IV - Matematica (A. 2017, in Limba Romana)

Manualul a fost aprobat prin ordinul ministrului Educa\iei al Republicii Moldova nr. 457 din 31 mai 2013.
Lucrarea este elaborat[ conform curriculumului disciplinar =i finan\at[ din resursele financiare ale Ministerului Educa\iei.
Acest manual este proprietatea Ministerului Educa\iei al Republicii Moldova.
+coala/Liceul ..........................................................................
Manualul nr. .........................
Anul de Numele =i prenumele elevului Anul Aspectul manualului

folosire care a primit manualul =colar la primire la returnare
1
2
3
4
• }nv[\[torul va controla dac[ numele elevului este scris corect.

• Elevii nu trebuie s[ fac[ niciun fel de ]nsemn[ri ]n manual.
• Aspectul manualului (la primire =i la returnare) se va aprecia: nou, bun, satisf[c[tor, nesatisf[c[tor.
Comisia de evaluare:
Angela Cara, doctor ]n pedagogie, conferen\iar universitar, I+E, mun. Chi=in[u
Maria Avram, ]nv[\[toare, grad didactic superior, Liceul Teoretic din s. Cociulia, r. Cantemir
Nina Baranceanu, ]nv[\[toare, grad didactic superior, Liceul Teoretic din s. Petrunea, r. Glodeni
Tatiana Rusuleac, doctor ]n pedagogie, conferen\iar universitar, UPS „Ion Creang[”, mun. Chi=in[u
Lucia Cotorobai, ]nv[\[toare, grad didactic I, gimnaziul din s. Cobusca Nou[, r. Anenii Noi
Angela Postic[, ]nv[\[toare, grad didactic II, Liceul Teoretic „Onisifor Ghibu”, mun. Chi=in[u
Toate drepturile asupra acestei edi\ii apar\in Editurii Prut Interna\ional.

Reproducerea integral[ sau par\ial[ a textului sau a ilustra\iilor din aceast[ carte este permis[
numai cu acordul scris al editurii.
Redactor: Tatiana Rusu

Corector: Fulga Poiat[
Prezentare grafic[: Irina Oleinik
Paginare computerizat[: Valentina Stratu
Copert[: Sergiu Stanciu, Adrian Grosu
© Ludmila Ursu, Ilie Lupu, Iulia Iasinschi, 2017

© Editura Prut Interna\ional, 2017
Editura Prut Interna\ional, str. Alba Iulia nr. 23, bl. 1 A, Chi=in[u MD 2051
Tel./fax: (œ373 22) 74 93 18; tel.: (œ373 22) 75 18 74; www.edituraprut.md; e-mail: editura@prut.ro
Descrierea CIP a Camerei Na\ionale a C[r\ii

Ursu, Ludmila
Matematic[: Manual pentru clasa a 4-a / Ludmila Ursu, Ilie Lupu, Iulia Iasinschi; comisia de evaluare: Angela Cara
[et al.]; Min. Educa\iei al Rep. Moldova. – Chi=in[u: Prut Interna\ ional, 2017 (Combinatul Poligrafic). – 136 p.
ISBN 978-9975-54-301-9
51(075.2)
U 85
Observ[m =i descoperim
Concurs
A plic[m =i explic[m
C onsolid[m =i dezvolt[m
MODULUL 1
Evocare prin exerci\ii =i probleme
Ini\iere
1 Num[r[:
a) din 1 ]n 1, de la 468 p`n[ la 472; d) din 10 ]n 10, de la 820 p`n[ la 700;
b) din 2 ]n 2, de la 594 p`n[ la 610; e) din 50 ]n 50, de la 1000 p`n[ la 500.
c) din 5 ]n 5, de la 900 p`n[ la 950;
• Precizeaz[ ordinea num[r[rii (cresc[toare sau descresc[toare).
2 Cum num[r[ fiecare? Explic[, apoi nume=te urm[toarele patru numere.
8, 108, 208 0, 150, 300
1000, 980, 960 835, 730, 625
3 Calculeaz[ oral.
425 œ 3 5 œ 445 978 ™ 4 800 ™ 2 30 š 2 60 : 3
425 œ 33 55 œ 445 978 ™ 44 800 ™ 22 34 š 2 69 : 3
425 œ 333 555 œ 445 978 ™ 444 800 ™ 222 134 š 2 690 : 3
4 Probleme despre vacan\[

a) Vara, Ana a citit romanul „Coliba unchiului Tom”.
Volumul ]ntì are 256 de pagini, iar volumul al doilea –
294 de pagini.
Formuleaz[ o ]ntrebare astfel ]nc`t problema s[ se rezolve:
prin adunare; prin sc[dere.
b) }n vacan\[, Mihai a rezolvat toate sarcinile dintr-un problemar.mar Erau 148 de
probleme, iar exerci\ii erau cu 65 mai ... . C`te sarcini erau ]n total?
Completeaz[ condi\ia cu un cuv`nt potrivit astfel ]nc`t problema s[ se rezolve:
prin dou[ adun[ri; printr-o sc[dere =i o adunare.
c) La o tab[r[ s-au odihnit 242 de fete, iar b[ie\i...
Continu[ problema astfel ]nc`t s[ se rezolve prin exerci\iul:
242 š 2 › ; 242 œ 242 š 2 › ; 242 : 2 › ; 242 ™ 242 : 2 › .
5 Completeaz[ Termen 264 Desc[zut Sc[z[tor Diferen\[

tabelele. Termen 539 807 98
Sum[ 520 906 600 209
Factor 10 De]mp[r\it }mp[r\itor C`t

Factor 100 1000 1
Produs 1000 100 1000 0
4
Fixare
1 Scrie =i cite=te numerele formate din:

a) 4 sute =i 4 unit[\i; d) 19 zeci =i 9 unit[\i;
b) 5 sute =i 5 zeci; e) 30 de zeci =i 27 de unit[\i;
c) 9 sute =i 19 unit[\i; f ) 62 de zeci =i 14 unit[\i.
• Nume=te predecesorul =i succesorul fiec[ruia dintre aceste numere.
• Formeaz[ ]n mod asem[n[tor numerele: 624, 281, 530, 409, 700.
2 Calculeaz[ ]n coloni\[, apoi efectueaz[ proba prin opera\ia invers[.
546 œ 189 612 ™ 395 247 š 3 96 : 4 402 : 6
372 œ 38 1000 ™ 270 5 š 86 435 : 3 530 : 5
3 Creeaz[ =i rezolv[ probleme dup[ tabele.
Cantitatea Pre\ul Costul Num[rul }ntr-un
Total
(buc[\i) (lei) (lei) de pachete pachet
4 58 Suc 35 2l
8 760 Covrigi 3 kg 78 kg
20 300 S`rm[ 50 500 m
4 +tiind c[ 5 tricouri la acela=i pre\ cost[ ]n total 500 lei, afl[:

a) c`t cost[ 2 tricouri; b) c`te tricouri cost[ 300 lei.
• Creeaz[ =i rezolv[ probleme asem[n[toare dup[ scheme.
1 r`nd … ? crizanteme 1 set … ? creioane
5 r`nduri … 300 crizanteme 40 seturi … 240 creioane
7 r`nduri … ? crizanteme ? seturi ... 114 creioane
5 Afl[ numerele necunoscute.

a) x œ 243 › 802 b) 396 œ x › 1000 c) a ™ 309 › 391 d) 850 ™ a › 580
y š 6 › 78 20 š y › 100 b : 4 › 207 400 : b › 8
6 Rezolv[ problemele cu justific[ri =i prin exerci\iu.
Argumenteaz[ prezen\a sau lipsa parantezelor ]n exerci\iile ob\inute.
a) La o parad[ sportiv[, 280 de b[ie\i =i 160 de fete s-au aranjat ]n coloane a
c`te 20. C`te coloane au format?
• G[se=te dou[ metode de rezolvare.
b) 456 de timbre po=tale au fost lipite pe plicuri mari =i mici, c`te 2 pe fiecare plic.
C`te plicuri mari au fost timbrate, dac[ mici erau 158?
7 Efectueaz[ transform[rile =i comenteaz[ dup[ model. Model:
a) 14 dm › cm b) 5 m › cm 34 dm › cm
1 dm este de 10 ori mai
80 cm › dm 60 dm › m
mare dec`t 1 cm, deci:
30 dm › cm 80 m › dm š10
1 dm › 10 cm 1 m › 10 dm › 100 cm 34 dm › 340 cm
5
Antrenare
1 Nume=te toate numerele:

a) pare de la 290 p`n[ la 310; b) impare cuprinse ]ntre 700 =i 680.
2 Completeaz[ 386 < 3 6 78 < 17 0 >9 0
=i explic[. 521 > 52 12 > 9 2 < 000
3 Scrie prin exerci\iu, apoi calculeaz[.
a) Mic=oreaz[ cu zece succesorul num[rului cinci sute. • G[se=te alte
b) M[re=te cu o sut[ predecesorul num[rului cincizeci. posibilit[\i pen-
c) Dubleaz[ cel mai mic num[r de dou[ cifre. tru a citi fiecare
d) Afl[ treimea celui mai mare num[r de trei cifre. exerci\iu.
4 Determin[ ordinea efectu[rii opera\iilor, apoi calculeaz[.
a) 325 ™ 186 œ 243 b) 168 œ 24 š 3 c) (99 œ 33) š 3
105 œ 383 ™ 458 325 ™ 25 : 5 (720 ™ 160) : 8
30 š 8 : 6 2 š 500 ™ 30 š 30 1 000 ™ (350 ™ 175)
45 : 5 š 30 500 : 2 œ 48 : 4 900 : (30 š 30)
Argumenteaz[ prezen\a sau lipsa parantezelor ]n exerci\iile ob\inute.
a) Fiecare dintre cei 34 de elevi ai unei clase are ]n penar 2 pixuri =i 6 creioane.
C`te pixuri =i creioane au ]n total elevii acelei clase?
b) 84 de margarete au fost ]mp[r\ite ]n buchete a c`te 3 flori albe =i 4 roz.
C`te buchete s-au ob\inut?
• Care dintre aceste probleme admite dou[ metode de rezolvare?
6 Lucra\i ]n perechi!
Scrie\i ]n locul fiec[rei pic[turi unitatea de m[sur[ potrivit[. Argumenta\i.
9 m › 90 ; 9 m › 900 ; 6 › 60 cm; 6 › 60 dm.
7 Afl[ fiecare de]mp[r\it.
a : 2 › 305, rest 1; b : 7 › 140, rest 5; c : 4 › 65, rest 3; d : 9 › 88, rest 8.
• Ce numere mai pot fi restul fiec[reia dintre aceste ]mp[r\iri?
a) 65 : 3 b) 78 : 4 c) 90 : 6 d) 82 : 5 e) 67 : 2
379 : 3 909 : 4 630 : 6 510 : 5 101 : 2
537 : 3 826 : 4 196 : 6 203 : 5 900 : 2
9 Lucra\i ]n echipe!
Observa\i imaginile.
Crea\i =i rezolva\i probleme dup[ exerci\ii:
a) 65 lei œ 2 š 85 lei › lei;
b) 2 š 65 lei ™ 85 lei › lei; 65 lei 85 lei
c) (65 lei œ 85 lei) : 10 › lei.
6
Consolidare
1 Completeaz[ cu cifre potrivite, pentru a ob\ine o ordonare:

a) cresc[toare: 8 2, 82 , 88, 2;
b) descresc[toare: 3 6, 63, 06, 0 .
• Plaseaz[ numerele 1000 =i 10 pe locurile corespunz[toare ]n fiecare =ir.
Argumenteaz[.
2 }mparte ]n coloni\[, apoi efectueaz[ proba prin opera\ia invers[.

a) 486 : 3 b) 924 : 3 c) 724 : 4 d) 738 : 2 e) 589 : 5 f) 307 : 4
260 : 8 808 : 5 501 : 3 437 : 6 300 : 8 150 : 9
3 Rezolv[ fiecare problem[ cu justific[ri, apoi efectueaz[ verificarea.

a) La o gheret[ se vindeau 427 kg de legume: ro=ii, castrave\i =i ardei. Afl[ ce can-
titate de legume de fiecare fel era, dac[ ro=ii =i castrave\i erau ]n total 360 kg, iar
ardei =i castrave\i – ]n total 175 kg.
b) La o fabric[ de conserve s-au ]mbuteliat 808 l de suc: de mere, de caise =i de
prune. Afl[ c`t suc de fiecare fel era, dac[ suc de mere =i de caise era ]n total 522 l,
iar de mere =i de prune – ]n total 560 l.
4 Calculeaz[. Observ[ cum se schimb[ r[spunsurile ]n fiecare coloan[.
276 œ 224 710 ™ 515 440 : 8 20 š 50
800 ™ 425 50 š 6 1000 ™ 890 100 : 1
5 š 50 810 : 2 10 š 22 1000 ™ 990
625 : 5 47 œ 463 128 œ 312 684 : 684
• Completeaz[ primele trei coloane cu c`te un exerci\iu potrivit.
5 Rezolv[ problemele cu plan =i compar[-le.
a) }ntr-o rezerva\ie natural[ sunt 105 c[prioare, de 5 ori mai multe dec`t cerbi.
Cu c`t sunt mai multe c[prioare dec`t cerbi?
b) }ntr-o gospod[rie avicol[ sunt 80 de g`=te, cu 240 mai pu\ine dec`t g[ini.
De c`te ori sunt mai pu\ine g`=te dec`t g[ini?
a) x : 30 › 7 b) 7 š y › 490 c) z œ 250 › 900
420 : x › 60 y š 8 › 432 825 ™ z › 600
Scrie\i literele ]n ordinea descresc[toare a valorilor numerice =i
ve\i afla numele unui vestit pictor moldovean.
C 90 š 8 : 20 U 640 : 8 : 20
R 20 : 5 š 100 G 480 : 60 š 90
E 9 š 80 : 10
Pìnea =i soarele
7
Dezvoltare
„Adev[rat” sau „fals”? AF
a) Predecesorul celui mai mare num[r de trei cifre este 1000.
b) Succesorul celui mai mic num[r de trei cifre este un num[r impar.
c) Exist[ doar 9 numere de trei cifre care au cifra sutelor 1 =i cifra zecilor 0.
a) 160 ™ 30 š 3 œ 880 b) 2 š (34 š 20 ™ 605) c) 702 ™ 258 : (50 ™ 44)
240 œ 500 ™ 360 : 90 350 š 0 : (490 : 10) 3 š (200 ™ 180 : 30)
3 Rezolv[ problemele cu justific[ri.

