:, 'l

: ,iji r.ti,'
i . ,"

dMECANISMEPSIHICEINFOR'IVIA.TIONAL-
n' '-
OPERATToNALE DE PRELUCR'aRE
Trr}rn,f
PRrM;ni qr
[} x Sr (II.rrtnrtnip#$
sECUND4Ra.,I ;,i
^ .ir,

.,,,,,iti'i.
.t :{ l
,ir,, *, ,$,
I
,u

Tr6ind intr-un mediu informafional, fiind {,Uo;pU$r{ariin

p".**-
aegJa ;" noi gi noi informalii, omul devi1g' tr*Yllh"" fii"tl t"Y:
a;nerican. EI
,iitioo*4, un informavor? cum l-a denumit un,psiholog
prelucreze' si le
f,r[ui" sd capteze informatiile, sd le stochei"! ifl;le n-ar
Omiio*"- Toate aceste operalii n-ar puteg,fi',efectudte dacd
;S;" de o serie de mecanisme instruurente-,Psihice care sd-l
'Ce au -gi
loc in Oirerile{ql'fTn1:ti*tic.i ale
ffiil"r" asupra variafiilur fi,el importante
*arr"i inconjurEtor, cu condilia ca aceste' la1i1tii .s{
tntre anumil& 1imit1' In captarea gi
i;ufo-".gu"ism qi sE se produc6
omul se 59rvef1e de imecanismele
i6o*u" primara a informa{iilor,
i*rorirt-p"rceptive. Senzaliiie ii dau posibilitatea si receplioneze
iofomaflile in funclie de insugirile fizice ale obiectelor, dT !l
d^:

;&iUi"fif- qi activitdlile desfdqurate. Percepliile gi' reprezentirile il

aj$t5 pentru a pune in relalie informafiile lenzoriale
di.ferite, dar qi
infOtnaliile actuale cu cele conseryate in memorie.
:Tratarea supe-
lcr,^Fs,te realizata
rioara a informa{iilor; prelucrarea 9i interpretalea
cU, ajutorul proceselor logico-ra1ionale,
igtrq 'eq,re 'gf,ndrrea ocupa
hi#;;;i;ri d*ou.""* o6re priiejul utilizdiii ,in,'situatriiconcreta, diverse a
unof informatrii ce n-u au in comun nici o oaracteyisfiga
in
,oirl*l dispun de un invariant logic. Omul nris-b. putea adapta
..ir
155
ht
suficient bine daqd nu ar dispune gi de capacitatea de a cor
dei $rllI

gi apoi aq,1q qtiliza informaliile. De asemenea, adaptarea

ingriunate fn l{psa,chpacitifii de combinare gi transformare
a informagiilor.ilDp &ceea,, el face apel la mecanismele mr illI
cele informativ-transformative.
In aceastE pa,rtb,vqm. trata.procesele psihice de c CAPITOLUL IX
prelucraren stocare,,g-i. transformare a informafiilor, pe
denurnim proceqe infofmalional-operafionale gi al c[ror rol
de a asigura orientarea qi controlarea util6 a conduitelor.
I

SENZATI[LE
It

9. SxcifabiEitate, sen$ibilitate g[ motricitate

' ili, 'Nevoia de adaptare a organismului, necesitafea acestuia de s
datt Ag unor solicitfiri exterioare din ce in ce mai complexe au dus
IH:'aparigia unor forme de captare Ei prelucrare a inf,orrnag{ilor, 1a
g.,trctufarea unor modalitfiti de rispuns [a irrf,luenfele externe. La un
{Sii[{i{t aivel al dezvoltf,rii organice" forma sub care se reac{ioneaz6
QFte excitabilitatea, proprietatea biologicd generalL eare perrnite
fiil*grt*, vii de a recepliona influenlele externe 6i de * r&rytuxde
$e.lacttv la ele prin:tr-o stare de modificare internd. Excitabilitatea
e$ie o form5 de reacgie difuzfl, nediferengiat5, nespecia]izat5 a
iSkegutrui organism care este in acelagi timp analizor, c&t gi execr:tor,
^ie......

!i.ih:se rnanifest6 numai in contactul direct cu stirnulii hiologice$to

{ibdesari; de aceea, are un caracter limitat, posibilitdgi}e de orrentare
lri,mediu ale organismului fiind reduse. Stimulii care s*tisfinc *mur:iite
lfe"buinfe ale organismului se g6sesc intr-un numdr redus, ei ap&r6nd
qppreun6 sau arnestecafi cu alfi stirnuli indiferenfi pentru organisrx,
-{,ercare au proprietatea de a sernnalizaprezen}a celodal$" A'ge inc&€,
Ifl,ua anumit moment al evolu{iei a fost necesarfl aparipa u*ei nc:i

r56
 ti,
i!:
irl'

li
ti
*apeci"e5$i care s5 permitfi organismului cdutarea $i.
d,:,P.]!ii
,,.

stiio.r1i.tor biologice$te neoesari in rmullimea celor indifBre

,e*epg:*rreuea gi reacgia la acegti stimuli indiferenli,
dar, car,e
**r* vaioare de sernnalizare in raport cu seilAlti.'ACeast$
cape*itatc este sezsia;ililat*a, Praprietatea organismului'de a r.
Xio*a f*atori
"cei
indiferenfi, de o stab-ili wn rapo:t "" r'::,!ia-loSl:
'ei necondiEionali poartd denurnirea de sensibflitate, Da
A{
miveii:i *xcitabiiit5gii,t riaclis era g6neraliuat6, realirl*E'cu, ir
*rg*rrirm*tr, la niveir.ll sensibilit61ii ea este diferenfiatf,, realizatg
interrnediul orgaqelor de sirn{ specializate pentru recepfiou
acluffititer modalit6gi de energie extemi. Organele de Sim! au
cieiirnitate nu cioar segmentul receptor, ci 9i cflile de conducere,
$i ce:rtrele de prelucrare corticalfl a info-qrpfiito,l
Sengarya
a verig.itror aferente qi eferente este bine delimit"l4,
-Q.*T.*t.,!!,i|
este, flntru A"N" Leontiev, o forrn6 evoluatd 1,a(afi!rii,
lmd*piinrg{e funclii de semnaliaare in raport cu sehimbul ds
Ea reprezintE o cor11ponent6 mijlooitoare a migoirii 9i acliuq'iie
cermportarnenfuXui fn general, deoareee,,orienleazd' organismxl
*udtu,, {Leontiev, 1964, p. 39). Sensibilitatea ropjezjnt5 un
ai evoiirgiel r1}aterisi vii, dar $i o ,, condil,ie", a\ ,,m:cevisryt't' al
nec*sar de interacliune la nivelul adaptiv optir,n aI proeesului
(Popescu
9i de asigurare a dezvoltarii biopsihice a individului
ve&slu, Golu, 1970, P. 7)-
trrffe s*n" ibititate gi motricirare exista o puternicE- I
fumclicnatr6; sensibilitatea se dezvolt6 in perspectivx 1l in le
cu der::ersurile motorii; la randul ei, motricitatea devine un
mecan";",::r al orient6rii senzoriale, confirmf;nd-o sau din:;rOtri
iiefrirrxr6nd*o. Atrlroape ci nu existE psiholog care sd su fi insi
asu;1ri*. relagiei dintre sensibilitate gi motricitate, ca 9i astlpra ro
gi ip fiurlgfr$t*rffa $au in fi:rtnarea urecanismclor psihiee
tr]*ntru id" Wailon' drumul de la ,,nct la g&ndire" trece p
,,ex*rvit'iile" senzo{io-motorii. Fuziunea copilului cu situagia
mijlu:*iifi tocsrai de constela{iile percoptivn-motor"ii sau de p
citatela senzorio-posturalfi. Primul stadiu, desprins de .I' Piaget diferenliai6.
159
Ils I
i',i, ,
i;f '
.':, ff
'; l.{ ,,t i, .,.i, '
'lu.
,ilil
:1 ti
 d
i,
li, .'
it ii
I

2" Spoeitieu!: gi: rtrecani$rretre sensibilitefii

: i'i ]"
W"::: #;i;;#;f;#*rt;;;;i E1b,untu"' (ibiderrr' p 16) se
Sensibi-litatea poate fi,definitE mai simplu ca fiind capac
de a avea senzafii. Pi6ron considera $enzagiile ca fiind unei senzafii: stadiul prosenzorial,
ffi"y*:i-";i-ia a""x stadii ale
elementfire de interlie'tn reglarea carnportamentulu'| a a 8ff'L,;i i-'--*riirtie sau de reflex, caracterizat printr-o rea*-.''ie

exercitate da mediu" (Pi6ron, 1957, p. 5). Ele exist6 atunci

,,eficacitatea utnei stitnal&ri este relevatd printr-o reaclie
ffi,Hffi}{d;'t"t+r:"-ryx*:i*.^Ti:i[::**::3,:l:]"]:*]1]l
organismului, printr-o m,odalitate practicd de activitate, o forryd
conduitd, o modifiqare consecutivd a .unor comportamente,
efectul stimulfuii ne paate integra in' sistemul vielii psihice

global5 a fiiinEelo4, vii. DacE lumina este impiedicati sE ajungd

zona centrala
centralEl,a',dnalizatorului vizual, senzalra
,a',analrzatorulur vrzual, senzalia vrzuala nu se
vizualE nu
produce, daf aqtapnu insbamnd cE reflE>iul pupilar va fi impiedi
a intra in -uni1ifiue, ,Agadar, ,Rii stimuli pot rEmine reflex
ei si influeia;eze;tdgrportarnentul. Dimpotrivd, ei se in'
reglarea com, po4amzufu liri pri n e fectul r6spunsuri I or refl e
susceptibite n Aa,hast-ere,,la r6ndul lor" unor seza{ii gi c
asrfel, la curibaglbqpai'indirectE a mediului. Aceasta il de
Pi6ron sd vorbe$soe'd" ercistenla unei specificitE{i prese
cdile sensibilitetii care:se rnanifestd in unele modalitiifi de

line cont deimodific5rile reppiratorii gi metabolice. Aceste modifi

vor avea lod chiar,gi atunii cAnd cf;ile aferente sunt Intrerupte
c6nd o destructurare a zbnei corticale terminale impiedicd
senzafiei-' ), A'ceastd' speciJicitate pres enzoriald ap arfine tuturo r cd
sensibilitdlii Si, de exemplu, o excitalie corticald Ia om nu tmpi

r60
 eferenta}ia mo13iie, dispu-
pdcstadesc prin psihoiogisnn. Ceea ce nu este suficient ln{eles, rt,relee intre aferentafia senzorial{ $i qi cre$-
lrifiedI dg rnare plas{rcrult$r
Ju o fllafe permit Luru'uu}*vr'vs
plasticitate, l't;rurrr, diferentierea'spnzatiilor'
dr".Bae
u:ritatea celor ta-ei categorii de ,,fapte'l in prod-ucerea " lor in proct"ul aunoa$terii. Cercetarile rbcente de
o,fil*o rolului
Le originea tuturor senaa{iilor statr,prosssel'e',de exc au evidenliat 9i faptul cE multe dintre fEnomenele
sera;s*ia16 Gare s€ produc in celulele specializaten tn neuroni* t--*H;it"logie
'H[; loc in*embriogeneza au o mare importanlS-P"3tP furicfionarea,
in gq+rgniomii spinali. Prscesul de declangare const-'atr*6' 'ffiiia',i" a creiemlui r-ai1*1
1*cai:5, negativd a unei ntici zone a {ibrei pervoa$tr, a;roi, are,
ffi;;r*ele gi rafiunea mortii ?:.:":A
neuronale, *f:11n3
migrarea celulelor
"1",*t:*
cond$eerea influxului spre centrii cor'tioalir Psiholog,i ale embriogeneaei sistemului
Silffi;, constituie ,,puncts calde"
H;-;;. ", Unii factori ii cresterii, care oqigur(; ln:"t!'il-y,t:! ne:!'ra-.
adult fiiil'd implica;i
Iuiui,- ri-d,n permanent prezenli fn orga,nismul
!'
in menfineiea. Ei plasticitatea
sistemului heruOs. In consetrtnld, toate
':rr*;i;;i" tnir$rinse de mufii ani asupf;! em,briogenehei acestui
;i;;;; **i" aJ my?!""y l""o1T::iolu f:(!
:^:1:!:3:,"::i:
" qrrochiantz, 1e8er.g'^rit'1 aqesrc
W{i;;' ; #;rd"rEuo': fq*i nasc
sr)ol) reorganiSarea elementolor informaiiong$ {unele ,devin d, or"n*t" ln a men[ine creierul mereu,,tandr:r, fn h dgsttoperi mijloacele
,r**o, a;tcle secundaie;'cele'relevante sunt reginute gi transmise iijiltrn'u lupta contra maladiilor degenera-tivb; i*cluiiiv'';1ni a menlrne
tf;rrf*," capacitElile senzoriale ale omrllqi'',
degrnrte, cele ire-iev&nts sau neseqrnificative sunt,blocate, la nivel vay*
"i,',,1'" li
.f i ..i,. .;.
urv '
;
suhcc-,xicaie); 3).procqg11l de decodare realizat Ia nivel corticai ],
cacir:;I zonelor a; er"iiii;i: t6|iica; diiticifii'e fiegffi-dffi-Ee-s 3, Ctasificarea qi proprietflfile *L$fi*',t
si finaii;ra'c intr-un co/-iTnagine ce se aflf, in relafie izonffifiE
;^ i ',
,i' i.'1.',,',ir i[

insuqirile oUl**i r-l.ri rec*p lpnat. ,

Deqi Pidron credea cd ,,senzalia "es't,eabsfuq'ti! rezultat-d
tn realizarea iCdstor procsse o mare semni-ficalie o au dt**;;';i;; iJ onotird", ea este totu$ i' opoate"$aqte
$,apst"qaiid,'ne9eslrd^"
confuzii' De
cu extraordinara lor varietate chimicE, morfologies gi conect.iv&, fr[fi*""" Lonsiderarea globatd a realitdfii
qi alee 'cipuri <Ie celule non-neuronale (colulele gliale) care i f+ri, fieton a vrut si spun6, probabil, cd la om nu intA[nim senzafie
in ap6rarea irnunitard a creierului, oa gi in elirninarea celul dri*e pur6. omul, exceptind poate primele ,zile aler viegii obiectele$i st6rile
nsrvo&se ::roarte, conduc8nd, astfel, la buna funclionare a qrej ,uirfo*i"", dispule de perceppii,de capacitalea,ae a re'flecta
Se pare, de asernenea, cd mocanisrrrul sinapselor, a legilturilor din Si,""' i"r"siritl lor izolate. Totugi, existbn[a ieEi6'a senzafiilor nu
neuro::i, &re t: mare importanf[ fn explicar€a senaa{iilon Si nluru fi pusd la indoialE. Iar, faptul cE la om iatefnim gelcep[i:l"
det*;-r:1ind, dupd opinia lui Alain Prochiantz ,,slntctura relelelor studiem senzafiile de sing'pidtdtor, sd 1e
ffi#. *i rrr impiedice sdproprietflfile'
cotistitwie haza celwlard a comportdtmentulwi" (Prochiantz, 1989, ${+q'ific6m, s6 le stabilim i,i
', , ' ' '
;, P&nd in secolul al XIX-lea, senzaliile, fbst arr' qlasifieate {up[
5{:}. rl $*}}fle}ic
5{}}. {} s(rriziific va depinde, agad&r, xiu doar de natura stimulu}ui, d$l: 't*rg--anele de sirn{,
particu.larit$;xle stimut6rii, ci gi de structura sinapticE dintre celuXelO$ll e;K;ilerii ruorfologice, mai exact spus, dr1r6
nsue-*rai*. Particuiaritatea creierului, catre asigurfi o bunE firncliost cinci categorii de senzafii, corbsptrnzitoare celor cinci
V.O-fbindu-se de
mal.itaue a sereaaliilor este plasticitatea sa. Csrtexul senzorial (vizualfii gJiga"u de simf. Modatitatea operatorie era, deci,.{- l".otf*o.lu
audi$iv, oiilactiv etc.), cel motor, rogiunile subcorticale care servessti{ fr1ilI". Mai apoi se trece La criterii funcgionale, adic6ide la funcfia
153
n fl2
 tl,'
i i
,' l,
r.'
' ., i:, ri

