Professional Documents
Culture Documents
ZMEUL DE
N. MIH A ESCU-NIGRIM
BUCURESTI
www.digibuc.ro
4
-
Nu cunWeam in o alta distractie
mai atragatoare ca zmea e doua saptämâni din
vacanta P4te1ui, atunci _and vântal prialaverii e
prielnic,.le treceam ,aproape numai cu zmeul. Afaral
de -zilele de ploae, in celehlte eram vemic afara in
cautarea de scânduri subtiri de brad, din care fa.
.ceam speteze. Apoi pentru lipitul lor ma. furi5am
in camara umpleam buzunarul cu faina: Pen-_
tru sfoard, mai ales din acea nurnita de Sibiu, care
era subtire dar tare, ma rugam de mama sa'mi dea
bani sà cumpar. Mai era chestia cealaltd, a cozii
zmeului.' Banii ce'i aveam ca c3pil nu'mi ajungeau
sa cumpar totdeauna pânzeturi pentru coada zmeu-
lui. Si atunci, faceam ce2a-ce faceam cu fain,a:
luam azi una, mâine alta, cârpele atârnate in cuele
de prin bucatarie;
Mama bag-a de seama cal lipesc otrepele. Pe
nedrept invinoväteà pe servitoare sau pe bu.cata-
reasA." de pierderea lor. Eu când auzeam, taceam
ma gândeam cum le sa§iasem in fäii lungi, pe
cari le inodam ca sd nu le rupa yântui pe sus, ca.
www.digibuc.ro
de acolo din inaltime, de se intAmpla una ca asta,
zmeul, ramas betc, incepea deodata sa se invár-
teasch. i se invârteh, se invârteá zbárnâind, eu
trágeam ae sfoarä mereu, dar nu puteam birul cd-
derea lui ametitoare. Pâra mà trezeam cu buna-
tate de zmeu agatat in vârful vre-unui salcâm in-
ori in vr'un stâlp de telegraf. Adio! Trebuià
sa fac- a.ltul. i iarasi munca.
*
Odata lucram la un zmeu, ciopleam
spetezele. Finu Iancu, un baiat de táran
de vArsta mea, se casnea sà scoata birli-
cul dintr'o scândurica aschiata subtire.
Dar nu'i prea taià briceagul. Bizuit pe
un briceag nou ce aveam, Ii zic:
Ia, dá'ncoa la -tnine, cà eu's usor
la mâna.
Am intins scândurica n mâna stâ.nga
peste degetul aratator si cu briceagul in
dreapta am tras odatá strasnic. 0 fá-
sAietura... si vad Ange pe speteazá. Imi
Pias táiasem buricul degetului aratator.
Da' finu' de colo:
Ei, vezi? Asa'ti trebue, ch zici cà esti usor
de mând!"
Vreo douá, trei zile, pina vindic rana, mä
uitam cu jind la el currr ciopleà. speteze.
* *
Dupa ce gkeatn zmeul, totdeauna cu trei capete
cu doua vâjâitori, facut din hartie albastrá cu
www.digibuc.ro
5
www.digibuc.ro
A ajuns, fine! De-aia urlä asa tare.
Afarä cäldicel, soarele bäteh pe cer calea lui de aur
arunch pe pdmântul umed razele lui calde. Ieseaa
ici colo aburi din tärana -desteptatä iardsi la viatl_
V-ântul ne aduceh miros de.piersic si de cires inflorit._
Legam zmeul de nasturele hainii si m miscara
cu el prin curte.
Uneori má opream:
Sä-1 joc nitel, fine?
Sä mà lai i pe mine sd-1 tiu, nasule.
Te las, da' nu mult, cA pe tine nu te cunoaste.
Pài. nu 1-am fäcut arnândoi?
Ce-are afacel
Când il jucarn, se opre). Cate un om la poartä
cu ochii sus la zmeu, II auzeam:
Mare drác:ef
La tarä nu prea se jolcA copi.i cu zmeul.
deä drumul s'ar duce in nori, urmä omul..
Eu eram mândru. i as)., bondoc cum cram, par'cg.
Mai cresteam de-o palmä.
.1\46." opream joc. Trägeam repede de _câteva
ori, zmeul se ridc in sus.
