Creative Node in

Central & Eastern Europe

Executive Summary
This report was realized by the combined teams of PIN Maps (Map of
modern offices in Iasi, the initiative that matters in IT & outsourcing
industry) and Fab Lab Iasi (a 700 sq.m co-working space opened in 2017).
Our strong belief is that the development of the co-working spaces in a city
deeply connects with the economic indicators of a city/region/country. Also,
the proportion between the capital city and the regional city when counting
the number of co-working spaces, is an indicator of the health of that
development (please note the countries where the capital has less than
50% of hubs).

As of March 2018 we counted 1.166 hubs and co-working spaces in Central

and Eastern Europe (independent or affiliated to networks such as Fab
Lab, or Impact Hub) and new locations are being opened every month
throughout the region.

Co-working involves a working style in a common workplace, often

for people working in different domains. Co-working it is also a socio-
professional binder that prevents the isolation of self-employment in the
home environment, leading to the efficiency of the work program and
the increase in the quality of work. In addition to hosting entrepreneurs
and freelancers in common workspaces, co-working spaces also aim to
stimulate entrepreneurship through sessions, events and workshops on
various topics, in order to increase the transfer of knowledge to those who
have an idea business and are developing or those who already have a
developed initiative but need support.

1
Index
EN
Executive Summary/ p 1

Exploring Creative Industries/ p 3

Why co-working spaces?/ p 5

Creative Node in Central

RO & Eastern Europe/ p 5

Study area/ p 6
p 10 / Rezumat
Database/ p 6
p 10 / Explorarea industriilor creative
FabLab Iasi/ p 8
p 13 / De ce spaţiile co-working?
Conclusions/ p 9
p 13 / Spații creative în
centrul și estul Europe Links/ p 26

p 14 / Zona de studiu

p 14 / Baze de date
MAPS
p 16 / FabLab Iași for Central and Eastern Europe

p 17 / Concluzii
Fig. 1 - Co-working spaces / p 18
p 26 / Linkuri
Fig. 2 - GDP (nominal) / p 19

Fig. 3 - Urban Network / p 20

Fig. 4 - Knowledge Nodes - Universities / p 21

Fig. 5 - Airports / p 22

Fig. 6 - Creative Notes - Co-working Spaces / p 23

Fig. 7 - Distribution of Co-working Spaces on urban

hierarchical levels / p 24

Fig. 8 - Density of Co-working Spaces / p 25

2
 Exploring Creative Industries
As it is written in How work works by Relja Bobić, “About twenty years
have passed since the emerge of co-working as a notion, and institutions,
individuals and organizations seems to finally acknowledge and
understand what a hub is, or all of the things it might be. Still, there is a
long way to go, and even those of us deeply immersed in the operations of
creative co-working spaces need to develop our understanding of what is it
that we are actually doing, and how we are doing it. In this regard the term
creative should not be understood as a label that characterizes a hub as
simply dealing with creative disciplines.

What we are hopefully about to discover is that creativity, as a process,

underlines the way in which we work, our approaches and the ways
in which we think and act: - how we deal with challenges of setting up
sustainable business model, dynamic work environments, or rich and
diverse communities and audiences we are serving and supporting.
Working in “creative sphere”, we too often forget that we are still working,
that we are going to work, that we are involved in the system of labour,
and that we are actually not as disconnected as it seems from the average
factory worker in the suburbs. We might have more in common that we
ever imagine. We need to remember that by being creative, or being
professionally involved in successful in the creative field, we are not
escaping, and we are not disconnected from the processes that are far
beyond our everyday focus.”

For international organizations such as the UNESCO and GATT, creative

industries (sometimes also known as cultural industries) combine the
creation, production, and distribution of goods and services that are
cultural in nature and usually protected by intellectual property rights.

The creative industries represent already a leading sector of the economy

in the OECD countries, with an annual growth rates between 5 and 20
percent. The sector is increasingly important for the knowledge-based
economy as it is knowledge and labour intensive and fosters innovation; it
has a huge potential for generation of employment and export expansion.
(Exploring the cultural and creative industries debate - http://industrias-
culturais.blogspot.ro/2014/02/exploring-cultural-and-creative.html)

Creative industries represent a sum of domains apparently disconnected

from the point of view of classical economic taxonomies. All these
domains have a central point because they are brought to life through
the creative people, and their products, full of creativity are most of the
times personalized. Standardizing of the traditional industries it is not an
objective of the creative people. More than that, those that are creative run
from routine.
3
 As of 2015 the DCMS (Department for Culture, Media and Sport, UK
Government) definition recognizes nine creative sectors, namely:
advertising and marketing, architecture, crafts, design: product, graphic
and fashion design, film, TV, video, radio and photography, IT, software and
computer services, publishing, museums, galleries and libraries, music,
performing and visual arts.

To this list John Howkins (2001) would add toys and games, also including
the much broader area of research and development in science and
technology. It has also been argued that gastronomy belongs in such a list.

Studies conducted on creative industries, considered expanding areas, but

still far from being imprinted maturity of spatial economic structures, are
recent. The last decade of the last century is their (relatively shy) debut.
The three decades of analyzes, rather than a scientific niche, at an early
stage, have generated some contributions to the creative industries and
the knowledge-based economy. They focus on a number of fundamental
issues:
• Urban spaces (key sites of new industries) as engines of new
economies;
• Policies of creative industries as state technologies aimed at economic
exploitation;
• The role of networks of aesthetic production in influencing trends in
creative industries.