:iii
,lti.:

senzorial5 la c6utarea organului care o indeplinegte. Aga s-a p fE func{ionalitetea lor concretfi, senza{ii}e cap&tft o seri* cle
,,,;r,,,*,
cu seasibilitatea kinestezicd, vestibulard, organicd. S-a constatat, lffi***gAgi ia care ne vor referi in continuare"
cE delimitarea rnodalitetilor senzoriale devine dificild, acea$ta, $ji=l *l CaEitatea $etlza$iilor: Senza$iile vizuale, auditive, S!*stative,
;lf.ua*rr. etc. au, deci, o anumitE calitate. Problema priacipala
gi pentnr Apart cI modalit6file senzoriale sunt inegal speciali care
unele dintre i ele , baz6ndu-se pe mecanismele altora, deci urrn6toarea: c6rui
o[*l6re in leg6tur5,cu' ac.ea$t6 particularitate este
combinarea meCanismslor. In ultimul secol, criteriile funeli fi**6* ii poate fi atribuiti calitatea experienfei noastre senzoriale?
sau morfologlpe de,qlgsificare a senzaliilor au fost inlocuite eu c ff{etrf.ooA T. Morgan
(1949) eonsidera ci aceste mecanisme sunt
situafianale, carq proqgpun luarea ?n considerare a condiliilor e: ,sAleeti.vitq,ten r:gggffigggfur (unii receptori su*t rnai
direcfiilor rsgeptiei.
'.,:. Sherrington, de pildd, a distins senraliile
contact, care se ilroduc in condifiile intririi in funcfiune a
de contact, senzitiile de
si sanzti;iilg
contact - gi diitantd, ee
ile'diitanld, ce presupun
DresuDun activarea ,aOpeSOxti bu *'arre sunt asociafi, ca gi eonstituenfii lor chirnici sutrt
distanf5. Nurnai
c,le distan16.
ele cE ?ncridrarea unor receptori intr-o grup6
Numrii c$,inqqidrarea gr saul ,db**l"l*'esenliale care le asigurfl selectivitatea; ggr1l,#f*.f.*,,f#f*-*.{f.Lf#
s-a dovodit a l'i'difici}fl. D-e'lexemplu, v&zul (oehiul) este un (Johannes lvl{iller arat6 cE fiecare c}rgan de sirrt{
de distanffl,,dar in,cazut'lui contactul retinei cu cuantele de ffiilergie care ii este proprie, astf,el tnc6t atunci cfrnd este
e! transr,rite la creier aseastS calitate particulard; etr a an:licat
$.i. acelagi stimul pe organe de simf diferite
pi a ob{inut senzai'ii
itu suu stimuli diferigi pe acetragi organ de sinn{ obXin6nd aceia$j
ffi:.de sdnzalii; elevul s6u Helmholtz a 'stabilit cE flec*re fibrd
exterior prgvoacfl o, lexE, sintetic5, intero-exterocepti iqtriioasd are calitatea sa proprie); opusE acestei conceu[ii este iearla
de asemeqqa,'pi iQceplia indeplinepte gi sarcini exterocepti #r.eg@r reanspeeifiae, pbtrivit cEreia calitatoa uuui stir:rar} se ir:}pnmE
Protrahil ch bel rr criteriu
"l
de clasificare &r trebui s6-l t&.optorului independent de proprietatea particular6 a acestsia {,"fering
relalia aifryS s'ulbieil Si,obiect, tnsusirile reale care sunt det A'auitut ci unul gi acelagi receptor poate da impresii coiorate dif;:::te,
natura s
enz oria l.i ;[i'4;,iffittJmski a clasificat senza{iile dupd natut
ssenzorial.'A.A:,i.UJrtomski ifrin a*$* de stimulul care ii este aplicat; Nafe exptric5 prin rxlodelul
lilor
tilor reteprpf pres:"Ine*
rercpiggi{ f(mec,snici, frzici,
receprarr f1ri"c,snici, nrcl, nzlologrcl,
fizici, chimici,
chimici fiziologici) in:
In: ilhbutrsului ?n nervul cutanat calitatea dif,eritE a senza{iilor de
cutanate; i.enzdlti lrlzuate gi auditive; seni senzalii gustative Si, ;UUf,.**, temperaturd); bazete centrale ale ealitdlrdf (sisternu] ner.ros
senz*lii pr$prib,cep,Tr+le $ii interoceptive. La fel de util ar putea fi ffiUt este cel care determind calitatea senzafiilor, fapt evicle;riiat
un alt critdrju'pi arriinte tsiieciatizarea interioard a senzaliilor core, "l
tili$i,pu"t"tUarea senzaliilor afunci c6nd creierul este afectat). SupS
cu relaliil{ cars se 'siqtbilesc lntre ele. Din acest punct de $iiim se pCIate observa, aceste mecanisrr,rc su11t relativ coutradic.torii-
putem vorbi de mqdaliti$i senzoriale intramodale (de exemplu, mOUuUrf cE nici unul dintre ele, luat in sine, nu este seficient eenfl-=:
interiorul s&nzaliilor cutarate existE modalit5li tactile, termice, algi 'ehptia*"" calitdlii senzoriale- La aceasta trebuie adaugat gi fapt$!
in sensibilitatea gustativ6, irrt6lnim ruodalitEpi pentru clulce, Afi.r,eici eercet[rile eNperirnentale n-au fost fltotdeauna riguronse'
slrat, amar; in sensibilitatea proprioceptivi intr6 senza{iile sorn *tf.f h4ritler a folosii stimuli universali (electrici gi r::ecanici), de
estezice, cele kinestezice etc.) gi modalitEli senzoriale inte htde+ a cbtinut efectele respective. Creierul a reflect*.t nlr net"il-i
EiimUluhri, ci natura mecanismului fiziologic perturba.t prin
(corelafii interesante se produc intre vtrz gi pipdit, vorbindu-se a:;icat:ea
despre capacitatea de a ,,pip6i cu ochii"). ildui stimul nespecific. A"N. Leontiev a tnlocgit principia:I
*r:ergiei

: {i5
t64
 i' I I
:lr l , i;
.i
,t

ii, ,{
spe*iflce e organelor de simf cu principiul ,,dezvoltrErii intensitgfg^p-e.nI[ll. ulr sistern nervos, excitabil ipi cu totul
energtilor specifice" potrivit c{ryia ,,dezvoltarea gi gpeciali un sistem tt**o* slab sau inert)i existenfa q?-!*-9s,.*}*g!.qpta
*rgareelor semsihili.t&gii sunt deterrqirate de necesitatea de a
ariscvat realitatea obiectual6, cu cars organismul,intrE in .gi cea este
Eot rnei eomplexe". tg"indirid)
b) fmtemsi*atea senza$iilon Aeeastd proprietate a ;, rtrata senzaftei. Aceast6 proprietate se refeq| la'intinderea
,
:' "
"ffi
cste tregatd de intensitatea stimulilo:,Gaf,ts le provoncd. Ntl exiq,-t$1 *{=,"*p a senzafiei. tje_obicei, B-qJ:T,-1,:t::1 5tri::
* rela;ie simptrE, tenxlen cu ter,x,nen, intre atributele (calitatea) s.ltnt -sqsaariile
insa-pi gq,auri q-Agd,gle pot q'eryist3
Lsrimdpr, -oi
gi atributele stirn-ulului. Dac[ intre intensitntea unui sun nirmite
tim ulul ui. Irr gg3 -t 1g*tg,gqi ti l, aP.lr
le
t" "*d4-eqtiuni i s p-e. p;

ini consec4l13g-? g-?ls, qunt de din:{-[:]vrii. P'tziti"g $i

imtensitatea senza{iei auditive rela}ia este direct5, nu acelagi I
#s,n,-*il*-'* - nqgatiu;e'.
$-er $ilulre despre relagia dintre intensitatea unui stimul te ilffi.fi;is'ecuiiVe pozitive sunt cele care corespund senTa1tsl
salitatca senzaliei produsd de acesta c&re, tocmai tn fuiecgi ffif1,il (un cirbgne incins lnvflrtit iu intuneric d6 impresia unui
rndricnea intensitEgii stimuh,llui poate fi o senaa$ie obignuit$ ,[[F*'-f"*i"os). Imaginile consecutive negative s!'nt *l: :ut:.'I
$eil u$a de durere. I$g,sn$"ifatea.urrpj:p3"{ atd nu iibhrp.rna senzaliei originare, ci sunt complernentare'acesteia (pnvtnd
C* inrtensit*igp. stirur.rlului, . q.i, gi".de.amplitudi+co+in{tgl#S} ,6::;itr"t 1"9., qi apoi-aruncffndr-o* p'i'i1e,a,Re un peiele alb vom
Aoeste din-untr6, la rdndul lui, depinde de grosimea fihralor Veripa verde). .,;, _.__,^.,-.j _-_^_^rx
ca pi de metabolisrntrl lor. Apadar, ln aprecierea,intensit&?ii i-,=til Tonul afectiv al senzafiei. '- Este','car:acteristica general6 a^
atrSturi de iniensitatea stimulului trebuie sE luEm in'consl #riiif"t de a produce stdri afective pllbute ,"1" ""pjacute' de
baaa servr:as$ a intensitfigii experien{ei noastre senzoriale.
Adrian {ip?8i a precizat cf; o mare .irnportan}5 ln acest GAZ o
au::rErul de flbre activate printr-un stimul gi frecvem.$a inff trebuinfelor.
nervos in aceste fibre. Cu cflt intensitatea stirnulului. este
cli at&c rnai rrrare va fi num6rul fibrelor activate, e6t gi i* 4. Legile sensibilitlfii '' I i f ],
. ''l il'
t' iO
1l
li:apuXsuri}or mervoase. Divergi autori aec€ntueazE, c6nd unuln ffI*,,i,, ,;', ,

altu1 <iintre acegti doi factori. Astf,el, S" E{echt (1934} ,$i: a)
i{j'ii r.esea intensititii.
a\ Legea Existenta unui stimui
intensitifii. Existen}a s,timuitfrni4ediul incon-
incon-
{niqSaiulnu.sunl
c& acuitatea vizuald crepte pe mdsurd ce nurndtuX fibrei$r puse tu,Ji ,,,i$Etor gi chiar ac{iunea acestuia asuprai'organ}sfnulul
este rnai mare. W.J- Crozier (1940), in schirnt, arat6 cE ,"i#fi;il"; fentru piodu""r"a unei senzatii. Peniru ca senzalia sI
r1for*Ic'r ectivate este irnportant pentru intensitIgile joase sub o , *$,rirE artumi;td intensitate'
este necesar ca stimulul sd dispund,d.*.o
tirnir& eie irttensimee a stineulului, eea care are important# ,:,,SEi'rtit*t.a minim[ de intensitate a stimului,l.papAbili a produce o
fr*q:rreil$a irnpulsului nervos. fn sf6rgiL igtensitatea: senz?{igj $t$#;;;,-p""tia denumirea de prag a,bs,olut mia'iya!' ln cazul
npl'rlciatfr iril doar in funqlie d"c fpr{a fizicd a"-g_timulului, ci g ,6n2uilitor vizuale, aceasta este tle 1-2 buante, qifi. cel
al scrrzaliilur
ia*:t,sr.[, nllqi er fl; conditriilg concretg-----------" ip:*q ?.niocTsCsp$id(de ,,HiiUtii" de I 6-20 vibratii pe secundd etc. Sti"inulii Qare nu 1'oe
uantitat*d*excitaqtpo_a1g.fi -peig..,q,.,ip,l.tacal.u{,ninEp-utiff $R$e::6 ,.ffiii"
'ffitt1""i"". d" irrt.nsitate minimal6, frind subminimali,' produc efecte
ei$ :ixtu**.ric si *U;* seiiratH f;ii;"iiiriera-furri dar n, sunt integrali senzorial,:ihbcetidaci sunt insuma{i
cxcitab;l;taie a sisternului nervos 1o ariitmit5 vakiairi*vb *vJa ,ffii[r":;il cu stirnuli *u*niti"*iivi. Cantitatea rnlximf, de intensitate a
l{rh 167
 ')

stimulului c&rernu rnai producs o $enzapie in cadrul at:eleagi
senzoriiile Ci, ca rlrrnare. b suprasolieit6rii analizatorului, dec
fie durerea, fiq neutfalitatea aparatului ln raport cu stimulul
*roces subiectiv de ordin psihologic, este 1:r'opor$ionaiS ct-t loga:*;ru)
l(;+r{i
;difirimna* Llatoe a stimulului, tn timp ce proiesele fiziologice anrdrut*
(1t. Pidrt:lt,
ffiT.rp r5:n6n riguros proporlionale cu intensitatea frzic6
ffi#sSe, Fraget, tr963" vol. II, p. l). Aceasta tnsearnn$ cd tntensit#tedt
WriEaltet este proparlionald
cu logaritmul intensitd{ii stin*rwlwtui-
ffirfgi $Bus: dacd dorim ca senzalia s& ereascd in progyesie avit*
'iitioA, *ebuie sd creStem intensitatea stimwlului, in progre'-ie
'ilometicd- Ecuafia lui a luat urmfitoarea form6: S : K }og I + C
X[he, S
: tflria senzafiei; I - intensitatea lizicd a stimutru]ui; iar K
ii:h - constante. Pidron apreciazd ci legea stabilit6 de Fechr:er ;i
ex.t.raord.inar! dsup.re dezuoltdrii, teyiil-or.
+g$lt l,,.iiifluenSd
agiee 'gi eredrii unei psikolttgii experirnentafe nfguros
'f (Pidron, 1957" p. 75)- Din p6cate, Iegea }ui Eougr.xer-
'F'ec[.lner nu s-& confir.mat dec0t
pentru stirmulii cu in$e*sltrafe
ip e ,*t,excitangilor foarte slabi sau ftrarte puternici, pragrrile
giate,fiind,mai mari decst'zonele uredii. De aceea, ea a f+st
d.e,o serie de cercetEtori (Thurstone, Stevens etc.), fapt care
tra'riparifia uuei psihofizici subiective. Psihologu!. rornfim (ih'
a: generalizat legea Weber-Fecttner, pe basa teor"ir:i
irerice; admig&nd existenfa unor coeficien{i biochirnici ca
le de care depinde modificarea influxuhli nervos 5:i
lui ln senea{ie (Zapan, 1984, p" 209)-
ilh) tregea adapt6rii. qsmglqi1i:tutu-q_qrl 13IPke*E ificat* smh
ific de intestsitate
Dir,r:rpotriv6,

,,. , IAX = K, rncordant cu rnodificarea conditiilor de rnediu, p*artl

Exprimarea firatematic$ este
x adapta1e sgnzoriqld. Addptarea este un i'enorncn
unde Ax : iutensitatea diferenlialS; ia in ceinsiderare nivelul iniXial al sensibiHtdtii,
. x* intensitatea ini1ial6, de la un nivel dat al aees:teia, ludnd apoi valori dif,erite ?n
e de inten$itstea gi durata stitnulului. Ea depinde gi <}e nmur::.!{*:
K = coirstant.
[iustav Theqdor Fechner, ereatorul psihofizicii, pornind it5li,rtrorfofuncfionale ale organelor de sirn!, ca gi de Socul
legea forrnulatd de Bcruguer-Weber pe care o considera uni ,aeestqra lu proeesul reflectdrii infornr-aXionale. De obicei, }a
a demonstrat in lucrare,a sa Elememte de psihgfizicd, apfirutfi fn 1 plrtereiei sensi.bititatea soade, iar la cei slabi, cre$ts- Anali*
validitatear:legii dup5 care intensitatea perceputI a unei ia; f,ost elasifiea{i dup6 rapiditatea adapt5rii in ugor 9i gre,-r
! 6"{)
r68 ii
:l
i
 it
i'.::!1,'l
.v,Jv*,/..-y.-;li}'. To;i ceilalli stimulenli
sonori). prodtrc.ef,eete kin'estezice.
u*Ctl"; q;'utgi"1. Pe f,ondul adaptarii se.-ry33i{est*'' f,e$'or std la baza talentului artistic' 'i" 1
lu'T;;;; **"in""fiei sau.t-Tt:i de *emnslln':
.

c6srtrastuiui care consti in accentuarea sensibilit6[ii,'elogterea

;;;; a inteiweniiei excitanfilor de diferite intensit6$i, ce 1c$i ,i"u pu cea a' intensitetii: stirnulii slabi, dnr. {oafe ",*ry:l:
succesiv sau simultan, de ,rt de 5i doud forme de contrast. 9,9J vi sunt receplionali mai bine decat cei putefnici, dar
sed*csesrH consta ln cregterea sensibilitetii la- stimulul-
pre:
*" -b ficativi.
,rili*
-*i a acgiunii indelungate a altui stimr{-de
ace.e-ali
Legea compenslrii: insufi cienta dezvoltare * ."".t^1P:dalitafi
o*' io:1, dripa intensitate- qi calitaG. DC pilfftriffiffil?f ' Ii:
suhstan$ele acide cregte dac6 antc :.- .:: : ,:- i, ;ii*;;iau.tipsJe:.""1:::1fT'^:t'^":1T:-"5::i-il"^:lT;
*lt lf :iT:_ Li. orbi i
H6i ;;""'ta din urma p.:lu. .p" a
u"uTu e
suilus acgiunii dulcelui. Cefi.tfAiltnl.simalfA.n-const6 fie in acct ?j, .

,*Jipr*ra a ctarit[Eii si piegn;"i:i stimulilor grepenia$i

"i1
, fiiiiri, e zv coniligonirll
s o lta
de
-1
si i
1 ! li.tatesocial-istorice:
l1ciip-,"111"ii"'
depi ll?I',f
senzaliile
'
sunt ^
ni*o m csmpul perieptiv,-fie ln evjdeuliyrgaunui,stimql'1ub in{t I;-' rrf Legeii "

d::i::,1"
stluruiitor invecinali, de fond. O bucatfl de h&rtie cenugie ni'se, , *i p*ri* om gi animale.[*.* .ele
ci
sunt
ti" ,tT-:*:-T;t,
a fr mai alb6 pe un-fond negr,u decflt ps unul albi o hartie ,iu$iae infl uenla factori lor s i o - i
oc stori +,f
iT:,-:JYtli i::i--l 1:
pe u$. fond croinatic tinde s6 ia nuaa$tculor,ii comptementaye
,, cizeieazfr, perfeclioneazfr. anel* modalitilsi -senzariale;
ic*u,il6i*i pe rogu tinde sS devin& verde). Adap{area t vede de la distan{e foarte mari, dar omul distinge sute de
interpretatfl, deci,=ca mecanisrn de optimizaro a.prose$ului ret de griuri datorita perfecfioaarii profesiolale); schimba
da,A'orit* ei analiaatsrul pu,ttnd rdspgqde stiruulilor celor 'ntai, s
a acistora (evitd ponderea senzafiilor viruatg oQiective, in
iar p,: de atrt& parte fiind protejat de ef.ectul vdt6.m&tor al gelor olfactive); conduce la aparilia 1 Unol mo{alitaliiisenzoriale
*elprastirnuiSri. bfector neuroni (pip6iful, auzul verbal)1 I 1',' ,

e) E-egea sensibilizflrii presupune cregtsrea sensibiiita$ii '" i1 ;l

porgiuni ale unui analizator prin stiurula,rsa speeifiefi a altor
r
I ., l{',:,I
r., .tri"r
invecixrate sau indreptate, ale aceluiagi analizator. De ex
' i ,lt ', I
i',
, ,+'$
"i

*xcitarea porgiunii periferice a retinei unui ochi duce 1a,.c1,1 ,3,,.;

i
;'( lt.|
semsibiiit*1ii po4iunii centrale a celuilalt ochi. sqa:sibili
;!:,
ii
r ' ,.j, l"ii,
prs$r3pune gi cregterea sensibilitdtii unui analizator :Ga uI ,, il
,"ri if.
exci'iArii adeevate a alfui analizator. Stimularea analizatof-trlui i l',{;
'

cu s$fi.ste cle o anurnit$ frecven$E duce la, crepterea sensibi'Li 1, 4?