Apoi cu sfoaTa in mâna dreaptä de voiam sä-I
dau la dreapta, trägeam odatä scurt la dreaptä si
odatä lung la stânga, repele una du0. alta. Zmeut
se da, dupd miscärile mele, cam in cap tot la dreapta,
pânä nu se mai pute'l._ Atunci mA opream. Zmeul
singur la loc in fata vântului, se _asezà in
vene l.
dreptul niei. si se Rome\ pe vájâialä neintreruptä.
Uneori sth clIpe intregi inteo desivArs:tai remiscare._
ID oar ccz le fAlfLau usor. Atunci scotearn batista din
www.digibuc.ro
buzunar, ceream din casá un Mel, legam batistal de el,
treceam sfoara prin Mel, punearn pe finu' S4. meargsd
cu sfOara prin mând tinând de Mel pâná mai incolo
in curte. Apoi and Ii da drumul, batista erá ridi-
catá de sfoarä su's. i acolo vântul o imPingeh pe
sfoará. Se duceá batista fAlfAind piná la gura zmeului.
Alteori ne hotáram sá'i trimitem o scrisore".
Limn): o hârtie1 o gáuream la mijloc, treceam sfoara
prin ea_ i fáceam tot ca
cu batista. -I-Iârtia se
duceá mai repede f4âind
pe sfoará pâná la zmeu.
Când zmeul erà fácut
din Coalá de hârtie albastrà
Scrisoarea" se vedek bine,
albd, rotundá, drept in mij-
locul zmeului.
Treceau pe sus páserele.
Când sburà axe una pe
aproape de zmeu, fácearn
o smuciturà din sfoar5..
Zmeul se azvkleh spre pasáre cu o vAjlietur5. sàl-
baticà. Paskea se spera, fáceà un cerc de zbor in
ciripituri sperioase si zburâ departe.
www.digibuc.ro
8
www.digibuc.ro
PORUMBEII
Mare dragoste am avut in copiläria mea pentrut
porumbei
Când s'a zidit casele in care tràlesc acum,
eram de vre-o zece ani, m'am rugat de tatä-meu
sä pue un lemnar sh-mi fach un cotet mare de po-
rumbei, c. pânä atunci ti tineam in podul ufior case
vechi, phräsite.
Lemnarul, D-zeu ierte, ch mai tárziu s'a
spânzurat, a ales din curte patru lemne lungi,.
groase de stejar, a fhcut gropi in phmánt, le-a in-
tepenit bine, bhtând pámánt i piaträ cu maiul_
imprejur, §i pe urmä cu o scarä lungh a 'nceput sä
construiasch sus, ca la vre-o cinci metri cotetul.
Parch 1 vád pe Stefan PápIlici 1 Ina It, slab, thcut,
luCrh, ciopleh, bhteh sOnduri §i fumh tigarh,
din ni§te tutun negru, tare. Rupeh dintr'un jurnal
o buchtichi de hârtie ct trebuih pentru o tigare,
Tuneh tutun in ea, rhsuceh i lipeh cu limba. Aprin-
www.digibuc.ro
11
Ce faci, tefane?
Se inrosi bietul orn si se cam incurcá in rdspuns:
Trásneste podina cu mine, sânt greu.
Ei, batä-te sá te batd; ei, batá-te sá te batá,
o scápasi...
Del acu, ce sá mai zic, ráspunse el, prins a-
supra faptului. Intoarse capul inteo parte si ciopll
inainte.
A doua zi cotetul erà gata, invelit, cu usa pritsá
in balamale, cu scara asezatá drept la usä.
Mi-am pus porumbeii ináuntru, le-am adus gráunte
apá inteun sahan de ara-md cositorit, sterpelit din
bucátárie fard stirea mamii, si m'am asezat inteun
colt sá vád ce-or face ei in noua br locuintá.
Frumoasá i de-steaptá. pasáre!
Gáurile rotunde, peste care bátusem in cruci niste
scândurele sá nu iasá porumbeii, lásau sä strábatá
ináuntru destulá luminä. Ei lungeau gâturile spre
gduri, cá.utau sà vadá. afara. Albi, negri, califari, co-
dalbi, unii inotati, altii incáltati, avean:1 si misirlii,
cu ciocul scurt numai cât un várf de creion neas-
cutit, cu floare 'n piept, toti frumosi, toti curati.
