Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Anatomie Pentru Miscare 1 - Blandine Calais-Germain PDF

    Uploaded by

    Aladin1972
    696 views301 pages

    Original Title

    Anatomie pentru miscare 1 -Blandine Calais-Germain.pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    696 views301 pages

    Anatomie Pentru Miscare 1 - Blandine Calais-Germain PDF

    Uploaded by

    Aladin1972

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 301
    Cuprins Prefafa (Jacques samuel), 9 Cuvint inainte, 11 Generalitati pozitia anatomic’, 13 ~ planurile de miscare, 14 ~ scheletul, 18 ~ osul, 19 ~ articulatia, 20 ~ cartilajul, 22 — capsula, membrana sinoviala, sinovia, 23 — ligamentele, 24 — mugchiul, 25 ~ forme musculare, 26 — forme de contracyie, 31 Truncbiul morfologie, 36 ~ migcarile trunchiului, 38 ~ coloana vertebrala, vertebrele, 40 ~ ‘bazinul, 49 - osul sacru, 56 — coloana lombari, 60 ~ coloana dorsala, 64 — coloana cervicald, 71 ~ muschii posterior ai wanchiului, 29 ~ muschit anterior a gitului, 90 muschii cutie toracice, 95 ~ diafragmul, 96~-muschii laterovertebralt mbar 98 — muschii abdominal, 100 ~ cavitatea abdominal, 105 Umarul morfologie, 109 ~ migcarile umeirului, 111 ~ centura scapular’, clavicula, 116 ~ omoplatul, 118 — humerusul, 122 — articolayia seapulohumeralt, 123 ~ muschil ‘umArului scapulotoracic, 126 — muschii umarului scapulohumeral, 132 Cotul morfologie, 144 ~ migcttile de flexie-extensie, 145 ~ radius, cubitus, 146 — articulaile cotalui, 147 ~ muschii flexiet-extensiei cotului, 151 — migcatle de pronosupinatie a antebrafului, 155 — suprafejele articulare in pronosupinatie, 156— muschii pronatori, 159 Incheietura miinii si mina morfologie, 164 — dispozitivul osos al miinii, 165 — anticulasia incheieturii mini, 170 ~ metacarpiencle si falangele, 173 - muschii incheieturii mini, 178 ~ muschit extrinseci ai degetelor, 182 ~ muschii intrinseci at degetelos ©, 3, 4, 5), 186 — coloana policelui, 189 ~ muschii policelui, 192 Soldul si genunchiut morfologie, 198 ~ miscarile soldului, 200 - femurul, 206 ~ articulayia goldului, 207 ~ miscarile genunchiulyi, 214 ~ femurul si tibia, 217 ~ articulajia genunchiului, 218 ~ rotula, 230 ~ muschii goldului, 234 ~ musciii soldului si ai genunchiului, 244 — muschii genunchiului, 257 — muschit soldului si ai genunchiuli in eiespul ‘mersului, 261 Glezna si laba piciorului morfologie, 264 ~ dispozitival osos al labet piciorului, 265 ~ migcarile labei Piciorului, 266 ~ tibia si peroneul, 268 ~ articulayia gleznei, 269 ~ astragalul gi calcaneul, 272 ~ regiunea mijlocie @ piciorului, 279 ~ antepiciorul, 282 ~ muschii intrinseci ai labei piciorului, 287 — mugchii extrinseci ai labei picionksi, 292 — bolta plantard, 302 ~ muschil gleznei si ai label piciorului fa cimpul mersului, 304 Bibliografie, 305 index, 307 Dedic aceasta carte Marie li Patrick, Jacques. Francois, Laurent Le multumese si celor care, prin sfaturile lor, prin ajutorul pe care mi ‘-au dat, tm-au sprijinit in elaborarea acestet luerdri Elisabeth Apsit Dr. Marie-Hiéitne Barrérre Philippe Benoit Micheline Bier Dr. Jean Briend Lise Cazaentre Anne Cinent-Sarrion Jean-Claude Courtot Isabelle Detrez Régine Guillemot Evelyne Guilmatre Frangois Grimal Roger-Pierre Jouannot René Jourdain Marie-Heléne Labat Helene Legouanelle Pascal $i Ursula Meyniel Jean-Frangois Midoux Marie-Pierre Rostain Dr. Jacques Samuel Francois Sebben Ywone Ténenbaum ‘Troyen Tinena Patrick Tomatis Nuria Vives Antoine si Henriewte Vogels Giséle WollT Dr. Jean Zamsict Pentru noua edigie : Brigitte Hap Joséphine Contreras Jacqueline Hayguier