{?
{'
" irii{ Ir :
I
;i

bastonagetror din retin6. r r",,i'+ T

'tl, i ..
cr) $-egea depresiei presupune scEderea sensibiiitatii i t ,1
i,,.,.,'. i' ll
c,
interr:lediul aceloragi mecanisme ca 9i la sensibilizare. Frigul
I
l;l
i: ii
,'1 " n . I

s*nsitliiitalt*a tactitrfl, durerea reduce orice alte senzalii. i: ',,'1 ,

' . l: lr a
I

e) &Legea sinestoziei se refera Ia unele efecte de isteri:rode

i
,;
,'l i
l,

inforgragionald, ia aparigia uuei irnagini lntr-o rnodalitat€: sell l.l $

ca ilrrsers a excitErii altei modalitdti- De exemplu, stirnulen$ii r

pr*dm* *f,ecte vizuale qi invers (fenornenele de auditrie colsrat6 |
.1,t1..
1r i; 171
.i. / \l i i 'i
 ;

' il fiif*rengierea dintre prirnqtr6 dou6 este derutantX, cetr p*fin }a prir'**
ii
i
I*eut*. Perceptul primar este ceea ce in[elegem in rnerd curent orin'
x,.. pffcepfie, adic5 produsul goihic,deterrninat de interacgnur,lea cu trurn*e
a#eric,arA; irnaginea este s6igst al. memoriei ,, autonam Ei fwgace",
t :' #J *" pttsupgqe inteiasgiugea'directE, iar conceptul est* tot un
,l 'i oUipqt aI memoriei care posedl slibe componente senzoriale" R.ezult6
iJ :CAPITOLaL X este altcev6 decSt reprezentarea. Dar, nu at6t distinctia
cA imaginea nu
di*tre aoe$te ,,obiecte rhentale" este importantl pentru noi, cj
s+btr.isierea rela{iilor dintt6 ele. Proba realit5lii const6, dupE opinia
li','fl .lui Chapgeux, in corespoQdenfa sau necoresponden$a dintre imagine
's:
concept, pe'de o parte, gi perceptul primar, pe de axt6 parte- DacS
, I'n:'-l, '",,
i, lt,
'ti
;'-1
'PERCEPTTTLE
i imagraea qi conceptnl vo; fi rezonante cu perceptul, insear*n6 cE
,] t *rr,', srpt adevdr'ate, adecvatsr C{I u1'rrt€tf€ selectate, re$inute Pi iutrodus* tr:
procesul cunoaqterii. DerivS, de aici, iusemndtatea care se ac*rdd
percee{iei ?n activitatea uvn6s}f; (Changeux, 1983, p" L76-177; 185*
1$g),
l" T?ecdre'n ge,
I;r'; r'
f+ senza{ii la percepfie ii, Sin perspectivE,psihologic6, interesantd este nu doar distinc$ia
: I ;;:
,ffift'p,'Cele'dou6'prooese Psihice, ci gi modul cum se produce trece::ea
Percsplia
' o fosmd superioari a cun3a$_telli t:]::t :iale.
estQ :d$ida,*rlut Ia altul. DupS opinia lui L. S. Il"ubinstein, treoerea dry Ia
_-
Pierre ctfa.ito",,in o'm')l neironal, aratfi c6 pistreaz5 termenul 'SEi*aAle
ta.per.eeptie ,,s€'r&sliseazd pe rmdsurd ce impresiile sevrzoriaft
senzatii o*olu a tlesi:mna:rezultatul imediat al intr[rii in activir Ml,'',haMa*ile tncep sd funclto:neze mu numai fn calitate de semrcsle,
u ,*."ptoiilor senzoriali,, iar pe cel de percepfie pentnr a semnil dgf f,f ca itzzagilti a.le obiect'elor" (Rubinstein, 1962, p" 87). Frin
alertat 9i atent, pr:suprrne "J:19::"' 'ifrIhgini, Rubinstein infelqgs nu orice impresie senzorial*, ci d*ar
etapa fi.nale care, la
-subiectul
recirnoagterea qi identif,icarea obiectelor. EI este de pirere ctr disti ffie+'tn care fenornenele gi'proprietdgile lor (fcrm6, nt6ri*le e'L*.),
dintre senzafie gi percepfie devine evident6 atunci cdnd exam : ile dintre'lucruri Spar ca obiecte ale cunoaqterii- Aceast* ne
figurile dubL. Cea mai cunoscuth figurd dublf, este acepa i:r ".,iliiisfi:EE ?selegem de ce in sfera intero- gi propriorecep{iei avetll
sribiectul vede doul profite c8nd o cup6- Senzalia vizuali de la ffipsebi senzafii, in timp ce percep{iile formeazd tr5sEtura senr::ficd
pAni la creier este aceeaqi, este unic6. Ea d5 ins6loc la doui percel li*r,+tx{eborecepliei. In extel6leceplie se inhibd gi nu ajung p$nfi }a
;*il;ir"ao.tiuile una'la alta, la fi*"*." dintre.*1" "*ua*\..:* llffiffii"+A toate i'rnpresiile cafe sernn alizeaz1 schirubdrile su.rvexite
sens didrit. Changeux introduce termenul de ,,obiect mental'' ffi+,stao*u apuratelor fngi6; (adicfl impulsurile intereceptir'* de ia
care desbrnneazS*starea fizic.a creatd prin intrarea in activi $tmuo*uptori). De acee&r \pune li"ubinstein, in congtiinfa apzrr r:unrai
(electric$,9i clrimic[), iorelatd qi tralzitorie, a unei pcpulagii largi l$ag.itri ale obiectelor'din afuo" noastr6. ,,Trecerea de la senzu{i* la
,r.,rroni distribuili ia nivelul multor arii corticate diferite' Ac 'ligWeefti fnseamnd t'ree€rs6 de Ia analiza, in special dder*rttri.et-ea
;;{WilA,tritto" la anal'iza (gt sin:'teza) proprietdlilor serszari*le u{e
ansamblti este ,,r/fscreri', tpchis, autonom, dar nu omogen' Pe
primar, cohgeptul sunt astfel de ,,obiecte menta 'ffi,i'6#.refo. reftreoiate fn sev2sslii " (idem)
,imaginea,
t
I??
172:'.,,t,,,
I i" i :

I i ',' !
il i
 ;i
1i

descopere particulariEtile care le apropie s.a1nr.fqLiSting unele de

2. Aceep$iumfl&e rno${unil de poreepfie 5p.i*!lY--r'--- r
cuvant. t"Ii:
.,' ! .

IiiBir, Lecrura unui. l:-s-p,.1.",,t', jAtl:.1^:1"'i sau

lf;f;;i;iliJ* i*ptimare este o conduit6 de
F&n5 in rnomentul de fal&, in literafrrra de specialitate, 'dif*ieinfiere.
,,.-.:- Caiacterul de activitate al percepfiei ia fustigi lnai bine intuit
cemtur&t h:ei accepgiuni aie co'noeptului de ,,perceplier': a)
ca a*tivitate; b) percep{ia aa deformars a obiectrrlui; e} pereep}ia
I* indatfi ce s-a incercat surprinderea unof ,,fa7el',"pe:care ea le
exi:resie a personelitfifii- lirrrru*. B. Bourdon, in Noul tratat de fi.qiholagie de s$b redac]ia
m/ P.*:r*ep{ia c& ecttvitfrts. I-a simpozionul Asocia$iei fu C-brr-us, diferenfa, inc6 din 1936, faza identific6riiiprirnare 5i
psii:erl*gie gtiin$ific$ de lirmb& francerfi dedisat frefcep1iei (Ln iaza identificdrii secundare, prima referindu-Se rpai-ales Ia
sefiulalelor, cealalt$ la ln$elegerea 1or. O ap.e distincfie
i953), A. &{icfootte ar&ta cS percep{ia nu este,,un eveniment r.s.cuaoagterea
nici izolabil al vie$ii, ci trebuie eonsideratd ca o fazfr a i6*il" existenla a trei etape: coa a senzafiei bnrte (peiceplia unei
(Micirotte" tn: Michotte5 Piaget, Pi6ron, 1955, p' l),'iar ;imp1" plirralit6li); cea a percepfiei formei; cea a congtiinfei unui
coxrsidera percep$ia ca ,,!,tn molnsnt al sistemului sm$ (u"easta din urma corespunzdnd identificirii secundare)
p.r,op;rd.ra figcdrwi indivi.d, sistem €sre ars drept" car,l-etyrti #-uordo"r, 1936, p. 6*7)- Exact pestg 3O de ani, Forgus (1966),
tibtsiaeraod cfl perceptia este,,procesul extragerii,info:rmafiilor",
1**k***ntale: de a fi teleologtc, integrativ li inveJttiv"- (p.-.
-vonhind gia$ltuu cinci etape pe cars le parcurge perceptia.r detec{ia,
despre ,,angaiarea" ofiului ln perceplie,,pc d*mul'edu
rezo,lulia, identifi carea, manipularea formelor identifi -
in{brrxsiiitir wtile" (p. gS). Font1u Rubinstein luerurile sunt 9i ($orgus, 1966, p. l; p. 15-16), fiecare dintre ele implic0nd tot
trlrngar:.re. ,,percepfia nu este o recopla.re a Gses te e dstr'ei
a tipUri de acliuni perceptive distincte. Trecerea de la o fazd la
prul'**r*ru a lui, deci o activitate de analizd, sintezd, gwsral
($t*hinste irz, 1.96?, p. lt0). Din 111grnent:oe ea se fsntreazfi in
in't*r*cliunii omului cu lurnea ilrcOniUr6tosre, Insealnfifi cil ,,ttt
**reginzai int*r'n al per*ep$iei lucrwrilar gi struct*ra ei poartd'grnpr
f,ap'twfui *5 *sest€ lwcruri su6t obiectele aetivrtdsit tndivida
iihidern. p" 113). Piaget folosegte, exprg$, terrnenul de ,,agtivi
trrercegltivd". ,,Nurnirn activitate perceptivd, scria el, sric-e
puilerf
,efoyie a elernemtelar percepure tn cfitnpwri ddArite* {Piaget' 191
p. 1,5). Xxplor6rile simple sau polarizate, transpozifiile de n:fim
de f*rme Im. spagiu gi timp, anticip6tile, scherlratizflriXe etc. sunt
at&tea forrne de activit5fi perceptive care, in functie''de felUl
susrt f,oXosite, se soldeaz* ou decentrarea, dar gi cu apari1ia
defor:::r*ri s&li ,, il:u,zii secundare". R. Frailces (1963) preferE
cte ",r*ndtrite perceptive't. El arat6 c[ percep]ia presupuue eioui
conctuiie: cea de identificare $i cea de diferenliere, in p:rir:na sti
fiir.ed Legat de urr rdspuns generic, asitnilat deoi, (In exper'i'o
anccrioar:& a subiecftrlui), in a doua, av$nd loe conapararea iatre
sa,e mrai muits obieete, simultan preuente, in care subiecttltr ,i l

i
175
ary.4 ,i
.ir',
t
directd (nernijl,ociti)ia realit6lii, o copie a obiectului luat eptiu,ru s*a. ajuas pornindu-se de la sfi.rdiutr ilerziilor perce,ptive,
Aefnrt" ca PetceP{ii defatmate. Cereet6ritre au dernonstrat fns6
ci
multiturlinea tnsugiritdd lqii DupE plrerea lui Mihai Golu 9i Ar n
jijzille percepute apar, de regul6, atunci c6r1d intervin serie se
Dicu (1972) abe{stB,'$efinilie nagte o serie de confuzii. Ea,
' r{iei ca fiind reductibili Ia un efect quasiautomat' perturbatori la nivelul obiectului, al subiectului li.a] rela$i*i
lfiun1rrl
subiect gi obiect. S-a der,norstrat qi faptul c6 iluzlile se
aoftcteazd in cadrul aotivitflfii. De aceea, rnai ra$iona} este sS
vorbim
ig:de variaUilitatea
obiectului, ci de invariabilitatea t^,.9* stabiiitafe n,
OnUStrt*Eu sa in cursul
varierii punofelor de vedere din care se fbc
pereeppiile n0astre (Omb,redane, in: Michotte, Piaget, PiSrcn, i$*"r5,
p' 85)'
1 g Peicap(in cfl expresie *,parsonntitdfii. Aceast5 accep$i*nrl,
ivSr'a fost schitrat[ de J. Nuttin (1955). Termenui de percep{ie
s111",,dsag priza de congtiinffi imediatd, ci arna glotraifi a

dualitdlii oHiectul ui,'ihiei isiiopului sau experienfei subiectului.

intre obiecti$i capalullde recep{ie se interpun acfiunile orientate
subiectului, imaginea obiectu.lui devine mai clarE, mai bogatE. Aga
corectitudinia irnaginii perc-eptive se datoreazE nu for{ei excita
a obiectului, ci gradtrlui de implicare activd a subiectului tn
Produsul percepEiei - perceptul - nu este asimilabil unei fi
a unui obiect trzic, identicd pentnr to{i subiecfii care
,,Perceptul este un construct, un ansamblu de inJluenle selecli'
gi structurrite tn funclie de experienla interioard, de trebuinlele,
intenliil e organ isrhulwi impli cat a c tiv fntr- o s itua $i e " (Reuchlin, 3. tr)etermninan{ii percepfiei Hifll

p. 8O). Suliiectul nu este un speetator iractiv care percepe ';triind prin excelenlE un proces rela{ional, perceplia este
lumea exterioarE, cdruia imaginea i se impune frrE ca el sE mani $ilit

vreo acliurie a$upra ei. Dimpotri'r'fl, prin activisrnul s6u, ,,in desfE$uraroa sa eoncretfi, de o multitudine de factori-
apare ca fiind un mecanisp reglator, esenlial al activit6tii ada :,,!{itting:si G. Williams (lqS4') Ii impdrleau in factori extetvat
e'e$ni, r'rtigearea, organizarea etc.), f,actori interwi (setul, aten{ia,
Constructqib,perceptiw :ser:vesc drept cadre de referinfa
,ivagia) gi f,actori propriu.zis relafioreati, care I't:r:utrrit ciicr
primelor doud categorii.^
r*giur*ea
tn
m-g*mnj**e$n( s :si-Agxesmli-*k' "In apeastE Potegorie' intrs,.
tmilg. ctimulului (intensitate,. durat#, #gp-yen1fi')t
pertioularitdti contextului care ace$ta apar*
3le 1"
't 'l ''J