From the point of view of geographers, the spatial patterns of the diffusion
of creative industries are the most important. By excellence, being urban
industries, they have a diffusion that seems to be tributary to a spatial-
peripheral spatial logic, where the center represents the innovating territory.

4
 Why co-working spaces?
Globally, the business world tends to mobility and innovation. The
future of work goes beyond the conventions’ threshold, the classic
program from 9am to 5pm in a fixed office and monotonous work,
aiming at a personalized and flexible work style.

Ana Tudor, Editor Manager.ro

http://www.manager.ro/articole/ultima-ora-93/sunt-spatiile-de-co-
working-un-secret-pentru-afacerile-de-succes-84455.html

Co-working spaces are places where people go to work, without

being constrained by the rigidity of the program, in a pleasant and
friendly atmosphere that produces maximum productivity. High
proactivity is determined by the fact that in a community of people
with similar interests, emulation and unlimited possibilities of brain-
storming are created, which can generate ideas or improve products.

Co-working spaces are an agglutinating environment for creative

people, representing an important part of the creative industries
ecosystem. They generate ideal conditions for the development of
innovative start-up businesses. Some start-ups, those able to find
their economic niche in an ever-changing market, can evolve to
successful business.

Creative Node in Central & Eastern Europe

Can the creative industries be an alternative to a space like the one
in Central and Eastern Europe, where there is a strong pressure
on the outsourcing workforce, which, to a large extent, targets the
same professional categories!? Here is a stake for researchers and
stakeholders, capable of delivering solutions and strategies for the
sustainable development of European territories.

5
 Study area
Because the creative industries are exclusively urban,
we have focused our analysis on the cities of over 50,000
inhabitants of the central and eastern parts of Europe: the EU
countries (Austria, Bulgaria, Estonia, Cyprus, Croatia, Greece,
Lithuania, Latvia, Czech Republic, Slovakia, Slovenia), those
in the Western Balkans (Albania, Bosnia and Herzegovina,
Macedonia, Montenegro, Serbia), but also Belarus, the
Republic of Moldova and Ukraine.

Database
It is difficult to capture the context when the field under consideration is
an accelerated one. Most often, there is no official data, because territorial
statistics are outweighed by the rapid evolutions of creative industries,
still vaguely defined. We have focused our attention on co-working spaces,
which are among the few aggressive environments of creative and
innovative start-ups, capable of evolving into successful business. Although
the number of co-working spaces is not a guarantee of generating creative
cities, however, a large number of such environments is needed to develop
communities that are active in creative industries.

Map databases for the context of creative industries are based on sources
such as: IMF, citypopulation.de, EUROSTAT, Anna.aero, and Google Map was
used to build the database for mapping co-working spaces.

6
Although most states have had the experience of the socialist
episode, the territory under consideration is economically
heterogeneous. (Figure 2). The introduction of Austria, one of the
most developed countries in the world, in the studied area for
two main reasons:

- Although Vienna is not the largest urban agglomeration of

the area, it is the most consolidated world metropolis; the
opening of the borders of the eastern states reactivated the
Vienna-Bratislava-Budapest axis, becoming the most important
polycentric urban structure in Central Europe (9 million
inhabitants);

- Austria can represent in the context of the analyzed area a

landmark of modernity and maturation of the creative industries
structures, which have developed in an organic manner, being
part of the EU’s tough nucleus.

Neither the Mediterranean countries: Greece and Cyprus were part of the socialist bloc. Although there are not
great forces in most creative industries, from the point of view of cultural tourism, it is in the world avant-garde.
Even within the former socialist states, the three decades of liberty went differently. Significant differences
(yet!) exist between the countries that make part of the Visegrád Treaty or Slovenia and the Baltic States, on
the one hand, and the latter (Romania, Bulgaria and Croatia), on the other; between the latter and the non-EU
countries of the former Soviet bloc (Republic of Moldova, Ukraine and Belarus) or the Western Balkans.
Very important in the study economy is the urban hierarchy, on which the diagnosis depends on the degree of
maturation of the national structures regarding the creative industries (Figure 3).

The advantage of the big city in the Eastern part of the EU is that, with
the opening of national economies to the global economy, it benefits from
a second source of development; the territorial one, closely linked to
the regional neighborhood, whose central location is added to another
international. From this perspective, regional cities - secondary to the
capital, have an advantage over those located on the lower hierarchical
levels. Having already a regional hinterland, easy to perceive, especially
through daily or weekly flows of students or other categories of people,
these cities have a high capacity to produce highly qualified labor and to
retain the elites (Figure 4). Thus, the regional cities of Central and Eastern
Europe have accumulated (in their recent evolution) functions that once
were specific to the national metropolis, becoming aeronautical hubs
capable of connecting regions to international flows (Figure 5) or centers of
creative industries or IT & Outsourcing by large multinational companies.
Becoming players of the global economy, secondary urban poles come into
direct competition with the big cities of other national territories, on the
mentioned economic segments.
7
 The cartographic representations (Figures 6, 7, 8) reveal distributions
according to the structural gradient of modernity in the West-East
(with a modernity deficit in the eastern part of the area), but also
to the urban hierarchy. Taking into account the political spraying of
the area, especially in its Balkan area, the capitals, often the only
large cities of the state, concentrate approx. 2/3 of the co-working
spaces. Urban agglomerations centered on secondary cities, with few
exceptions (Polish, Czech or Austrian), are far behind the primate cities
(exclusively the capital cities of the area). Tertiary towns, especially in
the east and south of the areal, are insidious presence.