Dupà ce se domirirá, porumbeii, mai indrá.sneti,
incepurá sá turue dupá porumbite. Câte una, mai
cochetá, se rash jos pe podiná, cu ochii dupä ate
un porumb, care, pica pricepeál, se lásá 5i el jos.
acola s'e umflà in gusá, îi lásà aripele in jos tepene
pe podiná, isi aduceà coada in spre el ca o máturá
se repezeá spre porumbitá turuind din gusä:
Aa-aal turrr!... turrL.
Când inteo parte and intealta. Porumbita, man-
www.digibuc.ro
13
www.digibuc.ro
1 4.
www.digibuc.ro
15
www.digibuc.ro
16
www.digibuc.ro
17
www.digibuc.ro
18
www.digibuc.ro
BABA HAMA
A fost oddth o babd bátrânä. i säracl. Ea ugh
inteo edsutä veche i ddräpänath din marginea
unei pdduri. Aveà cu eal o fetith de suflet ca s'o
creased.
Fetita se invârteh prin cash, se suceh, niai ieeh
afarä, peste tot .sdräcie goalh.
dete in gaud fetitei sä. facd ceva in lume ca
s. poatä trdi mai bine. Ash linteo dimineath spuse
babei cä se duce in pádure s'aducd vreascuri pentru
foe.
Du-te, ti zise baba; dar nu intârzih: mult pe
acolo, cà esti singurd.
Pleed fetita i curn intrd in pádure sie puse pe
adunat márgäritar, care inflorise de curând. Fddt
un buchet frurnos, puse pe mdrginea lui, de jur in
prejur, foi verzi late tot de mdrgäritar, Il stropl cu
apa rece dela izvor si se duse drept spre curtea
boeredsed din sat. Cum ajunse acolo se a§ez5, pe o
www.digibuc.ro
20
Eu sânt.
SA trdeti, fetito I Tine! Zise cucoana bAtrin5.
,klând cinci lei copilei.
Baba Hirca, ascunsA, vdzù §i îi fAcù planul sà
-vie ea cu flori. Se duse inaintea fetii acasà i-o a§--
-feptA. Fetita, veselA, dete ei cei cinci lei- in pAstrare.
Baba, morocAnoasA, Ii luA §i-i ascunse.
A doua zi ea spuse fetiii sà vadA de foc, sA pue
.apá de mAmdligA, cA ea are treabA in sat.
Se duse onticiontâc,
in pAdure, L cum erà
slabA de vedere adunA
§i flori §i burueui, care
mai de care mai urâte,
cu gindul lacoln
ea mai multe, sA faci
buchetul mai mare, ca
sa ia parale mai din biu.
*i se zgiriè pe mâini
nnP,C.
prin urzici §i prin mArA-
se patA pe degete de singe, apoi pe obrazi, tot
§tergandu-se de sudoare, ;i o poml spre curtea boe-
reascA, sontâc,-§ontic, idin piept: cohul cohul de
ti-era mai mare mila sk) vezi. Jar in inâ.inj tineà
go2-ogeamite pala§da de burueni, amestecate ici
colo cu cite o floricicd spAlacitA; care de-abia se
deosebea din ierburi.
Se a,ezA la poartA suflând din greu de oboseald,
a§teptA.
Tocmai se intorcea dela treburi boerul tare necAjit.
Cum o vAzit a0, plinà de singe §i urâtA, o intrebA:
www.digibuc.ro
23
www.digibuc.ro
PISTOLUL
Erh iarnä, la tarä. Afard zhpadá mare si ger. Cerul
-senin in spre seath scânteià in albAstrimea lui rece.
Amurgul impodobeh bolta cu ramuri revärsate
spre apus, ramuri din norii aurii, a chi-or scoborâre
liuitità duph soare intindeh in urma lor peste câmpie
o lumind tdcuth care se stingeh departe. Nici o adiere
-de vânt.
Noaptea ex-à sä fie senind geroash.
Steteam induntru la chldurä i má jucam prinIcas4
cu niste mototoale de hirtie. Eram mic, sh tot fi
avut cinci ani.
Mama lucrh in pat, coseh la lumina ferestrei. Din
-and in and u un servet stergeh geamurile de
florile de ghiath pe cari le zugräveh gerul. Lucrà
de zor, -seam se apropià si mama se ingrijeh poate
ch nu'si isprhvise lucrul, Tata aveà sh soseasch de
undevh si masa trebuià sh fie gata. Tot jucându-
mh imi scdpi un mototol de hârtie sub pat. Dau
duph el sh-1 ghsesc. Chutându-1 nimeresc cu mina
,niste pistoale. In curiositatea mea de copil iau
www.digibuc.ro
25
www.digibuc.ro
26
A fost incgrcat
Ce tare a fácut buul", marnä!
i eu n'arn stint. Erg sg
impusti pe ingicuta
Ce te fAceaf tu
singur pe lume!