Bernard Coignard Prefata Multi vreme, singura preocupare a anatomiyilor era descricrea cit mai exact a structu- rio, fiind logic 8 se aplice aparatului locomotor aceeasi regula wtilizatt in cazul viscerelor: functionarea lui fie nu era cunoscutd, fie era prezentatd independent de anatomie. {nsa treptat, la inceputul secolului XX, descrierile anatomice ale aparatului locomotor au fost completate cu actiunea muschilor si funcjionarea aticultilor; ne ala inc in domeniul fiiologieielementare analitice. Mai recent, biomecanicii s-au concentrat asupra function&rii interne a structrilor: elasticitate, presiune etc, preocupindu-se mai putin de funcionalitat, ‘Intr-un fel sau aftul, riminem in domeniul destul de restrins al laboratorului, care nu se preocupa prea mult de funcyionalitate. Aspectul functional a fost prezentat in special fn termeni de eficient Prd @ da prea mult importanya modului de functionare, incescindu-se mai ales supunerea corpului imperativelor tehnicii, pentru a face din el un instrument dvcil in slujba expresiei. Kinetoserapia a permis realizarea unei sinteze datoritl descompunerii migedilor in compo- nentele lor neurofiziologice si anatomo-mecanice, ceea ce permite o mai bund delimitare a efectelor terapeutice si tngelegerea mecanismelor lor de actiune, Numeroase persoane interesate de tehnicile corporale (dans, mim, teatru, yoga, rela- xare etc.) au abordat kinetoterapia pentmi @ descoperi aceste analize state si cinetice care faciliteaz® splicarea diferitelor tehnici: aceeasi cale & urmat-o si Blandine Calais, care a ajuns de la dans la kinetoterapie. Foarte repede, s-a convins ct dansatori ar putea avea foarte mult de clstigat dacd $i cunoaste mai bine propriul corp. Prin urmare, a creat o metoda de invitare adaptat4 nevoilor lor: reprezentarea simultank a structurilor $i migctrii pe care o asigura, fecilitind executarea gestulUi. [Namerosi dansatori si dansatoare (gi foarte repede si ati profesionisti ai expresiei cor- porale) au urmat cursurile sale ~ care nu sint cursuri de anatomie pentru anatomie, nici de ‘migcare pentru miscare, ci cursuri de ,anatomie pentru miscare”, vtlu pe care I-a ales si ‘pensru aceasti carte, deosebit de util, in care se prezintX din anatomie doar ceea ce este necesar pentru migcare, ‘Am avet plicerea deosebité de a fj martorul nasteriiacesteiidei, al demariii cursului si, fine, al apartie\acestei lucriri care materializeaza ani de reflecti si stu Era nevie de dubla experiensi de dansatoare si kinetoterapeut, de inteligentvizionara si dorinta de a le impartisi si celorlalti din propria experienti pentru ca aceastk initiativa s fie un succes. ‘Am cunoscut-o pe Blandine Calais ca student la kinetoterapie, aga incit pot spune c& fi apreciez foarte mult calititile de kinetoterapeut, inteligenta sa si aplecarea spre cercetare. fnsigi forma mesajului este deosebith: textul gi desenele (care sint toate originale) se Intrepitrund, fiind analizate exemple de posturi ide miscar 9 Aceasti lucrare este deosebit de util& tuturor celor care, prin profesia lor, int preocupati dde migcarea corpului ; o lucrare de referinyd pentru neinitia i, intr-o prima faz’, pentru cei care intenfioneaz& si aprofundeze subiectul, Ti dorese din tata inima st se bucure de suecesul pe caret! merit Dr. Jacques Samuel Directorul Scolii Franceze de Ortopedie i Masaj 75015 Paris - 1984 Cuvint inainte ‘Atragem atenta cititorului asupra eftorva nofiuni specifice concepyiei luerart de fata ‘Aceasti carte prezinticlementcle fundamentale de anatomie legate de observarea migcari Ese exclus studiul craniului, viscerelor, sistemelor nervos