Professional Documents
Culture Documents
Educaflia PLASTICÆ
manual pentru clasele 3-4
Ion Canflîru
3 Alexandru Vatavu
Olga Carauø
4
Educaflia
Educaflia PLASTICÆ
PLASTICA manual pentru
clasele 3-4
ISBN 978-9975-61-986-8
Editura ARC
MINISTERUL EDUCAfiIEI AL REPUBLICII MOLDOVA
Educaflia
PLASTICÆ
Ion Canflîru • Alexandru Vatavu • Olga Carauø
manual pentru
clasele 3 - 4
Editura ARC
Manualul a fost aprobat prin Ordinul nr. 321 din 28 aprilie 2016 al Ministrului Educației al Republicii
Moldova. Manualul este elaborat conform Curriculumului disciplinar (aprobat în anul 2010) și finanțat
din resursele financiare ale Ministerului Educației al Republicii Moldova.
Acest manual este proprietatea Ministerului Educației al Republicii Moldova.
Școala ......................................................................................................................................................................................
Manualul nr. ......................
Anul Numele de familie Anul Aspectul manualului
de folosire și prenumele elevului școlar la primire la returnare
1.
2.
3.
4.
5.
• Dirigintele clasei trebuie să controleze dacă numele elevului este scris corect.
• Elevul nu va face nici un fel de însemnări în manual.
• Aspectul manualului (la primire și la returnare) se va aprecia: nou, bun, satisfăcător, nesatisfăcător.
Comisia de evaluare: Tatiana Trifanov, profesoară, grad didactic întîi, Liceul Teoretic „Mircea Grecu” din
Chișinău; Elena Marițoi, profesoară, grad didactic superior, Liceul Teoretic „Natalia Dadiani”
din Chișinău; Natalia Papușina, profesoară, grad didactic superior, Liceul Teoretic „Constantin
Sibirski” din Chișinău
Recenzenți: Eleonora Barbas, dr. în studiul artelor, șefa Catedrei de pictură a Universității Pedagogice de
Stat „Ion Creangă” din Chișinău; Constantin I. Ciobanu, dr. habilitat în studiul artelor, Institutul
Patrimoniului Cultural, Academia de Științe a Moldovei; Ion Negură, conf. univ., dr. în psiholo-
gie, șeful Catedrei de psihologie a Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă” din Chișinău;
Elena Ungureanu, dr. în filologie, Centrul de Lingvistică al Institutului de Filologie al Academiei
de Științe a Moldovei; Ala Uvarov, lector superior, dr. în pedagogie, Universitatea Pedagogică
de Stat „Ion Creangă” din Chișinău
ISBN 978-9975-61-986-8
CUPRINS
CLASA A 3-A
Capitolul 1. Instrumente, materiale și tehnici de lucru................................................ 5
Instrumente ............................................................................................................................ 5
Materiale de artă tradiționale ........................................................................................... 7
Tehnici de lucru ................................................................................................................... 11
Materiale de artă netradiţionale .................................................................................... 17
Capitolul 2. Elemente ale limbajului plastic .................................................................... 24
Punctul ca element al limbajului plastic. Contexte de utilizare a punctelor ... 24
Linia – element al limbajului plastic. Cum folosim linia ........................................ 27
Pata de culoare .................................................................................................................... 32
Culoarea ................................................................................................................................. 33
Capitolul 3. Inițiere în compoziție ........................................................................................ 37
Compoziția figurativă (realistă) ...................................................................................... 37
Evidențierea centrului de interes .................................................................................. 39
Capitolul 4. Inițiere în domeniul artelor plastice ......................................................... 42
Ramurile artelor plastice .................................................................................................. 42
Muzee și galerii .................................................................................................................... 46
Maeștri și capodopere ...................................................................................................... 49
CLASA A 4-A
Capitolul 1. Materiale, instrumente și tehnici de lucru .............................................. 53
Modelarea și construirea din materiale naturale și artificiale ............................. 58
Capitolul 2. Elemente ale limbajului plastic .................................................................... 60
Procedee de obținere a formelor plane (spontane) ............................................... 65
Procedee de obținere a formelor volumetrice ......................................................... 66
Semnificațiile culorilor calde și reci .............................................................................. 69
Nuanțele ................................................................................................................................. 71
Dominanta cromatică ........................................................................................................ 72
Capitolul 3. Inițiere în compoziție ........................................................................................ 73
Principii de construire a compozițiilor decorative .................................................. 73
Principii de construire a compozițiilor picturale ...................................................... 76
Tratarea individual-creativă a subiectului compoziției ......................................... 77
Iniţiere în perspectiva liniară și aeriană. Redarea planurilor ............................... 78
Capitolul 4. Inițiere în artele plastice ................................................................................. 82
Genuri ale picturii ............................................................................................................... 82
Arta populară ....................................................................................................................... 86
Atelier de creaţie ................................................................................................................. 88
Muzee și galerii de artă ..................................................................................................... 89
Maeștri și capodopere ...................................................................................................... 92
4 clasa a 3-a
Dragă prietene,
Din primii ani de viață ai fost un admirator al frumosului: ai contemplat chipul
mamei, răsăritul sau asfințitul soarelui, copacii înfloriți
sau cu frunze aurii, florile, iarba etc.
Ai încercat de multe ori să desenezi natura, bucurîndu-te de micile
tale reușite în ale picturii.
Acest manual îți vine în întîmpinare, susținînd eforturile și
capacitățile tale creatoare.
Ne-am străduit să punem la îndemîna ta mai multe informații
necesare din domeniul artelor plastice, cu ajutorul cărora
să-ți dezvolți abilitățile artistice și cultura generală.
Am ilustrat aceste pagini, pe lîngă scheme, schițe „instructive”,
lucrări realizate de elevi, și cu reproduceri de artă universală și națională,
astfel încît să ai la dispoziție un mic „manual de istorie a artei”.
Dorim mult ca acest manual să-ți devină un prieten apropiat,
care te va însoți în continuare în lumea frumosului.
Cu el vei afla multe lucruri noi și interesante. Mai mult decît atît,
cu ajutorul lui vei putea pătrunde, asemenea unui mic vrăjitor,
în marele univers al artelor plastice.
Mult succes!
Autorii
Capitolul 1. Instrumente, materiale și tehnici de lucru 5
clasa a -a
Capitolul 1
Instrumente, materiale
și tehnici de lucru øte-fli!
Aminte
ă, putem
ia d e ed ucație plastic
Pe parcursul acestui capitol vei La le cț rtonul
ti a a lb ă sa u colorată, ca
descoperi: folosi hîr ateriale de
re a plic ăm diverse m
ș.a., pe ca mpera
de ce instrumente vei avea nevoie;
cu a re la , gu așa, tușul, te
artă – a relor instru
care sînt materialele cu care vei lucra;
a ju to rul următoa
etc. – cu șoarul.
ce tehnici de lucru te vor ajuta să
en iț a, p en sula, stiloul, ebo
mente: p plastilină
obiectelor din
desenezi mai bine.
m o d el a re a
La șoarul.
om folosi ebo
Instrumente sau din lut, v
Fig. 1.2. Pensule cu fibre aspre Fig. 1.3. Tușe (în ulei) lăsate de pensula cu fibre
aspre
E bine sæ øtii!