a) }n 9 cutii sunt repartizate ]n mod egal 108 creioane. C`te creioane sunt ]n 5 cutii?
C`te cutii sunt necesare pentru a repartiza ]n acela=i mod 120 de creioane?
b) Un set de vesel[ este format din 6 farfurii =i 2 salatiere. C`te obiecte con\ in ]n
total 24 de seturi de acest fel?
c) Afl[ trei numere a, b =i c =tiind c[: suma lor este 759;
suma numerelor a =i b este 574;
suma numerelor c =i b este 433.
4 Completeaz[ tabelele.
De]mp[r\it 326 841 3 714
8m ? dm ? cm
}mp[r\itor 4 3 5 6 9 7
?m 40 dm ? cm
C`t 108 161
?m ? dm 700 cm
Rest 3 4
5 Scrie prin exerci\iu, apoi cal- a) M[re=te cu 3 triplul num[rului 30.

culeaz[.
Argumenteaz[ prezen\a sau
b) M[re=te de 5 ori diferen\a numerelor 120 =i 60.
lipsa parantezelor ]n fiecare c) Afl[ jum[tatea sumei numerelor 132 =i 868.
exerci\iu. d) Dubleaz[ c`tul numerelor 150 =i 50.
6 Scrie num[rul 300 ca produs:

a) de doi factori; b) de trei factori; c) al unui num[r cu o sum[.
7 Calculeaz[: a) 5 š 86 ™ 58; b) 348 œ 108 : 4; c) 510 ™ 157 š 3; d) 1000 : 100 œ 900.

Plaseaz[ paranteze astfel ]nc`t s[ se schimbe ordinea efectu[rii opera\iilor.
Afl[ r[spunsurile exerci\iilor ob\inute. Ce observi?
O :
œ
™
C
J
4 4 4›5 5 5 5 5 5›7 š
Descoper[
semnele
9 9 9›8 10 10 10 10 10 › 8
ascunse.
8
VARIANTA 1 VARIANTA 2
1. Scrie cel mai mare dintre numerele: 1p
782, 82, 787, 287. 534, 54, 546, 543.
2. Scrie litera corespunz[toare transform[rii corecte. 1p
A 35 dm › 350 m A 420 dm › 42 cm
B 35 m › 350 dm B 420 cm › 42 dm
3. Afl[ de]mp[r\itul, =tiind c[: 2p
]mp[r\itorul este 6, c`tul 78, ]mp[r\itorul este 8, c`tul 63,

iar restul 2. iar restul 5.
4. Determin[ ordinea efectu[rii opera\iilor, apoi calculeaz[. 4p
3 š (300 ™ 135) œ 165 1000 ™ (150 œ 355) : 5
5. Rezolv[ problema cu plan. 2p
}ntr-o livad[ cresc 216 vi=ini =i de 4 ori }ntr-o ser[ cresc 90 de trandafiri ro=ii =i
mai pu\ini cire=i. Cu c`t sunt mai pu- cu 270 mai mul\i albi. De c`te ori sunt
\ini cire=i dec`t vi=ini? mai mul\i trandafiri albi dec`t ro=ii?
10 p
PROBLEME DISTRACTIVE
Cine este mai darnic?
a) Ron\ ]l serve=te pe Cron\ cu Cron\ ]l serve=te pe Ron\ cu

un morcov =i o ridiche. un morcov sau o ridiche.
b) Ri\a ]i ofer[ lui Relu Relu ]i ofer[ Ri\ei

sau o ghind[, o ghind[ =i
sau o alun[, o alun[ sau o castan[.
sau o castan[.
c) Naf-Naf ]i d[ lui Nif-Nif Nif-Nif ]i d[ lui Naf-Naf

cel mult 2 mere. cel pu\in 3 mere.
9
MODULUL 2
Numerele naturale p`n[ la un milion
Formarea, citirea =i scrierea numerelor cuprinse ]ntre 1 000 =i 10 000
P ovestim un basm matematic

Tare mai voia biata Cenu=[reas[ la balul ]mp[ratului,
dar ma=tera cea rea i-a poruncit s[ numere o gr[mad[ de cubule\e.
+oriceii, decora\i cu ordine pentru iste\ime, s-au oferit s-o ajute la num[rat.
+oricelul cu ordinul 1 +oricelul cu ordinul 2 a gru- +oricelul cu ordinul 3 a gru-
a grupat cubule\ ele ]n pat c`te 10 zeci ]n sute =i a pat 10 sute ]ntr-o mie =i a
zeci, apoi le-a dus pe dus zecile r[mase. dus sutele r[mase.
cele r[mase pe prisp[.
Sute
4
Zeci
Unit[\i
3
1
2
Observa\i cum au aranjat =oriceii cubule\ele pe prisp[. Ce num[r au ob\inut?
• Modifica\i basmul,
4 3 2 1 =tiind c[ ]n total au fost
Mii Sute Zeci Unit[\i 2 467 de cubule\e.
1 2 3 5
Cuv`ntul ordin are mai multe ]n\elesuri. Ce =tim?

e a f l [m C ?
• Un ]n\eles uzual: decora\ie pentru merite deosebite.
• Un ]n\eles matematic: pozi\ia fiec[rei cifre ]n scrierea num[rului natural,
de la dreapta spre st`nga.
Numele ordinului Mii (unit[\i de mii) Sute Zeci Unit[\i
Num[rul ordinului 4 3 2 1
• Cunoa=te\i =i alte ]n\elesuri uzuale ale cuv`ntului ordin?
Aten\ie! La scrierea num[rului, ]ntre ordinul miilor =i al sutelor
se las[ spa\iu.
10
C onsolid[m =i dezvolt[m Mii Sute Zeci Unit[\i
1 2 4 3
1 Cite=te numerele din tabelul de nume-
ra\ ie. Precizeaz[ pozi\ia cifrei 1 5 1 6 8
]n scrierea fiec[rui num[r. 7 9 2 1
2 Deseneaz[ tabelul de numera\ie. Scrie ]n tabel numerele:

a) dou[ mii =apte sute treizeci; d) o mie patru sute;
b) trei mii cinci sute opt; e) cinci mii =aptezeci;
c) nou[ mii dou[zeci =i =ase; f ) opt mii trei.
3 Descompune dup[ model numerele:
2 135 5 206 6 300 Model: 9 832 › 9 000 œ 800 œ 30 œ 2

4 083 7 090 9 008
4 Dup[ descompunerea dat[, afl[:

a) ad`ncimea maxim[ a lacului Baikal din Rusia
(cel mai ad`nc lac din lume) — 1 000 œ 600 œ 20 m;
b) ]n[l\imea v`rfului Chomolungma din mun\ii Himalaya
(cel mai ]nalt v`rf de pe P[m`nt) — 8 000 œ 800 œ 40 œ 8 m;
c) lungimea rùlui Nil din Africa Kilometru (km)
1 km › 1 000 m
(cel mai lung rù de pe P[m`nt) — 6 000 œ 600 œ 70 œ 1 km.
5 Reprezint[ dup[ model lungimile: Model:

a) 6 358 m; 5 420 m; 7 060 m; Mii
b) 3 km 492 m; 2 km 300 m; 9 km 9 m. 4 213 m › 4 km 213 m
6 3 000 œ 2 2 000 œ 400 8 000 œ 5 6 œ 9 040 37 œ 1 200

3 000 œ 50 2 000 œ 70 8 000 œ 55 60 œ 9 400 401 œ 2 060
3 000 œ 52 2 000 œ 470 8 000 œ 555 600 œ 9 004 280 œ 3 005
7 777 ™ 7 4 444 ™ 44 5 555 ™ 555 2 222 ™ 220
7 777 ™ 70 4 444 ™ 404 5 555 ™ 5 550 2 222 ™ 2 200
7 777 ™ 700 4 444 ™ 4 004 5 555 ™ 5 055 2 222 ™ 2 000
7 777 ™ 7 000 4 444 ™ 4 040 5 555 ™ 5 505 2 222 ™ 2 222
7 Descoper[ 3 030 œ › 3 333 2 222 ™ › 20 ™ 44 › 4 000

numerele 808 œ › 8 888 ™ 550 › 5 005
ascunse.
9 999 ™ › 99
1 001 œ › 1 111 6 666 ™ › 600 ™ 9 009 › 900
8 Formeaz[ toate numerele de patru cifre care con\in:
a) o dat[ cifra 5 =i de trei ori cifra 8; c) de dou[ ori fiecare dintre
b) de dou[ ori cifra 3 =i de dou[ ori cifra 7; cifrele 1 =i 0.
11
Numerele naturale p`n[ la 100 000
1 Cite=te informa\ia. Scrie numerele ]n tabelul de numera\ie.

Explic[.
Centrul Resurselor Informa\ionale de Stat a prezentat
date despre popula\ia raioanelor Republicii Moldova la
1 martie 2017:
• Drochia – optzeci =i opt de mii =ase sute cincizeci =i Drochia
nou[ de persoane;
Mii
Numele ordinului Zeci de mii Sute Zeci Unit[\i
(unit[\i de mii)
Num[rul ordinului 5 4 3 2 1
8 8 6 5 9
• Anenii Noi – optzeci =i nou[ de mii nou[ sute nou[zeci de persoane;

• S`ngerei – nou[zeci =i dou[ de mii =apte sute optzeci =i opt de persoane;
• C[l[ra=i – optzeci =i una de mii trei sute dou[zeci de persoane;
• Glodeni – =aizeci de mii =apte sute =aizeci =i nou[ de persoane;
• Ocni\a – cincizeci =i dou[ de mii cinci sute cincizeci =i nou[ de persoane.
2 a) Cite=te numerele: 24 639, 48 520, 62 308, 71042, 16 200, 70 524, 20103,

10 042, 40 200, 92 000, 20 001, 15 020.
b) Pentru fiecare num[r, precizeaz[ ordinul la care se afl[ cifra 2.
c) G[se=te numerele care au cifra 0: la ordinul miilor;
la ordinul sutelor =i la ordinul unit[\ilor.
3 Ce gre=eli a comis N[t[flea\[ 2 0583 62 801

la scrierea numerelor?
738 15 48193
• Scrie corect, apoi cite=te aceste numere.
• Precizeaz[ pentru fiecare num[r:
cifra unit[\ilor, cifra zecilor, cifra miilor, cifra zecilor de mii.
4 Scrie =i cite=te trei numere de cinci cifre care au cifra 1 la ordinul:

a) zecilor de mii;
b) zecilor de mii =i al zecilor;
c) unit[\ilor de mii;
d) unit[\ilor de mii =i al unit[\ilor.
5 Descoper[ regula =i completeaz[ fiecare =ir.

a) 10, 100, 1000, ; c) 16 340, 16 330, 16 320, , ;
b) 21, 321, 4 321, ; d) 44 444, 44 440, 44 400, , .
• Care dintre aceste =iruri nu mai poate fi completat ]n continuare? De ce?
12
6 Reprezint[ dup[ model lungimile: Model:
a) 43 610 m, 26 409 m, 19 087 m, 70 005 m; Mii
b) 34 km 500 m, 60 km 820 m, 10 km 10 m, 59 km 8 m. 25 418 m › 25 km 418 m
7 20 000 œ 4 000 50 000 œ 72 3 œ 68 000

20 000 œ 400 50 000 œ 720 30 œ 68 000
20 000 œ 40 50 000 œ 702 300 œ 68 000
20 000 œ 4 50 000 œ 7 002 330 œ 68 000
2 354 ™ 2 000 4 982 ™ 900 5 555 ™ 5 005
12 354 ™ 2 000 34 982 ™ 900 55 555 ™ 5 005
52 354 ™ 2 000 99 909 ™ 900 55 555 ™ 5 050
22 020 ™ 2 000 90 990 ™ 900 55 555 ™ 50 500
8 }n luna septembrie, ]n Japonia se celebreaz[ S[rb[toarea

Crizantemelor. Pentru un aranjament floral din centrul unui
ora= s-au folosit 10 000 de crizanteme galbene, 8 020 –
ro=ii =i 905 – albe. C`te crizanteme s-au folosit ]n total?
9 Descoper[ numerele ascunse.

a) 70 000 œ › 70 700 b) 56 349 ™ › 349 c) ™ 20 000 › 22
œ 40 000 › 44 444 81037 ™ › 1030 ™ 800 › 83 083
22 020 œ › 22 222 90 929 ™ ›9 ™ 1001 › 10100
œ 30 008 › 38 308 64 406 ™ › 60 400 ™ 35 050 › 305
10 Reconstituie opera\iile aritmetice din fiecare lan\.

a) ? ? ? ?
24 602 24 002 24 952 20 950 902
b) ? ? ? ?
37 089 30 009 36 409 6 400 16 457
Concurs
Cine afl[ mai repede ce numere a scris fiecare?
Cifra 3 se ]nt`lne=te ]n numerele pe care le-a scris:
• Me=teric[ – la sute; 60 936 39 003 9 039
• Br`ndu=a – la mii;
• Pozna=u – la zeci de mii. 30 609 96 306
63 060
Numerele r[mase le-a scris M[riuca. 3 609
Descrie\i-le ]n mod analog. 90 360
13
Formarea, citirea =i scrierea numerelor cuprinse ]ntre 100 000 =i 1 000 000
Observa\i cum s-au repartizat =oriceii ]n clase.
CL AS A
UN IT{ |ILOR
50
5
500 Zeci 80
10 \i 8
it[
te 800 Un 1
Su 100 2 1
3
50 000
Zeci i
i 80 000 C LA S A
500 000 de m M II LO R
e 10 000
Sut mii 800 000 \i 5 000
de 100 000 5 it[
6 Un mii 8 000
de
1 000 4
• C`\i =oricei vor s[ intre ]n fiecare clas[?