si circulator. $-a plstrat doar studiul oaselor, articulatiilor si muschilor Planul nu este riguros identic in toate capitolele, urmarindu-se evitarea repettilor gi reducerea votumulutIuerar Prin urmare, unele zone sint studiate mpreunk deoarece sint pus in migcare de aceiasi rmusehi. Uneori, totus, repetifilesint inevitable, cazuri in eare sint limita, text icin ‘rimitere la pagina unde descrierea este completa Pentru scrierea fextuluis-aufolosit douk corpuri de liter: earactere mari pentru o prima lecturi si earactere mai mici pentru detalii suplimentare. ‘Numele latinese al unei structuri este mentionat dupa denumirea ei, cu caractere italice Desenele prezint elementele din para dreaptd, pentru a permite 0 mai usoara orientare si reperae. ‘Articulate sint adeseori desenate cu ,oasele departate”, pentru 0 mai bunt vizibilitate a suprafeelor aniculare Fiecare muschi este desenat singur, ra elementele invecinate, pentru 0 mai bund intele- sere a functiei sale TInervafia sa, radiculard i troncular, este afugaté(In.>) in general dupa Actune”, Primul capitol prezint& (foarte suczint) generalitii care-lajut pe cititor si se familiaizeze cu termenii folositi in capitolele urmitoare, astfelineit este foarte util pentru debutang. CCartea poate fi itt incepindu-se cu orice capitol, desi este mai bine ca parcurgerea ei st se faed in ordine Indexul de la finalul volumului include cuvintele care apar in text cu caractere aldine, trimiterea ficindu-se a pagina unde cuvintl este explicat pentru prima dati ‘Aceasti lucrare se prezintl cao prim’ abordare @ anatomiei pentru miscare, scopul ei fiind acela de al familiaiaa pe etitor cu termenii si noyiunile de bar, astfel init acesta SA poati aborda ulterior lucr8ri mai specializate (vezi Bibliografia). n »Pozitia anatomica” Studiul anatomiet pentru inelegerea migc¥rii urm- reste In principal wei sisteme ~ oasele, elemente le scheletului, ~ legate intre ele prin articula ~ si puse In migcare de mugehi. Adescori misearile sint greu de definit, deoarece se ‘pot realiza in mai multe drei si antreneazA freevent ‘migeite mai multor articulati, ‘Asa tncit -au stabilt citeva convent ~ studiul are in vedere (cel pusin la tnceput) com ponentele fiecarei articulatt, ~ pentru fiecare componenté, miscarile sint obser: ate doar in tei planuri (vezi pagina vemitoare), ~ misedrile sint descrise pornind de Ia 0 pozitie de refering, numita porifie anatonsica”™ ‘compul este tn ortostatism, cu picioarele alaturate, paralele, miinile de-a lungul corpului, eu palmele spre inaimte. Nu este o pozitie abigauita, ci pur si simplu o pozitie de plecare pentru descrierea miscAricr. Exompu: fexareaInheisturi ose 0 migcare co peat palma Sp Iain, pomnd de ls poof anatonied Plan sata este plan care imparte corpul in doua jumdtati, dreapta si Planurile singh In stil anatomic, Prin extense, nomi plan sagt vie pln pv ou tesa, ‘ste plana fa care se fae misctrile viibile din profil © miseare in plan sagital ce deplaseazt © regiune a corpului spre tnainte din pocigia ‘anaromica se numeste Alexie omg soul Excopt antopulsia ponttu uma © miscare in plan sagital ce deplaseazi o regiune a corpului spre inapoi din posijia anaromica se numeste extensie fiflexia dorsalé ent gioens siiaba plcorla, flex lantara pont giozd filaba pico acopt retropulsia pent amar. i“ de migcare se au in vedere trei plamuri tn care se realizeazi migcarite Planul frontal este planul care imparte corpul {In corp anterior si corp posterior. Este planul in care se fac miscarite wzibile din fa ‘Q migcare in plan frontal ce deplaseaza o regiune a coxpului

    You might also like