Alegerea corectă a hîrtiei
este la fel de importantă ca
și alegerea materialelor de
calitate.
Pentru desenul în cre
ion, tuș, carioci, vom da
preferinţă hîrtiei plate, cu o
suprafaţă netedă, iar pentru
acuarelă și guașă, vom folosi
hîrtie densă și rugoasă.
Fig. 1.4. Tușe (în acuarelă) lăsate de diferite pensule
Înveliș de lemn
Pinocchio
a mai aflat cæ
...
... pînă în sec. XVI, creionul
era confecționat din argint
sau din plumb.
E bine sæ øtii!
Nu e recomandabil să
în
cerci calităţile gustative
ale acuarelei și ale celorlal
te materiale plastice. Nu e
Fig. 1.15. Guașe igienic și poate fi dăunător
pentru sănătate.
10 clasa a 3-a
Lutul (fig. 1.17) este un material extras din pămînt. Are culoarea galbe-
nă-verzuie, e moale și se supune ușor modelării. Se folosește în ceramică
(fig. 1.16) și în sculptură.
Tehnici de lucru
Există mai multe tehnici de lucru cu ajutorul cărora putem desena, picta sau
modela diferite obiecte din lumea înconjurătoare. În funcție de materiale,
vom alege tehnica ce se potrivește cel mai bine intențiilor și posibilităților
noastre, dar și scopului propus, fie că vrem să executăm un desen, o pic-
tură sau un colaj, un tangram, un mozaic etc.
Tehnica desenului în creion negru (cu mina de grafit)
Cea mai obișnuită tehnică este lucrul cu creionul negru (cu mină de
grafit). Cu acesta putem trasa diverse tipuri de linii (figurile 1.20, 1.21):
orizontale, verticale, oblice.
Fig. 1.20. Diverse tipuri de hașurări trasate Fig. 1.21. Édouard Manet. Portretul dnei
cu diverse creione Jules Guillemet
Glosar
Schiță – desen executat
rapid care reprezintă cu
aproximație trăsăturile
unui obiect.
Exerciflii aplicative
1. Realizează un desen în creion cu mină de grafit (un cub, un urcior, un măr).
2. Desenează un peisaj în creioane colorate care să reprezinte anotimpul tău
preferat. Analizează ambele desene și explică prin ce se aseamănă și prin ce se
deosebesc unul de altul.
14 clasa a 3-a
Glosar
A dilua – aici: a slăbi
culoarea prin adăuga
rea apei.
Pinocchio
a mai aflat cæ
...
...tehnica acuarelei a fost
folosită în arta egipteană,
la pictarea scrierilor pe
papirus, precum și în arta
chineză a picturii pe măta
se. Marii pictori ai lumii au
apelat des la această tehni
că (figurile 1.32, 1.33).
Tehnica guașei
Guașa se aplică pe o suprafață uscată. Spre deosebire de acuarelă,
guașa ne permite să corectăm desenul, acoperind culoarea uscată cu o
altă culoare. Vom obține tonuri gradate – mai deschise, mai închise –
prin adăugarea vopselei albe (figurile 1.34, 1.35). După uscare, desenul
pierde din strălucire și culorile sînt mai deschise, ușor catifelate.
Cu guașă se poate lucra atît pe hîrtie, cît și pe carton.
Glosar
Catifelat – aici: fin, plă
cut.
E bine sæ øtii!
Tubul cu guașă trebuie
închis bine după fiecare folo
sire, altfel se usucă. În cazul
în care guașa e prea uscată,
ea se dizolvă cu apă.
Exerciflii aplicative
1. Umezește cu apă curată o coală de hîrtie, apoi aplică acuarela cu pensula, folo
sind mai multe culori. Observă cum se contopesc (fuzionează) acestea.
2. Pe o foaie uscată, aplică guașa în straturi. Ce deosebire există între o lucrare
realizată în acuarelă și o imagine pictată în guașă?
Capitolul 1. Instrumente, materiale și tehnici de lucru 17
Pinocchio
Fig. 1.43. Aluatul
a mai aflat cæ
astfel pregătit se ...
poate păstra în Fig. 1.44. Figurină modelată din Începînd cu sec. al XX-lea
frigider aluat („hulubaș”) putem spune că arta nu se
mai bazează pe reguli sau
Ca material pentru lucrări plastice netradi- pe materiale și instrumente
ţionale pot servi și cele mai obișnuite șerveţele. deja consacrate, ci pe inedit
Cu ajutorul lor se pot realiza colaje multicolore și pe libera exprimare. Tot
(fig. 1.45). Șerveţelele, de diferite culori, se rup ce trebuie să faci este să
dai frîu liber sentimentelor
mai întîi în bucăţi mici, după care fiecare bucă- și ideilor tale.
ţică de hîrtie se mototolește. Ghemotoacele de
20 clasa a 3-a
1 2 3
4 5 6
Fig. 1.46. Etapele confecționării unei veverițe din diverse frunze
Capitolul 1. Instrumente, materiale și tehnici de lucru 21
Pinocchio
a mai aflat cæ
... ...lucrul cu materialele netra
diționale poate transforma
un amator într-un adevărat artist. Așa s-a întîmplat cu ame
ricanul Ray Villafane. Născut într-o familie modestă, copilul
își făcea singur jucăriile din ... dovleac. După ce a absolvit
o școală de artă, tînărul a continuat să lucreze cu același
material neobișnuit. Colecția sa adună acum un număr
impunător de sculpturi deosebit de plastice și expresive. În
2010, Villafane a fost invitat la Casa Albă, unde a „elaborat”
cîteva sculpturi din același material cules din grădină.
Compoziții volumetrice
Din materiale naturale se pot confecţiona di-
verse lucrări volumetrice.
La realizarea lucrărilor plastice din materiale
naturale, avem nevoie și de materiale suplimen-
tare: hîrtie, carton, sîrmă de cupru, lînă, polisti-
ren, scobitori etc.
Pentru a crea lucrări volumetrice cu materia-
le din natură, vom analiza în prealabil modelul
(pasăre, animăluţ etc.), căutînd materiale ce se Fig. 1.48. Încercați să aflați
aseamănă cu anumite părţi ale corpului. care sînt materialele utiliza
În imaginea alăturată (fig. 1.48), capul co te de tînărul „sculptor” în
coșului s-a confecţionat din ghindă de stejar (se această lucrare
22 clasa a 3-a
Exerciflii aplicative
1. Care sînt materialele netradiționale utilizate la orele de educație plastică?
2. Realizează un colaj cu ajutorul șervețelelor.
3. Alcătuiește un colaj din materiale netradiţionale cu subiectul Toamna aurie.
4. Din materiale naturale (conuri, ghinde, castane etc.), improvizează o lucrare
volumetrică (păsări, animale).
