Strategy for Urban Areas
- K.Y. Liu & A. Baskaran Using Garden Roof Systems to Achieve
Sustainable Building Envelopes in Construction Technology Update
No. 65, Sept. 2005
- Brad Bass, Bas Baskaran Evaluating Rooftop and Vertical Gardens as an
Adaptation Strategy for Urban Areas, în National Research Institute of
Canada, contract NRCC-46737
- Goya Ngan Green Roof Policies: Tools for Encouraging Sustainable
Design
- Dr Raelene Mibus, Green roofs in the changing Australian landscape,
Poster presentation for International Landcare Conference, Melbourne,
October 2006
- Congresul International Green Roofs, editia 2009 Bringing Nature Back to
Town,
- Congresul International Green Roofs, editia 2004 The globalised green
roof market of the future: trends and challenges,
- Conferinta Internationala SB08 World Sustainable Building Conference,
Melbourne, Australia, sept 2008
- Maureen Connelly, Murray Hodgson, Sound Transmission Loss on Green
Roofs, în Conferinţa Greening Rooftops for Sustainable Communities,
Baltimore 2008
C. CĂRŢI
- E. C. Snodgrass - Green Roof Plants: A Resource and Planting Guide
- Nigel Dunnett - Planting Green Roofs and Living Walls
132
- IHS BRE - Green Roofs and Facades
- Steven L. Cantor - Green Roofs in Sustainable Landscape Design
- Theodore H. Osmundson - Roof Gardens: History, Design, and
Construction (Norton Books for Architects & Designers)
- William McDonough - Green Roofs: Ecological Design And Construction
- Green Roof Waterproofing and Drainage 301 course manual
- Eberhard Schunck et al - Roof Construction Manual, Birkhauser, 2003
- Ciocârlan V. Flora ilustrată a României, Ed. Ceres, Bucureşti, 2009,
- Ivan Doina. Fitocenologia şi Fitogeografia României
- Petrovici, R, Protecţia localităţilor împotriva riscurilor naturale şi antropice
Ed. Universitară "I.Mincu" Bucureşti, 2007
D. MANUALE
- Alexandru Stan - Curs Finisaj 2, ed. 1989, IAIM
- IGRA (International Green Roof Association) - Green Roof Pocket Guide
- Technical Manual Design for lifestyle and the future. Australia's guide to
environmentally sustainable homes
- Technical Guide to Stainless Steel Roofing
- Greenroof brochure Sika
- Sopranature – Soprema
- Technical Guide The ultimate Eco-Friendly Roof from ICB Diadem
E. WEBOGRAFIE
- http://www.toronto.ca/greenroofs/pdf/chapter3.pdf
- http://www.greenroofs.org
- http://www.zinco-greenroof.com/EN/greenroof_systems/index.php
- http://www.livingroofs.org/
- http://www.igra-world.com/
- http://www.wbdg.org/ccb/browse_doc.php?d=8047
- http://www.nrc-cnrc.gc.ca/eng/ibp/irc/ctus/ctus-n65.html
- http://horticulture.psu.edu/cms/greenroofcenter/
- http://www.efb-greenroof.eu/verband/fachbei/fa01_englisch.html
- http://www.hydrotechusa.com/garden-roof.htm
- http://www.greenroofs.com/pdfs/newslinks-803_construction_specifier.pdf
- http://www.abg-geosynthetics.com/index.htm
- http://www.gruendachexperte-krupka.de/
- http://www.alumasc.co.uk/
- http://www.amann-dachmarke.at/
- http://www.hydrotechusa.com/
- http://www.apexgreenroofs.com/
- http://www.grundach.com/
- http://www.austrotherm.at/front_content.php
- http://www.axter.co.uk/
- http://www.bakor.com/index.asp
- http://www.barrettroofs.com/products/index.html
- http://www.bauder.de/de/bauder-deutschland.html
133
- http://www.bauder.co.uk/
- http://beco-bermueller.de/_site/de
- http://www.binne.de/
- http://www.buildinglogics.com/index.html
- http://www.hasseundsohn.de/
- http://www.carlisle-syntec.com/index.cfm
- http://www.cetco.com/bmg/Home.aspx
- http://www.colbond-geosynthetics.de/
- http://www.conservationtechnology.com/index.html
- http://www.derbigum.com/
- http://www.dow.com/
- http://ecoroofseverywhere.com/
- http://www.eternit.de/
- http://www.fbb.de/
- http://www.fibertite.com/
- http://www.firestonebpco.com/northamericahome.aspx
- http://www.fdt.de/index.jsp
- http://www.flag-soprema.co.uk/web/
- http://www.soprema.us/
- http://www.foamglas.com/
- http://www.georgboerner.de/
- http://www.sky-garden.co.uk/
- http://www.greentechitm.com
- http://www.gruenes-dach.de/auswahl.php
- http://www.ikogreen.com/chooselang.asp
- http://www.icopal.co.uk/
- http://www.langley.co.uk/
- http://www.liveroof.com/
- http://www.mogat-werke.de/
- http://www.mulehide.com/
- http://www.optigreen.co.uk/index.html
- http://www.optigruen.de/index.html
- http://www.protan.co.uk/pages/default.aspx
- http://www.puren.com/
- http://www.alkorproof.com/en/index.php
- http://www.ritter-online.de/
- http://www.roofmeadow.com/
- http://www.safeguardeurope.com/index.php
- http://www.sarnafilus.com/
- http://www.sarnafil.at/index_roofing
- http://www.siplast.com/
- http://www.trelleborg.com/en/
- http://www.tremcoinc.com
- http://www.vedag.de/
- http://www.xeroflora.com/index.asp
- http://www.zinco-greenroof.com/
134