• Citi\i numerele duse de fiecare =oricel.
• Ce nume =i ce num[r are ordinul fiec[rui =oricel care se ]ndreapt[ spre:
clasa unit[\ ilor; clasa miilor?
Ce =tim? C e a f l [m?
• Ce ]n\eles uzual al cuv`ntului clas[ cunoa=te\i?
Cuv`ntul clas[ are =i un ]n\eles matematic:
fiecare grup de trei ordine consecutive, ]ncep`nd cu ordinul ]ntì.
CLASA MIILOR CLASA UNIT{|ILOR
Sute de mii Zeci de mii Unit[\i de mii Sute Zeci Unit[\i
Aten\ie! La scrierea num[rului, ]ntre clase se las[ spa\iu.
Explica\i formarea, citirea =i scrierea numerelor din tabelul de numera\ie.
CLASA MILIOANELOR CLASA MIILOR CLASA UNIT{|ILOR

S Z U S Z U S Z U
9 8 7 6 5 4 3 2 1
2 3 1 5 8
6 7 4 2 3 9
UN MILION 1 0 0 0 0 0 0
14
1 Scrie ]n tabelul de numera\ie =i cite=te numerele formate din:
a) 4 mii, 5 sute =i 3 zeci; d) 3 sute de mii, 6 mii =i 7 sute;
b) 4 zeci de mii, 5 mii =i 3 sute; e) 3 sute de mii, 6 sute =i 7 zeci;
c) 4 sute de mii, 5 zeci =i 3 unit[\i; f) 3 sute de mii, 6 zeci de mii =i 7 unit[\i.
• Pentru fiecare num[r, precizeaz[ la ce ordin ai scris cifra 0.
• Din ce clas[ fac parte aceste numere?
2 Scrie numerele cu cifre. Socoate c`te cifre de 0 con\ine fiecare num[r.
a) zece, dou[zeci, =aptezeci; d) o zece de mii, cincizeci de mii, treizeci de mii;
b) o sut[, patru sute, nou[ sute; e) o sut[ de mii, opt sute de mii, =ase sute de mii;
c) o mie, trei mii, opt mii; f) un milion.
3 Scrie cifra 4, apoi:

a) de 3 ori cifra 0; b) de 5 ori cifra 0; c) de 4 ori cifra 0.
Cite=te numerele ob\inute.
4 Cite=te numerele, apoi descompune-le dup[ model.
Model: 728 453

7 sute de mii, 2 zeci de mii, 8 mii, 4 sute, 5 zeci, 3 unit[\i.
281 534 932 854 460 007

620 450 807 030
• Propune alte numere din clasa miilor, scrie-le =i descompune-le ]n mod analog.
5 Dup[ descompunerile date, afl[ informa\ii despre popula\ia municipiului Chi=in[u
la 1 martie 2017:
a) locuitori 800 000 œ 10 000 œ 3 000 œ 100 œ 10 œ 7

b) minori 40 000 œ 2 000 œ 600 œ 7
c) elevi 70 000 œ 7 000 œ 800 œ 8
6 }ntr-un mu=uroi locuiesc 127 900 de furnici. Dintre acestea, 100 000 pleac[ ]n dru-
me\ii, 20 000 reconstruiesc mu=uroiul, iar restul se ocup[ de menaj. C`te furnici
se ocup[ de menaj?
• Lucra\i ]n perechi! Modifica\i una dintre datele problemei astfel ]nc`t s[ ob\ine\i
r[spunsul: a) 7 000; b) 20 900; c) 900.
7 Reconstituie opera\iile aritmetice din fiecare lan\.

a) ? ? ? ? ?
4 202 4 292 90 70 198 108 250148
? ? ? ? ?
b) 82 165 165 330 11 303 46 353
15
Compararea =i ordonarea numerelor p`n[ la 1 000 000
Cum se compar[ numerele scrise cu acela=i num[r de cifre?
4 8 6 5 < 9 2 3 1 3 4 6 8 7 5 3 4 2 8 0 7
4 < 9 6 2
1 5 6 7 4 1 2 9 5 0 2 0 1 0 0 8 2 0 1 0 8 0
5 > 2 0 8
Cum se compar[ numerele care nu sunt scrise cu acela=i num[r de cifre?
23 685 2 368 5 907 590 714
C ompar[m =i ordon[m
1 Num[ra\i: a) din 1 ]n 1: 1 095 1105; 3 462 3 452;
b) din 10 ]n 10: 9 940 10 040; 36 000 35 900;
c) din 100 ]n 100: 40 320 41 320; 80 000 79 000;
d) din 1 000 ]n 1 000: 15 700 5 700; 98 000 108 000.
• Preciza\i ordinea num[r[rii ]n fiecare caz (cresc[toare sau descresc[toare).
2 Ana a construit arborele genealogic al familiei sale. Compara\i anii de na=tere =i

numi\i rudele Anei ]n ordinea descresc[toare a v`rstelor.
Ana Moraru Dan Moraru

2007 2009
mama tata
Irina Moraru Petru Moraru
1984 1978
bunica bunicul bunica bunicul

Elena Bivol Tudor Bivol Vera Moraru Ion Moraru
1964 1957 1948 1950
• Construi\i ]n mod analog arborele genealogic al familiei din care face\i parte, apoi
numi\i-i pe to\i ]n ordinea cresc[toare a v`rstelor.
16
1 Compar[ numerele justific`nd r[spunsul.
1 274 1 256 178 600 125 008 14 690 1469 1000 000 10 000
34 052 34 502 245 326 245 326 238 23 888 40 000 400 000
2 Completeaz[ cu cifre potrivite.

a) 67 098 < 7 098 b) 4 706 > 4 89 c) 26 080 < 26 980
524 170 > 24 170 15 230 < 15 2 4 4 2 607 > 4 0 267
Num[rul 4 000 7 900

3 Completeaz[ Predecesorul 10 999 59 999
tabelul. Succesorul 100 000 909 909
4 G[se=te-i =i nume=te-i pe cei care prezint[:

a) numere mai mici dec`t 10 000; b) trei numere consecutive. 10 011
9 999 10 100 10 009 999

9 990
10 001 101100 10 000 10 010 1000
5 Descoper[ regula =i continu[ fiecare =ir. 6 Scrie ]n ordine cresc[toare 5 nu-

mere consecutive astfel ]nc`t:
a) 9 797, 9 798, 9 799, , ;
a) primul num[r s[ fie 99 999;
b) 41 536, 41 526, 41 516, , ; b) ultimul num[r s[ fie 202 202;
c) 293 857, 29 385, 2 938, , . c) la mijloc s[ se afle num[rul
110 010.
Ordona\i cresc[tor lungimile:
a) 5 624 km, 5 624 cm, 5 624 m, 5 624 dm;
b) 480 km, 48 000 m, 408 000 m, 84 km 480 m, 840 480 m, 8 km 480 m.
1. Scrie cu cifre:
a) num[rul nou[ sute de mii nou[zeci;
b) num[rul descompus astfel: 90 000 œ 900 œ 9;
c) succesorul num[rului 9 900;
d) predecesorul num[rului 20 000;
e) cel mai mare dintre numerele 9 191, 91 919, 191 919;
f) cel mai mic dintre numerele 9 909, 9 990, 9 099.
2. Dintre numerele scrise, subliniaz[-le pe cele care au cifra miilor 9.
3. Scrie ]n ordine cresc[toare numerele nesubliniate folosind semnul potrivit.
17
}nmul\irea cu 10, 100, 1 000
C e =tim? Ce afl[m?
Explica\i cum proceda\i pentru a calcula rapid.
3 š 10; 10 š 5; 3 š 100; 100 š 5.
Calcula\i prin adunare repetat[. 2 š 1 000 1 000 š 5
3 š 1 000 1 000 š 8
A\i obse rvat?

10 un zero
Pentru a ]nmul\i un num[r cu 100 , scriem la dreapta num[rului dou[ zerouri .
1 000 trei zerouri
1 +tafet[ de calcul
a) }nmul\i\i cu 10 fiecare num[r:
6; 12; 372; 4 563; 100; 1000; 10 000; 100 000; 23 681; 75 240.
b) }nmul\i\i cu 100 fiecare num[r:
7; 24; 513; 6 028; 100; 1000; 10 000; 400; 3 020; 2 600; 8 524.
c) }nmul\i\i cu 1000 fiecare num[r:
4; 6; 10; 13; 45; 90; 100; 800; 470; 503; 642; 1000.
2 Calcula\i ]n lan\, apoi citi\i opera\iile efectuate folosind terminologia matematic[.
š 10 ™ 10 œ 1000 š 100
a) 10
š 100 ™ 100 š 1000 œ 10
b) 10
3 Descoperi\i numerele ascunse.
a) 70 š › 700 b) 10 š › 300 000 c) 62 000 › 62 š
90 š › 9 000 100 š › 8 000 62 000 › 620 š
80 š › 80 000 1 000 š › 50 000 620 000 › 6 200 š
4 M[ri\i de 10 ori: a) o unitate; o zece; o sut[; b) o mie; o zece de mii; o sut[ de mii.
Zece unit[\i de acela=i ordin formeaz[ o unitate de ordinul urm[tor.
10 unit[\i › 1 zece 10 mii › ?
10 zeci › 1 sut[
10 sute › 1 mie A s
\ i ob e r v a t ?10 zeci de mii › ?
10 sute de mii › ?
5 Ce num[r este format din:

a) 30 de zeci; b) 20 de sute; c) 80 de mii; d) 50 de zeci de mii?
• Formula\i ]ntreb[ri asem[n[toare =i adresa\i-le colegilor.
18
1 Ce num[r trebuie m[rit de 10 ori pentru a ob\ine:
a) o zece; o zece de mii; b) o sut[; o sut[ de mii; c) o mie; un milion?

a) 4, 40, 400, , , ; b) , , , 5 000, 50 000, 500 000.
3 Creeaz[ un =ir de 3 numere Fiecare num[r al =irului, ]ncep`nd cu al doi-

dup[ urm[toarea regul[: lea, se ob\ine prin m[rirea num[rului pre-
cedent de 100 de ori.
4 Descompune dup[ model numerele: 3 576, 8 249, 4 035, 7 102, 3 250.

M S Z U
Model: 3 542 › 3 š 1000 œ 5 š 100 œ 4 š 10 œ 2
5 Scrie cu cifre, apoi cite=te numerele descompuse.

4 š 1 000 œ 7 š 100 4 š 100 œ 7 š 1 000 • Ordoneaz[ cresc[tor
4 š 1 000 œ 7 š 10 4 š 10 œ 7 š 100 numerele ob\inute.
4 š 1 000 œ 7 4 œ 7 š 1000
6 Afl[ c`te ou[ au fost aduse la un depozit, =tiind c[:
ou[le sunt ambalate c`te 10 ]n cofraje;
cofrajele sunt repartizate c`te 10 ]n lad[;
l[zile sunt aranjate c`te 10 pe 10 rafturi.
• Lucra\i ]n perechi! Modifica\i una dintre datele problemei
mei astfel ]nc`t s
s[ ob\ine\i
r[spunsul: a) 30 000; b) 100 000; c) 5 000; d) 1000.
7 Creeaz[ =i rezolv[ probleme dup[ tabele. Timpul š Viteza › Distan\a
Cantitatea (buc[\i) 50 10 20 Timpul (ore) 5 10 10

Pre\ul (lei) 100 35 1 000 Viteza (km pe or[) 10 90 120
Costul (lei) ? ? ? Distan\a (km) ? ? ?
8 Un penar cost[ 20 lei, iar un ghiozdan este de 10 ori mai scump. Ghiozdanul este
de 100 de ori mai ieftin dec`t un calculator. Care este pre\ul calculatorului?
• C`t cost[ ]n total aceste trei obiecte?
Plasa\i parantezele ]n exerci\iile ]n care N[t[flea\[ a uitat s[ le scrie.
10 š 10 œ 100 › 200 100 ™ 10 š 100 › 9 000 1 000 ™ 100 š 10 › 0
100 œ 100 š 10 › 2 000 1 000 ™ 10 š 10 › 900 10 š 0 œ 100 › 1 000
19
}mp[r\irea exact[ la 10, 100, 1000
C e =tim? Ce afl[m?
š 10 š 100 š 1 000
Explica\i fiecare
8 80 3 300 5 5 000
schem[.
: 10 : 100 : 1 000
• Alc[tui\i scheme asem[n[toare.
A\i obse rvat?

Pentru a ]mp[r\i la 10 100 1 000 un num[r ce se termin[ cu zerouri,
un dou[ trei
elimin[m la dreapta num[rului zero zerouri zerouri .
A plic[m =i calcul[m
1 +tafet[ de calcul
a) }mp[r\i\i la 10 fiecare num[r:
200; 520; 860; 1000; 9 300; 4 720; 10 000; 28 000; 370 500; 1 000 000.
b) }mp[r\i\i la 100 fiecare num[r:
1000; 6 000; 8 400; 10 000; 51 000; 42 800; 100 000; 407 000; 150 200.
c) }mp[r\i\i la 1000 fiecare num[r:
4 000; 7 000; 80 000; 49 000; 100 000; 500 000; 360 000; 407 000; 313 000.
: 10 › 5 6 000 : › 60 2› : 1 000 50 › 500 :
: 100 › 3 90 : ›9 40 › : 10 700 › 70 000 :
: 1 000 › 8 70 000 : › 70 300 › : 100 9 › 9 000 :
3 Se dau numerele: 5 000, 30 000, 700 000.

