Cursul 11 – Spivak

0. 4 linii teoretice in gandirea lui Spivak

0.1 Feminismul → conform teoriilor feministe, intreaga
ierarhie occidentala a fost dominata de o viziune falocentrica
ce nu a permis alteritatii feminine participarea la manifestarea
discursului. Ierarhia barbat/femeie este una de tip culturat si
nu natural , prin afirmatia corpul este un construct
cultural,social. Acest curent ce analizeaza din prisma aplicarii
unui sablon destul de procustian se revendica de la marxism si
deconstructie.
Feminismul inseama o relectura , canonul occidental este
determinat de un sexism brutal. Simia feminista are un
caracter temperat,fiind dublata de o alta linie de studiu:
postcolonialism(acest concept inseama modul in care codul
cultural s-a centrat pe drepturile rasei albe, caucaziere in
detrimentul raselor din colonii). Spivak considera ca canonul
occidental trebuie exploatat.
Alteritatea trebuie protejata.
0.2 Postcolonialismul→ un discurs asemanator cu privire la
alteritate este produs de catre scoala postcoloniala. Grupul
social analizat este cel al popoarelor minoritate, carora li s-a
impus un patern al civilizatiei europene. Dupa momentul de-
colonizarii, aceste voci se vor face auzite, dar nu doar in
perimentrul lor, ci si in cadrul coloniei-mama. Un ex. In acest
caz este cel al scriitorilor sud-americani, care ar trebui sa le
atribuim un cuvant din vocabularul deluzian, ar fi niste linii de
fuga, situandu-se cultural intr-o devenire din cultura
amerindiana si spaniola-europeana. Imperialismul european isi
rafineaza imaginea printr-o anumita toleranta, care este o
violentare si o limitare. In opinia postcolonialistilor, canonul
european trebuie distrus si refacut din perspectiva celuilalt.
0.3 Marxismul → ca scoala teoretica, marxismul urmareste sa
evidentieze relatia dintre discurs si putere. Se ajunge la
aceeasi problema dezbatuta si de catre formalisti si negata de
catre Bahtin, cu privire la legatura dintre influenta dintre
social si literatura, ca o cauzalitate directa. Daca creditam
afirmatia lui Bahtin, atunci ea este o intersectie de ideologii.
Asta nu poate fi separata de social. Marxismul aduce ca
principala diferenta clasa sociala → antagonismul de clasa

04. Deconstructia→ deconstructia este cea mai buna metoda

de evidentiere a ierarhiilor violente, dar unica ce protejeaza
alteriatea. Rezistenta la deconstructie este in continuare o
forma a ideologiei. Marele avantaj al acestei metode este ca
are abilitatea de a proteja transformarea sistemelor de gandire
in dogme.Deconstructia este o etica intelectuala.

1. Ideologie si capitalism
Ideologie→ functioneaza mai ales in societatile liberale, nu in
cele dictatoriale; aici apar prejudecati populare care devin
mituri ale naturalului. Ideologia inseamna a crede ca discursul
tau, bucatica ta de adevar este cea importanta. ( ideologia =
ceea ce un grup considera drept incontestabil)
Exista anumite ideologii ale majoritatii care devin mituri si
permit ierarhii. Printre mituri , enumeram libertatea, ca rang
suprem, oricine poate ajunge la putere d.p.d.v, literar, pana si
autonomia estetica este o utopie.
Discursul nu este o pura ideologie- vointa de a explica
functioneaza pt ca astfel posibilitatea heterogenului e limitata
in societatile capitaliste.
Mass-media este locul in care subiectul primeste ideologia i-
se dau explicatiile culturale.
Deciziile noastre sunt filtrate de iluzia libertatii. Ideologia e
atunci cand traiesti asa cum vrea sistemul → Ideologia este
sistemul de asteptari considerat normal.
→ceea ce un grup considera drept incontestabil
Capitalismul → denota ideea conform careia autonomia
estetica este arta. Studiul cultural trebuie sa fie tinut departe de
aspectul real. Oamenii de cultura sustin ideea ca arta e
autonomia-e o noua forma de ideologie. Apare in discutie
rezistenta sistemului la teorie- teoria find cea care pune sub
intrebare ideologia. Teoria submineaza miturile pe care se
bazeaza sistemul → mitul idividualitatii. Indoctrinarea prin
mitul individualitatii tine departe individualizarea fata de
viziunea colectiva. Deconstructia o putem avea doar prin
ruperea sistemului. Autonomia estetica- o iluzie de libertate.
2. Intelectual si subaltern
Intelectualul este producatorul de explicatii culturale. Sistemul
academic este astfel construit incat intelectualul sa nu se ocupe
de problemele intr-adevar majore ale agorei. Ii sunt permise 3
tipuri de comportament viabile :
1) producerea de explicatii nu ia in considerare dimentiunea
politico-economico-tehnologica.
2) aplicarea analogiilor stiintifice in domeniul umanist
3) automarginalizarea stiintelor umane in spatiu academic.
Intelectualul ( conform ideologiei) trebuie sa devina subaltern.
Transformarea educatiei trebuie sa scoata la iveala punctele
comune => reconfigurarea atitudinii academice, capitalismul
educational→ forma de invatamant, cuantificarea valorii se
face prin sistemul educational.
Grant-urile sunt cele in care se afla explicatiile culturale dorite
de sistem.
Cele 3 directii ( ale intelectualului)
1. Profesorul de literatura pate, trebuie sa intrerupa
discursurile, pt a evidentia punctele de criza. Relatiile dintre
domenii. Sistemul functional intretine parcelarea domeniilor
→ parcelarea in care profesorul trebuie sa intervina→
subalternul este profesorul de literatura
Profesorul este citiroul unui domeniu in care este un limbaj
profund.
2. profesorul trebuie permanent sa reconstituie discursul →
textul vine intr-un context, el trebuie mutat intr-un alt context.
3. profesorul trebuie sa puna la indoaila metodele academice si
sa resuscite materialul subaltern. Intelectualul trebuie sa
intervina in real (ultima teza a lui Jauss)
Efecte ale gandirii lui Spivak
1. nicio definire riguroasa nu e posibilia, toate definirile sunt
provizorii si micro-politice.
2. e necesara o lovitura atenta la gen, scara, clasa
3. literatura nu e o reluate a unor structuri universale ci
textualizrea unei productii psihologice, sexuale, sociale→
lectura atenta la interesele capitalului.
4.e necesara o practica a teoriei de ceea ce chestioneaza
producerile explicatiilor. Asumarea perspectivei subalternului
Devenirea-subaltern a intelectualui se produce prin
intreruperea discursurilor si reconstelarea textelor.
Teoria e periculoasa pt. Capitalism.
Literatura este pt spivak o textulizare a unei productii
idelogice.
Sistemul academic este construit ca se se ocupe de problemele
majore.