Capitolul 2
Elemente ale limbajului plastic
Pinocchio Pe parcursul acestui capitol vei descoperi:
Fig. 2.2. Punctul cu rol constructiv poate fi utilizat pentru a reda imaginar: a) volumul;
b) spațiul
a) b)
E bine sæ øtii!
În artele plastice, punctul
se obţine prin diverse proce
dee:
pulverizarea – împrăștie
rea, pe hîrtie sau pe o altă
suprafaţă, a culorii cu ajuto
rul pulverizatorului;
stropirea – se efectuează
cu stiloul, pensula, periuţa a)
de dinţi etc.
b)
Fig. 2.4. Punctul cu rol
decorativ poate fi utilizat
pentru ornamentarea:
a) vaselor; b) țesăturilor;
c) îmbrăcămintei c)
Glosar
Procedeu – mijloc folo
sit pentru a obține un
anumit rezultat;
pulverizator – aparat
utilizat pentru împrăș
tierea, în particule foar
te fine, a lichidelor.
Capitolul 2. Elemente ale limbajului plastic 27
b)
Glosar
Oblică – înclinată.
28 clasa a 3-a
Pinocchio
a mai aflat cæ
... ...în viața de toate zilele, sîntem înconjurați de linii. Brazii,
stîlpii de telefon, muchiile caselor sînt excelente linii verti
cale. Orizontul se vede de multe ori ca o linie orizontală care
desparte cerul de pămînt (fig. 2.12). Secera lunii e o linie curbă. Unele insecte, cum ar fi
Linia orizontului
albina sau viespea (fig. 2.13 a), au corpul colorat în linii galbene și negre. Cu dungi negre,
pe un fundal galben-oranj, este „marcat” și tigrul. Zebra este însă animalul pe care natura
l-a înzestrat cu cele mai multe linii.
Unele scoici de mare (fig. 2.13 c), melcul, cu linia lui în spirală, au sugerat oamenilor
diverse motive decorative, reproduse apoi pe urcioare, porți, broderii, covoare. Fulgul e
cea mai frumoasă creație din linii a naturii (fig. 2.13 b).
a) b) c)
Exerciflii aplicative
Pata de culoare
Pata de culoare reprezintă urma de culoare lă-
sată pe suportul plastic de instrumentele cu care
lucrăm (pensule, carioci, creioane etc.).
Pata poate fi cromatică, atunci cînd se obţine
prin aplicarea diferitor culori pe suport și acro
matică, dacă se realizează cu alb, negru sau gri.
Pata cromatică sau acromatică poate fi
așezată pe suport în diverse moduri. Cu pensu-
la, prin stropire, imprimare etc. Acest procedeu
Fig. 2.14. Exemplu de pată se numește tratarea suprafeţei plastice.
plată într-o compoziție În cazul în care culoarea este aplicată uniform
decorativă pe o anumită suprafaţă fără urme vizibile de
pensulă obținem pată plată sau decorativă. Pata
plată se aplică în lucrările decorative (fig. 2.14).
Pata picturală este o modalitate specifică de a picta, de a așterne pe
hîrtie pete de diverse tonuri și nuanţe în tușe vizibile. În comparaţie cu
pata decorativă, pata picturală este neuniformă, cu diverse tonuri și nu-
anţe pe aceeași suprafaţă plastică, redînd efecte de lumină și de umbră,
de aproape-departe. Astfel, obţinem compoziţii plastice armonioase
(fig. 2.15).
Fig. 2.15. Mihail Petric. Gurzuf. Exemplu de utilizare a petei picturale
Capitolul 2. Elemente ale limbajului plastic 33
Culoarea
Toate lucrurile din jurul nostru au nu numai
formă, dar și culoare, prin intermediul căreia
le putem mai ușor recunoaște. Culoarea ne face
øte-fli!
viața mai frumoasă, mai plină. Aminte
Galben Culorile principale
sau primare (galben,
roșu, albastru) sînt cele
care nu pot fi obținute
Verde Oranj din alte culori.
Culorile secunda-
re sau binare sînt cele
obținute din amestecul
proporțional a două
culori primare (roșu +
galben = oranj; galben +
albastru = verde; roșu +
albastru = violet.
Albastru Roșu
Amestecuri cromatice
Prin combinarea culorilor între ele obținem
un amestec cromatic.
Amestecînd două culori vecine (pe cercul cro Glosar
matic), vom obține nuanțe ale unei culori. De
Cromatic – ce conţine
regulă, una din culori se ia în cantitate mai mare,
culoare;
la ea adăugîndu-se, într-o cantitate mai mică, o
acromatic – lipsit de cu
altă culoare (sau alte culori), în funcție de nuan
loare;
ța pe care vrem s-o căpătăm. Această dispunere
colorit – totalitatea
succesivă a nuanțelor într-o compoziție formează
culorilor unui tablou sau
game cromatice. Culoarea care redă tonalitatea
obiect.
de ansamblu se numește dominantă cromatică.
34 clasa a 3-a
+ =
+ =
+ =
Capitolul 2. Elemente ale limbajului plastic 35
Fig. 2.19. Mihail Grecu. Biserica din satul Tașlîc Fig. 2.20. Vasile Cojocaru. Arta lemnului
Exerciflii aplicative
1. Pictează o compoziție (un peisaj de vară, o zi ploioasă, amurgul etc.), utilizînd
nuanțe de culori reci și calde.
2. Realizează o compoziție (Visul, Zborul, Bucuria) prin amestecul culorilor cu alb
și negru.
3. Realizează o compoziție cu subiectul Norii, utilizînd procedeul de fuzionare a
culorilor.
Rezolvă acest rebus și astfel vei însuși mai bine tema din manual.
1. Albastrul este... cerului. 1
2. Ne dau senzația de căldură culorile... 2
3. Prin amestecul culorilor cu alb sau negru,
obținem diferite... 3
4. Tricolorul are în mijloc culoarea... 4
5. Cunoaștem trei culori primare: galben,
albastru și... 5
6. Roșu + galben = ... 6
7. Există culori principale și...
7
8. Culori ce dau senzația de frig.
9. Amestecînd două culori vecine, 8
vom obține... 9
Capitolul 3. Inițiere în compoziție 37
Capitolul 3
Inițiere în compoziție
øte-fli!