Calcula\i c`turile corespunz[toare =i afla\i:
Model: 5 000 : 10 › 500
a) c`te zeci con\ine ]n total fiecare num[r;
Deci, num[rul 5 000 con\ine ]n
b) c`te sute con\ine ]n total fiecare num[r;
total 500 de zeci.
c) c`te mii con\ine ]n total fiecare num[r.
Concurs
1000 œ 1000 ™ 1000 : 1000 1000 š 1000 ™ 1000 000
Cine calculeaz[
mai repede? 100 œ (1000 ™ 100) : 100 100 š 100 ™ 0 š 100
10 000 : (1000 : 100) : 10 100 000 : (100 š 10) ™ 10
20
1 Calculeaz[. Scrie literele ]n ordinea descresc[toare
a valorilor =i vei afla denumirea unei vechi localit[\i
monastice din Moldova.
(800 œ 200) : 1 000 › N 6 000 š 10 : 100 › {
3 600 : (40 œ 60) › A 520 š 100 : 10 › C
40 š 20 ™ 150 š 2 › P 20 š 30 š 10 : 100 › I
150 000 : 100 : 10 › R 0 : 1 000 š 100 › A
2 Probleme din istorie
a) Un fierar a confec\ionat c`te o c[ma=[ de zale pentru doi cavaleri. C[ma=a
cavalerului Voinicu era f[cut[ din 10 000 de verigi de fier, iar c[ma=a cava-
lerului Pan[ con\ inea de 10 ori mai pu\ine verigi. C`te zile a lucrat me=terul,
dac[ ]nl[n\uia zilnic c`te 100 de verigi?
b) }nainte de inventarea tiparului, c[r\ile erau copiate de m`n[. C`te zile a lucrat
un copist la o carte cu 10 000 de litere, dac[ scria zilnic c`te 100 de litere?
• Modific[ una dintre datele problemei astfel ]nc`t r[spunsul s[ fie un num[r de
10 ori mai mic.
De]mp[r\it }mp[r\itor C`t
Factor 40 10
450 200 100
Factor 1 000 100
30 200 10
Produs 15 000 207 000
248 1 000
Completa\i cu:
a) unit[\ile de m[sur[ care lipsesc b) numerele care lipsesc
1 dm : 10 › 1 1 m : 100 › 1 1 km : 10 › m
1 m : 10 › 1 1 km : 1000 › 1 1 km : 100 › m
5 Organizeaz[ textul ]ntr-o schem[-lan\, apoi calculeaz[.
M-am g`ndit la un num[r. L-am mic=orat de 10 ori, am mic=orat rezultatul cu 100
=i am ob\inut un num[r de 10 ori mai mic dec`t 100. La ce num[r m-am g`ndit?
• Lucra\i ]n perechi! Alc[tui\i enun\uri asem[n[toare dup[ lan\uri:
: 100 œ 10 ™ 100 š 10
a) ? 100 b) ? 10 000
Calculeaz[ š 100 : 1000 š 10

4200
]n lan\.
: 100 š 1000 : 10
4200
21
Transform[ri ale unit[\ilor de m[sur[
C e =tim? Ce afl[m?
Unitatea principal[ pentru m[surarea:
lungimii masei
este este
metrul (m). kilogramul (kg).
Alte unit[\i standard de m[sur[ pentru
lungime: mas[:
centimetrul (cm), gramul (g),
decimetrul (dm), tona (t).
kilometrul (km).
š 10 š 10 š 1000 š 1000 š 1000
1 cm 1 dm 1m 1 km 1g 1 kg 1t
1 Estima\i =i completa\i fiecare propozi\ie cu unitatea de m[sur[ care lipse=te.
• Un dovleac c`nt[re=te 1 .
• Un sportiv alearg[ pe o distan\[ de 1 .
• Un camion poate transporta o ]nc[rc[tur[ de 1 .
• Ad`ncimea unui pahar este 1 . • Da\i exemple
asem[n[toare.
• Masa unui fluture este 1 .
• }n[l\imea unui copil este 1 .
• Lungimea unei r`me este 1 .
2 +tafet[ de transform[ri
1 km; 6 km; 10 km; 36 km; 1 t; 4 t; 10 t; 24 t;
?m ? kg
80 km; 100 km; 386 km. 70 t; 100 t; 247 t.
1 000 m; 2 000 m; 24 000 m; 1000 kg; 3 000 kg; 6 000 kg;
? km 36 000 m; 140 000 m; ?t 40 000 kg; 15 000 kg;
290 000 m; 630 000 m. 150 000 kg; 726 000 kg.
1 dm; 6 dm; 72 dm; 724 dm; 1 kg; 8 kg; 18 kg; 35 kg;
? cm ?g
1 m; 4 m; 38 m; 384 m. 130 kg; 500 kg; 437 kg.
3 Descoperi\i regula =i completa\i fiecare =ir.

a) 1 km 500 m, 3 km, 4 km 500 m, , , ;
b) , , , 3 t 750 kg, 3 t 500 kg, 3 t 250 kg;
c) , , , 8 kg, 10 kg 500 g, 13 kg, , , .
22
To p 10
Ce le m ai gr el e
1 Scrie denumirile animalelor
]n ordinea descresc[toare a maselor: an im al e
• morsa – 1 t 100 kg; te re st re
• hipopotamul – 3 200 kg;
• rinocerul negru – 1080 kg; • girafa – 1 t 340 kkg;
• rinocerul alb – 2 t 230 kg; • crocodilul de ap[ s[rat[ – 760 kg;
• elefantul african – 8 260 kg; • bivolul de ap[ asiatic – 748 000 g;
• elefantul asiatic – 3 t 900 kg; • bizonul indian – 1 t 470 kg.
Formula\i ]ntreb[ri potrivite =i rezolva\i problemele ob\inute.
Argumenta\i necesitatea transform[rii unit[\ilor de m[sur[.
a) Un elan aude prezen\a omului la o distan\[ de 1 km,
dar ]l simte dup[ miros la o distan\[ de 2 ori mai mic[.
b) Un pi\igoi m[n`nc[ zilnic at`t c`t c`nt[re=te. }n 50 de zile,
pi\igoiul nimice=te 1 kg de g`ze. elan
c) }n 10 ani, un brad aflat ]n mijloc de codru cre=te cu 1 dm. Un brad aflat ]n

poian[ cre=te ]n aceea=i perioad[ cu 35 cm.
d) Un ou de prepeli\[ c`nt[re=te 10 g, un ou de g[in[ – 50 g, iar unul de stru\ – 2 kg.
Concurs
Afla\i valorile numerice ale literelor =i decodifica\i denumirea animalului
de companie din imagine.
Cine decodific[ mai repede?
40 kg 500 g › N g 4 240 kg › O t + kg
42 t 42 kg › R kg 40 025 g › P kg U g
42 km 500 m › G m 400 005 m › E km A m
42 000 cm › D m J km C m › 250 042 m
40 4 42 042 42 25 240 4 42 042
420 400 42 500 25 250 40 500 400 400 5
• Lucra\i ]n echipe! Da\i-i acestui animal un nume. Codifica\i numele ]ntr-un

mod asem[n[tor =i propune\i colegilor din alte echipe s[-l descopere.
Colecta\i date despre acest animal, exprimate ]n unit[\i de m[sur[ pentru lun-
gime, mas[.
23
Cifre romane
1 Cifrele arabe au fost inventate ]n

India cu circa 1 500 de ani ]n urm[. 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Ele au fost numite arabe, fiindc[ au
fost r[sp`ndite ]n Europa de c[tre
negustorii arabi.
Cifrele romane au fost utilizate pe larg ]n Europa I V X

]naintea cifrelor arabe. Ast[zi le folosim pentru a
scrie numere de ordine: ]ntì, al treilea, a zecea etc. 1 5 10
Pentru a citi un num[r scris cu cifre romane, aplic[m sc[derea sau adunarea.
• Dac[ o cifr[ este urmat[ de alta cu valoare mai mare, efectu[m sc[derea.
}n celelalte cazuri efectu[m adunarea.
IV 51›4 VI 5œ1›6 II 1œ1›2
IX 10 1 › 9 XI 10 œ 1 › 11 XXX 10 œ 10 œ 10 › 30
• Dac[ o cifr[ se afl[ ]ntre altele dou[ cu valori mai mari, efectu[m ]ntì sc[-
derea, apoi adunarea.
XIV 10 œ (5 1) › 14 XIX 10 œ (10 1) › 19
2 Citi\i numele unor monarhi contemporani:

regele Spaniei Felipe al VI-lea; regele Norvegiei Harald al V-lea;
regina Marii Britanii Elisabeta a II-a; regele Suediei Carl al XVI-lea Gustav.
3 Citi\i =i scrie\i numerele cu cifre arabe.
a) I, II, III, IV, V, VI, VII, VIII, IX;
b) XI, XII, XIII, XIV, XV, XVI, XVII, XVIII, XIX, XX;
c) XXX, XXV, XXIII, XXIV, XXVIII.
4 Antrena\i-v[ ]n scrierea cu cifre romane a numerelor p`n[ la 30.
Pentru a scrie un num[r cu cifre romane, ]l descompunem ]n termeni potrivi\i,
corespunz[tor valorilor cifrelor romane.
X V I X X IX
16 › 10 œ 5 œ 1 XVI 29 › 10 œ 10 œ (10 1) XXIX
Aten\ie! Dup[ cifra V nu se scrie cifra X.
Cifrele I =i X se pot repeta cel mult de 3 ori la r`nd.
Cifra V nu se repet[.
• Num[rul 0 nu poate fi scris cu cifre romane. A\i obse rvat?

• Scrierea numerelor cu cifre arabe este mai scurt[ =i mai comod[, deoare-
ce valoarea fiec[rei cifre se schimb[ ]n func\ie de pozi\ia ei.
24
Cine seam[n[ culege
1 Scrie numai cu cifre:
1 milion; 33 de mii; 50 de mii 50; 100 de mii 100; 200 de mii 2 zeci; 111 mii 11.
• Subliniaz[ cifra zecilor de mii ]n fiecare num[r.
• Precizeaz[ din ce clas[ face parte fiecare num[r.
2 Corecteaz[-l pe N[t[flea\[.
a) Zece mii formeaz[ un milion. c) Clasa I este cea a unit[\ilor.
b) Ordinul al cincilea corespunde miilor. d) Clasa zecilor este a II-a.
e) Un ora= are o mie de mii de locuitori, dintre care o sut[ de sute sunt =colari.
3 Scrie cu cifre romane numerele de la 1 p`n[ la 25.
4 Compar[: a) numerele b) lungimile c) masele
53 355 53 533 2 000 m 20 000 cm 505 t 505 000 g
620 078 602 278 1050 km 10 500 m 8 000 g 80 kg
360 200 360 002 2 100 m 21000 dm 600 kg 6 t
5 Completeaz[ Num[rul 10 100 999 000

tabelul. Predecesorul 200 999 999 998
Succesorul 450 000
6 3 000 œ 4 000 2 000 œ 2 44 œ 6 400 77 777 ™ 7 44 444 ™ 44

3 000 œ 7 000 2 000 œ 22 606 œ 4 040 77 777 ™ 70 44 444 ™ 444
7 000 ™ 3 000 2 000 œ 202 40 œ 6 004 77 777 ™ 700 44 444 ™ 4 444
10 000 ™ 4 000 2 000 œ 220 46 œ 46 000 77 777 ™ 7 000 44 444 ™ 44 444

a) Zece vaze identice cost[ ]n total o mie de lei. C`t cost[ o sut[ de vaze? C`te
vaze cost[ un milion de lei?
b) }n primul stup sunt 30 000 de albine, ]n al doilea – 20 000, iar ]n al treilea sunt
tot at`tea c`t ]n primii doi stupi la un loc. C`te albine sunt ]n total?
• Modific[ datele problemei astfel ]nc`t s[ ob\ii r[spunsul 1000 000.
c) La o fabric[ de juc[rii, sold[\ eii se ambaleaz[ c`te 10 ]n pachete, iar pachete-
le se pun c`te 100 ]n cutii. C`\i sold[\ei sunt ]n: 10 cutii; 100 de cutii?
a) 10 000, 9 800, 9 700, 9 600, 9 400;
8 Descoper[ regula =i elimin[
b) 500 000, 499 999, 499 000, 498 000;
num[rul care nu se potrive=te.
c) 10 997, 10 998, 10 999, 19 999.
• Scrie urm[toarele trei numere ale fiec[rui =ir.
9 Descoper[ opera\iile care lipsesc ]n lan\, apoi cite=te calculele ]n mod potrivit.
? ? ? ?
a) 10 000 1 000 500 000 500 50 000
? ? ? ? ?
b) 1t 1 kg 1g c) 1 km 1m 1 dm 1 cm
25
10 Organizeaz[ problema ]ntr-o schem[-lan\ =i rezolv-o.
Am m[rit un num[r de 10 ori. Am mic=orat rezultatul cu 100 =i am ob\inut un
num[r de 1000 de ori mai mic dec`t 90 000. De la ce num[r am pornit?
11 Observ[ cum a fost achitat salariul lunar al fiec[rui muncitor =i calculeaz[ c`t a
primit fiecare.
Ana Mocanu — 5 bancnote de 1 000 lei =i ]nc[ 410 lei;
Pavel Petrenco — 53 de bancnote de 100 lei =i ]nc[ 24 lei;
Lucia Ivanov — 531 de bancnote de 10 lei =i ]nc[ 4 lei.
• Nume=te muncitorii ]n ordinea cresc[toare a salariilor.
12 Creeaz[ =i rezolv[ probleme dup[ tabele.
Cantitatea Timpul (ore) 10 ? 100