, Vai de mine, Doam-
ne, ce nenorocire
erg sg se inample L..
Dar nu te-ai spe-
riat!
Nu, mamg!
Hai sg-ti dea
mama apä cu za-
hár
Mà läsg din brate. Se däda jos, lug pistolul din
pat, II OA sub saltea, i mg lug de mâng trecând
cu mine in cgmarg.
Când ne intoarserAm, odgita erà zvântatä de fum,
dar aerul rece pgtrunsese inguntru.
Cu ochii speriati mama rgmase câ,tevg cEpe pri-
vind pe fereasträ, un ochi de geam aproape in-
treg fusese zburat afarg.
In pat nici mgcar tandlrg de ge,am -spart: totul
www.digibuc.ro
2.7
www.digibuc.ro
PITICUL
A fost ociata un pitic. Era scurt, gros si bondoc.
Se pripasise in sat la un orn, de catva timp. Toatá
lumea tadea de el. Femeile maritate, când il-vedau,
-se infiorau, intorceau capul inteo parte i ziceau:
Ptiu1 uciga-1 cruceal S. fie la el acolo cä tare-i
pocit"! Cele batrâne isi fdceau cruce
Asta-i aratarel Fete le când Il Intâlne,au, se nec`a-
jiau una pe alta P'asta sa-r iei tu de
bdrbat, Marito"! Iar rdspundea: Ba, tu, Sma-
rando"1 Iar Smatanda: Ba l'o luà. dracul, ca eu
nu roi lua"1 Barbatii in vArstä se opreau din drum,
se uitau la el si ziceau: Ma ce sa fie asta? Om
sa fie sau alta dihame"1 Copiii insa Il necaji,au mai
rau. Ba atuncau cu pietre in el; ba clnd Il prindeau
lintre ei se faceau cerc in jurul lui intrebau:
Când Ii cresc mustatile? De ce nu poarta pinteni
la incaltaminte ca e ma mare?" si-1 ciupeau, si-1
www.digibuc.ro
-2 9
www.digibuc.ro
30 .
www.digibuc.ro
31
www.digibuc.ro
32
www.digibuc.ro
33
www.digibuc.ro
34
www.digibuc.ro
35
www.digibuc.ro
GRIV !...
Sunt ani deatunci....
Eram 1a institutul Antonini din Ploesti in clas,a I
de liceu. Die vacanta Caciunului, dota sapa-
mAni, am venit la tarà, unde pärintii mei aveau
vii, mo5ie, gospodArie.
Iama in toiul ei. npada azuse mare, mai mult
de o jumàtate metru.
CAnd m'am dat, jos din tren in garà, tatd-meu,
voinic, rou de ger la fatà, imbrá'cat intr'd §u1bà
mare, m'a§tepth. M'a sgrutat; Ii simteam pe olirazul
meu cald din tren, must.ätile lui aspre i frigul de
pe obrajii lui roiti de cmind.
Nra .intreVat dacA sunt säratos §i m',a urcat lgngá"
el in sanie.
0 plesaiturà de -bici, o sumutare, vizitiul, un
muntean tânk inabrá'cat Inteo manta neagrk cu
cáciula albä mare in cap, cu rranui albe lan.à
www.digibuc.ro
87
www.digibuc.ro
40
www.digibuc.ro
41
www.digibuc.ro
42
www.digibuc.ro
41
www.digibuc.ro
44
EMAIL.
grip! Erà sigur cä nu e vre-un
caine de-al nostru. In adevär arise prin intuneric
venind pe apadä printre uluci si magazie un aine
mate. Intind pusca: Bang!
Ochisem bine, cä" bietul came a cheläläit de
vre-o dou5. ori 5i a täcut.
L-a luat dracu', zise Ene.