Pe parcursul acestui capitol vei descoperi: Aminte
ziție înțele
Prin compo
cum se plasează elementele plastice pe o suprafață a armonioasă
gem aranjare
a elemente
prin:
și echilibrată un
j plastic pe
– redarea planurilor;
lor de limba să
– evidențierea elementelor principale; încît acestea
– subordonarea elementelor. suport, astfel
unitar.
fie percepute
Compoziția figurativă (realistă)
Compoziția figurativă se referă la reprezentarea plastică a ființelor și obiec-
telor din realitate, folosind elemente luate din natură și viață, imaginile
create fiind ușor de recunoscut (fig. 3.1, 3.2).
Compoziția figurativă, ca orice compoziție plastică, trebuie să respecte
unele principii compoziționale: paginația, structura, proporția etc.
Paginația definește modul de organizare, de compunere a elementelor
de limbaj în spațiul plastic. Paginația este prima etapă în realizarea unei
compoziții plastice.
Structura reprezintă schema amplasării elementelor compoziției pe o
suprafață.
Fig. 3.2. William Michael
Fig. 3.1. Jacob van Ruisdael. Peisaj cu cascadă Harnett. Comorile mele
38 clasa a 3-a
Glosar
A focaliza – a concentra
atenția pe o suprafață
mică;
contrast – opoziție
(deosebire) puterni
că între două sau mai
multe lucruri.
Fig. 3.7. Constant Troyon. Fig. 3.8. Jacques-Louis David. Jurămîntul Horațiilor
Marea vînătoare
• prin personaje antrenate într-o mişcare acti-
Glosar vă, chiar dacă acestea sînt în afara centrului geo-
A aglomera – a aduna metric al tabloului; compoziţional, un asemenea
laolaltă. grup de personaje este echilibrat compoziţional
de un alt grup, secundar, situat în planul doi
(fig. 3.8).
Centrul de interes se evidențiază mai ales
printr-o anumită formă sau culoare dominantă
øte-fli!
Aminte
Orice urmă de culoare
aplicată pe o suprafață
plastică se numește pată
de culoare.
Urmele vizibile lăsate
de pensulă pe suprafață
se numesc tușe.
în compoziție. În acest caz, se vor face mai puțin observate celelalte ele-
mente (forme și culori), pentru că ele sînt secundare (fig. 3.9). Acestea
sînt însă părți componente ale lucrării și au menirea de a accentua ele-
mentele principale.
Exerciflii aplicative
1. Alcătuiește trei compoziții aranjînd elementele plastice conform schemelor: pe
orizontală, pe verticală, pe diagonală.
2. Pictează o compoziție figurativă evidențiind centrul de interes prin contraste
de culoare.
3. Realizează o compoziție figurativă aplicînd tratarea picturală (un coș cu fructe,
o vază cu flori sau altceva).
Capitolul 4
Inițiere în domeniul artelor
plastice
øte-fli!
Pe parcursul acestui capitol vei descoperi: Aminte
ra, sculptu-
Grafica, pictu o-
ce este grafica, pictura, sculptura, arhitectura și arta ra și arta dec
ra, arhitectu
decorativă;
iesc ramu leri
care sînt cele mai cunoscute muzee din lume; rativă alcătu
e.
ce înseamnă capodoperă și cine pot fi numiți maeștri; artelor plastic
capodopere ale maeștrilor picturii universale.
Fig. 4.3. Leonardo da Vinci. Fig. 4.4. Paul Cézanne. Natură moartă cu sertar deschis
Mona Lisa
E bine sæ øtii!
Edificiile destinate traiului
sau muncii, odihnei sau stu
diilor, comerţului sau ri tu-
rilor de cult trebuie să fie
rezistente, comode și utile.
Pe lîngă aceste calităţi, clă
dirile mai trebuie să aibă și
un caracter estetic plăcut.
Anume aspectul estetic face
ca arhitectura să devină o
artă. Fig. 4.8. Arcul de Triumf din Chișinău
Capitolul 4. Inițiere în domeniul artelor plastice 45
Arta decorativă
Arta decorativă are menirea de a înfrumu-
seţa diverse obiecte: de uz casnic (vesélă, mo-
bilă), de vestimentație (haine, nasturi, încălţă-
minte), fel de fel de bijuterii (mărgele, giuvaiere,
cercei).
Acestea nu sînt propriu-
zis obiecte de artă, ele sînt
apreciate mai mult pen-
tru utilitatea lor (figurile Fig. 4.10. Vase decorative
4.10, 4.11).
Exerciflii aplicative
1. Desenează portretul prietenului cu ajutorul materialelor grafice.
2. Pictează un peisaj cu subiectul A venit primăvara.
3. Care este deosebirea dintre o sculptură și o operă arhitecturală?
4. Ce obiecte de artă decorativă ai observat în casă, în școala ta?
46 clasa a 3-a
Muzee și galerii
Muzeul are menirea de a achiziţiona, păstra și
restaura, în cazul în care e necesar, opere de
øte-fli!
Aminte artă. Multe lucrări artistice sînt donate muzee-
Muzeu se numește lor de înșiși autorii lor, altele ajung aici prin in-
instituţia în care sînt termediul urmașilor sau al iubitorilor de artă.
expuse, pentru publicul În Antichitate, era numită muzeu clădirea în
larg, diverse obiecte de care activau oamenii de știinţă, poeţii, artiștii
artă ce reprezintă un
etc. Acest centru cultural era dotat cu laboratoa-
interes știinţific, istoric,
artistic etc.
re, săli de cercetare, dar și cu o bibliotecă mare.
E bine sæ øtii!
Odată cu dezvoltarea teh
nologiilor informaţionale au
apărut muzeele virtuale pe
CD-ROM și pe internet.
Muzeul Britanic din Londra (fig. 4.14) are o colecţie bogată de obiecte
originale adunate de pe toate continentele, ilustrînd istoria culturii uma-
ne de la începuturile sale pînă în prezent.
E bine sæ øtii!
Despre Cetatea Vaticanu
lui se spune că ea însăși
este o operă de artă, iar
Capela Sixtină este diaman
tul acestei opere de artă.
Interiorul clădirilor este
bogat decorat cu fresce,
marmură și împodobit cu
statui.
Fig. 4.16. Unul dintre muzee
le Vaticanului
Pe teritoriul Vaticanului se află 10 muzee și
14 palate care sînt incluse într-un complex mu-
zeal unic.
Capela Sixtină (fig. 4.17) și apartamentele
papale pictate de Michelangelo, Rafael ș.a. adu-
nă cei mai mulți admiratori.
Galeria este o sală de expoziţie în care se
expun lucrări de artă în scopul de a promova
artiștii contemporani și de a le comercializa lu-
crările. Expozițiile organizate în galerii sînt de
scurtă durată. Spre deosebire de muzee, gale-
riile de artă nu au fonduri în care să păstreze
Fig. 4.17. Capela Sixtină obiectele de artă expuse.