176
 heler:S
{v*lurraul cfimpului perceptiv' omogenitatea sa-t1
acestui,n" raportr"rrite spa$io-temporale dintre stimuli, -ey' )'
expmrirlae*t*l* au demonstrat cf, cea mai fav ilA i
:li;-nuluiui care asigur6 o perceplie optimi este-c:a medie'
put*rniee sau fbartt'slabe, ln afarfl de fuptul cE dev]n Breu
pr*duc uneie efecte nef,avorabile (tocesc acuitatea
i*r*r.u**& oslisignea sernnelor, ceee ce duce lA scf,derea sa
rsaoiutive qi prodirc o stare generals de discon{ort psihic).'
ciurata cie acgiune a stimulului scade sub o anumitf, limit[, identi
pi dif*rengierea devim dificile: dimpotriyE, dac6 depsqegte o
vai$are, ir.:naginea devine gtearsE datorit3 saltilf4tiEi' Un stinaql
fr*cveal'fl se percepe mai repede decdt altul care.. apale la in
rnari de rirnp. CanC un stiriul se ditageazg- de fond, este pr
mu}.tr neai t}gor. Dependen$a,percepfiei de partioularftfl1ile stirnt
esre ilurstcats de cercetdrile intrepriuse de D. E. Beilyne (l
Fsihoi*gutr american a folosit perechi de stirnuli, diferenliati intre,
itroeiql de clispullere (simetrica sau asirnotricd), c44titatea
{mai pugine sau mai multe); natura rrlaterialului (ornogen
eteragsn); particr*laritdlile contururiLor (regulate sau nere
femilia;:itatea {irnagini reale sau abswde, incong uente ob}imute,:
jux
,,alirestecarea'" p*"rlitror componente ale unor anirnale);
ei*mentelor (fireasc6 gi absurdd). Subiectul amplasat intr-q cal
i;rrxnec*as5 avea posibilitatea de a-gi preaenta.la tah-iS.-tqsco.p si
gi reperat, imagini a c6ror durata de expuneie era de 0,i4
trece* na expunerea unor noi imagini nUrrrai dupd oe subieotul AAi
c* a telxriaat cu g:recedenta. lnregistrSudu.se direclia privilii',6i
ir:t*gral$ a exptrorflrii stimulilor, s-a ionsta-tat e5, aceasta din
esec mai m&rs in cazul celei de-a doua categorie de stintuli
fiecare dintre perechile de mai sus. Aqadar, complex,itatea, nou
in**mgnlit&lee stimulilor crsfiazn unele dificultaii persepiiei.
b*c*rii inter$ri ai perceltgiei. Eeryi aceqti factori sunt fi
nurner*Eio incep&nd cu prezenta sau cu absenla atenliei gi *roti:'"
6i t*rrnin6.nd cu tr6sltttriie dispozitriop6te,de persCInanit6te, se ilal
sei mai ir:nportangi sunt cei care se grup6az6 in jtm:i setru}ul, *
,i I d_l
internd in vederea percepfiei.:Paillard (1961) arf,ta la
de la Bordeaux, asupra atitudiniibr, cE acdastd ,,variabild
rd", degi desemnatf, in diferite limb-i ou derlrrmiri diverse
tendency, einstellung, attitude, moptaj,iustanovka) nu
altceva decflt ,,predispozifia eapa;bild.; de a ,oqignta activitatea
-iptu"rulut
tntr-o anumitd direclie" (p.. 7), .Perttni lFoster (1962)
6rX,ul eSte starea de aqteptare a obiectelofr fl tglqflturilor lor
fffacteristice, a evenimentelor sigure, irnplicfln,il' reslringerea
xffiErului de evenimente pentru care subiectul e$te pregf,tit. Setul
percepe lbau de a
-,[g,.exprim6 in promptitudinea, preg6tiruu,]jdq' 4-
'ri6puade'intr;un dnumit mod, atitudine? .care facilitbaz[ sau
in6 un anumit efect (Munn, 1966). Interrvealia lui in
se soldeazE cu o multitudine de efecte, cum ar fr: psdm ilarea
(integrarea adecva-t{, rapidf, a stimulilor); asimilarek negativd
area imagirrii actuale a clbiectului, identificarea lui eronat[);
rea (rezult6 din imbinarea celorlalte doud categorii de
care duce la aparilia unei irnagini perceptive, rgategorial
cu stimulul real, dar individual ,,neiderttifiicatdl', anumite
i'particulare ale stimulului fiind denaturate). (Pentru.infprmalii
referitoare la aceste efecte, (vezi Golu, 197.5, p. 93-
lnteresante pentru demonstrarea rolului diferenlial al atitudinii
iptive sunt experimenlele efectuate de Paul Fraisse gi colabo-
ii sEi (1961). Sunt reprezentate simu"ltan lartahistoscop cifre,
[g* $ senrne de punctua{ie in trei situalii experimenJale:
prima
s.
a
ff; set; a doua cu set (se atr*gea atenlia subiectului Se relata
,nurnirul cifrelcir prezentate); a treia tollcu sCt' ins$r;diferenfiat
tului i se atrdgea atenlia &supra unei fatescrii de siimuli, dar
,g.eiea si relateze despre ea in uttimulii$nd).;Propendgjul maxim
I,; ',t:;,:
,l6spunsuri corecte s-a oblinut id d,b4,1de-a,doua variantE
I
--- tul un dublu interes: a{uge1a1
-- prezintE
r---- ' i. . r"
r
i setului in perceptie; sugereaza positiilitq;ea disofierii setulul
)a disohleril sef'ului
. r*,1
v de cel rnnezic (in cea de-a treiall ,
hxneriJnentall
^
,
este , lY - a-
'I r r
li9

uilnare a ,,coincidenfei" dintre anumite particularit5li ele sti
exterior cu starea rle set forrnat[ prin cuvintele pronttnfate. R.
gi J. Metzter (1971), R. Shepard qi S- Judo U976) 11on:e,au
experiment mult mai subtil. Subiectul este amplasat- in fala
."ir. de,televizor pe care apar figuri geometrice de forme v
sintetizate de un ordinator (asamblflri de cuburi irr reliefl, care
a fi cotnparate dnui c6te dou6. Este vorba ds gsela;i asamblaj,
viz:ut ain, uaghiuri diferite. Subieclii nu intdrzis. s[ afirme cE
vorba deiaceia$i obiecti c6lunul se deduce din altul printr-o
ele fiind congruente. Totugi, pentru a-Ei da seama de acest Iucru
necesar uh timp ?aregaie,,mflsurat rJe experimentator. Plin.vari
unghiuril.or dq rotare, a buburilor- S-a constbtat cE |tu1ci e&nd un
de rotaliE este rni:q'gi iimpul de reacfie 3sje-sc6z11l j'_'1":1:
cregte pr.opor{ional pu;icresterea unghiului de rotare a cuburl
Aurorii considet[ cdi determinarea identit5{ii formelorj are loc
i '! - *i
: ': ., I n
urlnare a unei; t'Otqtii ;hnentale pe care o fac 5ubiecfii,
--t-.'^ ^+i a-^ ;;i
in
tridimensioriali
tridimensiorialj lma&inea, mentalS a subiectului
Ima!5inea, mentali se comport5
compor
cdnd ar poJ"ita o ,,ri&iditate fizic6" 9i chiar o vitez5 de
mdsurabiiS. Exfu,erimentul evidenliazil rolul rela{iei dintre inte
exterior, dintrr{ percepfiq gi reprezentare- ConteaEd', deci, nu n
i;
180
eodualH (innaginea primard), ci 9i capacitatea de a npera ?r:
ffit,rgintal cu ea.
..li=t poAomin4nla unora sau altora dintre celei+itrei categorii
Ce
'f*r**i sau coincidenla lor se soldeaz6 cu aparigia ^ qi
-l puneree
*..*o*o- in
fm
",![:Acgiune a urrndtoirelor tipuri_ de cornPortarnente perceptive:
iycor$poftarnen,-tele de detectare pi dif,eren$iere adecvatd a insugtrilnr
i'jimufilpt (care depind predor,ninant de n-ature stirxutrului);
'[i ro*portamente oscilatorii sau deforrnante (dependente rnai aies
'i; *ooaitiile interne ale subiectului) care duc la iluzii, imagini
ldeformate atre obiectelor; c) comportamento corecti_ve ce coustau ?n
,mqnlinerea'invaridnfei imaginii, chiar Ei ?n condigiile unor var:'arlii
ati tt t.tgltiior obiecrului stimul; d) comportamente de clasificar* a
Jbi*rt"lot bazate pe raportarea lor la rJiferite categorii cle obiecte, pe
f,aza unui referenfial (obiecte mici sau fiaari,.g-rele sau u$oare etc");
#ir=cO.r*portarnente de identifi:care categorialE, c6nd la sf;Sngitul
$iO"6"i"; perceptiv vom intfilni nu insugirite tirice atre obiectul':: ci
ffiSp* totalizator, adicd cuvintul (este ufl mdr, este o rnagin# etc.).
.ffi: ufinare a acliunii corelate a celof, trei categor:i de factori
"u gi la elaborarea forrnelor complexe ale percepliei (perceplia
,-HiHta*
'l$4Eiului, tunpului, miqclrii), ca gi Ia diferenfierea lor interioarL. ile
$J[Oa, percep{ia tridir'neusionald, in relief irnpltc6 percsperea
ului, distanlei, profunzimii.
$
,:,
s,!:jl
}u' 4. F-eg!!e pereep.tiei
$1.:;
.,F+, Farptul cI percep iile dispun de o serie de legit6gi a fbst ceX mai
de- c6tre gestaltis:n,
#g" *tg"rnontat 9i demonstrat, experimefrtal,
#tui;i psihotrogicd care a ap6rut oa o reacfie irnpotriva asocia*
iisnlullli, concep$ie simplisti gi empirist6 ce considera percep$iile
te*tt*t at asoelirii senza$iilor. ln locutr elenxente]'or este ?rr pus
l, iyl locul,esociatiei este pusfi strrtctura rjinamicE pclivalenf$'
ie*teie su&t mai fflult deefit ni6te rnultiplicalii haotice, ffirX f*rru:E,
: ?cr ,st.r,ucf.uri. Forrna, total&, i'utregul {gestaltu}} este ilu
Jtpl uiot*aei, ci u* fapt primar, un produs al organizdrii, iar
iu*u", preicesul care duce Ia gestatrt. Reprezentan$ii gestaltis-
I L.r' l
 M' 'Wertheimer, K- Koffka), oonsiderd
ffiul,[-{i (-1F/. K6h}er, *i degi ests g1.eu ca acesto legi s6 fie,in{rm3t*, glf nu ac}ioneaz6
** ilisld o forn:6, primordial ln ea este tntregul, etrernentele ( iii exelusiv. Ile asemenea, ele nu intr6 in func{iune brusc, ci se
neav&nrt o existen$a neald, independentd. Ferceplia trehuie iit -rr" proces de constit-uire. Harnlgea{ (llOOl dovedegte ci
aceea, dupd legiie formei gi nu dupE legile asocia{iei' fle slab percepute in urrna prezentErii tahistoscolliie cffgtig{ in
p*r*optiv6 a individului are tendin{a de a se organiza ln rie dac6 sunt reproduse-in desen. Itabbit (194+j a evidenliat
i*tegrale in fuilcgie de o serie de legi. Cele mai irrxpsrteate IiI;zenta te'ii inchiderii,
-*+a legii ?trr:hiderii- Iucrflnd cu triunghiufi ldcuhare, dar a
triunshitrfi tiicuirare,
a) tegea proxirnitdldi (elementele apropiate sufit perccBute illrorrrri* ci ea funclioneazd numai ..el{lAiuna este micS;
"P"*l
illel ai*potriva este mare Ty *": are loc inchidereq.i{xemnl3le
aparginffnd aceleagi forme); a1
b) ieg*c similaritd$fr (elernentelE asemEn6toare sunt ;# il#;jii ".
oqi gestattismul are o serie dell'ipiie ia considerat
ca aparginsr:d aceleiaPi forrne); .t tregul ca fiind apriori, preexistent, aterhporal,..ai ignprat -sau
'suUeitimat
c) /ege* continuitdlrlr (elemenJefe orjSntate in aceeaqi rohil factorilor motivafioldi il ,UercePtie, a' negltlat
,loUf"*. formErii, devenirii percepfiei), nuii inai
tiard s& se organizeze Intr-o aceeagi form[); pugin adevlrat cd
tt
d) fege* simetriei (figurile care au una sau dou6 axe s ei a contribuit Ia sesizarea unor aspecte spectt!.ce'perceptllel :ar:
*q:nsii;;ie fbrrne ,obune" 9i sunt percepute mai ugor); aboraa acesteia individualitate. I'otodat[, gedtaltismul a
cpnstituit o
e) legr*a inchiderii (percepfia eviti pe cf;t posibil in ,ie*ire pentru elaborarea unor legi mai generale ale perrlepliei, cu
schivocs cae-e coi:duc la trasee incomplete, dimpotrivrfl' ea are $ir"irtrfftat* ou doar pentru stimulii artifieiali cu care's-a lucrat
de a fi prins& intr*o conflgurafie ?nchicfl; bine delimitat{,'do th.f-uri geometrice), ci pentru obiectele reale cu insuqirile lqr carscte-
tr i::&re stabilitate; in sem.s larg, lnchiderea este in$ele-as6 ca teld$ ,itifi$Ii*". J, s,. ..
., ., ,,i e'

,'#,- psihologia modernl distinge urmdtoaretdj tegi ale percepEiei:

de a evita lapunele intr-o activitate perceptivfi saU itrtetecttlel{i;
Datorit{ intr[rii in funcliune a acestol tegi, *hiar el a) Legea integralitdlfr' perceptive exprima faptul c6,perceplia
gbjective disparate ale campului stimulator tind sE formeze <l iQaza congtiin[a unit5]ii gi integralitEtii obiectului,
ea operearl
1"
unitar6, echiliforats dupE o serie de parametri (culoare, ,insugiri izolate ale obiectelor, ci cu obiecte unitare. Gradul de
di s*tozigie spa$io-temporarf, etc' ). Intotdeauna p,e1c9$1e tliffi e a unitalii perceptive poate fi pus in eviden{a prin rapiditatea
,,llun6 fbrmd", pregnan{a acesteia din urmfl rezultdud din rela$i
ei sau priu rezisten{a imaginii perceptive fie la modificarea
pa-rticularita,tiior" oarnp-ului perceptiv cu cele ale sub'igptului- CI or, fie la eliminarea unor elemente,ale acestora;
im.p*rtang$ o are vatreiarea, tdria, for[a factorilor ce itlff'fi ?xr i b) Le sea s tr-uctura litd$ii percep tiv e arata cS,insugirilp obiectului
ac!:ure. DacE fuctorii externi sunt slabi, iar cei interni putt i lmpreunil, organizate pi ierarhizate creeaza efecle dq percep{ie;
ItE, ea relevfl faptul cE nu toate insrrrgirilg ob-iectului,;sunt la fel
arunci forma se reaiizeazd pe baza principiilor coeziunii. tn si
opr*s&, iomna bunE epere prin segregatea c6mpului perceptiv
tigrportunte pentru p"r"*p"r*a lui, ci, cu dgdsebire, celq <jare dispun
cea mai rnare concentrare informalionalh. [nregisprarea.traseelor
k.r:*,:c,rfisrm.ui dintre elementele constitutive pi cel.e interne
*rg,anis:enr:"lul asigur6 o ,,bun6 form[".
i-; 1, per*eplia unor obiecte, reieve: acgistp caracteristicl;
c) Le ge a s e I ec tivitdlii perceptive este expra'sia' c$raqterului activ
ldseturrn6ratele investigafii care au fost intreprins-e de di rupmi"i .e;p
alr*"1# i"" it*or,
iului in timpul perceperii, al ur faptului i3"1L qHiectele
cf; rtg ttiale ohiectele sunt
cercet*tori au arfitat c6 iegile psrcepJiei stabi.lite, de gestaltiqti
sl"r*:.t t.:nivei"sai valabil.e, apa cun: credear.l aeegtia. Forgus' de
$il*rp,rt" - ci doar unele, nu toate insugiyi'le,otiipeluluii* "i doar.o
+m" u acestora, in acord cu fo4a lor senzori*lftf 1"Y cul;emntllcatla
:i' ,
Ifi2
j,, ri
'll',, li
' ', , ',*
'il
i"[
r83

T ,,
,{,, ,." i, ,,, :
 este bine fficutE, ne
nu, se poate asocia fie

CAPITOT.WL XT

rapid
pentru
N.EPRffiZENTAR'EA

--
.**ti'
:!:rJ
j
' $". SeEixnit6ri conceptuele
,.utl, ,
.si!i'-
A.ctivitatee uEl4na uu s-ar putea'itrepfagura dacs u-a.r exista
rilitatea desprinderii de cou.cret, de prezent, de ,,aici 9i acrrrn".
o*"l rr-ur disp..ne gi de capacitatea de a opera rnintal cr: obiectr:i
iiiluu f"i. Praci,esit pjit *, caie per'mite a:cliunea mintal& cu obiectw!
iiirunt, lui, dar-cu condilia ca aceasta sd rt aclionat cdndva
ip,ra argoneloy naastre de siml poartd, denumirea de repreZentare.
;* Pr.i, connplex, rePrezentarea a succitat atitudini contraCictorii'
i autoi au exig*"at'ioe*t 9i'ioiui eiltr sistemr.rl psihic' F{ypc'tritte
ie aonsidera iiagiuea (respectiv reprezentarea) ca fiind ceiuia
Ut*i,slsffi psihic.'Este' o a formularea sa devenits cele rfr
:wn'pibtiper de celule mutual dependente.,
A*'*guiistn6t estb
li asa spiritttl este un potipbi de imagini mutual depenrlefite"'
f
Uart cre{ea cd repreeentarea este eleulentul constitut,iv a}
psil:i-
' iin-
I
,1, lt ,1

nraterialul esenlial pentru toate construc{iile aSociafive'

,t iaitalrru, dupE el, o asocieie de reprezentdri, afectivitatea, un pr"odus
";*iUi,
I't atitu*lini
i*f,rI;*"'itt\r- di*Xe ieprezeat6.i, e4l atrtori au manifestat
it
l
,}
#iilil$t;;ilsi de subapreciere a rolului reprezent&rii tn viaga psituica'
l'
i:l 185
r84 ,
.i,
:i
 ,j'1
,, ,i i
, ,
,1,
' l' :