10 ? 1 000
(buc[\i) Viteza
? 1 000 230
Pre\ul (lei) ? 100 12 (km pe or[)
Costul (lei) 230 5 200 ? Distan\a (km) 750 5 000 ?
13 Completeaz[ „portretul mate- 88 080

matic” al num[rului prezentat
de Br`ndu=a.
1) Se cite=te: optzeci =i opt de mii .
14 Lucra\i ]n perechi! 2) Se scrie cu cifrele 0 =i 8.
Crea\i „portretele matematice” Are cifra 8 la zeci, la =i la .
ale numerelor din urm[toarele Are cifra 0 la =i la .
propozi\ii. 3) Are predecesorul =i succesorul .
a) Pe P[m`nt sunt aproximativ 4) Este un num[r par.
9 800 de specii de p[s[ri.
b) }n fiecare or[, pe P[m`nt se
nasc, ]n medie, 16 800 de copii.
c) Planeta Uranus face ]nconjurul Soarelui ]n aproximativ 30 600 de zile.
• Consulta\i dic\ionare enciclopedice sau re\eaua internet =i g[si\i alte informa\ii
interesante cu numere mari.
Concurs
}n drum spre ca=caval, pe Fof`rlic[ ]l p`ndesc capcane sub numerele cu cifra 4
la ordinul miilor.
Cine g[se=te mai repede numerele pe care Fof`rlic[ poate p[=i f[r[ fric[?
34 340 3 404 440 334 444 444 444
443 330 134 134 300 430 45 540 104 014
26
1. Scrie litera corespunz[toare num[rului care se cite=te: 1p
dou[zeci =i dou[ de mii dou[zeci =i doi patru sute patru mii patruzeci
A 220 220 A 44 040
B 2 222 B 40 440
C 22 022 C 404 040
D 22 202 D 4 440
2. Compar[ =i scrie semnul corespunz[tor (<, ›, >). 2p
a) 27 041 27 401 a) 49 327 49 372

b) 40 780 407 800 b) 736 510 73 651
3. Descoper[ regula =i completeaz[ =irul. 1p
4 792, 4 892, 4 992, . 7 354, 7 254, 7 154, .
4. Calculeaz[. 4p
a) 330 œ 30 003 a) 202 œ 202 020
220 020 œ 4 400 330 300 œ 5 005
b) 77 777 ™ 7 007 b) 88 888 ™ 8 800
333 333 ™ 303 300 999 999 ™ 990 099
5. Efectueaz[ transform[rile. 2p
a) 5 240 m › km m a) 4 km 360 m › m
b) 4 t 700 kg › kg b) 5 600 g › kg g
10 p
1. Forma\i din be\i=oare numerele , .
}n fiecare num[r, schimba\i locul unui be\i=or pentru a ob\ine un num[r cu 2 mai
mare dec`t cel dat.
2. Schimb`nd locul unui be\i=or, transforma\i fiecare dintre urm[toarele scrieri
]n egalit[\i adev[rate:
3. Este adev[rat c[ ?
Dac[ ve\i transcrie aceast[ egalitate de la dreapta spre st`nga, va fi ea adev[rat[?
27
MODULUL 3
Adunarea =i sc[derea numerelor naturale, p`n[ la un milion
Probleme cu dou[ sume sau dou[ diferen\e
R ezolv[m =i compar[m
Ana a cump[rat 6, iar Maria – 4 pixuri Dan a cump[rat 6, iar Ion – 4 caiete
la acela=i pre\. Fetele au cheltuit ]mpre- la acela=i pre\. Dan a cheltuit cu 12 lei
un[ 60 lei. C`t cost[ un pix? mai mult dec`t Ion. C`t cost[ un caiet?
1 pix ... ? lei 1 caiet ... ? lei
? (6 =i 4) pixuri ... 60 lei ? (6 f[r[ 4) caiete ... 12 lei
Planul rezolv[rii:
1) C`te pixuri au cump[rat fetele ]n 1) Cu c`t mai multe caiete a cump[rat
total? Dan dec`t Ion?
2) C`t cost[ un pix? 2) C`t cost[ un caiet?
Scrie\i rezolvarea fiec[rei probleme cu plan =i prin exerci\iu.

Citi\i =i compara\i exerci\iile ob\inute.
• }n problem[ se d[: A\i obse rvat?

o sum[ 60 lei o diferen\[ 12 lei
• }n prima opera\ie am aflat:
10 pixuri 2 caiete
o alt[ sum[ o alt[ diferen\[
(6 œ 4) (6 ™ 4)
• Pentru a r[spunde la ]ntrebarea problemei, am ]mp[r\it:

o sum[ la alt[ sum[ o diferen\[ la alt[ diferen\[
60 lei : (6 œ 4) 12 lei : (6 ™ 4)
Afla\i c`t a cheltuit fiecare copil.
A plic[m =i coment[m
R
Rezolva\i problemele cu plan =i prin exerci\iu.
Comenta\i rezolv[rile folosind cuv`ntul „sum[” sau „diferen\[”, la fel ca ]n secven\a
„A\i observat?”.
a) }ntr-o zi, la un magazin s-au v`ndut b) }ntr-o zi, la un chio=c s-au v`ndut
12 seturi de carioci, iar ]n a doua zi – 12 seturi de creioane, iar ]n a doua zi –
18 seturi de acela=i fel. Seturile v`ndu- 18 seturi de acela=i fel. Seturile v`ndute
te con\ineau ]n total 600 de carioci. ]n prima zi con\ineau cu 144 mai pu\ine
C`te carioci erau ]n fiecare set? creioane dec`t cele v`ndute ]n a doua zi.
C`te creioane erau ]n fiecare set?
28
1 Determin[ ordinea a) 793 ™ 207 ™ 73 œ 27 b) 10 š 24 : 8 œ 16
efectu[rii opera\iilor 793 ™ 207 ™ (73 œ 27) 10 š 24 : (8 œ 16)
=i calculeaz[. 793 ™ (207 ™ 73) œ 27 10 š (24 : 8 œ 16)
• Ce observi? 793 ™ (207 ™ 73 œ 27)
Comenteaz[ rezolv[rile folosind cuv`ntul „sum[” sau „diferen\[”.
Pentru fiecare problem[, formuleaz[ ]ntreb[ri care s[ conduc[ la opera\ia de
]nmul\ire.
a) Ana a cump[rat 6 gheme de l`n[, iar Maria – 3 gheme de acela=i fel. C`\i metri
are firul de l`n[ din fiecare ghem, dac[ ghemele con\in ]n total 225 m de fir?
b) Bunica a conservat suc ]n borcane identice. Erau 24 de borcane cu suc de mere
=i 15 borcane cu suc de prune. Ce capacitate avea fiecare borcan, dac[ suc de mere
era cu 27 l mai mult dec`t suc de prune?
c) Pentru o mas[ festiv[, s-au cump[rat 25 kg de portocale =i 15 kg de banane la
acela=i pre\. Bananele au costat cu 140 lei mai pu\in dec`t portocalele. La ce pre\ se
vindeau fructele?
d) La o alimentar[, pe un raft sunt 3, iar pe altul – 2 pachete cu biscui\i. +tiind c[
pachetele sunt identice =i c`nt[resc la un loc 1 kg, afl[ masa unui pachet.

Argumenteaz[ prezen\a sau lipsa parantezelor ]n
fiecare exerci\iu.
a) Scade din 1000 suma numerelor 245 =i 457.
b) Scade 833 din suma numerelor 803 =i 97.
c) Afl[ jum[tate din diferen\a numerelor 615 =i 375.
d) Adun[ num[rul 110 cu jum[tatea lui.
• Adun[ r[spunsurile ob\inute =i vei afla c`te so-
iuri de trandafiri po\i admira la Gr[dina Botanic[
din Chi=in[u.
Crea\i =i rezolva\i probleme cu tematica indicat[ ]n imagini:
a) dup[ scheme b) dup[ exerci\ii
1 r`nd ... ? pomi

900 lei : (140 œ 160) ›
? (24 =i 16) r`nduri ... 360 pomi
1m ... ? lei
? (50 f[r[ 45) m ... 750 lei 160 l : (140 ™ 60) ›
La rezolvarea c[ror probleme a\i operat cu: dou[ sume; dou[ diferen\e?
29
Adunarea =i sc[derea numerelor mai mici dec`t 10 000
O bserv[m =i explic[m
G[si\i proprietatea pe care o prezint[ fiecare. Exemplifica\i prin exerci\ii.
œb
a c • Adunarea =i sc[derea lui 0 nu schimb[ num[rul.
™b
• Dac[ schimb[m ordinea termenilor, suma r[m`ne
aœb›bœa neschimbat[.
aœ0›a™0›a • Adunarea =i sc[derea sunt opera\ii inverse.
• Oricum am asocia termenii, suma lor r[m`ne

(a œ b) œ c › a œ (b œ c) aceea=i.
Explica\i cum se ob\ine fiecare cifr[ a rezultatului.
Termen Desc[zut
Termen Sc[z[tor
Sum[ Diferen\[
(Rest)
Verifica\i calculele efectu`nd:

TœT›S D – R › Sc
probele probele
S–T›T Sc œ R › D sc[derii
adun[rii
S–T›T R œ Sc › D
C alcul[m =i rezolv[m
1 Calcula\i ]n coloni\[, apoi face\i proba prin opera\ia invers[.
465 œ 782 3 429 œ 1 731 5 064 ™ 957 9 400 ™ 8 023
864 œ 2 145 2 063 œ 4 067 3 820 ™ 2 058 9 310 ™ 1316
Completa\i tabelele.
=ampon
Total
+coala nr. 1 1 140 935 Erau 1 240 1 058
+coala nr. 2 1 208 2 560 S-au v`ndut 983 1 234
+coala nr. 3 1 430 2 500 Au r[mas 260 776
Folosind date din tabelele completate, formula\i ]ntreb[ri conform exerci\iilor:

a) 1 140 œ 1 208 œ 1 070 › ; a) 257 œ 260 œ 776 › ;
b) 1 140 ™ 935 › . b) 1 240 ™ 1 058 › .
30
1 Calculeaz[ oral, apoi verific[ efectu`nd calcule ]n coloni\[.
a) 5 000 ™ 2 b) 8 000 ™ 55 c) 7 777 œ 3 d) 9 œ 1101 e) 3 222 œ 3 008
5 000 ™ 20 8 000 ™ 555 7 777 œ 33 99 œ 1101 3 222 ™ 3 008
5 000 ™ 200 8 000 ™ 5 555 7 777 œ 333 999 œ 1101 3 202 œ 3 808
2 Calculeaz[ ]n modul cel mai ra\ional. Argumenteaz[.
a) 2 030 œ 1256 œ 3 970; b) (5 429 œ 3 983 ™ 2 578) š 0; c) 10 š (342 œ 218).
3 Afl[ num[rul care: a) este cu 2 406 mai mare dec`t 3 094;
b) este cu 1 730 mai mic dec`t 10 000;
c) trebuie m[rit cu 1 111 pentru a ob\ine 2 000;
d) trebuie mic=orat cu 555 pentru a ob\ine 5 550.
a) Vineri, la o sta\ie de alimentare s-au v`ndut 820 l de benzin[, iar s`mb[t[ –
980 l. C`\i litri de benzin[ au r[mas din rezerva de 2 500 l?
• Modific[ una dintre datele problemei astfel ]nc`t r[spunsul:
s[ se m[reasc[ cu 1 000; s[ se mic=oreze cu 100.
b) Dorin a scos din pu=culi\[ ]ntì 575 bani, apoi 525 bani. Ce sum[ de bani a
avut ]n pu=culi\[, dac[ i-au r[mas 1 900 bani?
• G[se=te c`teva posibilit[\i pentru a schimba aceast[ sum[ de bani ]n bancnote.
c) La un depozit erau 1 835 kg de cartofi =i 1 275 kg de morcovi. C`te kilograme
de legume au fost expediate, dac[ au r[mas 1 020 kg?
• C`te kilograme mai trebuie expediate pentru ca s[ r[m`n[ o ton[ de legume?
5 Observ[ cum a determinat N[t[flea\[ ordinea efectu[rii opera\iilor.
Corecteaz[ gre=elile, apoi calculeaz[.
2) 1) 2) 1)
2 460 ™ 830 œ 170 6 000 ™ (4 200 œ 850)
1) 2) 2) 1)
3 584 ™ 1 062 ™ 962 (4 307 œ 2 038) ™ 38
• Lucra\i ]n echipe! Pornind de la aceste exerci\ii, crea\i probleme despre pasagerii
unui tren.
a) 855, 1 005, 1 155, , , ; c) , , 3 000, 4 500, 6 000, , ;
b) 10 000, 9 200, 8 400, , , ; d) , , 5 000, 3 750, 2 500, , .
7 Formuleaz[ ]ntreb[ri potrivite =i rezolv[ problemele ob\inute.
a) Pentru iluminarea festiv[ a unei str[zi, 1000 de becule\e s-au repartizat ]n mod
egal ]n ghirlande. Sunt 26 de ghirlande cu becule\e ro=ii =i 14 – cu becule\e verzi.
b) }ntr-o zi, la un chio=c s-au v`ndut 426, iar ]n a doua zi – 419 ziare la acela=i
pre\. Din v`nzarea ziarelor, ]n prima zi s-a ]ncasat cu 35 lei mai mult dec`t ]n a
doua zi.
31
Adunarea =i sc[derea numerelor mai mari dec`t 10 000
1 Calculeaz[ ]n coloni\[, apoi f[ proba prin opera\ia invers[.

a) 21 435 œ 6 214 b) 43 916 ™ 5 236 c) 199 584 œ 704 628 d) 358 401 œ 641 599
41 536 œ 127 816 263 490 ™ 57 412 400 510 ™ 376 502 1 000 000 ™ 3 054
2 Calculeaz[ asociind termenii ]n mod convenabil.