Se duse spre el. Eu rärnAsei i Ii zisei. sd-1 ia
zvArIe in &la ce trece pe la poarta noastr.L
Si mà dusei iar la cotlon strAngând In mânä pu5ca
cu care fIcusem isprava.
www.digibuc.ro
45
www.digibuc.ro
ISVORUL
A fost odatá un mos batran-bátrân. El tráià intt'un
bordei in matginea unei páduri. Intr'o dimineatá, pe
ailed scoborá pe potecà in vale la izvor, cu O cofà
goalá in matià, se intâlnì cu un báetandru care aveh
o traisea atar-
natà" pe umár,
Bura di-
mineata, mo-
sule, zise báia-
tul.
Bunä sá-ti
fie inima, co-
pilul mosului.
Da' 'de unde
vii i incotro
te 'duci?
Din lume v-iu lume rn5J 'duc ráspunse el.
www.digibuc.ro
247
Ce vorbh-i asta?
Apoi, ce sh fie, mosule. Am o marnh vitregh
care mh bate in toate zilele, si dac'am vhzut si-am
vhzut, mi-am luat lumea 'n cap. MAI due i eu unde-
oi vedeh cu ochii.
Dach-i ash, hai la mine, bhiatu' tatii. Sa traim
amandoi, cum ne-o ajuth D-zeu. Mi-aduci aph dela
izvor, cà eu-s bhtran, nu mai pot ,umblh, aduci
vreascuri din phdure... Mai
prinzi cu protapu' phshri.
Cand fei face mare t'ei
duce si vanat, si ash
ne-om inghdul amandoi,
pa'nal m'o luh D-zeu, iar tu
ti-ei face vre-un rost in
lume.
erg, mosule, zise
copilandrul bucuros.
Si pornird amandoi de
vale la izvor, de luarh aph
in cofh.
* *-
A doua zi de dimineath se sculh bhiattil, se spälä
si a porni la treabl Se invarti pe ici pe colea prin
padure i dura sarcini-sarcini de vreascuri. Apoi
le chrä pe toate la bordei. Se duse de aduse aph
proasphth, se mai odihnl putin, i plech dupà ph-
shri cu un protap.
V`hzù o mierlh. Cum o vhzii se ascunse in tuffs,
intinse protapul, lud o frurizh si IncepÙ sä fluere ca
www.digibuc.ro
48
www.digibuc.ro
49
www.digibuc.ro
50
***
Peste noapfe-
Miatul visá pe
Maim D omnu-
lui, care 'i zise
B Aet e,
mAine sä pleci,
sä cauti h-
vorul cu apti de viatei ,side putere,§i. sä bei de trei ori
din apa lui la Ziva Crudi, ca sä cre5ti mare-.5i puter-
nic. Pe marginea izvorului o srá vezi mii 5i, sute de
flori care mai de care mai frumoase. Poti mirosi
orice floare, numai una neagrä sä n'o miro5i.
Se trezi balatul din somn in puterea noptii. De5-
teptä pe mo5 spuse visa
Se minunä mult de toate mo5ul, dar mai ales se
intrebh de ce sä nu miroasä floarea cea neaged.
A doua zi in zori fläcäia5ul ti luä un toegel 5i o
www.digibuc.ro
51
www.digibuc.ro
59
www.digibuc.ro
53
www.digibuc.ro
TIGAREA
Printre multele pAcate ale copila'riei este, de sigur,
fumatul. Ur'át obicei pentru copii, dàunator
foarte anevoe de ph'räsit. Cel ce a fumat in copi-
-arie e probabil cà fumeazà si la vArsta matutá nurnai
pentru c'd a ea'pàtat de mic acest obicei.
5i e greu de supraveghiat un bálat, el care trà-
este mai mult afark in curte, in stradà,. in gràdink
in co1i, etc. 5i cgnd pe lângä acesteg báiatul mai
e i iret, obiceiul de a fumià e ascuns cu nare di-
bàcie. El ràmâne, se inràdácineazk i copilul de azi.
maine devine om, nu se mai poate seapà: de el.
5i eu fumez de mic copil si irni pare r.a.u. Pe
rAul ce-mi face, insomnii, melancolii si idei
negre, mai ales cind abuzez, dar tutunul mai e
o cheltuialà mare. Nici dai seamA cum fumul
acela trage banul din buzunar, muncit cu greutate,
pe care dacà 1-ai pune deoparte, in ativa ani ai
www.digibuc.ro
55
www.digibuc.ro
Eram rihnit dupa o Plescáiarn din limb:N.,
sorbeam aerul din toata putexea plánanilor... Mai
räul Incep din nou sá má caut. Zadarnicl uitam.
pe jos: nici un muc, mdcart Pe scrumiell, de a-
semenea. 'Incepui sä ma plirnb prin camera.", cu
nile in buzunar; uitam la lampa cum ardeá
imi inchipuiam curn a aduce in fata ochilor flacka
ei dela care adesea imi aprindeam tigara and ispra-.-
yearn chibriturile.