Aici cel mai frecvent sînt expuse picturi, dar
există și expoziţii de grafică, sculptură, artă deco-
Pinocchio rativă. O astfel de galerie unde sînt expuse lucră-
a mai aflat cæ rile pictorilor noștri contemporani este Centrul
... expozițional „Constantin Brâncuși”(fig. 4.18).
Putem numi galerie de artă
și magazinul on-line de vîn
zare a lucrărilor de artă, atît
originale, cît și a còpiilor
după autori celebri.
Fig. 4.19. Rafael Sanzio. Școala din Atena Fig. 4.20. Michelangelo. Pietá
Capodoperă înseamnă lucrarea cea mai bine executată a unui artist.
Termenul de capodoperă a intrat în uz încă din perioada Evului Me-
diu. Așa se numea pe atunci opera pe care trebuia să o elaboreze tînărul
la sfîrșitul perioadei de ucenicie. Fostul ucenic se străduia să realizeze o
lucrare perfectă, prin care demonstra că poate fi un meșter pe cont pro-
priu. De regulă, capodoperă se numea orice lucrare, fie a ucenicului-ciz-
mar, fie a ucenicului-pictor.
În acele vremuri, artiștii erau asemănaţi cu meșterii, iar termenul artă
desemna îndemînarea sau măiestria unei persoane într-un anumit do-
meniu.
Prin termenul capodoperă, în sensul contemporan al cuvîntului,
înțelegem orice lucrare făcută cu o pricepere extraordinară, în special o
realizare supremă intelectuală sau artistică (figurile 4.19, 4.20).
50 clasa a 3-a
Exerciflii aplicative
1. Care sînt cele mai cunoscute muzee din lume?
2. Care este deosebirea dintre muzeu și galerie?
3. Ce capodopere ați studiat la acest capitol?
clasa a -a
Capitolul 1
Materiale, instrumente
øte-fli!
și tehnici de lucru Aminte
instru
Principalele
zate la
Pe parcursul acestui capitol vei descoperi: mente utili
ţie plas
cum se alege corect hîrtia de desen; orele de educa
ensulele,
tehnici de lucru cu creioanele, acuarelele și guașa; tică sînt: p
arul.
noi tehnici sculpturale. paleta, eboșo
a) b)
Pinocchio
a mai aflat cæ
...
În Japonia hîrtia este
fabricată din paie de orez
mărunţite. Deși este friabilă
(fărîmicioasă), ea absoarbe
cu ușurinţă vopseaua lichi
dă și nu permite culorilor să Fig. 1.4. a) Hîrtie colorată; b) Leonid Grigorașenco.
se scurgă pe suprafaţa foii. Budăie. Desen pe hîrtie colorată
Pentru desenul în creion cu mină de grafit
sau cu creioane colorate e recomandată hîrtia
cu rugozitate fină și medie. Iar pentru acuarelă
și guașă este preferabilă hîrtia cu fineţe medie și
rugoasă.
Tehnica desenului în creion negru
(cu mina de grafit)
Fig. 1.5. Lucrare executa După ce am ales hîrtia potrivită, trebuie să
tă pe hîrtie de orez știm cu ce desenăm. Am reţinut din clasele pre-
cedente că cele mai accesibile și mai ușor de
mînuit sînt creioanele cu mină de grafit.
Pentru desenul propriu-zis, vom folosi cre-
øte-fli!
Aminte ioanele cu duritate medie (B, HB și F). Cre-
Cu cît vom înclina Fig. 1.6. Desen în creion negru (cu mină de grafit)
mai mult creionul, cu atît
linia va fi mai groasă.
Prin alternarea liniilor
mai intense și mai puţin
intense, putem reda volu
mul obiectelor, evidenţi
ind părţile luminate și
cele rămase în umbră.
Capitolul 1. Materiale, instrumente și tehnici de lucru 55
b)
E bine sæ øtii!
Straturile suprapuse de
acuarelă pot fi de diferite
culori. De exemplu, dacă pri
mul strat va fi de un albas
tru fin, iar al doilea va fi de
culoare galbenă, atunci vom
obţine o nuanţă verde-găl
buie, iar în cazul în care mai
întîi vom aplica galben, iar
apoi albastru, vom obţine
o nuanţă verde-albăstruie.
Ţine minte: ultima culoare Fig. 1.11. Pictor anonim. Fig. 1.12. Nina Arbore.
va fi cea predominantă!
Acuarelă pe suport umed Grădina pictoriței iarna.
Acuarelă pe suport uscat
a)
58 clasa a 4-a
a) b) c)
d)
e)
Capitolul 1. Materiale, instrumente și tehnici de lucru 59
Exerciflii aplicative
1. Experimentează noile tehnici însușite, alcătuind diverse compoziţii cu subiect
la alegere.
2. Realizează o compoziţie în acuarelă, îmbinînd tehnicile studiate.
Capitolul 2
Elemente ale limbajului plastic
Pe parcursul acestui capitol vei descoperi:
care este specificul utilizării elementelor de limbaj plastic în artă;
cum se obţin formele plane și volumetrice;
cum să utilizezi gamele cromatice pentru a reda anumite stări sufletești.
Punctul
Cel mai simplu element de limbaj plastic este
øte-fli!
Aminte punctul, care poate fi orice pată obţinută prin
Punctul este urma cea atingerea suprafeţei cu un instrument de lucru,
mai mică lăsată de un dar poate fi și o formă geometrică (triunghi, pă-
instrument de lucru pe o trat) sau o formă inspirată din natură (flori, ste-
suprafață. În arta plasti le). Pentru a fi punct, forma desenată trebuie să
că, punctul este utilizat: fie mică în raport cu celelalte elemente plastice,
– cu rol constructiv –
dar și cu suprafaţa.
pentru a modela volu
mul și spațiul;
Punctul are o capacitate nelimitată de a con-
– cu rol figurativ – pen tura imagini și de a exprima idei și emoţii.
tru a reda forme din Expresivitatea acestui element de limbaj plas-
natură; tic depinde de: mărimea și dimensiunea punc-
– cu rol decorativ – telor; valoarea și culoarea lor (fig. 2.1).
pentru a ornamenta
diferite obiecte, vase,
țesături ș.a.
E bine sæ øtii!
Fiecărei ramuri de artă îi
sînt specifice anumite ele
mente de limbaj plastic:
– pentru grafică —
punctul și linia Fig. 2.2. Pavel Fig. 2.3. Vincent Fig. 2.4. Lazăr
(fig. 2.2); Șillingovski. Telavi. Van Gogh. Pescuit Dubinovschi.
– pentru pictură — Pentru grafică sînt de primăvară. Portretul lui Mihai
culoarea (fig. 2.3); specifice, ca ele Pentru pictură sînt Eminescu. Formă
– pentru sculptură — mente ale limbajului caracteristice linia, plastică volume
forma volumetrică plastic, punctul, forma, culoarea etc. trică
(fig. 2.4). linia, forma, tonul
Pentru a sugera volumul și spaţiul, vom aplica puncte mari și întune-
cate în prim-plan, iar în depărtare vom desena puncte mici și deschise.