a) 16 000 œ 8 425 œ 4 000 c) 367 098 œ 50 100 œ 50 200
b) 28 500 œ 11 500 œ 30 628 d) 100 000 œ 254 369 œ 400 000

a) }n 100 de saci este cu 3 t de grù mai mult dec`t ]n 40 de saci de acela=i fel.
C`te kilograme de grù sunt ]n fiecare sac?
b) La raionul de birotic[ s-au adus 1000 de rigle, repartizate ]n mod egal ]n cutii.
Sunt 23 de cutii cu rigle de lemn =i 27 – cu rigle de plastic.
C`te rigle sunt ]n fiecare cutie?

a) x œ 1 325 › 13 352 c) y ™ 15 256 › 91 046 e) y : 1000 › 450
b) 100 š x › 100 100 d) 248 007 ™ z › 42 315 f) 10 000 : z › 10
5 Scrie fiecare ]ntrebare sub form[ de exerci\iu, not`nd printr-o liter[ num[rul necu-
noscut, apoi rezolv[.
a) Care num[r trebuie m[rit cu 2 400 pentru a ob\ine 50 000?
b) Care num[r trebuie mic=orat cu 25 500 pentru a ob\ine 555?
c) Cu c`t trebuie mic=orat num[rul 10 000 pentru a ob\ine 111?
d) Cu c`t trebuie m[rit num[rul 333 333 pentru a ob\ine 990 990?

a) }ntr-un ora= locuiesc 32 109 femei, cu 190 mai multe dec`t b[rba\i. Copii sunt
cu 85 mai mul\i dec`t adul\i.
b) Liliputanii au cusut pentru Gulliver
dou[ cear=afuri =i o fa\[ de pern[.
Pentru fa\a de pern[ au folosit 1028
de plapume liliputane, de 10 ori mai
pu\ine dec`t pentru fiecare cear=af.
• Reformuleaz[ condi\ia fiec[rei probleme astfel ]nc`t rezolvarea
s[ nu se schimbe.

a) 9 999 œ 99 š 3 c) (20 400 ™ 19 800) : 100 e) 153 š 6 œ 4 š 249
b) 12 340 ™ 340 : 4 d) 10 š (405 000 ™ 404 846) f ) 200 000 : (20 š 50)
• Cite=te fiecare exerci\iu folosind terminologia matematic[.
32
8 Calculeaz[, apoi observ[ cum se schimb[ r[spunsurile ]n fiecare coloan[.
8 260 œ 740 14 000 ™ 13 998 8 888 œ 12 122 1000 000 ™ 10 000

7 058 œ 2 942 260 000 ™ 259 980 7 777 œ 13133 100 000 ™ 1000
5 315 œ 5 685 420 000 ™ 419 800 6 666 œ 14144 10 000 ™ 100
• Completeaz[ fiecare coloan[ cu un exerci\iu potrivit.
Argumenteaz[ prezen\a sau lipsa parantezelor ]n fiecare exerci\iu.
a) M[re=te cu 13 480 diferen\a numerelor 12 620 =i 600.
b) Mic=oreaz[ cu 1 090 suma numerelor 30 400 =i 25 600.
c) M[re=te de 10 ori num[rul cu 8 500 mai mic dec`t 100 000.
10 Reconstituie lan\urile de calcule.
™ 3 111 œ 999 ™ 8 080 œ 9 212
a) 10 000
? ? ? ? ?
b) 250 000 500 000 50 000 1000 000 1000 0
11 Formuleaz[ ]ntreb[ri potrivite =i rezolv[ problemele ob\inute

cu justific[ri =i prin exerci\iu.
a) Cavalerii Voinicu, V`rtej =i Pan[ =i-au cump[rat c[m[=i de zale.
C[ma=a lui Voinicu con\inea 10 462 de inele de fier, iar c[ma=a lui
V`rtej – 8 750. }n total cele trei c[m[=i con\ineau 25 000 de inele
de fier.
b) La un depozit erau 162 480 kg de cartofi. }ntr-o zi s-au expediat 45 500 kg,
iar ]n ziua a doua – 55 500 kg.
• Exprim[ r[spunsul ]n tone =i kilograme.
c) }ntr-o zi, la raionul de tricotaje s-au v`ndut 58 de malete, iar ]n a doua zi – 42 de
malete la acela=i pre\. Din v`nzarea maletelor s-au ]ncasat ]n total 10 000 lei.
1. Completeaz[ tabelul.
Termen 86 407 15 052 Desc[zut 60 469 524 073

Termen 23 184 12 898 Sc[z[tor 713 880 880
Sum[ 31 098 20 888 Diferen\[ 56 973 120 120
2. Rezolv[ problema cu plan =i prin exerci\iu.
Cubule\ele sunt repartizate ]n mod egal ]n cutii. }n 14 cutii sunt cubule\e ro=ii, iar
]n 16 – cubule\e verzi. C`te cubule\e sunt ]n fiecare cutie, dac[:
cubule\e ro=ii sunt cu 300 mai ]n total sunt 360 de cubule\e?
pu\ine dec`t verzi?
33
Probleme de sc[dere a dou[ sume (adunare a dou[ diferen\e)
O bserv[m =i descoperim
}ntr-un co= erau 80 de mere =i 90 de nuci. C`te fructe au r[mas dup[ ce s-au luat
40 de mere =i 60 de nuci?
Rezolvare cu plan:
Metoda 1 Metoda 2
1) C`te fructe erau ]n co=? 1) C`te mere au r[mas ]n co=?
80 œ 90 › 80 ™ 40 ›
2) C`te fructe au fost luate din co=? 2) C`te nuci au r[mas ]n co=?
40 œ 60 › 90 ™ 60 ›
3) C`te fructe au r[mas ]n co=? 3) C`te fructe au r[mas ]n co=?
™ › œ ›
R[spuns: fructe.
Scrie\i fiecare rezolvare prin exerci\iu.
Compara\i exerci\iile ob\inute. Citi\i-le folosind terminologia matematic[.
R ezolv[m =i cre[m
1 Rezolva\i fiecare problem[ prin dou[ metode.
Scrie\i rezolv[rile cu plan =i prin exerci\iu. Compara\i exerci\iile ob\inute.
a) Silvicultorii au crescut ]n pepinier[ 126 de puie\i de salc`m
=i 118 puie\i de tei.
Dintre ace=tia, 48 de puie\i de salc`m =i 65 de puie\i de tei
au fost planta\i pe un teren forestier.
salc`m C`\i puie\i de tei =i de salc`m au r[mas ]n total ]n pepinier[? tei
b) La un depozit erau 14 540 de butelii cu ap[ plat[ =i 15 680 de butelii cu ap[
carbogazoas[. C`te butelii au fost expediate spre v`nzare, dac[ au r[mas 6 882
de butelii cu ap[ plat[ =i 9 095 de butelii cu ap[ carbogazoas[?
2 Crea\i probleme asem[n[toare dup[ scheme.
Rezolva\i fiecare problem[ prin dou[ metode.
Scrie\i rezolv[rile cu justific[ri =i prin exerci\iu. Compara\i exerci\iile ob\inute.
a)
Erau ... ? (1 320 =i 1 310) caiete
S-au v`ndut ... ? (847 =i 756) caiete
Au r[mas ... ? caiete
b) Erau ... ? (896 =i 854) pasageri

Au cobor`t ... ? pasageri
Au r[mas ... ? (684 =i 717) pasageri
34
1 Scrie literele ]n ordinea descresc[toare a valorilor numerice =i
vei ob\ ine denumirea arborelui din imagine.
367 758 ™ 266 314 œ 700 318 œ
J 137 109 E 534 687 T 239 852
770 005 ™ 303 363 œ 897 645 ™

A 550 007 S 669 060 R 847 876
2 Rezolv[ problemele cu plan =i prin exerci\iu.

a) O ]ntreprindere agricol[ a adus la iarmaroc 1 345 kg de ardei =i 1 260 kg de
p[tl[gele-vinete. }n prima zi s-au v`ndut 586 kg de ardei =i 492 kg de vinete. C`te
kilograme de legume au r[mas de v`ndut?
b) Un vapor transporta 25 314 saci cu grù, iar altul – 20 680 de saci cu grù. C`\i
saci s-au desc[rcat ]n port, dac[ pe primul vapor au r[mas 16 500 de saci, iar pe
al doilea – 8 065 de saci?
c) La o uzin[ de tractoare sunt angaja\i 4 789 de b[rba\i =i 2 590 de femei. La o
fabric[ de confec\ii sunt angajate 3 506 femei =i 924 de b[rba\i. Care ]ntreprin-
dere are mai mul\i angaja\i? Cu c`t?
• Comenteaz[ posibilitatea rezolv[rii fiec[rei probleme prin dou[ metode.
a) , , , 1 350, 1 700, 2 050, , , ;
b) , , , 36 050, 44 060, 52 070, , , ;
c) , , , 52 500, 42 000, 31 500, , , .
• G[se=te cel mai mic dintre numerele descoperite
=i vei afla c`te nuan\e are penajul unui p[un.
4 Scrie numerele formate din:
a) 4 mii =i 16 sute; d) 3 mii =i 25 de sute;
b) 2 mii, 13 sute =i 18 zeci; e) 4 mii =i 37 de zeci;
c) 3 mii, 15 sute, 12 zeci =i 17 unit[\i; f) 9 mii, 15 sute =i 20 de zeci.
• Formeaz[ ]n mod asem[n[tor numerele: 7 200 , 8 510 , 10 362 , 10 050 .
Pornind de la exerci\iul de rezolvare, crea\i o problem[:
a) despre v`nzarea juc[riilor b) despre folosirea recoltei de legume
(1 000 œ 1 500) (974 œ 1 056) › (1 200 450) œ (1 080 975) ›
Comenta\i metoda de rezolvare aplicat[ ]n fiecare caz.

Rezolva\i fiecare problem[ printr-o alt[ metod[.
35
Cine seam[n[ culege
1 Decodific[ numele personajului din imagine.

Cea mai mare dorin\[ a lui era s[ aib[ ]n piept o inim[, ca to\i oamenii.
E › 980 404 œ 9 686

L › 740 245 ™ 730 246
T › 227 218 œ 682 682
M › 829 283 œ 70 807
I › 29103 œ 879987
C › 100 010 ™ 10101 U › 429 004 ™ 330 095
N › 104 290 ™ 4 291 H › 817 225 œ 90 864
O › 586 203 œ 403 806 A › 474103 ™ 465 095
990 009 900 090 98 909 9 999
909 900 909 090 99 999 909 090 89 909 908 089 990 090 9 008
• Lucra\i ]n echipe! Alege\i un personaj dintr-o carte preferat[ =i codifica\i-i nu-

mele ]n mod analog.
2 Probleme inspirate de Harap-Alb
a) Amu cic[ era odat[ ]ntr-o \ar[ un crai... pe nume }mp[ratul Ro=u =i avea
el trei coroane, cu masa total[ de 3 kg. Prima coroan[ c`nt[rea 1 025 g, iar
a doua era cu 80 g mai u=oar[. C`t c`nt[rea coroana a treia?
b) +-apoi fost-au pofti\i la nunt[: Cr[iasa furnicilor, Cr[iasa albinelor =i Cr[iasa
z`nelor, minunea minunilor, din ostrovul florilor! Fiecare a sosit cu alaiul s[u,
]n total 1720 de g`ze. Furnici =i albine erau ]n total 1232, iar albine
=i fluturi erau la un loc 1160. C`te g`ze au ]nso\it fiecare cr[ias[ la
nunta lui Harap-Alb?
• Inspir[-te dintr-o poveste preferat[ =i creeaz[ o problem[ care s[
se rezolve prin adun[ri =i sc[deri cu numere mai mari dec`t 1000.
3 Afl[ numerele a) 13 600 œ x › 40 300 c) 10 200 ™ x › 4 587

necunoscute. b) y œ 2 805 › 7 050 d) y ™ 3 594 › 80 526
a) Care num[r trebuie m[rit cu 385 pentru a ob\ine 2 000?
b) Din ce num[r trebuie s[ sc[dem 4 200 pentru a ob\ine 18 900?
c) Cu c`t trebuie mic=orat num[rul 20 500 pentru a ob\ine 12 730?
5 Compar[ f[r[ s[ calculezi. Argumenteaz[.