FabLab Iasi
Fab Lab Iasi (www.fablabiasi.ro), located in the eastern part of
Romania, has a surface of over 700 sq.m and it offers different
scenarios for flexible use of the space (competition areas, co-working,
makerspace, teaching rooms, spaces for video conferences and
personal desks). The space functions as an independent platform
which brings together innovation and the tech community from Iasi.

From just few months of the opening, Fab Lab Iasi supported the
events and technological initiatives, coagulating the technological
community in Iaşi in a space that brought together communities,
professionals, students, teachers, companies, entrepreneurs,
organizations, technology initiative groups, being very active also on
social media (www.facebook.com/fablabiasi). The space is planning
to grow the impact through attracting more events and activities
from the technological and entrepreneurship field like: EBEC
Challenge, Venture Cup competition, Start-up Weekend, regional
robotic competition First Tech Challenge and other events.

8
 Another initiative that Fab Lab Iasi developed, was co-working
tram, supporting and developing technology events and initiatives,
coagulating the technological community in Iasi in a regional
community bringing together professionals, students, teachers,
companies, entrepreneurs, organizations, and technology initiative
groups. (https://danzaharia.biz/2018/05/14/tu-cand-calatoresti-
prin-iasi-cu-tramvaiul-coworking/)

Conclusions
It is hard to see all the context when the analyzed domain it is
growing and with a fast pace. Most of the times, there are no
official data for territorial statistics because they are outdated
when thinking about the fast evolution of the creative industries.
Creative industries are more volatile, and workers in these areas
do not necessarily respect a diurnal program as in the classical
industries that we can attach from a larger stability fence
perspective but also from city practice. Although the number
of co-working spaces is not a guarantee of generating creative
cities, however, a large number of such environments is needed to
develop communities working in the creative industries.

We have focused our attention on the central and eastern parts

of Europe: the EU countries (Austria, Bulgaria, Estonia, Cyprus,
Croatia, Greece, Lithuania, Latvia, Poland, Czech Republic, Bosnia
and Herzegovina, Macedonia, Montenegro, Serbia) as well as
Belarus, the Republic of Moldova and Ukraine. Cartographic
representation reveals distributions conforming to the West-East
modernity gradient (with a lack of modernity in the eastern part of
the area), but also to the urban hierarchy. Considering the political
spraying of the area, capitals, often the only major cities of the
state, concentrate approx. 2/3 of the co-working spaces. Urban
agglomerations centered on secondary cities, with few exceptions
(Polish or Austrian), are far behind the primate cities (exclusively
the capital cities of the area).

9
 Rezumat
Acest raport a fost realizat de către echipele PIN Maps (Harta birourilor
moderne din Iași, o inițiativă de impact pentru industria IT & Outsourcing)
și Fab Lab Iași (un spațiu de co-working de 700 mp, deschis in 2017). Noi
considerăm că dezvoltarea spațiilor de co-working dintr-un oraș este în
strânsă legătură cu indicatorii economici ai acelui oraș, regiune sau țară.
De asemenea, proporțiile dintre capitală și orașele regionale, atunci când
luăm în considerarea spațiile de co-working, sunt un indicator în ceea ce
privește sănătatea dezvoltării a acelei dezvoltări.

Din martie 2018 am numărat 1.166 hub-uri și spații de co-working în

Ariile Urbane Funcționale (>50 000 locuitori) din Centrul și Estul Europei
(independente sau afiliate cu rețele globale precum Fab Lab sau Impact
Hub) și locații noi se deschid in fiecare lună în toată regiunea.

Fenomenul de co-working este de asemenea un liant socio-profesional

care previne izolarea freelancer-ilor care de cele mai multe ori lucrează de
acasă, și care duce la creșterea calității a muncii depuse. Mai mult decât
atât, a avea antreprenori și freelanceri în același spațiu comun, duce la
stimularea sentimentului de antreprenoriat prin intermediul diferitelor
sesiuni, evenimente și workshop-uri cu diferite topicuri care au scopul
de a crește fluxul de informații pentru cei care vor să dezvolte și să
implementeze o idee.

10
 Explorarea industriilor creative
Așa cum este scris în How work works de către Relja Bobić despre
industriile creative: “Au trecut aproximativ 20 de ani de la apariția noțiunii
de co-working și abia acum instituțiile, organizațiile și oamenii par să
conștientizeze și să înțeleagă ce este un hub sau potențialul pe care acesta
îl are. Totuși, încă mai este un drum lung de parcurs, și chiar cei care
suntem adânc implicați în activitățile și spațiile creative de co-working
trebuie să dezvoltăm înțelegerea a ceea ce se întâmplă defapt. În acest
sens, în legătură cu termenul creative, ar trebui să înțelegem că acest
termen nu caracterizează un hub ci modul cum ar trebui să procedăm în
privința disciplinelor creative.