, 1i
{lel mai a,ieseori a fost redusd la percgp{ie gi consideratd,ca t.t

, matematiciaaului, informaticianului,, la iele de lungi

,:re,;ngire a ei prin acte cvasimecanice de memorie. Ziehen o gi nu momentane, la oele cate dispun de posibllitatea de a fi
o& G ,,,5'slrzafie redusd ", ca un vestigiu.senzorial, ca rbnczuatria#g
nte, chiar dacE nu sunt intotdeauna. DupE opiriia lui Le Ny,
e$gir"&ime perceptive. Raportarea reprezentf,rii la g6ndire s:a
dorninanti a reprezentErilor exte propazilio'4atd, ceea ce
f3e cu subaprecierea rolului ei (Galton, de exemplu, ela de
.exolude figurativitatea lor. Important6 es,te; dupf, autorul francez
mogiurail*, ca instrurrnente esengiale ale gfindirii, se for.rtleae$
sir*pi.a $uprapumere pi contopire'a imaginil6r), fie cu capacitatea reprezentf,rilor de a regla compoitamentul; ele se
in cornporta[rsnt prin interrnediuliicf,rliih ppt fi cunoscute-
va]*r{i *i {&inet gi reprezentangii geolii de la Wrireburg, rla sfiirgitul
t*oria ,,gdndirii ldrd ima,gine")'.In cel mai bun c,a.z,, era' $g6t Ins6 definili* dat6 avea un caractEr re*trietiv,
jfppozionului Le Ny a fost nevoit s-o l{rgeasc6.iRepitzentarea
eprezent este
c& un awxiiiar al gfindirii. DacE asesnenea reducgii gi abs
relin,e -
suiilr *xplisnbile pentru trecut, psutru inceputurile psihologice,
*i* a*vili cie neinfetres. Psihologia cognitive, in ioc sE aCucE
*larifrc*ri, & antnenat, dimpotrivE, o multiplieitate de sensuri
comaepftrlui do reprezentare, insofit6 de o anumitf,'ambiguitate.
col:i'erin'ed asul)s'a biologiei invElErii, care a avut loc in 1g84,
$i rerrace au riiferenliat trei sensuri psihologice ale reprezehtarii
mtrte trei meur*biologice. Reprezentfirile cotnportsrmentale erau de
rle ci ca stim,luli generali de organism, iar prin extgnsie, ca
ai *ngarrisnnului tn absenfa stimuiului. Reprezentdrile neuronale un organism iSi structureazd cunohpter,,ea sa fn cadrul
krge"l.ese ca integr6ri nervoase ale stirnulului preeent sau ca i
iunilor cu mediu, sub forma substitutelir iwede (indici,
stocat$. La u* alt simpozion pe tsma Comportam&nt, cag*ii i) sau e.xterne (simboluri, semnale),'. Dupi cnrn observErn, se
c*ngtiin/,d, catrs a am.rt loc la Lisabona in 1985, in discursurile ideea repreaentErii ca substituf pi se introdtlce ideea
i*gilor *,i.1 ap6rut nemurnErate sensuri ale coneeptului de i unor reprezentfiri interne gi a altora cu supcrt extern-
Astfl.el., Vauolair {1987} reia prirna accepgiune la care ne-arn
unor elemente intr-o cat€gorie sau alta este ,arbitrar6,
m:,ai sus, deflnind reprezentarea ca fiind ,, eapacitatea ,organi
se gtie cd existi gi indici gi imagini externe sau care sunt,
de * pr*du*e un rdspuns fut absenfa, wnui s,timul exteriort, {pt. l.puiin la origine, externe. Spre deosebire de Le Ny, reprizentarea
A.ltfel spiss? arat6 autonil, organisrrrul este capabil de a:gi ,*p*, i;{nai apare ca un fragmeni de informafii strueturati, ci ca un
o i:r"oprietate a umei experienfe antesioare, car€, ii serv-egte prin care org$nismul igi structureaz6'cunoagterea- Diferenle
r;:dic;.i peflti-rr a aiege rdspunsul adecvat. Le Ny (igg7) preferE
ciefinire psihologicd, cognitivd a reprezent6rilor. AceJtea sui
con*ider*t* a fi ,,un fragwent de infctrmalii sttuchrate, stoca
e:xistente, irz principiu, in memoria subiectului; perceptel
s cmn ilfi :a li i ie cwi,intelo fi no yiuni le s au conc eptele, cunog tin
# t; fiit
ctas* de reprezentdri " (i). 155). Fl se referf, la reprezentxrile;r*
cogriitive, aflate in ,,caErul" subiectului gi nu la ceie de'$*
1r?(
187
 1l
I
-1,
t { ,{i
t i, i

{, , : 1fl",i'
il ll 'ini::;'',''
ib!'; l'',
pentru pri4ia teirdit4a, se citeazE numele etnologului americau, dintre senzorial 6i togic. Tocmai de aceea au 5i fcrst denumite
Griffin (19S1, [9$4),.caie nu utilizeazd deloc termenul de reprezent t iw wediare fntre senzoiial'Si logic ". Collsecin$a acestui f*pt
in cir.tile sale, racX!l+, 1",[flana *cj- i1:io.It T:L ryi*juu i6'fa'struCtura lor vom int&lni pe de o parte, caracterist.tci ale
;il;. nqrmele tuiln, lpickinson (1980) si D' Marr (1982) r r seazoiiale de curr<la$ter€, iar, pe de atrtE parte, o seie de
lirgesc c6inpul It
cognititului dincolo de limitele organismelor iii care fErE a fi
ale proceselor logice, ralionaXe de
t
(Rictretle, 1987, P. 196-198)- 16 vor antibipa $i prefigara Ee acestea.
Ace'$te neconcordsolti se datcrreazfi, dup6 opinia noastrE,
*rrlT6fictbrii a'rdprez*ntil*t. lrrtr-adevflr, ea tgi are incepuful 2. CarActerizarea psihologicE a reprezem€Er$i
percepye, dar se extinde, p6nd la nivelul coneeptelor abstracte. S
,uportrl continutului, ea se apropie de percepfie (reflect6 insul a) cqra${awtnt iru rmafianal Mult6 vreme reprezentarea a "f*st
concretp ale obiectelor pi fenometrelor) prin mecauismul operali tA cd'fiind r,an dat nerniilocit, iudivizibil al conqtii.*fei. o
ea se apropie de gandire. Prin nivelul ei de orgauizare, de1 e pur subiectiv6 a iuCividului. A'ceast6 pozifie deschidea larg
percepXil situflndu*se ge o-trlant5 superioTi p* scara,izo.morfi E indeterminismului. Chiar unele dintre definifiile date tnai
"gursE (v.zi"Maiter, Terrace, Vauclair) au conotalii de acest fel. Tu
aUt. gi r-nodelul inforrnafioual. Din punctul de vedere
discursrtlui, reprezentarea este inferioar6 discursivitdlii, nedi este deterrninat6 de realitatea lrlcolrjtlr6to*re. $pre
1t/' de p-efoep{ie, a cfirui confiru.rt inforrnapiaual ti 0(}.11stitrlie
de caoacitatea de departajare scvenfialE 6i de integrare a sesven
tn flux- in aceste condilii, nu este greu sE infelegem de ce ea a iIe, dar exterioare, fenornenale, accidentale ale obie*teior 5i
definit6 ba fiind ,,eonlinuitul mintal al unui act de gdndire , oorrtinutul infor.nafional al reprezent6rii este forrnat
'restih^eid
-* -'--'--
gimbolic un l'4cry absent, care apropie un lucru delt ,din iqsusirile concr,ete ale obiectelor insd mai imrportante, &:a"!
.1
partieul*fitate intport?ntd care ti ":ig:'d^aptitudinel *." ristice:psrltru obiect. Filosofia susfine c6 ,,esen$a se f-en*me-
-

-perceput{
Si ioncqp,1B!tgi caracterul sdu figural " (Jodelet, 19 11, se ,,,proiecteaz6 in fenotrnen'o- Aceasta pemraite cm oc1atfi

3621.'),litura coutra{ic}orie a reprezentfirii -se datl':?:: T 1:
,"trul".p obiegtului,',peda ce face ca in imaginea mintal5 se pdtrqr
o ,"** he dpro*imeii, dar sd se realizeze mai larg generalitat
Reprezentarii$ riul vor'mai reflecta toate_insuqirile obiectului (cA
oerceotie), ciipe cele'mai importante; ele se bazeazA pe
p"*.r" de Ia 6le," dar ?4 forma lor final6 le dep6gesc' Ele
L pystucrare ,h in'fbrmafiilor furnizate de obiecte, o selectare
info.mafiilon 3u un grad mai mare de generalitate, o inchegare a i
?n strucflIri gi sisl*&1p'stabile de imagini. Putem splme c* reprezentg-
nu este o peicepfie tfecutl pi reprodusi, ci o perceplie -trec
nrelucratd, im!,ogEgitI. si chiar reelaboratE 5i abia apoi reprodu
,farpi,, flatura contradictorie a reprezentarilor provine 9i din -
ALgl 9e inffieazi in catggoria proceselor cognitiv-senzoriale,
"X
188
:#Ep$pderea fenomeualului sE se surprindd irclrtricit 9i *sen,{a
iUlui,.A,mr pptee considera cd reprezeutarea oglindegte fran*::ne-
irnbibat de esen![. Iar prin faptu] c6 ea reuqeqte ss descifrez,:
,ce,estg,,caracteriStic pentru un ou-iect sau cteiar pentfil * ci.asfr
, pregitegte saltul spre esenlial ca apanaj al g$nc{irir"
b) Fbrrr a ideal-swbicitivil. Con{inutlr! inf,orrna$iona!. se
inr interioritatea subiectivd a iadividulu.i sub fcrr::*"ii C*
Existenla acestora a fost evidenliata prin inteffiiledi*i un*r
din care foarte sugestiv este cel al lui S- Kosslyu {}?8$).
cerea subiecfilor sE exploreze mental o insul.[. hdai ir:tAi subitc$ii
busl sd deseneze o insuld cu toate accesoriile (plaj[, bdrci,
;i, coco,tieri, vestiare etc.). Apoi, desenul este acoperif gr s*
iU sUbieitu:lrri uE fac6 o c[latorie imaginard pe insu]6, pornifid
r,$9
d* pe piaj6- Experirnestatorul pron-u1t6 cuvanttll,,eli.le'uier:',
su*l*otu.rtr trebuie s5 cerceteze, mental, lncul unde se
aif16,'ae€4$l
c6md [1 gfisegte apasd pe buton. Se msssarfr tirnpul oare &eee
:Se prooe$1y6:la I
pr-u:$urelia cuv&ntultri 9i apdsa,rea butr:nului'
ioate alementele afiete pe plaj6; Experirnentatorutr stabile$te un
remrarcabil. ffiurata explor6rii mint&le variazE 'fetr'o
pr$I)CIr$ioltal6 cu distanla real& dinfte punctele marsete Xre desen,
p"***p*** c* dese*ui mental conline aceeagi inforrnq$e ca $i dese
reai. Aceasta Itr face pe chagneUx (1983) care coflEefiteaxE
ri:*:rfi:[, s6 exclarme: ,,Materiatitatea imaginllar tnewtate nw
pr,asd ls fndaialfr- (p. 176). ilrryB opiuia noastr6, experiinen*rl
str*aa$ nu r.rlg,teriwiito,tea imeginilor, ci doar existffIta 1or, ii
irefr itr*i r:aa.reriale ci idea}- subiective.' Ebbirrghaus, shrdii::ei
irnagi;iea p*rceptiv6 crl csa ap&rutf; in reprezentars, arats'*5
d:m r.lr.m6 este: 1) mai gtearsfi, palid6, eu vivacitate qi claritate
2) r,xrai instabilB, fiuctuantd, apir8nd gi disp6rflnd otl
3) mai fragrneertara, lacunarE, lipsind din ea multe arnanrmte.
ca;acieristici sunt puse de psihologUl german pe seama lipsei
a ohiechnui. chiar dacd ar fi aga, nu se poate s6 nu lufit$
comsiderare gi algi fastori. I)e e.xemplu, vivacitatea redus* s'ar
datqrra meernErului de percep$ii care a stat ia baza fumrErii rel)rez€
sese*nif,cagiei (mare sau mic6, acordat* de subieot), trHs$tLlritror
personaiitate ale subiectului, partictrlarit8tilor Sist€mului :'verbal
ic*srtuia nrrin care se difilinueaa&' semnifica$ia'unor eleme
lxrstabilitatea reprezent&rii s-ar putea datora sernnifi ealiei
csirrrpo$ente ale imaginii (fLuotuante fiind tscmai cele eaqE
seu:lLificafie reclus6), evocilri rspetate sau accidentAle a lor (r
evocete mai rar gi accidental vor fi mai fluctuante)'
f.ragmentar. al imaginii n-ar fi exclus sE se datoreze slflbici
tifrOi.$e*infts B $ist$rnutrui rrervo$ sau efortului sslscti\i al psihi
Est* fl:arte probabil sd fie aga deoarece cercetd.rile moderre
*vidonfiat prez€rrta aproximativ a acelorapi caracteristici' De e*lr,nl
s-a ,*ov*dit, eNperintentatr, cf;' cele mai multe fepref,eritEri abia
sltmmae6 tra mivelul tra care se afllE imaginile pri:trare e$ob&ud{te
r90
cromatice sunt reduse la tonuri fundatfrent4lo, produc8ndu-se
ea ,spre capetele spectruIui. Caractorul $lgqmntar a fost
,rgtat\t sa deficit de integralitate, paliditateaiqi
ca aefrcit paliditateal'qil fluctuanl{r,
fluctuan{fl, ca
it de constarrfd. Totodat6, cercet6rile moderna aqt evidenliat 9i
c6teva f.apte rnult nrai semnificative deif,t cel,e {e,inai sus. Unul
ro ele este acela cd diverse caracteristici'ple ipercepfiei'se
tzednmoximal tocmai in cadrul reprezentdriir De,t'ildfi, detaqarea
tui de fond apare la nivelul reprezeptf,rii cp o:conseryare a
lui 9i estompare a fondului, inr*ihl: imriginel obiectului
ca intr-un spafiu vid, fapt care eohivaleaatr, dupfl opinia
rilor, cu a rahicalizare'a ligii selec,tititdlif. Af,oi, contururile,
ii, structiua general6 se degajfi de restul detaliilqr, de substan{a
i"i"i "iiginar, acesta nefiind altceva dqcAt lin proces de
tatizare. In sffirqit, in reprezentare nu se t*dl,Y dimensiunile
;;;;-r.ilr,'ci doar cele relative ei rinedii (obiectele de
diferite sunt vizualizate la dirnensiulri cqry{aq,-mrjlocii, gi
la aceeapi distanfE fafd de subiect, chiarr'dac6 in!realitate ele se
ia distanle diferite) ceea ce echivalea?E ",l.,trtnda1luye1
iui de proiec{ie. Toate aceste rezlllq}e, a91tB 'cel pu}in
i: 1) reprezentarea este o coneeplie: 5ie jumdtate iiealizati,
-dou6
+:c:
exploreaz[ urmele qbiectelor $i,nu,robiectele,fca atare;
:g2entarea obgine performante ce nu sunt accesibile percepfiei,
ihdu-se, prin ele, de gflndire- Agadar, putem cor[sidera ci
tul reprezent6rii, in raport eu percep(ia, este fn'avantajul
;entflrii, ap5rAnd ln cele din urm6, ca o condilie absohit necesarfl
deiptatarea acesteia spre o imagine mai generalizatfr. La cele
i sus trebuie ad$ugat incf, un fapt: nu intotdeauna imaginile
ibprezentlri sufrt mei palide, mai instabile Sau mai fluctuante-
Uetilrile au probat cE dacE reprezentdrile corespund unormotivafii
unui scop fundamental al individului, atunci ele pot fi
?gnUit de str&lucitoare, bogate qi stabile, ajungtnd la fixa{ie
siona1f,. Imaginile palide gi fugitive igi dep6gesc acest statut de
ce sunt incadrate in structurile psihocomportamentale complexe
tividului, dintre care cele rnotivalionale sunt esen{iale. Iat[ de
ia6m, al{turi de Paul Popescu-Ngveantr, cf, debcrierea 9i
,i
191
"i,
i,' i
| ;1. i
I1
ri. I ., ,,
| .'
t

