DIETA IN BOLILE CARDIOVASCULARE

Colesterolul este o substanta de consistenta vascoasa ce se face parte din lipidele (grasimile)
din sange. Exista doua feluri de colesterol: colesterolul “bun”- HDL colesterol folosit de organism
in regenerarea celulara si colesterolul “rau”- LDL colesterol care se depune pe artere.
Hipercolesterolemia inseamna cresterea nivelului de colesterol sanguin peste valoarea
normala si poate fi ereditara sau mostenita (cand corpul sintetizeaza mai mult colesterol decat are
nevoie) sau secundara (dezvoltata in timpul vietii din cauza alimentatiei si a stilului de viata).
Cand colesterolul este crescut, acesta se depune pe peretii vaselor de sange (mai exact la
nivelul arterelor). In cele din urma aceste depuneri ingreuneaza foarte mult curgerea sangelui si
tesuturile nu mai primesc cantitatea de sange de care au nevoie si sufera (atacuri cerebrale, ischemie
cronica periferica, infarcte cardiace).
Trigliceridele sunt un alt tip de grăsimi din sange. Ele provin din alimente (fie ca atare, fie
prin transformarea caloriilor mancate in exces) si sunt stocate in celulele grăsoase ca rezerva
energetica.

O dieta adecvata va va ajuta sa scadeti nivelul colesterolului “rau” si al trigliceridelor. Unele

alimente sunt hipercolesterolemiante, crescand colesterolul “rau”, pe cand altele ajuta organismul sa
il scada. In urmatoarele liste veti gasi alimentele ce trebuie evitate, dar si alimente ce va pot ajuta sa
va mentineti valorile colesterolului in limite normale.
Alimente care cresc grasimile din sange (trebuie evitate):
- Semipreparatele si preparatele de carne “industriale”(din supermarket): mezeluri, salamuri,
cremvursti, parizer, conserve de carne;
- Carnea de porc, slanina, sunca, soricul, untura;
- Alte tipuri de carne grasa (oaie, miel, gasca, rata), viscere (ficat, creier etc.) pielea (de pe
carnea de pui, curcan), icre;
- Produsele lactate nedegresate: unt, smantana, frisca, lapte gras, inghetata, crema de unt,
crema de branza, cascaval, branza topita, telemea, feta, branzeturi fermentate.
- Galbenusul de ou
- Uleiuri vegetale bogate in grasimi saturate (ulei de palmier, ulei de nuca de cocos), uleiuri
vegetale partial hidrogenate de tip margarina.
- Nuca de cocos, alune si arahide prajite si sarate.
- Patiserie din comert, biscuiti, napolitane, prajituri (in special torturi cu crema cu unt si oua),
fornetti, cornuri cu ciocolata;
- Ciocolata, chipsuri, saratele, produse fast-food;
- Alcool: bere si bauturi spirtoase: whisky, tuica.

Alimente care nu cresc grasimile din sange si au efect antiaterogen prin cresterea
colesterolului “bun” si reducerea celui “rau” :
- Carne de peste cum ar fi ton, macrou, hering, sardine, pastrav, crap, somon, fructe de mare;
- Carne slaba de pui, vita, curcan;
- Lapte si iaurt/ iaurt de baut cu 1,5% grasime, sana, kefir;
- Branza dulce de vaca, urda (cu continut in grasime mai mic de 20%);
- Albusul de ou;
- Uleiuri vegetale: de floarea soarelui, de masline, de arahide, de soia.
- Alimente bogate in fibre ca ovazul, orzul, cerealele intregrale.
- Nuci, alune de padure, migdale, alune, fistic, consumate in starea lor naturala (adica
neprajite si nesarate).
 Unele alimente ca si usturoiul, alimentele bogate in fibre, soia, anghinarea, sunt cunoscute
ca scad nivelul colesterolului. Dar nu s-a demonstrat ca ele scad riscul accidentelor vasculare.
Pentru ca alimentatia sa fie antiaterogena este necesar sa respectăm cateva reguli generale.
Discutati cu membrii familiei dumneavoastra aceste reguli pentru a le obtine sprijinul si, de ce nu,
pentru ca si ei sa înceapă acest stil de alimentatie sănătoasă. Încurajati-vă nepotii sau copiii să
mănânce sănătos.
Reguli pentru un stil de viata sanatos:
- 3 mese/zi si 2 gustari (preferabil fructe); prima masa la maxim 2 ore de la trezire, ultima
masa inainte de ora 19-20.
- Paine si cereale: 3-6 portii pe zi (100-150 g/zi), se prefera painea neagra sau cea de secara
in loc de painea alba si cerealele integrale in loc de cerealele rafinate.
- Leguminoasele uscate (fasole, mazare, naut, linte) sunt bogate in proteine, fibre si alti
nutrienti esentiali si se recomanda a fi consumate de 2-3 ori pe saptamana.
- Alimentele bogate in carbohidrati, cum ar fi cartofii (! NU sub forma de cartofi prajiti),
orezul, pastele sau mamaliga se vor consuma in cantitate de 200-300 g/zi (in total, cantarite
fierte); nu se combina intre ele sau cu painea la aceeasi masa;
- Fructe si legume de 4-5 ori pe zi (500-600 g/zi). Fructele sunt de preferat sa fie consumate
in stare cruda; intregi (cu coaja si seminte) si mai putin sub forma de sucuri de fructe.
Consum zilnic de legume si vegetale cum ar fi: rosii, castraveti, ardei, varza, conopida,
brocoli, fasole verde, dovlecei, vinete, gulii, ridichi, salata, spanac, morcovi;
- Consum de uleiuri vegetale variate, adaugate la sfarsitul prepararii alimentelor sau in salate;
- Consumul a 2-3 portii de peste pe saptamana;
- Reducerea pana la eliminare a consumului de dulciuri concentrate, bauturi carbogazoase,
lapte integral, margarina, untura, carne grasa (se poate inlocui cu produse din soia) produse
de patiserie din comert.
- Eliminarea sarii in exces prin renuntarea la preparatele si semipreparatele din comert (care
au continut mare de sare, folosita pe post de conservant) si prin reducerea adaosului de sare
in timpul prepararii alimentelor, deoarece legumele si carnea contin in mod natural destula
sare; se pot folosi alte condimente, dar naturale (piper, ardei iute, etc).
- Bauturile alcoolice sa fie consumate cu moderatie, cu preferinta pentru vinul rosu sec (125
ml= un pahar, seara).
- Pastrarea unei greutati ideale in conformitate cu varsta si sexul.
- Consum moderat de cafea (1-2 cani/zi); nu ness sau alte bauturi instant (ceaiuri instant,
cafele la plic).
- Eliminarea cu desăvârsire a fumatului. Daca sunteti fumator si nu reusiti sa renuntati singur
cereti ajutor medical. In prezent exista specialisti care se ocupa de consilierea fumatorilor si
va pot fi de real folos.
- Aport hidric 2500 ml/zi; in perioadele cu temperaturi >35, sau in caz de sindrom febril
3000-3500ml/zi.
- Faceti miscare cel putin 30 minute pe zi sub forma de plimbare sau exercitii de gimnastica!
Acest lucru va creste nivelurile dumneavoastra de colesterol „bun”.
Un stil de viata sanatos scade riscul accidentelor vasculare.