Sperăm să descoperim că a fi creativ, ca și proces, subliniează modul în

care noi lucrăm, abordarea noastră și modul în care acționăm și gândim:
cum facem față provocărilor legate de crearea unui model de afaceri
durabil, de medii de lucru dinamice sau de comunități bogate și diverse.
A lucra într-un mediu creativ ne face de cele mai multe ori să uităm de
faptul că lucrăm, și că suntem implicați în sistemul de muncă. Trebuie
doar să ne amintim că a fi creativ, sau a fi profesional implicat în succesul
unui domeniu creativ. We need to remember that by being creative, or
being professionally involved in successful in the creative field, we are
not escaping, and we are not disconnected from the processes that are far
beyond our everyday focus.”

Pentru organizații internaționale precum UNESCO și GATT, industriile

creative (cunoscute și ca industrii culturale) combină creația, producția și
distributia de bunuri și servicii care sunt de natură culturală și de obicei
protejate de drepturile de propietate intelectuală.

Industriile creative reprezintă deja un sector important al economiei în

țările OECD, cu o creștere anuală aflată între 5 și 20%. Acest sector este
din ce în ce mai important pentru economia bazată pe cunoaștere datorită
faptului că munca intensă și cunoștințele facilitează inovația; este de
o importanță majoră pentru generațiile a căror expansiune în ceea ce
privește outsourcing-ul este a crescut.

(Exploring the cultural and creative industries debate - http://industrias-

culturais.blogspot.ro/2014/02/exploring-cultural-and-creative.html)

Industriile creative reprezintă o sumă de domenii aparent deconectate din

punctul de vedere al taxonomiilor economice clasice. Aceste domenii au
în comun faptul că sunt animate de creativi, iar produsele lor, impregnate
de creativitate, sunt adesea personalizate. Standardizarea, specifică
industriior tradiţionale, nu reprezintă neapărat un obiectiv al creativilor.
Mai mult, creativii nu rămân captivi ai rutinei!
11
 Începând cu 20015, (Departamentul pentru cultură, Media și Sport al
Guvernului Marii Britanii) recunoaște 9 sectoare creative: publicitate și
marketing, arhitectură, artizanat, design: grafică și fashion design, film,
televiziune, video, radio și fotografie, IT, software și servicii informatice,
edituri, muzee, galerii și biblioteci.

La această listă, John Howkins (2001) ar adăuga jucării și jocuri, inclusiv

zona mult mai largă de cercetare și dezvoltare în domeniul științei și
tehnologiei. De asemenea, sa susținut că gastronomia ar aparține unui
astfel de domeniu.

Studiile realizate asupra industriilor creative, domenii aflate în expansiune,

dar încă departe de a fi imprimat maturitatea structurilor economice
spaţializate, sunt de data recentă. Ultimul deceniu al secolului trecut
reprezintă debutul (relativ timid) al acestora. Cele 3 decenii de analize, mai
degrabă de nişă ştiinţifică, într-o fază iniţială, au generat câteva contribuţii
privind industriile creative și economia bazată pe cunoaștere. Acestea se
concentrează pe câteva aspecte fundamentale:

• Spațiile urbane (situri-cheie ale noilor industrii) ca motoare ale noilor

economii;
• Politicile industriilor creative ca tehnologii de stat care vizează
exploatarea economică;

Din punctul de vedere al geografilor, modelele spaţiale ale difuziei

industriilor creative sunt cele mai importante. Prin excelentă, fiind industrii
urbane, au o difuzie ce pare a fi tributară unei logici spaţiale de tip centru-
periferie, unde centrul reprezintă teritoriul inovant.

12
 De ce spaţiile co-working?
La nivel global, lumea afacerilor tinde către mobilitate și inovație.
Viitorul în munca depaseste pragul conventiilor, al programului clasic
de la 9 la 17.00 intr-un birou fix si al muncii monotone, indreptandu-
se catre un stil de munca personalizat si flexibil.

Ana Tudor, Editorialist Manager.ro -

http://www.manager.ro/articole/ultima-ora-93/sunt-spatiile-de-co-
working-un-secret-pentru-afacerile-de-succes-84455.html

Spaţiile co-working sunt locuri în care oamenii merg să munceasă,

fără a fi constrânşi de rigiditatea programului, într-o atmosferă
plăcută şi prietenoasă, care imprimă o productivitatea maximă.
Prouctivitatea mare e determinată de faptul că într-o comunitate
de oameni ce au interese asemănătoare se creează emulaţie şi
posibilităţi nelimitate de brain-storming, ce pot genera idei sau
imbunătăţi produse.

Spaţiile coworking sunt medii aglutinante ale creativilor,

reprezentând o parte importantă a ecosistemului industriilor
creative. Acestea generează condiţii ideale dezvoltării afacerilor
inovative de tip start-up. Unele start-up-uri, cele capabile să-şi
găsescă nişa economică pe o piaţă în continuă schimbare, pot evolua
către afaceri de succes.

Spații creative în centrul și estul Europei

Pot fi industriile creative o alternativă într-un spaţiu, precum cel al
Europei centrale si estice, în care se manifestă o puternică presiune
asupra forţei de muncă generată de outsourcing, care vizează, într-o
mare măsură, aceleaşi categorii profesionale? Iată o miză pentru
cercetătorii şi stakeholderi, cei capabili să ofere soluţii şi strategii în
vederea dezvoltării durabile a teritoriilor europene!