ascendenf.a, ei spre gflndire'gi simbolizare, trebuie luate in conside
pi alte fuqc{ii speoifice reprezentfirii. La cele trei caracteristici
imaginii din repfezent&re, stabilite de Ebbinghaus, trebuie
adiugatE o a patra gi anumeo carac:teral ei geno'ralizat, care
fapt, esenfialfl, celelalte trei ap5r8nd dtlar ca implicafii, ca
sau coadifii tranzitorii ale reprezentErii.
Generalizarea in reprezentare este prezenti chiar de la n
psihicului animal care gerreralizeazd experien{a repetati gi
conserv6nd, in imagini, acele proprietdfi ale obiectelor care se
direct de, satisfacerea trebuin{elor biologice. La om, ge
este determinat5 de legile vielii sociale, in imagine pa
insugirild,cara au importanl5 pentru practica Sociald, care s
nodel al funcliei seicialg a obiectului, in reprezentare sunt
rga-numitele insupiri,funclionale ale acestuia care exprimd utili
iui sociali[. Caractentligeneralizat a! reprezent[rii se exprimd
laptul cii'ele inlociriesclmai multe obieite de acelaqi fel, fapt
o i"r*is,consideraiea tor ca simboluri ,,de primd instan{5", nofi
fiind simboluri prlseurtate ,,de ordinul doi". Fixarea setnnific
sociale a obieptglcr.r inf cuvinte, in semne constituie o noud etap
generalizarea feplezentirilor, S-eryn1n3fia social5,":1" .Tl"ili
iu numai Ae bitu+lia obiectului, ci de insugi semnul care de
aceast5 situalid,iF;iptut cE reprezentarea este fixatE in cuvinte,
l) congtientidarea''ei, ca urmare organizarea 9i sintetizarea ei
;isteme stabi{d ipChegatq; 2) aparilia unor reprezent6ri comrute
mai mulfi .l.raeiii; pi abstragerea ei de situalia concretE, fapt
plaseazd ca o verig{ d$ leg6tur[ gi de trecers spre logic' Prin
sdu de generqlitate, reprezentarea apare, in raport cu percepli4;
un proces sqperlor, caliiativ nou, cedr mai inaltd imagine senzori4
Imaginea r6-ry6ne'forrpfl :irlpal subiectivd, specific5 reprezent6ri
Dinicest nurlct de vedere, nu suntem de.acoid M. Denis (1979)
aratd cd in ibsihokrgi4 'cognitivi trebuie fEcut6 o distinclie
spet6 de
rc2
*,\ l!6geani,sme. Frin natura lor, repreeent#ritre nu stant sin:ple
';;i1p1lficarea anurflitCIf, insup!{1, , estorrrperea 9t eln$1lE}ersa a'!LerFai-'
'itruoo.r le definea ca fiind ansambluri wzedii de perceplii diferentiate'
'Ieoarec*. nu se refin toate insupirile obiectetror,
ci doar ce'le care se
ih"tA gi sunt comune pentru mai rnulte obiecte 9i fenomene' Sejeclia
tniu$irilor nu $e reabzeazd int6mpldtor, ci reflect6 sernt'l'ificagia
,retjordam dq subiegf aeestor insugiri sau sernnificalia
obiectivd" pe
'a$ir o au ele iti"raport cu practica social6. Mecanismul' esenlial, care
iii,n+re d.eclangarea gi fom.narea reprezent6rilcr, este cuv*nt'n1. El
$ig*a structurarea lf;untric6 a elenrentelor reprezent6ri"i;.*9.*ti:*':'.*
sle-zalrt6rile in sistefile, le,fixeazd iu conptiinla individului"
bui* }a cregte1leg. CaraOterufili generalizat, ceea ce f.ac* ca
:.ta{ea SE f;e purtfitoarea,unui sens. Mecanisrnele la c&re fie*aln
ififfilu (preluc.rar**, p*r.upliilor anter.ioare, selecgia lnsupiritr*r,
tarl) W+ ectioneazfiln vid ci iu consens cu activitatea individului
,.Cu cf,t onrul aclioneazfl rnai mult cu obiectele, cu at6t acestea
i*ai pregnant raportate la nocesitXgile lui, ca urrtrlare pr-obabilitaten
*rui ungr reprezentfiri c!&re, cprecte, intense cregte. Acgiurr*a
'ce4 cat"e fixgazE gi face poSibilfi evocarea reprszent6giL#r- De
i,,$rA dertrongtrat c6,.repreZentalea rnintatrd a uuei rrrigc&ri este
$t* do mierornigcf;ri, iar dacE m6na e$te innpiedicat$ sd execute
mripc{ri.(Brin anesteaie locatrS sau prin antreparea ei [n alte
i. de rni4esri, cuno ar fi, de pild&, efectuarea Llin$n" ln:t1;c;rirr
$ats), se impiedicd gi aparilia repreaent5rilor. Tot actitluee s$te
c.pre oblig6,la accentuarea selectivitAtii, ceea cea echivatreazil r:u
ir,p****u
L l
piimar de abstracgie" tn sff;r9it, acliunea deterEnin& !i*=--:
o
snsare congruent$ a infcrrrnafiei, fapt echivalent unei generatrizti'ri
[itiru; prin cogstrucgiile sale rnintale, suhiectul. se poate &].]]:(]p]*
toate situatiite analoage posibile, depdSind astf,el si.ttagiii*
Cd apa stau luc*lrile na est6'pus in eviderafd de faptu'l r:&
ile nu sunt posibile dec6t dae$ aeliunile senzorjr:*rnotorir
I l)?

$i a*6iu*i1e verbale au fost interiorjaate, prin iuteriem.drui
fix*.i:ci,;-se schea:rletre de evocare qi facilit6ndu-se reglarea
Ti:cfi,xsi de *ceea ac$iunea a fost der.rurnit5 ,,mediul de irucu
rejsr*z*nt&riior" (Popescu-Neveanu, 19'17, p' 34O)'
,;lperceptul cu conceptul; earacterul simbolic ai *emnificativ
i*g*t de cel figurativ), caracterul constructiv; calacterul
qi creativ; caracterul social (p. ,35{),,multe dintre acestea
'
udu-se In analizele freute rnai inainte'1

3" Propx'ief&$ile rsprsz€ntdrilor 4. Clasificnrea gl rolul rGprecentf,{ilw,;fn

,ri,
cunoa$tere
, . i, I

a) trzgucrwti.v€.isiea. Reprezentdrile redau ceea ce este
i:rn r:biect, cftracterjSticile cu cea mai mare inCfircftturfi 9i
inf*rmagionaXt. Ele se elibereazd de anumite elemente parti
ale *hi*ctelerr, devenind un fet de pa1tret rczilmativ al acestora
tipic Reprezent5rile pot fi clasificate din mai multe B,r"qP de vedere.
l, dupa analizatorul predorninant, ele;pot fi vizudle, auditive,
tfiesteri"e, gustative, vestibulo-vibratoare-viscerale e!9" ; dupd tipul
*di
irroU"reln Care sunt implicate-n pot fi : artistice, Iiterhre, T,,.,1tul:
.

ale u;:r*i ctrase ?ntregi de obiecte. Inaaginea oblecte}or de "' in., a"pa gradul lar de generalitate, se f4part'in:] illdividuale gi
r*pr*z*n'lativ& pentru ceea ce acestea au comun in structura. Cli.ruf"; iupd -alJpracesal psihic in cadruf
c{ruia 5ei qealizeazd sunt
c**cret6. Oric$t de accentuat5 ar fi schematizarea 5i generalizi flri memoriei gi reprezent6fi. aLe inlagin-a{iei, primele
*oere11tp gi comgruenla obiectului individual se p6streaz{. tn ti fapte pe care le-am cunoscu[ antdrior, celglalte f1p.* .p"
ide*a graviteazfi. spre abstract, repreaentarea rflrrfine cantot nu le-am percePut; dapd prezcn(a sau absenga,,ilntel'frei gi a
conilig i"rra$iiLe obiectuale. wlui voluntar, se ir1rp; in voluniare qi involuntlfe- in timp, o
b) Op*ra.tivitatea- Acoastd proprietate e$t€ cel mal atenfie se acord6 reprezentfrilor sociale. Intry{Yhe in literatura
suquri:es6 d* Piaget, care definepte reprezentarsa ca *peciaiitate de cdtre E. Durkheim, reprezen{f,ritq- s6ciale (sau
*pea:atorie. !n realiuarea ei suRt implicate mecailisme d6 ictiv* cum [e donumea el) au cunoscut o periofiH{ de eclipsd
i'rri* aseruanare gi contiguitate, de conffast, motricitdea Ui &rai t"u, ca in 1960 si psiholqgiq,'social[ prin
s6 fie redescoperite de psiholqgiq.'social[
id,:*ro;"icitatea. R.eprezentarea <if, posibilitatea simult Moscovici, care le inplegea ca produs,e'gi pro69,se1de qlaborare
succesivului (prin prescurtfrri pi coriprirnflri), dar gi ogici gi sociali a realului. Ele sunt ;r.o {onirt'de cu'noa$tere
ti;rr-o ci.ner*atic6 imagistic$ (a transformdrii sirnunta1ei@fi i.cd, we
r.1n"-t
cunoastere de sens
de *q,.v*lt --- comun"
-- sflu .i-',,o ;{-{ormd de,L *Edndire
--
suc*esiilne coerent$). Acest lucru nu s0 poate realiza dee6t'nn '{1i ".,, Ruprezentdrile s ociale sunt modaltldqt ile g'Arydire'p ractic
d'
r:,pvra;ii.or inrelectuale qi ale limbajului exterior. Fttafd fnlelegere, Si stdp'dnirea mediului social,
c's ff*wora$$i.se.rea. ts. F. Lornov aratfi cE repre "pr| "o*unicare,
tat si ideal" (Jodelet, 1988, p. 361). Existd nenumd{ate tipuri
pre$urili:::e imbinarea in imaginea mintalfi a unor diruiensii:*i ge i sociale: ale sinitilii gi bolii, ale maladiilorrmentale,
pot i1 perssp1ite deedt ,*""*!{* Oe e*emplu, un cub,'indifireat l6riei, vietii profesionale (Farr, 1988, p. 382)'
ce part* ar fi privit, nu poate fi perceput decflt ca avand trei felei R*prezent6ritre joac6 un mare rol in cuncaqtere. Ele i:onstituie
r*pr*rentare tns[, rlatoritil coordCIn[rii li aglutinErii informafii t de piecare, punct de sprijin, material concret pentru mirjoritatea
o***n* va ti ,,v6ztlt" cu toate fe{ele sale. Se pare cfi'aCeasta llor psihice" Astfel, Je pot completa noile percepfii, constituie
i|mita superioar6 a performanlelor posibile in repre*emtare. '
[a prim6" pentru gindire 9i operafiile ei, ca 9i
pentru imagina]ie'
?xr afara acestor proprieffi existd gi altele' Astfel, Denl'se
sele logicel ralionale, ff,r6 acest suport intuitiv ar fi goale, seci,
(1988), er:ur:terd.: caracterul integrat; capacitatea de'a reuni se&s
r95
r C,4"

,.',ii,;ri*;
 !
li
.ir' ,

rupte de realitatea c.on€ret6- Apdrute c& urmare a relafiei dintre

gi obiect, dintre ,organism gi mediu, reprezenterile ser
instrumente (psihice) de adaptare la realitate.
Prin caracteristicile lor, dar mai ales prin rolul lor,
apar in girul proceselor de cunoagtere nu doar ca un simplu
doar ca o 'treaptI, ca o etapi a contemplErii vii, ci ca un rezuhati
bilany al tunoasterii, care pe deoparte sedimenteaz6 in ele
CAPXTALUE, XW
achiziliile de pfini acur$ ale cunoaqterii, iar pe de altd parte, pre
gi
'i: deschid calea spre cunoaqterea logicE rafionald.

q;ANU}Xw'ffiA

*. Specificul psihologic al g6ndirii

i 1920, 1 30, dar gi mult dupd ace.93*.S:gpgsesl"PIE&E:41
p *ntrir' a A"* ire a pjii o aie d

# rr;"*; ; rhirlrlts). M
t
s.e,i.

ai
S;" -fi.os1i
ap oi g-+4rruu
" :": ".1: ::
sete is qe gf at 5
ieiiepqlui-Ugf g-eneral de !nle-!igenf{, Penrru Y'"ti*
ri; grfial;ea iiincepga[{,.s1s "o f"rya-"$q,fsryin $q
;" m?;tui*:l:I bjIeSHj::
. g_fr;a; affiriiisiie.
i*
ffithjruffi-A qr"3 nutnai teoreticS, :i si ptactica' era 9i- tlesc
ffil*il, =
i"""ia."fd
diverse niveluri .qau forme' canriirea
affi 6j ; ;i x ; a d,
"ilil;lld*a I:ill :X:::?':
Ta tenoinl-r Y " ::,,: :t **: "lf :TI# : ;
ii
il
uTy",ie gra!f;: :;f;*:r;"il?-?:'i:-,;:xfr;
i reaie in plan mental; invenfia,
,u ,:.
ilfuilor ffi"lpu,u ca eficiente' Actele de inteligenfa "specula{iv5"
;;Hb;i;t" sntr-t hrmg abstractd $j im4sin'ar6'.:"lYu1l1*
,!i

rniScgri Y{:::::
i '1

;,_";-"r;a* o* idei inainle de a fi adapt6ri de

.It
$r (l/iauc1,
;l l
"
i
i' ;l[" ; te. ry,riag_e1n {g *t.*.s,,:1:h.$tftt:t:
f"r11,311,$6:-Y1i

frl,i;iefiEuoi"i care, ia ifara'ae intbtigentr* reflexiv6", *,

rI:?tri'1T
rq6
 j:
l!r I:
iil
:i
ii!
enta
congime $i ps oea serisorio-l'ilotorie' Ol6ron (1963)' **T f i gurale). o di fi c'ults, te serigaq{- 9;.I9pL93 BF $i -rllgSgi
t;
,]:

faplui cE ter:::emutr de gaudire ard unele,eonotati'l:rsu}\' a structurii interne'" ga"diiiit,ffi#iH'''fi1ffi.'f:i{i ,il

*ffik"pe exempiu, gfindirea-qe otienteazd spre eseriiiel $i

ii;
'
inleicalie$t* stx cel de ,,activit&6i' intele'otualC" 6;1::pers i
psi}:*iogiei comSrortarrrentului. DupE opinia lui, ideile dift ffi;;bit de renomeni oi 11ci{:plil gtgf S.**tll:1t1*:'
gii oO-iectuali,
*f*.tio, activit6gitr'br intetrectuatre su$t: ele se' ex6rcitfi ,dupE -*Cti un cuv6nt c6tre iinvarihiilii.rrEta*io'na*i
i.;-igi" slri deosebire <le reac{ii}e refiexe care sunt imediate; c iitXfiiia"taie dupfr invariariti ii eite'pfopii* $i percepliei,
*irilo,,*ruu qi utiiizarea schemeior sau modeletror cuprinzfind #it*iiitt feiii6ruffiAdi. Ferf; -tfiilbial d, bd g*Tut,^".lrl^ nu poatb
i1 li qt':
per*epute de subiect pi asupra ciroJa intervine, cetl 11ai ej , i* ti"g"tai dar el ontologic nu elistd tlec-lt subiectivE,
fiind sistemele sirnbnlice: presupun prezenla invenliei, mai lii&ri paticutar. Apoi, abstractizarea esle mil.ta,
pr*,c*sx{ rozolv&rii probtrernelor; limh'aj:ul, apare ca un, mrijlot :;;-;" 9i
,out" exista in sine, fEr[ recurenfE la t9al, 1.mor
i!-rs!eg[1a-
l.ii;;
iosi /ra;,,*. Wiirzburgi- Marle'
scolii de la Wtirz\urgr;
tenrezentantii gcolii Kiilpe
Marbe, Ktilpe
ex*s,utar*a 1*r, rgltll lui fiind intuit ep sodic de,Bor.$on 9i aBine{,'oreprezetrtanfii
"'
p,erspettiv* s'istematic6 de Vfigodski gi l-uria; depund, de,ryCI H?"gesi ,',gdndire P:lL4-\ .9..,,pind!re firQ i11gSini fef
*o**t* pr.rtdnd sB produefr distorsiunea ra{ionamentelorr,,iu. Ie-e";i*U"liie Jste ae neconCeput. in aceste conditiil psiholo-gia
ma;Ua la o definrfi: {" tip de;criptiv-explic*:" a gendirii
lip descriptiv-explicativ
de intetese, prejudes6$i, idei preconcepute. N9mai,,,in,mod ,.&em*;*Ua definitie de " t}lll:
u:le.l;* sar,r antele dintre activitd,tile, intqleottrale cap-Bta iii;eitnt[a-p-oC9sul p-sihic {9 59-flggtqle a insusir,ilor esegtrale
gsradire. Paul Popesou-Neveanu (1976, 1990), reaativ4'Ud,,.n,9,,t t" a r e lati i l"t l] ,.
,s
-Ltr-",FGF
:1:---:-:.*--:.--.. -.;--... -t1 "6;q;1;!r
-r... ..--- -L**-."-':'
abstract gi cu T: _a1?1;
isqop, prrn mtei-fmediUl
mrai veche dm intelect, introduce gfindirea in ea pB eare,q,qori3i .miilocit,-eeneralizat,
- :.- -
;r, iira"tAlilor gi r.a1f-o-pgpeg-tel.or-' Se preeizau' astfel'
_L-.--*
ca iliaid EgEsd.tura distinotiva, cen mai irnportantd a Bsihieu i
^ t. !: forrnele subieltiy.e arr
:ideal- -..L:'^olitra cu nare
care
d*finit,)ri* p*ntru sm ca srebiect al cunoaqterii logice, ralio:lale,1 ffir*lia;t al g.anairii, -----.^r*::!,ir.^l

aga deoars*s e& produce rn<ldificdri do substan{d a: inf,Orn:a-tiei ca gi o serie de saraeteristici care o in4ivldualizeazi in
care $psreaz$, modificd natr'lra infbrma{iei, fase saltul de lq cu procesele senzorial e. Psihologia :9-.PJ*Tp.3f4sE ilteresat6
Xa esem.giaL, de io individual qi parrioular 1a;,genera1,, de,la *ua rnai mare de eficidnp; prefer4,'o definiliejoperafionala-
ahsBirect. De aseraerea, gEndirea antre-I:_*1-1,";t91t,%g€jJ iir"" e.{te ii sistctii ordbnal de/'opCratiii d:e prelucra-re-,
nr.spc,r:ibiiit6.{i psihice in realizarea procesuliii. cunb4gteT-l-i,*"^* 'ffiA;rre iii:iiorifi.care a iwft
cie CIrclin co,gnitiv" ci gi afectiv * rnotivagitmal 9i volili
posiuil,u''
ori*nteaz6, conduce, valorific6 la rnaxinllnn toate petrela'lte WUir*t "pri** din mull-im,ea cel$ iniliat i(!1l1.nicu,'
g:sihice. Mai rmnilt, ea are capaoitatea de a-gi reirrl
proei'use {idei, concelite, teorii) in eiiouittll infb,r-rn
[lp. r:Bi- M
informaliil<lr,
ie:'l$l*ugE fue,fbbl l1?:-:i
u'li'# iiiiialiE' Critiee,
dec ia ng atoas"e ale unor
"lii5I pfpoUSH' intelectuale.
;"t"a^#;;i#ta="6 $fiimfl4e;s mt"u*' Br6htetnatie"
tr)egi rolui g6mdirii tn procesul cunoe$terii este extl.,Sffi.,$P mAA*- ;6f6-diiud definitii ia
fiiniii,,Acii-mpl"emeniare, ele
-$le-f
?n drfinin:eft $i caractsrizarea ei ne lovim de o serie C*.$;{SIS}1 iandri-ne princip+iele laracteribtici' Bsilialogic'e efindiri i
uria iinfp eie c, c?-qs.qpj,e lTp".*ibilitateasfahitili, "Tp{,.riilli
J.**mfie rirtre **#Jriat' pi logie'dat6.#x"lf,iiltrl* ei{:'Sgbeci \:-6n766r4OUI infri rm a I i o n al - op e r ali o n a I :, gAndirea este un lt":" I
fblucrare gi intirpretaie a informa{iilor; ea izoleaaa
genericul $j
sens$riale se imtelecfualiueazfl, fiiud integrate verbale -:logice;
cele trogi.ae, s&Lt o parte a ior, capftE fOrme de manifestare"intui l, ll pune in iaport cu singularul $i accirtentalul, diferentiaza
199
t9s
 pi coreleaz6 categr:riile; r-eproduce rela{iile obiective, le cont
miutat; introduce in realitate noi relalii, pebaza anticipflrii pos
* dflrattentl mijlocfr.' g6ndirea nu opereazd direct
prin ger:ernii-
*ilaa en,terrnenii comportamentali ai relagiei S'R,
itilaluli'ior sau r6apunsurilor ca ur:nare u i"'*o:lt.llt NfT::-
[iou,]**i dupu,** studiilp referitqare la g6ndire" ?*-3?3u:,
fiu'r*.i*oiiai""i** ta ingetegs{gp cornple*i .^ qa"tt'.,: 11