Vom ţine cont și de culoare: în prim-plan vom amplasa culori calde, în
depărtare – culori reci.
În artă, punctul a fost valorificat la maximum începînd cu anul 1885,
cînd s-au introdus termenul și tehnica numită poantilism (point, în tra-
ducere, punct). Încercînd să redea realitatea, pictorii impresioniști au des-
compus fiecare pată de culoare în puncte ce aveau o anumită culoare care
se asocia cu cele din jur. Astfel, tablourile acestor artiști erau alcătuite din-
tr-o serie de puncte, fiecare cu o nuanţă de culoare aparte. Privite în an-
samblu, punctele redau o gamă de culori potrivită cu realitatea înconjură-
toare. Tablourile create în această tehnică erau compuse din mii de punc-
te, pe care ochiul, privindu-le de la distanţă, le „asambla” în imagini color.
Fig. 2.5. Georges Seurat.
Tînără femeie desenînd. Pe
hîrtia puternic texturată,
desenul în creion pare
o compoziție din mii de
puncte
Fig. 2.6. Camille Pissarro.
Tînără țărancă aprinzînd
focul. Brumă. Pictură și teh
nică poantilistă
Pictori poantiliști de seamă au fost Georges Seurat (fig. 2.5), Paul Sig-
nac (fig. 2.1) și Camille Pissarro (fig. 2.6).
Punctul, acromatic, a fost folosit și în lucrări de grafică.
62 clasa a 4-a
Linia
Linia este unul din elementele principale ale
limbajului plastic. Cu ajutorul liniei de contur re-
prezentăm orice formă, fie naturală, fie abstractă.
Linia a stat la baza picturii începînd cu cele
mai vechi timpuri. Picturile rupestre din Las
caux erau realizate, în fond, prin intermediul
liniei (fig. 2.7). Un rol de seamă a jucat linia în
stampele japoneze, urma lăsată de penel sau con-
dei fiind deosebit de sobră, chiar atunci cînd
Fig. 2.7. Grota din Lascaux, adopta culoarea (fig. 2.8).
Franța. Figurile oamenilor b)
și ale animalelor sugerate
cu ajutorul liniilor
a)
b)
Fig. 2.11. Exemple de forme naturale (a) redate în formă plastică plană (b; desen)
a)
b)
Fig. 2.12. Exemple de forme naturale (a) redate în formă plastică volumetrică (b; sculptură
de Al. Plămădeală)
64 clasa a 4-a
a) b)
E bine sæ øtii! c) prin suflarea liberă sau prin tub a unor pete
de culoare fluide (umede) în așa fel încît ele
După fiecare folosire,
să capete pe hîrtie o anumită formă, apropia-
pensula se spală bine cu
apă curată. Dacă ai terminat tă de cea dorită (fig. 2.17). Mai este cunoscut
lucrul, nu uita să te speli pe procedeul de stropire a petelor de culoare cu
mîini! pensula sau de înmuiere a unei ațe în culoare,
după care se trasează cu ea anumite forme.
Glosar
Pliere – suprapunere
prin îndoire.
– articole de îmbrăcăminte;
– diferite articole de mobilier etc. E bine sæ øtii!
La lecțiile de artă plastică, hîrtia este cel mai Tehnica origami, solicită
practic material pentru crearea formelor volume- atenţie maximă. Orice pli
trice. Cel mai frecvent procedeu de lucru pentru ere nereușită a hîrtiei va fi
a obține obiecte în volum este tehnica origami, de o greșeală și nu vom putea
origine japoneză (ori – „a îndoi” și gami – „hîr- obţine forma dorită.
tie”). Origami este arta plierii hîrtiei (fig. 2.20).
Pentru această tehnică, putem folosi o hîrtie
albă sau colorată de formă pătrată. Din ea putem
confecționa diferite jucării, păsări, animale etc.
Formele volumetrice se pot obține și din alte
materiale: lut, plastilină, lemn, sticlă ș.a.
1. 2. 3.
4. 5. 6.
5.
7. 8. 9.
68 clasa a 4-a
1.
2. 3. 4.
Capitolul 2. Elemente ale limbajului plastic 69
b)
E bine sæ øtii!
Încearcă să pictezi ale
gînd cu pricepere culorile.
În unele compoziţii putem
folosi mai multe perechi de
culori complementare. Dar
vom ţine cont ca în lucrare
să domine o singură pere
che de culori, iar în această
pereche să fie dominantă o
Fig. 2.23. Piet Mondrian. Copacul roșu. Compoziție în culoare. Astfel vom obţine o
gamă cromatică compusă.
gamă rece
70 clasa a 4-a
Dacă într-o compoziție domină culorile reci, iar tonurile sînt stin-
se cu negru, culoarea albă fiind redusă aproape la zero, această lucra-
re transmite o stare de tristețe (fig. 2.24 a). În cazul în care tonurile
sînt degradate (amestecate) cu alb, senzația este de calm, de seninătate
(fig. 2.24 b).
Iar dacă în compoziție domină culorile calde, celelalte culori fiind
amestecate cu alb, iar negrul lipsește, lucrarea transmite o stare de bucu-
rie, de optimism (fig. 2.24 c).
c)
Capitolul 2. Elemente ale limbajului plastic 71
Nuanțele
Nuanțele se obțin prin introducerea în com E bine sæ øtii!
ponența unei culori a unei cantități mici dintr-o
O culoare nu poate fi
altă culoare. amestecată cu alb sau cu
Putem obține nuanțe prin amestecul urmă negru decît în anumite pro
toarelor perechi de culori vecine în cercul cro- porţii. O culoare amestecată
matic: cu alb se luminează, iar o
culoare amestecată cu negru
• verde + albastru = nuanțe de la verde la pierde din luminozitate.
albastru;
• albastru + violet = nuanțe de la albastru
la violet;
• violet + roșu = nuanțe de la violet la roșu;
• roșu + oranj = nuanțe de la roșu la oranj;
• oranj + galben = nuanțe de la oranj la gal- Fig. 2.25. Exemple de
compoziții: a) cu nuanțe
ben.
galben-verzui –
Nuanței îi vom da denumirea culorii aplicate Vincent Van Gogh. Natură
în cantitate mai mare. De exemplu, dacă galbe- moartă cu floarea-soarelui;
nul, prin amestec cu verde (2G + 1V, adică două b) cu nuanțe verde-gălbui –
părți de galben plus o parte de verde), este în Mihail Petric. Bojențî
a) b)
Dominanta cromatică
a) b) Dominanta cromatică este culoa
rea care reține privirea un timp mai
îndelungat și care dă tonalitatea de
ansamblu a compoziției.