888 œ 999 999 œ 888 2 222 ™ 555 2 222 ™ 333
888 œ 777 888 œ 1 777 2 222 ™ 555 1111 ™ 555
36
6 Calculeaz[, apoi compar[.
34 782 œ 86 235 176 024 ™ 56 117 600 350 ™ 558 650 1 000 000 ™ 989 898
90 536 ™ 3 496 64 208 œ 23 802 458 319 œ 541681 599 085 œ 400 915
7 Rezolv[ problema prin dou[ metode.
Pe un =antier de construc\ii s-au adus 36 870 kg de ciment =i 40 580 kg de nisip.
}ntr-o zi s-au folosit 30 540 kg de ciment =i 36 800 kg de nisip. Afl[ masa total[ a
cimentului =i nisipului r[mas.
• Ai ob\inut la r[spuns mai mult sau mai pu\in dec`t 10 t? Cu c`t?
8 La un depozit erau 9 500 kg de grù =i 3 750 kg de ov[z. S-au adus 7 t de grù =i
s-au luat 830 kg de ov[z. C`te kilograme de cereale sunt acum la depozit?
Crea\i =i rezolva\i probleme
pornind de la:
a) condi\ie }n 1000 de butelii este cu 1000 l mai mult[ ap[ dec`t ]n
800 de butelii de acela=i fel.
b) schem[ 1 bilet ... ? lei

? (126 =i 174) bilete ... 900 lei
d) exerci\iu 10 š 20 š 6 ›
Limonad[ Oranjad[ Total

c) tabel
Erau 13 470 30 000
S-au v`ndut 4 509
Au r[mas 5 820
10 Num[rul a se ob\ine scriind de cinci ori la r`nd cifra 3. Num[rul b se ob\ine scri-
ind de trei ori la r`nd num[rul 30. Care num[r este mai mare, a sau b? Cu c`t?
11 Scrie ]n coloni\[, apoi descoper[ cifrele care lipsesc.
a) 86 œ 17 › 1 081 c) 010 ™ 8 3 › 3 207
b) 1 0 2œ5 56 › 6 108 d) 7 00 ™ 1 2 4 › 6 216
E x e r c i \ iii c i r c u l a r e
799 œ 4 503 œ 201 2 000 œ 28 000 ™ 15 500
?
?
14 500 ™ (555 œ 555) 5 503 ™ 2 900 ™ 603

?
33 š 1 000 ™ 32 201 ? (13 390 ™ 10 090) : 100
37
12 Ordoneaz[ rezultatele exerci\iilor:
a) descresc[tor b) cresc[tor
21799 œ 4 503 › 400110 ™ 308 591 ›
26 302 ™ 21709 › 400110 ™ 91 519 ›
26 302 ™ 4 503 › 308 591 ™ 91 519 ›

a) , , 35 500, 41000, 46 500, , ; c) , , 100 000, 101101, 102 202, , ;
b) , , 92 920, 80 900, 68 880, , ; d) , , 100 000, 82 500, 65 000, , .
14 Rezolv[ fiecare problem[ prin dou[ metode. Scrie rezolv[rile cu justific[ri =i prin
exerci\iu. Compar[ exerci\iile ob\inute.
a) La un depozit erau 7115 pixuri cu min[ neagr[ =i 3 617 pixuri cu min[ verde.
C`te dintre acestea au fost expediate spre v`nzare, dac[ au r[mas 5 970 de pi-
xuri cu min[ neagr[ =i 2 825 de pixuri cu min[ verde?
b) Venitul lunar al familiei Moraru este format din salariile lunare, respectiv
8 560 lei =i 5 450 lei. Domnul Moraru a achitat factura pentru energie electric[ –
670 lei, iar doamna Moraru a achitat factura pentru gaz – 486 lei. Ce sum[ le-a
r[mas?
c) }n or[=elul A locuiesc 14 500 de adul\i =i 9 850 de copii, iar ]n or[=elul B –
12 670 de adul\i =i 7 234 de copii. Care or[=el are mai mul\i locuitori =i cu c`t?
15 Calculeaz[.
a) 5 555 ™ (555 œ 250) d) 10 000 ™ (205 œ 795)
b) (1111 œ 9 999) ™ (111 œ 999) e) (3 333 œ 7 777) ™ (8 888 œ 777)
c) (2 222 œ 8 888) ™ (2 022 œ 8 088) f ) (4 444 œ 4 444) ™ (555 œ 5 555)
• }n care cazuri exist[ dou[ moduri de calcul? Argumenteaz[.
Scrooge McDuck p[streaz[ ]n seif 15 426 de monede de aur =i 23 874 de
monede de argint... C`te monede de bronz a adunat r[\oiul bog[ta=?
Completa\i problema conform exerci\iului:
a) (15 426 œ 23 874) ™ 10 310 › ; b) 50 000 ™ (15 426 œ 23 874) › .
Rezolva\i problemele ob\inute cu justific[ri.
Completa\i tabelul. Argumenta\i.
a 36 785 408 467 15 463
b 3 264 290 991 180 800
aœb 18 525 505 934
a™b
38
1. Calculeaz[ ]n coloni\[. 2p
a) 69 064 œ 504 287 a) 2 608 œ 459 095

b) 1 000 000 ™ 340 056 b) 1 000 000 ™ 79 052
2. Afl[ num[rul care: 1p
trebuie m[rit cu 7 200 pentru a trebuie mic=orat cu 9190 pentru a

ob\ine 720 000. ob\ine 91900.
3. Descoper[ regula =i completeaz[ =irul. 2p
, 7 000, 10 500, 14 000, . , 19 000, 15 500, 12 000, .
Alina a cump[rat 8, iar Mihai – 2 ilus- Radu a cump[rat 11, iar Doina – 7 tran-
trate la acela=i pre\. La un loc ei au dafiri la acela=i pre\. Radu a cheltuit
cheltuit 70 lei. La ce pre\ se vindeau cu 68 lei mai mult dec`t Doina. C`t
ilustratele? cost[ un trandafir?
5. Rezolv[ problema cu justific[ri =i prin exerci\iu. 3p
}n prima cistern[ erau 1 640 l de }ntr-o ser[ cre=teau 1 280 de garoafe

benzin[, iar ]n a doua – 2 580 l. C`\i albe =i 1 520 de garoafe ro=ii. C`te
litri de benzin[ s-au v`ndut, dac[ ]n garoafe au r[mas, dac[ s-au v`ndut
prima cistern[ au r[mas 805 l, iar ]n 753 de garoafe ro=ii =i 950 de garoa-
a doua – 1 900 l? fe albe?
10 p
1. Erau odat[ trei vecini b[rbo=i: Ion Barb[neagr[, Vasile
Barb[alb[ =i Petre Barb[ro=ie. Niciunul dintre ei nu avea barba
de culoarea sugerat[ de numele s[u.
Ce culoare avea barba fiec[ruia? G[si\i toate posibilit[\ile.
2. Descoperi\i regulile =i realiza\i

desenele care lipsesc ]n tabele.
? ?
39
MODULUL 4
}nmul\irea =i ]mp[r\irea numerelor naturale, p`n[ la un milion
Probleme de aflare a dou[ numere dup[ suma =i diferen\a lor
O bserv[m =i figur[m A figura – a reprezenta, a imagina.

Primul num[r este
cu 2 mai mic dec`t al doilea.
I num[r
sau 2
II num[r Tot at`t =i ]nc[ 2.
[ este
Al doilea num[r
cu 2 mai mare dec`t primul.
• }ntì figur[m printr-un segment num[rul mai mic.

• Apoi figur[m num[rul mai mare printr-un segment la fel de lung
=i ]nc[ un segment ]n continuare.
Segmentul desenat ]n continuare arat[
cu c`t un num[r este mai mare (mai mic) dec`t cel[lalt.
A\i obse rvat?
A plic[m =i rezolv[m
Mere
}ntr-un co= sunt 15 fructe: mere =i nuci. 15
Nuci sunt cu 3 mai multe dec`t mere. 3
Nuci
C`te fructe de fiecare fel sunt?
Rezolvare (cu plan):
Lu`nd 3 nuci din co=, 1) C`te fructe r[m`n ]n

egal[m num[rul nucilor cu num[rul merelor. co=, dac[ lu[m 3 nuci?
15 ™ 3 ›
Observ[m c[ merele constituie jum[tate 2) C`te mere sunt?
din fructele r[mase ]n co=. :2›
3) C`te nuci sunt?

Punem ]napoi ]n co= cele 3 nuci luate anterior.
œ3›
Verificare:
Explica\i denumirea temei lec\iei r[spunz`nd
la ]ntreb[ri. 1) œ › 15 (A)
– C`te numere se ]ntreab[ ]n problem[?
2) ™ › 3 (A)
– Ce numere se dau ]n problem[?
– Ce reprezint[ 15 pentru numerele ]ntrebate?
– Ce reprezint[ 3 pentru numerele ]ntrebate? • Scrie\i r[spunsul problemei.
40
1 Se dau numerele 6 =i 24. Scrie numerele:
a) cu 3 mai mari; c) de 3 ori mai mari; e) care indic[ cu c`t =i de c`te ori
b) cu 3 mai mici; d) de 3 ori mai mici; un num[r este mai mare dec`t cel[lalt.
2 Figureaz[ prin segmente fiecare propozi\ie.
a) O sal[ este ]mpodobit[ cu c`teva baloane albe =i cu 4 mai multe baloane ro=ii.
b) }ntr-o curte sunt c`teva g[ini =i cu 6 mai pu\ine ra\e.
c) La o parcare sunt c`teva automobile, cu 2 mai multe dec`t motociclete.
d) }ntr-o livad[ cresc c`\iva peri, cu 3 mai pu\ini dec`t cai=i.
3 Descrie ]n cuvinte a) b)
fiecare schem[.
Propune diferite
formul[ri. 9 12
4 Figureaz[ prin segmente, apoi rezolv[ problemele cu plan. Efectueaz[ verificarea.

a) Pe dou[ rafturi erau ]n total 25 de c[r\i. Pe primul raft erau cu 7 c[r\i mai pu\ine
dec`t pe raftul al doilea. C`te c[r\i erau pe fiecare raft?
b) }n clas[ ]nva\[ 23 de elevi. Fete sunt cu 3 mai multe dec`t b[ie\i. C`te fete =i
c`\i b[ie\i sunt?
c) La mas[ s-au servit c`teva c[ni cu ceai, cu 2 mai multe dec`t cu lapte. C`te
c[ni cu ceai =i c`te cu lapte s-au servit, dac[ ]n total sunt 16 c[ni?
d) }n fa\a =colii cresc c`teva tufe de m[ce=, cu 4 mai pu\ine dec`t de liliac. C`te
tufe de fiecare fel sunt, dac[ ]n total sunt 16 tufe?
• G[se=te dou[ metode pentru a efectua ultima opera\ie din rezolvarea fiec[rei
probleme.
a) Crea\i o pro- b) Alege\i o tematic[ potrivit[ =i cre-
blem[ dup[ a\i o problem[ de aflare a dou[ nu-
schem[. 19 mere, =tiind c[ suma lor este 24, iar
7 diferen\a 10.
Rezolva\i problema prin metoda figu-
rativ[, apoi efectua\i verificarea.
10 š 6 ™ 8 š 6 12 œ (36 œ 28) : 8
?
?
2 š (3 œ 6 : 3) 80 : (10 ™ 2) ™ 8
?
?
7š8œ4š6 ? 20 : 5 š 4 ™ 3 š 3
41
}nmul\irea numerelor ce se termin[ cu zerouri
G[si\i proprietatea pe care o prezint[ fiecare. Exemplifica\i prin exerci\ii.
• Oricum am asocia factorii, produsul lor

aš1›a
r[m`ne acela=i.
aš0›0ša›0 • }nmul\irea cu 1 nu schimb[ num[rul.
ašb›bša • Produsul cu un factor 0 este egal cu 0.
(a š b) š c › a š (b š c) • Dac[ schimb[m ordinea factorilor, produsul

r[m`ne neschimbat.
Calcula\i oral =i explica\i folosind proprietatea corespunz[toare a ]nmul\ irii.

7 š 800 40 š 60 500 š 50 900 š 300
7 š 8 š 100 4 š 10 š 6 š 10 5 š 100 š 5 š 10 9 š 100 š 3 š 100
Compara\i calculele. Ce observa\i?
A\i obse rvat?

Pentru a ]nmul\i numere ce se termin[ cu zerouri, proced[m astfel:
• ]ntì ]nmul\im factorii, neglij`nd zerourile cu care se termin[ ace=tia;
• apoi scriem zerourile neglijate la dreapta produsului ob\inut.
Concurs
Cine calculeaz[ mai repede?
70 š 6 8 š 800 3 š 4 š 20 2 š 5 000 œ 5 š 2 000
70 š 60 900 š 90 20 š 30 š 4 50 š 200 ™ 20 š 500
70 š 600 400 š 400 3 000 š 4 š 2 (36 œ 24) š (360 œ 240)
700 š 600 4 000 š 4 40 š 30 š 200 (3 501 ™ 50 š 70) š 270
42
1 Calculeaz[.
a) 72 š 80 b) 40 š 174 c) 550 š 200 d) 3 278 œ 3 700 š 3
36 š 40 30 š 207 400 š 250 (14 208 ™ 13 789) š 20
50 š 98 105 š 60 510 š 800 150 š 400 œ 8 000 š 12
2 Descoper[ numerele ascunse.
a) 8 š › 640 b) š 70 › 490 c) 8 100 › 900 š
6š › 5 400 š 30 › 2 700 32 000 › š 400
3 Probleme despre noi
a) Pe minut, un om inspir[ ]n medie de 8 ori =i tot de at`tea ori expir[. De c`te ori
inspir[ =i expir[ ]n total un om ]ntr-o or[?
b) Pentru o s[n[tate bun[, un adult trebuie s[ fac[ zilnic cel pu\in 6 000 de pa=i.
C`\i pa=i trebuie s[ fac[ ]ntr-o lun[? G[se=te toate variantele posibile de r[spuns.
• Formuleaz[ ]ntreb[ri potrivite =tiind c[ lungimea medie a pasului unui b[rbat
este 70 cm, iar a unei femei – 50 cm.
a) 25, 500, 10 000, ; c) , 40, 200, 1 000, ;
b) 300, 900, 2 700, ; d) , 60, 1800, 54 000, .
a) La o ferm[ avicol[ sunt 1 630 de g`=te =i 1 200 de curci. Lunar, pentru fiecare
g`sc[ se rezerveaz[ 3 kg de porumb, iar pentru fiecare curc[ – 4 kg. Ce cantitate
de porumb se rezerveaz[ lunar pentru toate p[s[rile?
• Exprim[ r[spunsul ]n tone =i kilograme.
• Lucra\i ]n perechi! Modifica\i una dintre date astfel ]nc`t problema s[ poat[ fi
rezolvat[ prin dou[ opera\ii.
b) La un depozit s-au adus 15 000 de butelii a c`te 2 l de ap[ mineral[ =i 7 800 de
butelii a c`te 2 l de limonad[. Este mai mult[ ap[ mineral[ sau limonad[? Cu c`t?
• Lucra\i ]n perechi! Modifica\i una dintre date astfel ]nc`t problema s[ poat[ fi
rezolvat[ doar prin trei opera\ii.
6 Rezolv[ problemele prin metoda figurativ[.
a) Pe arena unui circ evolueaz[ tigri =i lei, ]n total 11 animale. Tigri sunt cu 3 mai
pu\ini dec`t lei. C`\i tigri =i c`\i lei sunt?
• Reformuleaz[ condi\ia, astfel ]nc`t rezolvarea problemei s[ nu se schimbe.
b) Tata avea 27 de ani c`nd s-a n[scut Dana. Acum ei au la un loc 45 de ani. C`\i
ani are acum tata?
• Creeaz[ o problem[ asem[n[toare despre v`rsta ta =i a unuia dintre p[rin\ii t[i.
c) Suma a dou[ numere consecutive este 531. Afl[ aceste numere.
• Alege alte dou[ numere consecutive =i creeaz[ o problem[ asem[n[toare.
Propune colegului de banc[ s[ o rezolve.
43
}mp[r\irea exact[ a numerelor ce se termin[ cu zerouri
Explica\i fiecare schem[.
š 60 š 700 š 2 000
3 180 40 28 000 80 160 000
: 60 : 700 : 2 000
Scrie\i ]mp[r\irile ce reies din fiecare ]nmul\ire.
a) 4 š 800 c) 90 š 400 e) 500 š 600 g) 200 š 5 000
b) 60 š 70 d) 4 000 š 3 f ) 20 š 8 000 h) 2 000 š 400
La ]mp[r\irea exact[ a dou[ numere ce se termin[ cu zerouri,

proced[m astfel:
• ]ntì neglij[m la dreapta fiec[rui num[r at`tea zerouri
cu c`te se termin[ ]mp[r\itorul;
\i A ?
ob s e r v a t
• apoi calcul[m c`tul.
Calcula\i ]n coloni\[ neglij`nd ]ntì zerouri.