13
 Zona de studiu
Industriile creative fiind exclusiv urbane, ne-am focalizat
analiza asupra oraşelor de peste 50 de mii locuitori ale zonei
centrale şi de est a Europei: statele UE (Austria, Bulgaria,
Estonia, Cipru, Croaţia, Grecia, Lituania, Letonia, Polonia,
Republica Cehă, România, Slovacia, Slovenia), cele din
Balcanii de vest (Albania, Bosnia şi Herţegovina, Macedonia,
Muntenegru, Serbia), dar şi asupra Bielorusiei, Republicii
Moldova şi Ucrainei.

Baza de date
E dificil să surprinzi contextul atunci când domeniul analizat e unul aflat în
desfăşurare accelerată. Cel mai adesea nu există nici date oficiale, pentru
că statistica teritorială e depăşită de evoluţiile rapide ale industriilor
creative, încă vag definite. Ne-am îndreptat atenţia către spaţiile
co-working, care sunt printre puţinele medii aglutinante ale creativilor şi
ale start-up-irilor inovative, capabile să evolueze către afaceri de succes.
Deşi numărul de spaţii coworking nu reprezintă o garanţie a generării
oraşelor creative, totuşi un număr mare de astfel de medii e necesar
dezvoltării comunităţilor ce activează în industriile creative.

Bazele de date pentru hărţile ce asigură contextul industriilor creative

sunt realizate apelând la surse varaite: IMF, citypopulaţion.de, EUROSTAT,
Anna.aero, iar pentru realizarea bazei de date necesară cartografierii
spaţiilor co-working s-a utilizat Google Map.

14
Deşi majoritatea statelor au avut parte de experienţa episodului
socialist, teritoriul analizat e unul eterogen din punctul de vedere
economic (fig. 2). Introducerea Austriei, stat dintre cele mai
dezvoltate din lume, în arealul studiat din două motive principale:

- Viena, deşi nu e cea mai mare aglomeraţie urbană a arealului,

e cea mai consolidată metropolă mondială; deschiderea
frontierelor statelor estice a reactivat axa Viena-Bratislava-
Budapesta, devenită cea mai importanta structură urbană
policentrică la nivelul Europei centrale (9 milioane de locuitori);

- Austria poate reprezentă în contextul zonei analizate un reper

de modernitate şi maturizare a structurilor industriilor creative,
care s-au dezvoltat într-o manieră organică, fiind parte a
nucleului dur al UE.

Nici statele mediteraneene: Grecia şi Cipru nu au fost parte a

blocului socialist. Desi nu sunt mari forţe în ceea ce priveşte majoritatea industriilor creative, din punctul de vedere al
turismului cultural se află în avantgarda mondială.

Chiar în interiorul statelor foste socialiste, cele trei decenii ale libertăţilor regăsite s-au scurs în mod diferit.
Ecarturi importante (încă!) există între ţările Tratatului de la Visegrad sau Slovenia şi ţările baltice, pe de o
parte, şi ultimile intrate (Romania, Bulgaria, Croatia), pe de altă parte; între acestea din urmă şi ţările non-UE
ale fostului bloc sovietic (Republica Moldova, Ucraina şi Belarus) sau ale Balcanilor de vest.
Extrem de importantă în economia studiului e ierarhia urbană, de care depinde diagnosticul în ceea ce priveşte
gradul de maturizare al structurilor naţionale în ceea ce priveşte industriile creative (fig.3).

Avantajul marelui oraş din partea orientală a UE e că, odată cu deschiderea

economiilor naţionale către economia globală, beneficiază de o a doua
sursă de dezvoltare; celei teritoriale, aflată în strânsă relaţie cu vecinătatea
regională, al cărui loc central e, i s-a adăugat o alta internaţională. Din
această perspectivă, oraşele regionale - secundare, în raport cu Capitala, au
un avantaj faţă de cele situate pe nivelele ierarhice inferioare. Având deja
un hinterland regional, facil de perceput, mai ales, prin fluxurile cotidiene
sau săptămânale ale studenţilor sau ale altor categorii de persoane, aceste
oraşe au o mare capacitate de a produce forţă de muncă înalt calificată
şi de a reţine elitele (fig. 4). Astfel, oraşele regionale ale Europei Centrale
si Estice au acumulat (în evoluţia lor recentă) funcţii care altădată erau
specifice doar metropolei naţionale, devenind huburi aeronautice capabile
să conecteze regiunile la fluxurile internaţionale (fig. 5) sau centre ale
industriilor creative sau IT&Outsourcing, curtate de către marile companii
multinaţionale. Devenind jucători ai economiei globale, polii urbani
secundari intră, pe segmentele economice amintite, în competiţie directă cu
marile oraşe ale altor teritorii naţionale.
15
 Reprezentările cartografice (fig. 6, 7, 8) relevă distribuţii conforme
gradientului structural de modernitate vest-est (cu un deficit de
modernitate în partea estică a arealului), dar şi ierarhiei urbane.
Având în vedere şi pulverizarea politică a arealului, mai ales, în zona
sa balcanică, capitalele, adesea singurele mari oraşe ale statului,
concentrează cca. 2/3 din spaţiile co-working. Aglomeraţiile urbane
centrate pe oraşele secundare, cu puţine excepţii (cele poloneze, cehe
sau austriece), se află mult în urma oraşelor primat (în exclusivitate,
capitalele statelor arealului). Oraşele terţiare, mai ales în estul şi sudul
arealului, sunt prezenţe insolite.