Dominanta cromatică ce dă uni-
tate tabloului și subordonează cele-
c) d) lalte culori ale compoziţiei, armo-
nizate între ele, determină gama
cromatică (fig. 2.26). În funcție de
culoarea dominantă, există gamă
cromatică rece (predomină culori-
le reci) și gamă cromatică caldă (în
lucrare predomină culorile calde).
Fig. 2.26. Picturi realizate în diverse game cromatice. Observă și determină în aceste
compoziții dominanta de culoare: a) Igor Vieru. Nuci; b) Igor Vieru. Mama pîine albă
coace; c) Igor Vieru. Septembrie; d) Vasile Cojocaru. Compoziție 1
Exerciflii aplicative
1. Realizează lucrări plastice utilizînd punctul și linia cu diferite roluri.
2. Alcătuiește compoziţii utilizînd procedee de obţinere a formelor plane.
3. Modelează din lut sau plastilină o compoziţie volumetrică.
4. Identifică gamele de culori în lucrările din figurile 2.25, 2.26. Ce culoare este
dominantă în aceste lucrări?
Capitolul 3
Inițiere în compoziție Aminte
øte-fli!
plastică este
Pe parcursul acestui capitol vei descoperi: Compoziţia
sînt dispuse
felul în care
care sînt principiile de construire a uncte, linii,
elementele (p
compoziţiilor decorative și picturale; tr-o operă de
culori etc.) în i
cum tratăm un subiect în funcţie de culoare, cît să se echil
artă astfel în
tehnici, materiale și instrumente de lucru; ios între ele.
breze armon
cum sugerăm spaţiul cu ajutorul perspectivei.
E bine sæ øtii!
La alcătuirea ornamen a)
telor decorative, vom ţine
cont de două principii: ritmul
și simetria. Prin ritm înţele
gem repetarea unor elemen
te plastice care alcătuiesc o
operă de artă. Simetria este
echilibrul dintre două forme, b)
așezate de o parte și de alta
a unei axe imaginare, care
corespund prin suprapunere.
c)
Fig. 3.3. Exemple de motive decorative: a) geometric;
b) vegetal; c) zoomorf (comparați elementul decorativ cu
pasărea din imaginea fotografică)
vegetal și zoomorf au drept sursă de inspirație
structuri din natură: frunze, flori, păsări, insec-
te, animale etc. Compozițiile cu motiv geo-
Capitolul 3. Inițiere în compoziție 75
Pinocchio
a mai aflat cæ
...
...cel mai vechi motiv deco
rativ este triunghiul, care se
întîlnește încă pe ceramica
preistorică, unde apare sub
diferite forme: dinte de lup
sau de fierăstrău. Motive
foarte vechi sînt, de aseme
nea, spirala și linia ondula
tă. Dintre motivele decora
tive vegetale, cel mai des
întîlnită este crenguța de
brad, care simbolizează
eternitatea.
!
Principii de construire a
øte-fli
Aminte compozițiilor picturale
Schemele compoziț ion al e
Un aspect im portant în organiza-
pot fi organizate în mai multe
feluri: pe orizontală, pe verti-
rea spațiului plastic este și modul în care
cală, pe diagonală. sînt grupate perso najele într-un tablou.
În compozițiile cu un su biect amplu și
desfășurat, personajelor le revine un prim
rol. Acestea pot fi principale și secundare,
artistul găsind diverse modalități pentru a
sublinia acest lucru. De regulă, personajele
Planul al doilea
Fig. 3.7. Théodore Géricault. Ofițer Fig. 3.8. James Whistler. Mama artistului
de vînători călare din garda imperială
Capitolul 3. Inițiere în compoziție 77
b) c)
d) e)
Capitolul 3. Inițiere în compoziție 81
La prima etapă, vom trasa cu atenție linia orizontului, apoi vom schița
cu creionul elementele principale, ținînd cont de forma și de proporțiile
lor, adică de regulile perspectivei liniare. Conform acestor principii, vom
desena formele din prim-plan mai jos și de dimensiuni mai mari, iar
formele din depărtare – mai sus și mai mici. Astfel vom obține efecte de
spațialitate (fig. 3.17 a). Este important ca linia orizontului să nu coincidă
cu mijlocul foii (pămîntul să ocupe mai mult sau mai puțin din jumătatea
foii).
Vom avea grijă ca toate elementele desenului să constituie un tot întreg
(să nu apară detalii întîmplătoare).
După realizarea în creion a peisajului, vom aplica culorile necesare,
respectînd sugestiile și regulile perspectivei aeriene (fig. 3.17 b, c, d, e):
– obiectele din prim-plan se reprezintă printr-un contrast puternic
(închis – deschis), iar cele din depărtare – printr-un contrast slab;
– culorile calde dau senzația de apropiere, iar culorile reci – de depăr-
tare.
Exerciflii aplicative
1. Alcătuiește compoziţii utilizînd diverse motive decorative: geometric, vegetal,
zoomorf.
2. Realizează compoziţii picturale respectînd principiile studiate.
3. Pictează peisaje ţinînd cont de perspectiva liniară și aeriană.
Capitolul 4
Aminte
øte-fli! Inițiere în artele plastice
elor plas
Ramurile art Pe parcursul acestui capitol vei descoperi:
fica, pictura,
tice sînt: gra care sînt genurile picturii;
ta decorativă
sculptura, ar particularităţile artei populare;
.
și arhitectura
ce este un atelier de creaţie.
Fig. 4.1. John Constable. Vedere pe rîul Stour Fig. 4.2. Claude Monet. Cîmp cu maci
lîngă Dedham
Fig. 4.3. Nicolae Grigorescu. Păstoriță Fig. 4.4. Mihail Petric. Toamna în Moldova
Fig. 4.6. Rafael Sanzio. Fig. 4.7. Tiziano Vecellio. Fig. 4.8. Statuia ecvestră
Autoportret Clarissa Strozzi din bronz a lui Marcus
Aurelius, împărat roman
E bine să știi!
În sculptură, cel mai utilizat gen este portretul. Portretul are mai multe specii: bust, portret com-
poziţional, statuie pedestră și statuie ecvestră (care reprezintă un personaj călare).
84 clasa a 4-a
Fig. 4.9. Willem van Aelst. Natură Fig. 4.10. Eugenia Maleșevschi. Natură statică
moartă cu fructe
Compoziţia este pictura care
înfăţișează aspecte ale vieţii cotidie-
ne ori reprezintă figuri care se află în
acţiune.
În funcţie de subiect și temă, com-
poziţiile pot fi grupate în cîteva cate-
gorii:
Compoziţia de gen reflectă scene
din viaţa de zi cu zi a oamenilor, su-
biectele fiind cele mai diverse: mun-
ca agricultorilor sau a meșteșugarilor,
femei făcînd menaj (fig. 4.11), scene
de vînătoare etc.
Un maestru al compoziţiei de gen
este pictorul olandez Jan Vermeer
(Fată citind o scrisoare la fereastră,
Lăptăreasa, Femeie cu un urcior, Fe
Fig. 4.11. Jan Vermeer. Lăptăreasa meie scriind o scrisoare).