Dadui sä recitesc ce scrisesem, a sa uit de ti-
gara. A I mai rául G'andul ,fugeh la o tigarä.
Ce bunä ar fi acuml Mai, de unde sá iau o
tigara? Imi veneh sá scol din somn pe patronul ca-
selor unde locuiam. Dar ma gandii ce ar zice des-
pre mine dmul acela de§teptat din somh la ora a-
ceea pentru o tigara.
De odatá imi räsdri in suflet o speranta.
tii Ica' la Parisi in loc de sobe sunt cáminuri, che-
minées, pe limba lor. Drept price uä este o tablá
de fier negru care se la's n jos §i inchide gura
larga a' cáminului in care sta grátarul. 0 idee. Sà
-caut in cámin. Nu se poate sa nu gäsesc un chio-
stec aruncat acolo de fostul chiria dinaintea mea.
Scormonesc printre cárbunii stin§i, prin cenu§a,
gäsesc vre-o patru capete de tigári vechi, cu v4r-
ful aurit, cum §i un capát gros' de rigarà de foi.
Le adusei la' nas. Miroseau a tigari vechi, arse de
,mult, nu miroseau tare. i m.ä gandii numai decât
la cel ce fumat acele
Airá cuprinse sarba. Datä erà un ofticos? Daca
www.digibuc.ro
57
www.digibuc.ro
58
..clou'a imprejurari.
*
* *
Se ispravise vacanta Craciunului, pe care o pe-
trecusem la tara in familie. Eram in cla.sa I de
liceu. Imbràcat tu palton gros, ghenruit in sania
trasa de doi cai cu clopotei la gat, ma duceam la
gara sa ian trenul pentru Ploe5ti, unde mi-am pe-
trecut patru ani de invatatura, la Institutul Antonini
la liceul Sf. Petru 5i Pavel.
Cand sa trecem garla prin pârtia de zapadä .5i
peste ghiata' Orlei, caii mergând la pas la vale 5i
la pas la deal, avusei vreme 5i lini5te sa fac o
tigarA.
Curând 5i ajunsei la gara.,. furnând. De ger mare,
cu tigara in mana, intrai in sala de a5teptare.
Acolo vazui pe un domn batrân, bun prieten cu
tata. A5teptà trenul. In fata lui n'a5 fi fumat pentru
nimic in lume. .1\far fi spus lui tata-meu.
Bagai in gra'ba tigara in buzunar, fará ca el sa
ma fi vazut 5i pe din afara apasai cu mAna peste
buzunarul paltonului ca s'o sting.
Domnul hatan, cum nia vaza, imi intinse mAna.
Eu, nici una, nici alta ii intinsei repede Mana dreapta
in care tinusem tigara.
Unde te dud? ma intrebä el.
La Ploe5ti, la pension.
Cum mi-erà ftig, ma dadui lAn.ga sob& Cald 5i
www.digibuc.ro
0,10TE:c4
)- ?! t 'NVtpTur u/ _
..',, _ -.¡A ,
bine. De tigara uitasètia.cd.iiilot-tfl.
- Batrânul ma in-
trebá de multe de ale 5coalei.
Peste câteva clipe un fum gros ie5ea de undeva
de langd mine fara. sa" vad.
IlAtrânul vazit 5i speriat imi zise:
Micule, ai luat foc!...
Vai de mine, tipai eu.
Când ma uit imi arsese paltonul. L'arn stins_
Arsura tinuse
cAt buzunarul.
M'am dus la
Ploe5ti. De-a-
,
("
,
colo a doua zi
am scris o scri-
soare tatii:
Uite-a5a 5 i
asa mi s'a in-
tamplat, draga tata. In gard in sala de a5teptare, mi-ia
ars paltonul la soba. A vazut 5i domnul cutare, care-
a5teptà 5i el trenul".
Mi-erà rusine de mine insumi cd minteam, dar
n'aveam ce face. Peste clteva zile mi-a trimes bani
5i mi-am cumparat altul.
A doua istorie.