FabLab Iași
Fab Lab Iași (www.fablabiasi.ro), situat in partea de est a Romaniei,
are o suprafata de peste 700 mp si ofera diferite scenarii pentru
utilizarea flexibila a spatiului (zone de competitie, colaborare, spatiu
de productie, sali de invatamant, spatii pentru conferinte video si
personal birouri). Spațiul funcționează ca o platformă independentă
care reunește inovația și comunitatea tehnologică din Iași.

La doar câteva luni de la lansare, Fab Lab Iași a sprijinit evenimentele

și inițiativele tehnologice, coagulând comunitatea tehnologică din
Iași într-un spațiu care a reunit comunități, profesioniști, studenți,
profesori, companii, antreprenori, organizații, grupuri de inițiativă din
domeniul tehnologic (www.facebook.com/fablabiasi).

În anul ce urmează, Fab Lab plănuiește să își crească impactul

prin atragerea a mai multe evenimente și activități din domeniul
tehnologiei dar și a antreprenoriatului precum: etapa națională a
competiției EBEC Challenge, competiția de antreprenoriat Venture
Cup, Start-up Weekend, competiția Electromobility, etapa regională a
16
 competiției de robotică First Tech Challenge și multe alte întâlniri și
evenimente de profil.

Tramvaiul Co-Working se inscrie in seria de initative prin care Fab

Lab Iasi sprijina si dezvolta evenimentele și inițiativele tehnologice,
coagulând comunitatea tehnologică din Iași într-un comunitate
regionala care reuneste profesioniști, studenți, profesori, companii,
antreprenori, organizații, grupuri de inițiativă din domeniul
tehnologic (https://danzaharia.biz/2018/05/14/tu-cand-calatoresti-
prin-iasi-cu-tramvaiul-coworking/).

Concluzii
E dificil sa surprinzi contextul atunci când domeniul analizat e unul
aflat în desfășurare accelerată. Cel mai adesea nu există nici date
oficiale, pentru că satistica teritorială e depășită de evoluțiile rapide
ale industriilor creative, încă vag definite. Atenția a fost îndreptată
către spațiile de coworking care sunt printre puținele medii
aglutinate ale creativilor și ale start-up-urilor inovative, capabile
să evolueze către afaceri de succes. Deși numărul de spații de
coworking nu reprezintă o garanție a generării orasșelor creative,
totuși un număr mare de astfel de medii e necesar dezvoltării
comunitățilior ce activează în industriile creative.

Ne-am focalizat atenția asupr zonei centrale și de est a Europei:

statele UE (Austria, Bulgaria, Estonia, Cipru, Croația, Grecia, Lituania,
Letonia, Polonia, Republica Cehă, România, Slovacia, Slovenia), cele
din Balcanii de Vest (Albania, Bosnia și Herțegovina, Macedonia,
Muntenegru, Serbia) dar și asupra Bielorusiei, Republicii Moldova și
Ucrainei.

Reprezentarea cartografică relevădistribuții conforme gradientului

demodernitate vest-est (cu un deficit demodernitate în partea estică
a arealu-lui), dar și ierarhiei urbane. Având învedere și pulverizarea
politică a arealu-lui, capitalele, adesea singurele mariorașe ale
statului, concentrează cca.2/3 din spațiile coworking.Aglomerațiile
urbane centrate peorașele secundare, cu puține excepții(cele
poloneze sau austriece), se aflămult în urma orașelor primat (în
exclu-sivitate, capitalele statelor arealului).Orașele terțiare, cu
puține excepții(mai ales în vestul arealului), suntprezențe insolite.

17
 Fig. 1 Maps

CO-WORKING SPACES IN CENTRAL AND EASTERN EUROPE

No. co-working places/ 1 million inh.
17.8 MAX: AUSTRIA
ESTONIA
15.7 LITHUANIA
13

15 LATVIA 8.8 POLAND

LITHUANIA

44 BELARUS
4.5 ROMANIA

POLAND 11 0.6 MIN:

340 MONTENEGRO

CZECH REPUBLIC UKRAINE

112 94
AUSTRIA 35 SLOVAKIA REPUBLIC OF
MOLDOVA
157 HUNGARY
6
12 SLOVENIA 79 ROMANIA

SERBIA 88
17 CROATIA:
BOSNIA AND 5 22
HERTZEGOVINA BULGARIA
MONTENEGRO
0 FYROM 58
10
2
ALBANIA
GREECE

32
c CUGUAT - TIGRIS IASI, UAIC

CYPRUS 13
Source: Gooogle Map

18
 Fig. 2 EN RO

GDP (NOMINAL) IN CENTRAL AND EASTERN EUROPE

GDP (nominal)
-$/Capita-
50 620
ESTONIA: 28.7 MAX: AUSTRIA

LATVIA: 33.7
25 364
SLOVENIA
LITHUANIA: 51.4 15 048
POLAND
11 816
ROMANIA
BELARUS: 54.0 7 102 BULGARIA
POLAND: 571.3 2 453 MIN: REPUBLIC
OF MOLDOVA