Capitolul 4. Inițiere în artele plastice 85
Fig. 4.12. Nicolae Grigorescu. Atacul de la Fig. 4.13. Leonid Grigorașenco. Bătălia de
Smîrdan lîngă Larga
pictorul Leonid Grigorașenco. Sînt cunoscu-
te pînzele sale cu subiecte din istoria neamu-
lui nostru: Lupta de lîngă Cahul, Răzbunarea
lui Tudor Vladimirescu, Bătălia de lîngă Larga
(fig. 4.13) ș.a.
Compoziția religioasă. De regulă, aceste
tablouri sau sculpturi tratează subiecte prelua-
te din Biblie. Au creat opere cu caracter religios
marii maeștri ai picturii universale Leonardo da
Vinci (Cina cea de taină), Michelangelo (fresce-
le de pe bolta Capelei Sixtine; fig. 4.15), Rafael
Sanzio (Madona Sixtină; fig. 4.14), Rembrandt Fig. 4.14. Rafael Sanzio.
(Întoarcerea fiului risipitor) ș.a. A pictat ase- Madona Sixtină
Exerciflii aplicative
1. Realizează o lucrare care să corespundă unuia din genurile de artă studiate.
2. Alcătuiește o compoziție în stil popular pentru un prosop sau un covor.
88 clasa a 4-a
Atelier de creaţie
Atelierul de creaţie este un spaţiu special ame-
Pinocchio najat în care își desfășoară activitatea artistică
a mai aflat cæ un pictor sau un sculptor.
...
Fiecare dintre marii artiști a În epoca Renașterii, un atelier de creaţie se-
trecut o perioadă de uceni măna cu un laborator de cercetări. Artiștii din
cie: Rafael a învăţat în ate acea epocă confecţionau singuri (fig. 4.25) toa-
lierul lui Pietro Perugino, te instrumentele și materialele de artă, inclusiv
Leonardo da Vinci a studi
vopselele. Din acest motiv pictorii își luau uce-
at arta mînuirii penelului
de la Andrea Verrocchio nici care făceau o mare parte din munca de pre-
(ambii, învăţător și ucenic, gătire a materialelor de lucru. În același timp,
au realizat tabloul Botezul începătorii în artele plastice încercau să pătrun-
lui Christ), iar Michelangelo dă în misterele creaţiei. În schimbul muncii lor
a făcut primii pași în pic în atelier, ucenicii învăţau de la maeștri tehni-
tură sub îndrumarea lui
cile picturii, astfel atelierele serveau nu doar ca
Domenico Ghirlandaio.
loc de creaţie, ci și ca adevărate „școli de artă”
pentru cei care voiau să devină pictori.
Fig. 4.25. Philippe Galle.
Atelierul pictorilor. În încă
pere se văd ucenici de dife
rite vîrste
Fig. 4.26. Sculptorița Milița
Petrașcu lucrînd în atelier
De multe ori ucenicii erau specializaţi
într-un anumit proces pictural: unii pictau fun-
dalul, alţii pictau bumbii, bijuteriile sau anumi-
te părţi ale hainelor bogate, maestrului revenin-
du-i onoarea de a desăvîrși tabloul. De aceea, în
muzeele lumii sînt o serie de tablouri greu de
atribuit unui pictor anume.
În prezent, sensul termenului atelier (fi-
gurile 4.26, 4.27) s-a extins. Mai sînt ateliere de
creație care implică atît copiii, cît și adulții în
diferite activități artistice. Amatorilor li se cre-
ează oportunități de formare a unor deprinderi
Fig. 4.27. Jan Vermeer. practice, însușire a tehnicilor elementare în cre-
Atelierul pictorului area unor lucrări artistice originale.
Capitolul 4. Inițiere în artele plastice 89
Exerciflii aplicative
1. Spune, ce muzee din localitatea, regiunea sau din ţara ta cunoști? Ce muzee ai
vizitat?
2. Cum crezi, de ce este necesar un muzeu? Dacă ai deschide un muzeu al familiei
tale, ce lucruri ai păstra în el?
92 clasa a 4-a
Maeștri și capodopere
În clasa a treia ați însușit noţiunile de maeștri și capodopere (vezi pagi-
na 49 din acest manual). Partea teoretică a capitolului respectiv era în-
soţită de un suport practic în care erau prezentaţi cîţiva maeștri ai pic-
turii occidentale. Totodată, erau prezentate succint și operele lor de vîrf,
care le-au adus nemurirea. De astă dată, într-un capitol similar, vom face
cunoștinţă cu artiști plastici români, unii dintre ei bucurîndu-se de noto-
rietate internaţională.
Nicolae Grigorescu (1838-1907)
Este unul dintre cei mai importanți pictori
români al secolului XIX (fig. 4.36).
A avut un talent înnăscut, pictînd încă din
copilărie. A rămas de mic fără tată, mamă-sa
reușind cu greu să poarte de grijă unei familii
numeroase. Adolescent fiind, Nicolae zugrăvea
icoane și le vindea la piaţă, oamenii cumpă-
rînd cu bucurie acele icoane făcute de un co-
pil nevinovat. A ucenicit un timp în atelierul
pictorului ceh Anton Chladek (București), a
Fig. 4.36. Nicolae
Grigorescu. Autoportret
zugrăvit biserici și mănăstiri, banii adunaţi fo-
losindu-i pentru a studia pictura în străinătate.
Guvernul Moldovei, prin iniţiativa lui Mihail
Kogălniceanu, i-a acordat o bursă pentru Paris.
Fig. 4.37. Nicolae Aici a devenit prieten cu marele pictor francez
Grigorescu. Car cu boi Auguste Renoir. La Barbizon, o mică localitate
Capitolul 4. Inițiere în artele plastice 93
Fig. 4.42. Constantin Brâncuși. Muza Fig. 4.43. Constantin Brâncuși. Pasăre
Fig. 4.45. Mihail Grecu. Fetele din Fig. 4.46. Mihail Grecu. Casa mare
Ceadîr-Lunga
Exerciflii aplicative
1. Numește cîţiva artiști plastici din arta naţională sau universală care pot fi con
sideraţi maeștri.
2. Ce capodopere din cele ilustrate în manual ţi-au plăcut mai mult?
Editura Arc, str. G. Meniuc nr. 3, Chișinău. Tel.: 022735329, 022733619; fax: 022733623;
www.edituraarc.md; e-mail: info.edituraarc@gmail.com
Educaflia PLASTICÆ
manual pentru clasele 3-4
Ion Canflîru
3 Alexandru Vatavu
Olga Carauø
4
Educaflia
Educaflia PLASTICÆ
PLASTICA manual pentru
clasele 3-4
ISBN 978-9975-61-986-8
Editura ARC