sau oblinirte prin combinf,rile im*ginative; ea este

mijlocitf, de ;t to tefoeni de utfuturi:operatorii eohivatreaz& ounuo
care favorizeaa6. nu doar interiorizarea inforrnafiilor, ci gi e ?ffit6 *"ta1ie. !n$e!:ggerea, caracterului operatoriu al g6ndirii
rizarea ldr" chiar propriile sale scheme mintale o mijlocesc; p;"I* r"sa-aintlg $;iu, 3i i1, riry,-.1l .::x,,ffi
JE i,neq*i igi dep[peE-ie ::Ti:.,.,
asboiagionisrnul :i::,
inilial, acticai;:
- ciracterrf *iit rflor: g6ndirea mijlocegte cEielalte nu u puutiiati in itq:, abia in 1903. 1* consi<j'er*re;r
-P:
el trece la sublinierea caracterului
ffi.;r; uiori^1i" intre irnaginijudec5filor,
in" * anriiialiiior, nega{iilor, ra$ionamentelor * icate
li.find "i*, *" astEfi numim prin termenul de operafii; scc1r.1
i[i:rzbfi consideri cE exista i* iro*otfism intre actele eT:it;]
* mfi*a, Selz (1913) nota chiar c6 gf,ndirea este ,,o ogltw'd&
trnpotriva
1;. pfri'reaclia ViguroASX a geolii de la Will.zburg
generaliz6nd qi g6ndirea se indep5rteazd aparet ismutuil rnerite a fi apieciatS, nu acelagi }ucru s-er put*e
'abstractizdnd.,
realitate, tniJ'eB6rtare care este necesard pentru cd li dd posibili e;sr ' ",logicismul" iiu-. S- Spearrnan (1,921):^:::Y::::
de a se dabar*a,db incf,ref;tura elernentelor nesemnifiicative; trr ftctoriale a- inteligenlei gi a ,,Reogenezsi", a recun'sscut
orice salt in alstraqt, subordonat uror eriterii de adev6r pi veri operatiilor g6ndirii, ffird a antrena insi structura operet()ne
bilitate, se sol{eaa4:pu f-lpbogfl1irea cunoagterii, cu o inlelegere s ;il ;'acesieia. Actele intelectuale, arat6 el, parcr:rg h'ei
rioarfi a legilop aeesteig; , ,-,lt*Ii"lgg*rsa experienfei; de'ducerea re}agiilor; dec{ucerea
* caracterirt -fr:ititint:' acesta trebuie infeles nu doar ca o o+af1# n[*E primjle douh sunt date din,ainte tn
experieu$6 pi *u
alegere a irneiialteniative'optfme, ci ca o anticipare a scopului fifg;d&; o[ai pni*"pute; eea de a treia ia forrua urc'rr ver:it*'!r{}e
de a fi execritatd, ectivitatea de gindire este planificat6 in in,cazul ei de o ooordonare rnultiplicai[iv5 de
fundamentatEldin punct del'vedere al scopului, oportunitA$i, eI
'-[aJH#]r"ruu
:;;#;*;ietouru unei matrici. Ctapardde, prin(t31:].sj"fl:.:
terrnenu], e1e
i-^iii;;i- iare iI in*oduce in Geyeza ipotezei
.ffiffir;ire; ce se stabilesc ca o necesitate intcr**
"ii"i'ieg5turile
ffi ;#;A;-I g"il, asi gurand asttuI inf ele gere a, epa ste n:o<i-u I
o
d se

multitudine de pombiuafii, fapt care ii asigurd autoreglabili tiuti" simplist de ccr;rcepere a'gAndiriica o tatonare prin tncer*ar.1
r,ocff
' : t"'.
*operatorii T'otugi, el nu ve'Je
;I'-r.ril-"-"[i"r prin f,or'mulriea ipotezelor'
2. Mutatii
,l
l*-ii i pto A"t"l activitdlilor au
.
' ,
in lrpdihnlogia gfindirii rg
'Lp
fi*r **rrrxv*t" t-----"-^*
*'; mult
*t'lt de
tlt surprinder
s
f'.:p.::j":::::,if
srrrnrinderea caractgr''iluiI
ap-rcl^piat ins[ cel
'-' mai
, +is:

I
' 'l
'j i
$ d*u i-u intr-una di*tre lucr&rile
a
"
Asociafionismu!'clasic care considerd g6ndirea ca un simpki$l ;ffi*;;.i,|i.#J&rii a fost g&rtheirner, care
Ift:'.[[il[i*i*"il* r*, rg+s, foloseqte ctriar terrnenul de "*p.'g13iii"
,joc" de asociafii intre irrragini, ca gi asocia;ionismul :.1jir / !,.
atl loe in pr*cesul restrq).*tilr'Srii
promovat prihtre allii de Hull qi continuatorii s6i, care interpre A*gffi q descrle aii e sucees.i;e oar€ 1936
geudirii. Fiaget, incep$nd cu unele lucrari publicate 3u +i

2O0 : ii. "tq

 02), deci gi al g*ndirii. O conEibufie lirseuultill't i*punerea
orl""ied, psihologia cognitivfl, au adus-p Newelli Shaw, Sir-non
fr*mdantentarc ntr mrmai teoreticf;, ci $i expefimentalf, g); Neisser (196?) caric propua abordarea g&ndiriilumaue in
CIpsret$i- al g&ndirii- ,,Trds&twra esenlialfr a gdndirii,Io$ice +E## de procese informafionale' de scheme' strategii, inferenle,
a.fi' o*r;eratarie, adicd de a prelungi acliunea, inteT;srizdnd-o" .Iffifi. Gandirea este prooesul prin carg se execut* anumite operalii
1**5, p" SS)" ,4,cgiunea, Ia rfindul ei, este iavozuI pi ffnediu.i ic!
ingffieffi uffA[ir asupra reprezinttuilor ce contin informalii din mediul exteln.
Gsmdirea dispu*e de structuri complexe eare scapf
$[u*p,.rr folo site. de Neisser, o:,:"1YP:,
ar:alixa ei coxnportarnental$ recurge Ia sirnBle descrip$ii, De ffi;i"i Piaget, ,,Schema" reprezint6 lft' T::*:: *,::]:
pentnr el o :tr1lqtud psihicd
sii*gura rseetcvdB fecund6. este de a face apel la, s114$iu1 Ijativ stabil6 care organizeazd gi ordoneaz6 Satele ldmii ext*rne,
stru*t'urr:iior g&:rdirii, la surprinderea coust4lir, i ior prEgqe.sive irl
iln.pra influen{a senzoriald (care o poate i;i modifica), dirijeazl
d*rvryirErii" de la nagtere pAnA la adrdt (Fi6gst, 1,963, p. I18). Apli 'ianirritut*u ganU'irii fEc8nd disponibilE o mare qantitate de informatie-
coriseovent inetoda geneticd in studiul gflndirii, Piaget a ,tfii"r"rtu:? se refera la transiormirile pe care le suporta informalia
c* u,xra dimtre aaracteristiaile op-er,agiei este de fr o ,,foimd lfilorn""r.rl prelucr6rii ei in plan mintal, viz$nd, deci'planul
r: r*graf*urird;ru ", aceasta fiind suficientfi pentru a $ara*ta'autenticiti iOeiatio"al. dindra (1984), trecffnd in revist5 sensuritp uofiunii de
sa g:sih*Icgicfi. 0 a doua caraeteristicfi a operaliei, eare derivd ,'*Oiiir, ardta cd multe dintre acestea se referd sah acoper5 9i
clir: precedenta, e$te a de a fi tntotdeaurta ,,strueturatd ii sistemel flffi#;I"*a"ai.ii. prin cognitiv se desemneaza sf$ra proteselor
swsambka", cele superioafb fiind preqedate $i'preparate de s Ittout" congtiint in vederea prelucrdrii/tratarii,informutiilll: gflndirea
infi;.'.oene, iar trecerea de la unele ia altele fiind posibilE ,ffdA dintre acestea; de asemenea, abili!{filei opei4iile ce sunt
imtrErii txi fluncgiune a unui grup de pgtru transfurmBr-i (gfirpul """1
f,g-UJr"r" rezoivdrii problemelor (ralionarer
judeoatd); in sfiirgit,
- icfcntificare; *"egagie; reclprocilate; corelatie) la care se adaugd bGn, -"gptut" explicative ale
prelucfrii inforrnaliilor (inf,ereftd, S\dire
cperaliil e coinbinatori i (iinp lica$i a disj uncfia, incompatibiii tatea ,i#iiA; ipotez6), Dupd oognitivigti, gan-direa este alq6tuitd modular
gi la aigi autori este prezentfl tendiuta de a suhlinia c $tr$ig.Erhic, ea funclioneazd serial, mijloacele. de' ctrf 'se servegte
opera'toriu at gf;ndirii. O iucrare net antisocia[ionistE este eeb. Siiiii simbolurile 3i siructurile simbolice. Unghiul de
rledere din care
de Bruner, Goodnow, Austin (1956) ftt care se arat6 cS iu istb- aUoraatd gindirea este cel al strategiilor rezglu-tiVb. Tr6situra
subioctr.rtrui lil rezotrvarea problernelor au lbc nu ilumaai asodalii, :ivE a,,infearmavorelor" (termen introdus.dbi fieoJSe Miller
i:r,&:6 iri joc 6i o serie de ,,decizii" sau ,,stratggii" de g8ndire, Eer a dpsemna lucr,urile sall frinfele consurhatQard {de inforrralii)
{i96S} isatroduce tersienul de ,,n6spunsuri,transfu i" vav ;"-;;;;;,-;;;;;den1a'ompo't"rr"ot"lui lqr'di reprezenteri
capacitaeea de a modifica ,,rEspunsurile-copii" gi care uite parti, tendinta lor de a plodutP-
lrutti, tendin[a irlodqi:P. ,ige4eraliz6ri
,igeqeraliz6ri
,,opena1iitror" lui Fiaget.
ie de uita
p-e
Bative". Acostea din urmd nu pot fi dfeiryata SrA i*ery.eili1
Ast6xi re sperE ca q nou* mutagie, in studiul gflndirii, sd irii, u rafiondrii, a proceselor de inferengJ ln vederea pxplic6rii
adnisfr. d* p:si}:oXogia co6nitiv6. Saturalia produsi de behAviori Fylyshyn (I9s4)' proP3rre
era.tizdritor prediiative", &n .model
cor*iatd au pr$gresele realieate in dorneniul cio*ernetieii $i inteli al funcliinal tripartit format din nivelul .bio.loSic (psiho-
artificiale, au dus ie schimbarea opticii'asupra psihieului. ic), cel *i*U"ti" (sintactic, fuoclional)l **it-!i ,,citrhitectura
gi $ormmer (1984) arEtau cfi psihologia trebuia ffieleas*,;,cd ,nld", gi cel semantic (in-tenfional, referenlial), cai'e asigura
*l prelwm"&rii specific at?rantd de irtforihd{ii, a/, stadiu r ,;ata; le qi inferen{ele valide, atingerea eficientd a *popurilor'
{o& t e dom en ii { e t radiyia nale ale ps iiti,o,loElei exp'erimentaki
va3
?ft"
Autorul Scord6 o mare importanli celui de al d<lilea nivel pe
considerft ca fiind, fn antrmite limite, autgtlotn, somparetiv
progru*rll unui ooneputer care se supune propriilor sale
lintacticg. Degi explicalia este coerentd, logied, pertinent6 chi
nu aduce[inf,orrnalii cu,privire la geneza structurilor postulate;
,l
inest rdmline puJiu.re'levante pentru psihologie. Se pare c[
dintre g$nditrea omului:
:, gi cea a caleulatorului nu a adus
sernnific$tiv tn psiholpgia gf;ndirii. ,,simutarea Pe eamputer a
(Bindra, 198d'i',1i,',2o)."iAlti autori sunt'gi rnai categorici, ?nca
psihologia ep$nitiva iii raadul teoriilor_spiritualistS: *u fiind -
irotolil* tlrYiq|.l1i,a noii'; (Bunge,.l985, p. 123). N-ar fi exclus.
viitorul sd ne4reeerve unele surprize.
: i- .! i,.
.r
i" stabititb db e{, sunt arele: X] oouoeptqle *ti surlt
iale; c'i sidteme carb suat prod,use de rffispemsUrile r"cra$tre
situalii caracteristice; 2) utilizarea lor inscarnnE. cie fatt
e$FerliAntAl treeuie"la $itlle*ia, a*trea[6; 3) coneep{e}o r*une se
*UA*ta.ltiiepe"aa6te; 4)'[a our, *uvintele sau a-1'le s;mtr$iuri
#ljlACaola" de"leg6tur[ ale elennente]or ic]deremdente ;*l*
irroastre; 5) Conaeptele au doud rnoduri cle ut.ilizare: seit
v,6, 'Cbrrrulr$ .pentm toEi o*uoerdi, gi cea satec.Sional6", carr:
,Ae la'indivi6 tA individ; 6) un,cor&oept mu esee ohLigatcriu
*korrul"; 7) un;condept poate e+$ta t[.r6 a fi f,ornrulat irrtr-6 manierfi
ffitienta (dupd Delay, Pichot- 1969, p, 242\, Rosch (1$?5) d.efinea
$#*ot"l *u ,ii'**tip al obiectulai", iN Clanse"uxjigs3)-^:it' l:
Ii'*rt* ,,, lpsa,gine simplificatd, sclzeleticd', redusd tra trdsfrt:'u'ilr
isen;iatu for*,ittr1te -a!e obiectwlui d:".u*.n:''" 1O -:il-:::::

tr canst::':ile'
r. courpCIne,rt:le !-i ltry:t1111 gflndirii ieieni, tonceptele definesc ilas" de obiectele date sau
'ii ni"a cornuae p* toti oaraenii. Peurtru psihologi, ele sunt
iA,rye* de rdspunsuri invd\ate, cffFt€ perrwit orgtxttiz{rr#a $x
ete*eitelor furmizate prin percep{iite ntt*stre $f rl'trn
A',*uimbo-rtanten:tul, indlferent de toate stimwt&.ri{e vewite
,wiAtw, parmtLAniAi-"e sd aylicd.y awtomat expyi7rtfa :r:::u';"
" tr $69, p' 2'*-i)' ln
w[*' ta Jrtrxafi{ie prezente (dupd Delay, Pic}rot,
o*tr*[i"AO eptele nu Fpnt izolate, ci tc*6nq$ite.ul:c]"e d*
fornoana sisteme'conceptuale. L. S. Vflgotski introclmce
este constituit6 din ansamblul il;&e'i,,,piia*td* y7s6;urciloq" tocrnai pentru a sernnifiea ,si lxai
-?ir "ie orgauiaffi'gi ierarhiz4rea no{iuni}or Cu c&t_ o no{ir:n* s*'
q i *t i6[#- g*e n eraiiiiilie nUff [ifl.3,S,ffi $i
" "ncepte6Ji
tui"*tptg; si' iinomb*ei"t.' .] u" c o; n i epi iiie";;trIdl# ;;i"
c o:mum *#,'6ou v&fu1'pir,'pmidei, cu at6t ea.1e. un craf rlai ma;:* rtre
-mare
clasd ai ieiiiiieii,'it\,''taror membri manifestd cdteva .,tiO#", o rnai valoare cognitiv[; cu c6t fn sistern*]
comune" (CIsgooa, tq53,.p. 666). La rflndul s6u Munn (19 sunt rnai multe noliuni qtiinfifice, generaie, cu atAt sistera"litl
consider[ cd ,,un concept este pr()cesul care reprezintd asemdnd te, rnai sr.rnplu, mai flexibil.
i;i; l,otorlg'oper:ry1jo-tta:ld a g6ndj.rii cuprinde ansanrbiul o1:r*1!ill*r
unor obi ec te, s itr.tatf ii,' even iru ente, al trnin teri diferite. C o n ceptele
#a;J}", AhfiG'"Ae"ti6dgfoffi;are a inforrnagiilor, de relqt";.gpgq
produse ale ralittnamentelor Ei oclatd dezvoltate joacd un
important tn gdndirea ,utterioarrt.-. conceptele sunt condensd
experienle trecute", (p.', 237r. Mnacke catacterizeazf mai a
ul
:tirlerii unGr cunoqtln?e nor*:i,rys:ll;l*#s:Tlllffi#
sau a rezolvarll unor Prur-'
d;ale sunt i?rru#',:
conceptele referindu-sp Ia confinufirl, modalitfllile de utilizare 9i roT;;-utf''da"i *:#$n*t'se:op"er .1;
2{r5
?.44 I
 ,l' I
?.
iri
il
;'l i
Ii
t.i:

i. Ele se individualizeazi- prin: (pot fi F'

t;r

{rieret€dls, de baaE, fiind prezente In orice ast de "btnptuiptiudine iri;

sau mai simple, mai extiqse sAu tnni s6race, tnai ii

ei iaualiza, sinteza, cornparafia, absfqq!
sc;:,eie'cul
cr:n?ertizarea logicE), altele sunt fnsirum,iitgle, folosindu"se
,i ,*uo mai dezarticulate); operqtiiitfl"te,. (qhnr mai flexibile
tig,ids); grad. de forw.are (sqnt dejn constittriipe girstabilizate
irn anr.nmite aote de i!6ndiie ;i piiiistilarii de-constituite); ftnahr{p'(!1Afi$rialea lor se
ds fn uare' sp1-fi uni' i" fri"tt
zii cu uf,*"t" adaptative ' sau dgz1dap1".1""?: Rolul lor
dosrlfienis*l curm6ag.tere
aces't6rd[",fl{n urm*- intfilnitrlllrrei*
este de a rnedia, filtra intrflrile in glindire'ipe,aoeea, iil
operagioeeale cane se clasifiuE in perechi opuse. Astfe!
de natura, eonsistenfa 9i corectitudifiea lor- pot'facilita sau,
al6oritr::ice sunt baeate pe treceri de la o stare,la eltar 'ia su
rmonlen-telotr, in tlnap, gunt uB-ivoc orientnier efeeflraroa cor,-ect6 a
iv6, perturba depagirea dificulta$ilor.r cele mai euno*cute
le de influen{E llug*ti\rX a struoturilor cognitive ple gand'irii
#p6,ragii cos:duc&iad in mocl rlo6€s&r,,la, urrndtoarefl 'gi: la probleruelor sunt: I
#a, ptocesrlui nlaolvdrii
*ore*td a activitfilii, tn, tlmp oe modalit{trle euristiee ,

cesffigurare cie tlp arborescent, din fiecare ,,nod" subiectul i *'yenomenwl ,,orbir;i- gandlrii, care congtii in imposibilitatea
atreag$ o stare din mai mtrfte posibitre. Prinaele co-re-e.p,qg{,:p41nq.p,i ii#d; a ceea ce este esenfial Intr'o problern5 incdrcat6 cu rnulte
e * *n,**tie i g &wd.irii, celeialte ptincipiul'ui awto oygani4$r$.i !,mp*rn"u" de- priso*, 1*l1o*u: Tlllel,ulntf *::_11"i;
i,- *" ye nn*enwl s ta re otip ie i gA.ndirii, adic6 iBeSselerqrea
-

fnit-lil: sas flaisd vonba de frecven$a mare a unotr clase,de -1i - .in
i h'ireclie sau rnaniere d* lucru, ohiar pi atubci ednd conditriile
aser*6si6to&re, in celdlalt, de,:aBarilia unox situa{ii noin, inaptevia-i ' 'l,l 't
Exin[E, apoi, ruorialitfi,tri raproduerlvr de gtndire care,refleet*,un ai $,nrtionale u
xri; funclionale cnnstd in irnnbsiHilitatea de a
reis{tiv s';ereotipizat, pugin activ de integrare s operaf-iilorgi modaii .- fenomenul fixitd\ii : i; ^
obiecte qi alte utiliziri decflt cele noi;m4le, &re$ttl in vederea
p wdzxe ti.ve d* gAndire care descoper.d in situaJ,ia..dat$,,Fs,ia{t .Pri
de re}.a4icnare a elernentelor, oeea ce duce la obtinerea,,rqlli ii lor ln alte scnPuri" ' i :l

soluliei. In sffirpit, existd modalitEli de gflndire divergentd, cE Fsihologii care eu cefcotat, experimental, aeesie fenomene
Maier, 1933; B,ul,bqcok, 1932 etc.) au
" 1.94g; bunoker, l93S;sfirfiei,ei,
cfim g:artea subiec-i'.l1ui c6utare gi ffiepfirt.are fn c8t,mai mrlte di
ci ele se, datoreazf, rigidit5tiii fipsei de suplefe a
i;i c&t rmai departe de la punczul iniXiai de plecare, dff gi ilor cognitive ale g0ndirii'
lt
':.':,
de g$ndia'e convergenld care piesupune miqoprga inv'er*f, *
,i

1l :i
rl ,"t
de tra di"rex'sitate la unitate" de ia disocialii l*'siutez6.
,L {

':l

Discursul cstidian at g8ndirii este guVernat de o serie,de , 4. Activitiltitq"

i:l ..-'__.**-"a*.--:***
ggOg-t*
ttr jj,ii
ii
;il -:..:jk-"-&* l,
l'.
ciup* c&rs se comduc operagiitre g&ndirii, ,{^eest sistern de regu}i, 't:,
al cott-
llu.m:i:i o* Grize gi Fieront - I-e Fonniee (1983) Iogioa naturalfi. a) Conceptualizarea. ,,Elementul cil mai caractd.ristic
'
'_ l1': li' '
iiiell,geifie a omalui eqte aptitadineo' (u. n,{dtrya si integra
''
Cele doud laturi ale gfindirii nu sunt independente una de
" -- , p- 247), Nr+ lnt6mpl{tor
Fiehot, 1969, aceastd
ci i:rtr*o foe,*te sir6ns6 interac{iune gi interdependenlfi. EIe se i4.e^" fDehy,
3Ylv. \vvrsJr -r- '. ' j
uma tn aita dsnd nagtere la adev6rate structirri pe care le de itat" u gflndirii a atras atenlia celor mai, mul1i llsihologi cate
s{r'i,,r*riar-; *tgnitive al,e ga,ndirii. Acestea pot'fi'definite ca fiind
:straduii s& cerceteze experimental procbsul rlelPePtivl d?l "3
orgex.niz&tfl de inf,ornealii pi operalii ce presupuh organizai€ ,u{*r" gi unele teorii explicative ale ace,Stulal Gdllon gons'idera
eontopire
difer*::gie::e imterioarfi intre elemente-le eomponente, coeren$6 $1ullil" se forrrreazE prin simpla suprpibrjnsre'ii pe scopul1
operaiivi.ite ca gi tendimga de a se asocia cu alte siste:r*e soExii nilor obiectelor; Ach depksearE centrrilide $reutpte
2W
2SS
 iflt

i$l$
l' i

activitElii, careldd nagtere unei ,,tendinfe deterrninate" ,5i ';i" affierioan J. S. Bruner {t9?0), care aratd cd "'vrfcar:.rr
rflndul eilj orienteaz5 tor procesul conrplex al form[rii poate pradd, la orice nivel d'e vd'rstd' orice ahieet #e
pentru V,$gotqki important este nu scopul care st6 in faga subiee ,,A*,Anlt", aciasta evidsnt In'eondilii deterrninate' Fel:.tru
ii *ljto",tit eil ajutorul cdruia acesta igi organizeaz6 activitatea, fiiiit i*ori**ot** cu privire la procesul forrndrii not:r-:ni1*:'
astfel de,pi3toe SFtt cuvflntul ca reflectare generaliz;atd' infr-uns Hurpirie ;i gtiin{ific in tnvdlare (19?3}'
+,''iulut*o-noastrd
de relalii a;replitfilif iliconjurEtoare" Aplic6nd metodica ,d iy I nyele.gerqg, ;/,lg.easta este- ac-tivitat-ea de sgsizare 9i rel evar':
stimumif', Vago{st<i r*+rqugt"i5 desprindfli mari etape ale prot elatiilbr' esen{iale ainti6-oUiecteie -Oi fenomenele
lumii reale' 5a'
formirii nofiurlilor,'fiecare dintre ele cu mai multe subetape: ulror simbolu,ri verh*tre cu
fgffiA6.l6 ffi 4iffi-ffHitt6t6'$i re$e,f6?5 &
gfrndirii siic{itieB.' a) foqnarea imaginii pe baz6 de inceii ffiie obi**te, ineorpoiaiea'noitror euno$tinpe, ln cele vechi exist*nte
erori; b) pe',o-pha tntalnirii spa{iale gi temporale a obiectelor; :ca1e'Ausubei Robinson, ( 1 9 I I 1e den,rtresc,,idei &ncotr5"'
p li )
,SAr*** c,&Ior dsi autoii, tnoorporarea_ noilor cunogtinle [n ce,ie
i,i*so,,face' prin: subsumare derivatE (ideea
rroua este un caz
al celei vechi); subsunrare eorelativa (ideea nouS llresupune
:nrare a ideii vechi); supraordonare (ideea noud este mat
nolionale: a) bgzata pe separarea, abstractizarea, izolarea e aecatceaveohe);rela6iicombinatoriisereferElaid*ile
b) notiuni poten{iale. (Vezi VAgotski, 1972, p- 98 9i urm,)- d-e,],{ei releviT:
modernE aratpi oi formarea..:noliunilor are loc in procesul
i n eaug**one su un fold cup3n:il:r
p siH o ll s i c, inf e l e g e r",^ .
Y:i-::
- pcor$.' nigt p"3*g: g -i::: :
obiectele, i* bhi*r procesul aplicdrii lor. Nofiunea se formeazl "P.fg,1?
"9.
i.Iiotiuit.,'*"i.oi*'"nte
:
9i releoare a tregdturilor qi depende*{el.r
: *1

interiorizare4i treptatfl :a ae{iunilor practioe 9i verbale p6n6, q

ajunge la sc,$emritiz6qi qi modalitali de lucru rnintal. O contri
deosebitfi latexpliearea firocesului forrr[rii nofiurlilor a adus-o
verigi ,,inegale,"Si fie., ,importanyd diferttd " gi anurne: verigd
i' - , r r
orientare ce $e spfljirr{ pe imagini gi conetituie aparatul de c
r::
a acfiunii, cd proces exterior, gi veriga'de:'Gxeettta?% 'eare':soni
transferrmarea real6, tifitr-un scop bine determinat, a materi
inilial, in prpclusul sau starea propusi- Peutru a se realiza
la executare'sunt neeesare o serie de condilii reale care vor
formarea acliunii.l,Trebuio s6 pornirn ins[ nu de la condilii
" ""; """rtud,| sau laturi ale acestora- Ea este Lr'1i15
i,; "Ottmf" dd "ifumiriaie, clarificare, de maximd luciditatr:.
ea
,ie" realizare poate fi instantaneu sau ca u'rilare a r,ie'-r';-net-i
in primui caz fiind vorba despre o in[elegere ime'iia'L;l'
;l[u"uil",ido'iiLu,
,tAtlU* ul de una dilscursiva, ln procesul desfdpurhrii ei'
(}
i* o serielde fa*tori sare o pot facilit& seu bruia, btroca" srar'*
vec-:;::. (Cac.[
il* ; ;-p*i""furitagitt structurilor cognitive
rt"dispune *uar rr., de idei encor6, daci acestea sunl suficientc'r;
*ur*tiut"lui *ar" urmeaza a fi inleles (dacd disp**e de
,

acliune, consider'fl Galpbrin, ci de la ac{iunea propusd la condi

form6rii ei. Npr este de;ajuns sE ne rnullumirn cu suprave
cu constatarea'foi:rrdrii,acfiunii, ci s-o construim, gi in acest ast:v{t&$i}e
nu isrtr# il: iflfl

;\/-/
1 {}c}

illfl

lflf,
 '' 'i!ii''t'
' :' l, i 'u1

t
.l:
:.1

r'll

lit

factori ar putea explica o asemen.. Ot"porriUill,{t"l,fsihologia :l

f*nr;{iune d.pe6t ?n sitrm$ii prqbl.grnatioe..cf.fg:-.[eJ*9J-$..........'aq-&{ry&

i ofer6 un punct a" ,ra"r" extrem deifecpncl iE interpretarea
,ii

geetAttigtl p"*Ul*** este o stnrerui'X, o ogn'fiSu.ali6-rng hei ,

lui rezolvf,rii problemelor. Cum solufionat'ea tinei probleme
este o a1"16 strucfirr&, o conflgufalie inchisf;; A rezoly'fl, o il##rire ,,umplerea gbhrilor", Piaget considerfi c'5 acest lucru se
ir1sieacm136 a trece de la o struetttrfl la alta; fapt'care are loc in
i'iffi;;;-irc" pri' desfEpurarea operafiilor grupdi{lor {ebcoperite de el
unei r*s,truotur6ri, reorgania6ri arcfimpului perceptiv' uff""u"r"[ia inteliseniei. r1o}em1 ti,
s* prodr.lce brusc, dintr-o datH,'fapt:'eare"'dovedegte ca "
't6h"qr" cu un fapt nou, inc[ neclarificat, "P3*'.'uF
neserfal,,ceea ce duce ::
".u"1 Yllt:-'1- la
.u**lrun** problemelor este c'chival8utfi su acoastf, lfielatl"a dezechilibrar.e a grupdrilor. In momdntul irt care faptul
nicidccurn cu eiiminarea progresivfi a erorilor a$a cum Credeau,'i 'l.u integrat fn vechile structuri cognitivroperat'orii, adicd seriat,
psih*t*gi. Numai c6,,schirrlbarea semhificaliei func,!'io$e'i "r,* in felul acesta
etrenaentelor problemei nu*;i ghseqte o explicalie sgScient6 in leu ii*,ir".r, e:Iplicat are loc rezolvarea problemei. lse
,iiilri"rfie'-o^peratorii, ffir6 a ,* ,""ristrui- iotal, 'extind, se
gestaitistE. Reactivarea bruscd a cfimpului de tensiune eereblalE,i
se pr,*ducs concomitent cu restructurarea campului peig-ep1iq ej ttlmplet"uza, iSi corecteazil erorile..de 11idnu1t. Pomind de la
ip,arezd gratuit6, deci puEin f-ecund5 pentrq piihologie' Bshavio ,lon"epliu lui Piaget asupra rezolvdrii problemelor, 'l' Radu $i M.
,.- ct*^ 1r987) propun o perspectiv[ psihologicfl
aslpfa,,Broblemei"
au imcmrcar sa expiice rezblvarlu prnbl**"Ioi' tn't"'iA*u'e postulate: l) problemele au un caracter
binccunoscuii ai relagiei ciintre stimui gi reacfie. P. furquin (1 iare cuprinde urmEtoarele
cgnsidm.r cE existd o continuitate intre rnodul de conceperea
,.
tiUoU*o.tic, deoarece structurile cognitiv-operatorii, in funclie de
de e6tre behaviorigti gi p"oretul rezolv&r'ii prob,letrtelor.' Ei
Il* up*, sunt rerultatul evoluliei Bsilrpgenetice; 2) funclia
,

a problemei este o funcfie cons.tituarrtE, problema fiind,

modeneie media$ionatre ee sunt interyuse lntre S 9i, R, ,
'i, generatoare de noi structuri; 3) problqp,a dispune gi de -o
disponibiLitats a unui rdspuns de a {i,asoeiat cu ua ammit,.stil
,,vectorial6o', ceea ce va prefigura'qe 9e va,,'a*cepta ca gen de
dependent de frecven$a asocierilor anteliopre. Conexiunea dinti cars are
gi lt" sc realizeazS sub fornn6 de lanf, cu ,nenurn6qefe ,eI 4) probtem& pr€supune un model ,mihtal,pccepl*
' i. \ It
d'd a evalua soluXia. rI L

i*ecliagionale verbate. In felul acestarR" M' Oagne,(l9l ), fqtqe extrgm6 a rezolvveri$ pqgblemetor
d) Crea{ia. Reprezint5.
aparigia formeior comportamentale superio"arer din cele inferioare: 'superior
pare cfi in rez6lvarea gsoblernelor, combinarea mediat6rilsr iA
ar;.
duce la ri"-im'm:vef"no; d;' sintiize,'superior, cglui
utiliaarea: udor
de *rdin superior este esenfiatr.il. Importan!fi are insfi'nu,doar
de rBs,puunsuri su care se leagff un,stimul, ci,gi,ierark
r&sprrmsurilor. fo{altzam (i955) aratf; c6 um stimul,,se,poa'te asocial
mai mutrte r6epunsuri (Itl, R?, R3), num*i,cd aoe$terr[sprlnsurii
formeas& o farnilie, sunt inegal disponi-u*ile. Stimulul'va fi
cel mrai flecveilt cu r6spunsul care se 4fi6 ?n v8rful piramidei pi
*ste s;ip{*'bii sE soiu{ioneze situn}ia. In cazul rezolv[rii problem
s* trsce ia urmdtorul r6spuns, numai dlrpf, ce primul S-A doVedit a . '.1
,i.
, ,f i
1,
inef,ju;ace" tsehaviorismul exagereazfi explicarea disponib:ilit&tii *n ' .i,
.{ Ii
, ll
r&spu*s i"ai$ de un anumit stiinui doar pe'baza frecverr$ei asoei ,l
ti
: II ; i
dintre S +i R. Fe bund dreptatn ne putem intreba dacE nu'ciltfilva I ri
,.

j : l{ ;
27t
i. i,'i i
/i\.I
ii x i I I
li