CZECH REPUBLIC: 238.0

UKRAINE:109.7
SLOVAKIA: 104.2

AUSTRIA: 442.4
REPUBLIC OF
HUNGARY: 144.3 MOLDOVA: 8.7
ROMANIA: 233.5
SLOVENIA: 52.4

CROATIA: 57.9 SERBIA: 42.4

BOSNIA AND HERTZEGOVINA: 18.6

BULGARIA: 61.1
MONTENEGRO: 4.8
FYROM: 12.3

ALBANIA: 14.1
GREECE: 221.6
c CUGUAT - TIGRIS IASI, UAIC

GDP (NOMINAL)
(Billions $)
100
10 <10 CYPRUS: 22.9

Source: International Monetary Fund (IMF) 

19
 Fig. 3 EN RO

URBAN NETWORK IN CENTRAL AND EASTERN EUROPE

TALLIN

RIGA

Kaunas VILNIUS

Szczecin Gdansk (Tricity)

Hrodna
Bydgoszcz Bialystok MINSK
WARSAW Homel
Poznan

Wrocław
Łódź
Katowice Lublin
Lviv KYIV 
PRAGUE Rzeszów
Brno Ostrava Kraków Charkiv 
Vinnytsia
Kosice
BRATISLAVA Cernăuţi (Chernivtsi) Dnipro
VIENNA Kryvyj Rih 
CHIŞINĂU Zaporižžija 
Innsbruck Graz Debrecen Iaşi
BUDAPEST Mykolaïv 
Cluj
LJUBLJANA Timisoara Odessa
Novi Sad Braşov
ZAGREB
BUCHAREST
SARAJEVO BELGRADE
Craiova Constanţa

Split SOFIA
Pristina Varna

PODGORICA
Plovdiv
SKOPJE
TIRANA

Thessaloniki
No. inhabitants
(th. persons.)
ATHENS
c CUGUAT - TIGRIS IASI, UAIC

3 200

1 200
Capital Cities
500
Regional cities/secondary cities
250
50 Tertiary cities
NICOSIA
Source: EUROSTAT database, citypopulation.de

20
 Fig. 4 EN RO

KNOWLEDGE NODES
UNIVERSITIES IN CENTRAL AND EASTERN EUROPE (2017)

TALLIN

RIGA

Kaunas VILNIUS

Gdansk (Tricity)
Szczecin MINSK
Hrodna
Bydgoszcz Bialystok
Poznan WARSAW Homel

Wrocław Łódź
Katowice Lublin
Rzeszów KYIV 
Lviv
PRAGUE
Ostrava Kraków Charkiv 
Brno
Ivano-Frankivsk Vinnytsia
Kosice
Cernăuţi (Chernivtsi) Dnipro
VIENNA BRATISLAVA
Kryvyj Rih 
Graz CHIŞINĂU
Innsbruck Debrecen Iaşi Zaporižžija 
BUDAPEST Mykolaïv 
Cluj
LJUBLJANA Timisoara Odessa
Braşov
ZAGREB
BUCHAREST
SARAJEVO BELGRADE
Craiova Constanţa

SOFIA Varna
PRISTINA
PODGORICA
Plovdiv
SKOPJE
TIRANA

Thessaloniki

ATHENS
c CUGUAT - TIGRIS IASI, UAIC

No. of students
> 50 000 students
20 000 - 50 000 students
< 20 000 students NICOSIA

Sourcs: EUROSTAT, Universities sites

21
 Fig. 5 EN RO

AIRPORTS IN CENTRAL AND EASTERN EUROPE (2017)

TALLIN

RIGA

Kaunas
VILNIUS
Gdansk (Tricity)
MINSK
Szczecin Bydgoszcz
WARSAW
Poznan

Łódź
Wrocław Lublin

Katowice
Rzeszów KYIV 
PRAGUE Ostrava
Kraków Lviv Charkiv 
Brno Ivano-Frankivsk
Kosice Dnipro
Salzburg BRATISLAVA
VIENNA
Suceava CHIŞINĂU
Innsbruck Graz Debrecen Oradea Iaşi
BUDAPEST Odessa
Cluj
Bacău
LJUBLJANA Timisoara
ZAGREB Sibiu

Tuzla BUCHAREST
Craiova
SARAJEVO BELGRADE Constanţa
Split Dubrovnik SOFIA Varna
PRISTINA
Tivat Burgas
PODGORICA
Plovdiv
SKOPJE
Thessaloniki
TIRANA

No. of airport passengers Corfu

ATHENS
c CUGUAT - TIGRIS IASI, UAIC

> 10 millions
5 - 10 millions
1 - 5 millions
Predominantly charter Chania Santorini
< 1 million Rhodes

Source: Anna.aero database Heraklion Paphos Larnaka

22
 Fig. 6 EN RO

CREATIVE NODES - CO-WORKING SPACES IN

CENTRAL AND EASTERN EUROPE (MARCH 2018)