Dela tard 5i pânà la Ploe5ti era de facut ca
trasura vre-o 4-5 ore pe vreme bunA. Intr'o zi de-
primävara tatà-meu impreund cu mama se hotd-
rArä sà vinA cu träsura la mine.
Seara m'au luat la hotel.
Dupà ce m'am culcat, mama mi-a luat hainele-
sä vada dacá nu le lipse5te vre-un nasture. Când_
www.digibuc.ro
60
Am sfeclit-o.
Ei, acum, 1a's5.-1 i crede-1 §i tu pe cuvAnt, zise
mama.
Si de atunci fumez i aseazi.
www.digibuc.ro
UltaiWitirsairaignigt%VTaff*AVatiEtArtiniarreerr424
itito
TIPOIA,5
Eram copil.
Intr'o zi de pritnavard, pe o vreme umedA
plouase de curând vAzul intrând in curte un
täran. In brate tineà un icd mic, roscovan. Se duse-
cu el spre 17ticAarie. Eu rná luai dupra... dânsul si
intrarAm impreunA In bucAtärie, uitându-mA" cu drag-
la i ed.
Cum vAzui pe mama strigai:
Uite, marnA, ce ied frumos si mid
SAru' mâna, conitd, zise omul.
Multumirn]
V'am adus un ied, clacA' vreti sA-I .cumpArati.._
Sosi i tata.
Gât ceri pe el zise tata.
Trei lei! E blând cl e crescut mai mult
casà. Se joatA copiii cu el.
www.digibuc.ro
63
www.digibuc.ro
64-
Intl% mama.
Hai, imbra'ch-te do te joach' cu el in curte,
a ie5it soarele azi. frumbs 5i cald. arna se uith
la el. Erh 5i frurnu5el, bath-1 de ied! Coada lui
mich 5i-o 011eà in sus. Deodath dete uñ tipAt pe
limba lui: behe-he!
Tipoi, Ii zise mama.
Tipoia5, mamh, cA e mic.
Tipoia5, fie!
a5a 1-am botezat. I-a adus lapte, a tins cu boti-
5orul lui din farfurie, a mai strhnutat, s'a mai Ens-
pe buze cu limba lui mich, ro5ie 0 a inceput
sarh, parch ar fi vrut sh' zich: acum putem sh ne
jucAm._ MA intreb i azicum) poate pricepe
animal cà are de a face cu un copil, cAnd in Aade-
vAr e un copil cel ce e in tovAr5,5ia lui I
AstAzi mh incerc In zadar s m joc cu pisoitd
din cash, nu reu5esc: fuge de mine. Pe cath vreme
and aude glasul fetitei mele, incepe sA miorlAe
5iii iese in cale.
A5h 5i cu Tipoia5. Numai de o zi Il aveam 5i nu
se mai desphrteh de mine. Prin curte darn fuga, eI
veneh in shrituri lAngA mine. Imi plhceau ochii lui
blajini, boti5orul lui mic cu buze subtiri, negre..
blana lui ro5cath pe care rangAiam cu plAcere.
MA ascundeam pe duphbutoae, prin curte strigam:
TiPoia51
El nu-5i intelegeh ntmele dar imi atizeh glasul 5i
mh chuth peste tot. CAnd m vedeà, eu li strigam:
beea! El imi rAspundeh cu atunchturA cAt colo in.
lhturi 5i cif un strAnutat. PAna inteo zi, când Il vhd.
www.digibuc.ro
65
Hopa, Tipoias.
Top! erá dejà pe butoi. Si apoi eu pe jos:
Hopf Hop! Hop!
El pe butoae: top! top! top! din butoi in butol-
De mä opream, din fugá pe la' al patrulea sau la
al cincilea butoi i rná intorceam! repede inapoi, se
intorceà si el. Dacá mä departard Incolo, el se
oPreà, se uitá dupá- mine, scutura din cap gata sí
sará 5i astepa pared comanda.
Hopa, Tipoiav.
Top! jos. Mare mirare pe marha 5i pe tata arid
5
Aftloescre Zmeul.
www.digibuc.ro
66
www.digibuc.ro
cai ochii spre uluci cä auzearn vorbä de oameni,
väzui doi tärani cum se uitau printre scandurite
Unul zise:
MA, ce-i äla?
Tu nu vezi cA-i ied?
Ia uite, colo, cum saire pe Mare
comedie!