TALLIN

SEA
Tartu
TIC
RIGA
B AL

Klaipėda

VILNIUS
Kaliningrad
Koszalin Kaunas
MINSK
Szczecin Gdansk (Tricity)
Bydgoszcz Plock Olsztyn Hrodna
Bialystok
Gorzów Wielkopolski
Toruń
Zielona Góra Poznan Homel'
WARSAW
Leszno Kalisz Łódź
Jelenia Góra Wrocław Radom
Liberec Wałbrzych Lublin
Ústí nad Labem Kielce Rivne
Teplice Opole Katowice Luc'k KYIV 
Most Kladno Mlada Boleslav
Hradec Králové Rybnik Tarnów Rzeszów
Bielsko-Biała
Plzen PRAGUE Ostrava Kraków Lviv
Pardubice Khmelnytskyi
Nowy Sącz Ternopil Čėrkasy Poltava
Charkiv 
České Budějovice Brno Olomouc Žilina Vinnytsia
Kosice Ivano-Frankivsk Krėmėnčuk
Linz
Nitra Donetsk
Sankt Pölten Nyíregyháza Cernăuţi (Chernivtsi) Dnipro
Wels
VIENNA BRATISLAVA Miskolc
Salzburg Zaporižžija 
Bregenz Leoben Gyor BUDAPEST Satu Mare
Iaşi CHIŞINĂU
Villach Graz Veszprém Debrecen Zalău Piatra Neamţ
Feldkirch Innsbruck Szekesfehervar Kecskemét Oradea Odessa Mariupil
Cluj Roman
Klagenfurth Szekszárd Szeged Bacău
Arad Târgu Mureş
LJUBLJANA Pecs Sibiu Sf. Gheorghe
ZAGREB Novi Sad Timişoara Braşov Galaţi
Rijeka Piteşti
BELGRADE BUCHAREST
Zadar Banja Luka Craiova
Constanţa
DR SARAJEVO Kragujevac Ruse
IAT Split SEA
A

SOFIA
Niš
K
IC BLAC
Varna
PODGORICA Stara Zagora
Dubrovnik Prishtinë Burgas
SEA

Plovdiv
SKOPJE
No. of Co-working Spaces TIRANA
Thessaloniki
Istanbul

121
SEA
IONIC
AEGE

64
Patras
c CUGUAT - TIGRIS IASI, UAIC

45
AN S

23
5 ATHENS
MEDITARANE
EA

1
EAN SE
A
0 200 km
Heraklion NICOSIA
Sources: www.google.ro/maps , Cuguat TIGRIS Database, Extind Databases Paphos Limasol

23
 Fig. 7 EN RO

CO-WORKING SPACES IN CENTRAL AND EASTERN EUROPE

Distribution of co-working spaces on urban hierarchical levels
AUSTRIA & VISHEGRAD COUNTRIES ESTONIA
POLAND HUNGARY
13
340 79 BALTICS
LATVIA
CZECH REPUBLIC AUSTRIA
15
112 157 LITHUANIA

SLOVAKIA
44
35

SLOVENIA CROATIA:

12 17
BOSNIA AND
HERTZEGOVINA
SERBIA 94 11
22 BELARUS
5 UKRAINE
UKRAINE&BELARUS
BALKANIC AREA
MONTENEGRO - 0 ALBANIA FYROM BULGARIA ROMANIA R. MOLDOVA

0 2 10 58 88 6
ROMANIA&REPUBLIC OF MOLDOVA
c CUGUAT - TIGRIS IASI, UAIC

Tertiary cities GREECE CYPRUS

No. of co-working spaces

157 Capital-City 32 13

Regional and secondary cities Source: Google Maps GREECE&CYPRUS

24
 Fig. 8 EN RO

DENSITY OF CO-WORKING SPACES FOR THE FIRST QUARTER OF 2017

(in kernel - over a 56,4 km radius, which describes a circle with an area of 10 000 sqkm.)

Density of co-working spaces

(No./10 000 sq. km)
TALLIN
25
20
RIGA 15
10
VILNIUS
5
Gdansk (Tricity)
MINSK
Szczecin
Bydgoszcz
0
Poznan WARSAW

Łódź
Wrocław
KYIV 
PRAGUE Kraków
Lviv Charkiv 
Brno Kosice
Dnipro
VIENNA BRATISLAVA
BUDAPEST Iaşi CHIŞINĂU Zaporižžija 

Cluj
LJUBLJANA Odessa
ZAGREB

BELGRADE BUCHAREST
SARAJEVO

SOFIA Varna
Pristina
PODGORICA
SKOPJE
TIRANA Thessaloniki
c CUGUAT - TIGRIS IASI, UAIC

ATHENS

Source: Google Maps

25
 CREDITS LINKS
phd. George ȚURCĂNAȘU • HAMDOUCH, Abdelillah; DEPRET, Marc-Hubert et
CUGUAT TIGRIS - UAIC TANGUY Corinne (2012), Mondialisation et résilience
des territoires Trajectoires, dynamiques d’acteurs et
Dan ZAHARIA
experiences, Presses de l’Université du Québec
EXTIND, FabLabIași

design: WIRON • HOWKINS, John (2001); The Creative Economy: How

Adrian ISTRATE
Adrian MIRONESCU
interior design elements:
Adelina BARTOȘ, arh. Teodor STANCIU
foto: Cătălin LĂZĂRESCU
People Make Money From Ideas, Penguin
• VAN HEUR, Bas (2010); Creative Networks and the
City: towards a Cultural Political Economy of Aesthetic
Production - Internet Resource, Computer File
• TUDOR, Ana (2016), Sunt spatiile de co-working un
secret pentru afacerile de succes?

• UNCTAD, Creative Economy Report 2008 (PDF),

retrieved 2009-11-28

• UNESCO, Creative Industries – UNESCO Culture,

retrieved 2009-11-24

• PINmagazine - www.pinmagazine.ro

contact@fablabiasi.ro fb.com/pinmapiasi
fb.com/fablabiasi

26