* *
Se fäcuse mare. Trecuserä vre'o doua luni de
and Il avearn. Crescuse, erà greu, abia Il mai
puteam tine in brate. Si ce drag mi-erà!... Si azi
mä giândesc la el si mi-i dor i de el si de copi-
aria mea dusä de mult. Singur pe lume, 'mi intorc
amintirile in trecut când eram in toväräsia sburdal-
nicä a lui Tipoia i parcä imi vin lacrämile in
ochi. Tipoias, dragul meu, uncle mai esti tu acum?
Intr'o dimineatä m'am trezit WA el. CAI am plAns
numai eu stiu. Ce ram cäurat peste tot si pe sub
pat, si prin dulap, prin curte, prin gräclinä, prin
grajd. As! Se dusese, se dusese pentru totdeauna
tovaräsul zglobiu al jocurilor mele. Nu-i mai vedeam
ochisorii lui blajini, botisorul lui rece, mic, pärul
lui roscat, sdriturile lui, nimic, nimic. De Câte ori
nu yam strigat prin curte, prin livede: Tipoias:
Nimic! Pierise._
De ate ori nu l'am visat cum säreä, pe sirul
de butoae!
Tocmai drziu, peste câtiva ani, ciând pricepeam
multe duren i cruzimi pe lume, r4-am dat seama
de disparitia lui.
www.digibuc.ro
68
www.digibuc.ro
GARTIT A
Cu oat mä afund mai mult in depáirtata-mi
cu atat In amintirile mele descoper fapte care
má uimesc. Fapte bune, fapte re/e, mici siretenii
Viclesuguri, mici perversiati, ambitii peste putintá.
realizat, incápátAnári fárà rost, visuri ciudate. Apoi,
mai arziu, melancolii fár4 sfArsit, intrisari la o virstá.
and altii erau veseli, zburdalnici, descurajári nevin-
decabile, cari m'au dus toate la desgust de viatá
,de lume, la singurátate si acere, la toarcerea In
liniste a firului vietii, departe de zgomot, inchis iii
Mine insumi cu sapte chei i convins cä sufletut
omului mai la' urrná trebue s5, se redua la propriile
lui izvoare din care-si soarbe hrana, precum iarna
roiul de albine se hráneste In propriul lui stup din
propriuf lui fagure.,
;- Fagure dulce, Pentru unii, amar, pentru altii.
www.digibuc.ro
70
www.digibuc.ro
72
www.digibuc.ro
73
www.digibuc.ro
74
www.digibuc.ro
75
www.digibuc.ro
BIETUL PICU
Sunt atAtia ani de-atunci In cât abia'l mai vád
:amintirea mea pe câinele bâtrAn, mops, Cdruia Ii
ziceam Picu.
Ave-à un nas cirn, despicat, prin care i se vedeau
dintii albi si cei doi colti pe laturi; niste buze negre;
doi ochi bolovánosi, rosii pe margini, de bAtranele;
cu urechile scurte,' täete de mic; un -cap rotund
mare; cu un piept care pe vremuri pAreà ca un
zid 'de lat, si care se sprijineh pe niste picioare
.scurte, puternice, si cam strâmbe In gall, La pâr
erà roscat.
Toti câinii din sat ti tiuserá de fricâ in tineretea
sí bâTbktia Iui. Acum nici nu se mai uitau la el.
Hei, mai de mult, când yre-un câine strein intrk
curte, el stà rnddtor la pândk pânâ sä se mai
apropie, i când se repezeh la el U. apuch de ceafk
11 scuturà de câtevk ori, dacâ erk mai usor, de
.vedeai n aer Picioarele dinapoi si coada celui
strâns n clWele lui Picu! Când Il làsà jos, nici nu
www.digibuc.ro
77
periculos. 7t.
www.digibuc.ro
78.
www.digibuc.ro
79
www.digibuc.ro
gO
www.digibuc.ro
81
www.digibuc.ro
82
www.digibuc.ro
CUPRINS
No.
1. Zineul I 3
2. Porurnbeii 10
3. Baba Hârca 19
4. Pistolul 24
Piticul
6-. Da-i
7, Izvorul
. . .
griv !
.
.. ....... 36
46
S. Tigarea . 54
9. Tipoias . . 62
10. Cârtita 69
11. Bietul Picu 76
www.digibuc.ro
EDIT URA CARTEA ROMÂNEASCA"