a) 8 400 : 70 b) 2 560 : 40 c) 52 000 : 400 d) 171 000 : 3 000
38 000 : 200 1920 : 60 23 000 : 500 900 000 : 2 000
1 120 : 4 150 000 : 30 240 000 : 6 640 000 : 80 000
1 200 : 4 15 000 : 30 240 000 : 60 640 000 : 8 000
12 000 : 4 1500 : 30 240 000 : 600 640 000 : 800
120 000 : 4 150 : 30 240 000 : 6 000 640 000 : 80
• Observa\i cum se formeaz[ exerci\iile =i cum se schimb[ r[spunsurile ]n fie-

care coloan[.
• Alc[tui\i coloane de exerci\ii asem[n[toare.
2 Rezolva\i problemele cu justific[ri.
a) La o fabric[, zah[rul se ambaleaz[ ]n mod egal ]n saci. }n 40 de saci sunt
2 t de zah[r. C`t zah[r este ]n 20 de saci?
b) La o alt[ fabric[, orezul de asemenea se ambaleaz[ ]n mod egal ]n saci. }n 300
de saci sunt 6 t de orez. }n c`\i saci sunt 2 t de orez?
c) Merg`nd cu aceea=i vitez[, un automobil a parcurs 960 km ]n 8 ore. Ce distan\[
a parcurs ]n 2 ore?
d) Un camion a parcurs 400 km ]n 5 ore. }n c`t timp va parcurge 1200 km, dac[
se va deplasa cu aceea=i vitez[?
• G[si\i dou[ metode de rezolvare pentru fiecare problem[.
44
1 Calculeaz[ suma, diferen\a, produsul =i c`tul numerelor:
a) 8 000 =i 40; b) 1200 =i 300; c) 30 000 =i 20; d) 40 000 =i 5.
a) Globurile sunt repartizate ]n mod egal ]n cutii. }n 250 de cutii sunt
cu 1400 de globuri mai multe dec`t ]n 180 de cutii. C`te globuri sunt
]n fiecare cutie?
b) 400 de caiete sunt repartizate ]n mod egal ]n pachete. }n 35 de pachete sunt
caiete de matematic[, iar ]n 15 pachete – caiete de dictando. C`te caiete sunt
]n fiecare pachet?
3 Descoper[ numerele ascunse. Compar[ exerci\iile.
a) š 6 › 12 000 b) š 30 › 9 000 c) 7 000 : › 200
: 6 › 12 000 : 30 › 9 000 7 000 ™ › 200
a) 20 de bluze de acela=i fel cost[ ]n total 10 000 lei. C`te bluze cost[ 20 000 lei?
b) }n 80 de bidoane s-au turnat ]n mod egal 5 200 l de lapte. C`t lapte este ]n
20 de bidoane?
• G[se=te dou[ metode de rezolvare pentru fiecare problem[.
• Lucra\i ]n perechi! Modifica\i una dintre datele fiec[rei probleme astfel ]nc`t
problema s[ admit[ doar o metod[ de rezolvare.
5 Afl[: a) num[rul de 200 de ori mai mic dec`t 600;
num[rul de 200 de ori mai mare dec`t 600;
b) dublul num[rului 14 000; c) sfertul num[rului 8 000;
num[rul al c[rui dublu este 14 000; num[rul al c[rui sfert este 8 000.
a) Miaunel c`nt[re=te cu 6 kg mai pu\in dec`t T[rcu=. C`t c`nt[re=te fiecare,
dac[ la un loc ei c`nt[resc 10 kg?
b) O carte =i un ghiozdan cost[ la un loc 191 lei. Afl[ pre\ul fiec[rui obiect, =tiind
c[ ghiozdanul este cu 57 lei mai scump dec`t cartea.
7 Creeaz[ =i rezolv[ probleme dup[ scheme.
a) Victor b) Atlaz
24 ani 42 ani 150 m 460 m
Mama M[tase
1. Descoper[ regula =i completeaz[ =irul.

, 400, 8 000, 16 000, . , 48 000, 2 400, 120, .
2. Costul a 30 de scaune de acela=i fel este 15 000 lei.
C`t cost[ 6 scaune? C`te scaune cost[ 2 500 lei?
45
}nmul\irea cu un num[r de o cifr[
Explica\i cum se
formeaz[ fiecare
cifr[ a produsului.
C alcul[m =i rezolv[m
1 Calcula\i =i explica\i ob\inerea zerourilor ]n produse.
a) 4 š 267 c) 8 435 š 2 e) 3 š 14 890 g) 120 509 š 4
b) 836 š 3 d) 4 š 2 074 f) 20 053 š 4 h) 5 š 134 056
2 Completa\i tabelele.
Cantitatea Pre\ul Costul Cantitatea Pre\ul Costul
(buc[\i) (lei) (lei) (buc[\i) (lei) (lei)
3 2
6 2 356 4 550
9 8
• G[si\i dou[ moduri de calcul pentru fiecare cost.

3 Rezolva\i problemele cu plan =i prin exerci\iu.
a) Zilnic, o fabric[ de dulciuri produce 25 000 de bomboane de ciocolat[ =i 36 000
de bomboane cu caramel. C`te bomboane se produc ]n total ]ntr-o s[pt[m`n[?
b) La un depozit sunt 845 de cutii a c`te 6 c[ni =i 1 245 de cutii a c`te 6 pahare.
Sunt mai multe c[ni sau pahare? Cu c`t?
• G[si\i dou[ metode de rezolvare pentru fiecare problem[.
4 Scrie\i prin exerci\iu =i calcula\i.
a) M[rim de 4 ori suma numerelor 14 044 =i 444.
b) Adun[m dublul num[rului 16 240 cu dublul num[rului 5 065.
c) Tripl[m diferen\a numerelor 2 408 =i 698.
• Lucra\i ]n perechi! Crea\i o problem[ pornind de la unul dintre exerci\iile
ob\inute. Rezolva\i problema cu justific[ri.
Concurs
Cine calculeaz[ mai repede?
123 š 2 3 š 500 4 š 203 1101 š 8 2 š 2 020
1 234 š 2 3 š 505 4 š 2 003 1102 š 8 3 š 2 303
11 234 š 2 3 š 5 005 4 š 2 203 1 103 š 8 4 š 2 004
121 234 š 2 3 š 50 005 4 š 2 223 1 105 š 8 5 š 2 005
46
1 Calculeaz[ ]n coloni\[. a) 284 š 3 b) 1749 š 2 c) 32 045 š 4
7 š 362 5 š 2 436 6 š 20 309
Crea\i probleme dup[ scheme.
G[si\i dou[ metode de rezolvare pentru fiecare problem[.
a) 1 motonav[ ... ? locuri b) 1 vagon ... ? locuri

6 motonave ... 168 locuri 4 vagoane ... 500 locuri
7 motonave ... ? locuri 8 vagoane ... ? locuri

a) , 200, 4 000, 80 000; c) , 5, 25, 125, 625, ;
b) , 729, 81, 9, ; d) , , 500 000, 495 500, 491 000, , .
4 Probleme despre fapte =i urm[ri

Formuleaz[ ]ntreb[ri potrivite =i rezolv[ problemele ob\inute.
a) Un cet[\ean =i-a scos caprele la p[scut ]ntr-un parc. Ca urmare, au fost v[t[-
ma\i 120 de arbu=ti. Amenda pentru v[t[marea fiec[rui arbust constituie 60 lei.
b) Juc`nd fotbal pe trotuar, 6 prieteni au spart vitrina unui magazin. Ca urmare,
fiecare dintre familiile neast`mp[ra\ilor a trebuit s[ achite 526 lei pentru procu-
rarea unei vitrine noi =i 284 lei pentru instalarea ei.
c) Dac[ se recicleaz[ 100 kg de h`rtie, se salveaz[ de la t[iere un copac. }ntr-un an,
38 de membri ai cercului „Micii ecologi=ti” au colectat c`te 200 kg de ziare vechi.
5 Calculeaz[ ]n mod convenabil. Argumenteaz[.
a) 2 š 1 238 š 5 c) (28 420 œ 1 580) š 4 e) 40 š 998 œ 40 š 2
b) 307 š 5 š 60 d) 20 š (300 ™ 30) f) 1000 š 5 ™ 999 š 5
a) O =coal[ are 440 de elevi. C`\i b[ie\i =i c`te fete sunt, dac[ b[ie\i sunt cu
24 mai pu\ini dec`t fete?
• Reformuleaz[ condi\ia problemei astfel ]nc`t rezolvarea s[ nu se schimbe.
b) Bunicul Vasile este cu 5 ani mai ]n v`rst[ dec`t bunica Lidia. Afl[ v`rsta
fiec[ruia, dac[ ]mpreun[ ei au 151 de ani.
• Creeaz[ o problem[ asem[n[toare despre bunicii t[i.
7 Calculeaz[ ]n lan\. Cite=te calculele folosind terminologia matematic[.
š5 š 50 : 300 œ 330
a) 348
: 8 000 š 888 ™ 888 š8
b) 400 000
47
Exerci\ii =i probleme
1 Calculeaz[ suma, diferen\a, produsul =i c`tul numerelor:
a) 207 =i 9; b) 50 =i 1200; c) 200 =i 3 800.
2 Rezolv[ problema cu plan.
Un ghiozdan cost[ 120 lei =i este de 10 ori mai ieftin dec`t un telefon. Telefonul
este de 20 de ori mai scump dec`t o carte. Ce cost[ mai mult =i de c`te ori:
ghiozdanul sau cartea?
• Modific[ ]ntrebarea problemei astfel ]nc`t s[ conduc[ la opera\ia de sc[dere.
• Afl[ c`t cost[: 7 ghiozdane; 7 telefoane; 7 c[r\i.
• C`te ghiozdane cost[ ]n total 120 000 lei? C`te telefoane? C`te c[r\i?
3 Lucra\i ]n echipe! 120 000
120 400
a) Alege\i trei numere potrivite de pe aerostat =i forma\i cu ajutorul
30 40
lor dou[ exerci\ii de ]nmul\ire =i dou[ exerci\ii de ]mp[r\ire.
300
b) Calcula\i, apoi aduna\i r[spunsurile ob\inute =i ve\i afla ]n ce
an fra\ii Montgolfier au construit =i au ]ncercat primul aerostat.
1 080 : 2 ™ 5 250 : 50 444 000 : (362 œ 438)

72 180 : 90 ™ 4 š 35 (80 350 : 50 ™ 7) : 8 ™ 69
• C`\i ani au trecut de atunci?
Joseph =i Jacques Montgolfier

a) Afl[ dou[ numere, =tiind c[ suma lor este 151, iar diferen\a lor este 15.
b) Afl[ dou[ numere consecutive, =tiind c[ suma lor este 109.
c) Afl[ trei numere consecutive care au suma 735.
Crea\i =i rezolva\i probleme dup[ scheme.
a) b)
57 kg 30
39 kg 10
c) 1 palton ... ? lei d) 1 sacou ... ? lei

? (6 =i 4) paltoane ... 12 000 lei ? (7 f[r[ 3) sacouri ... 1000 lei
Factor 4 040 2 000 De]mp[r\it 3 000 100 000
Factor 40 300 }mp[r\itor 40 2 680
Produs 900 000 57 000 C`t 2 000 30
48
a) 1580 š 400 a) 80 š 1270

b) 9 000 : 50 b) 56 000 : 200
2. Scrie num[rul care urmeaz[ ]n =ir. 1p
200, 1000, 5 000, . 5, 100, 2 000, .
C`te c[m[=i cost[ la un loc 1000 lei, C`t cost[ 2 paltoane, dac[ 10 paltoane
dac[ 100 de c[m[=i de acest fel cost[ de acest fel cost[ ]n total 10 000 lei?
10 000 lei?
4. Rezolv[ problema prin metoda figurativ[. 3p
Alina =i Dana au rezolvat ]n total 22 de Petru =i Valeriu au prins ]n total 24 de

exerci\ii. Alina a rezolvat cu 4 exerci\ii pe=ti. Petru a prins cu 6 pe=ti mai pu-
mai mult dec`t Dana. C`te exerci\ii a re- \in dec`t Valeriu. C`\i pe=ti a prins
zolvat fiecare fat[? fiecare b[iat?
10 p
1. Descoperi\i num[rul ascuns de fiecare form[ geometric[.
a) : › 505 b) ™ › 1 235 c) 1000 000 › œ

› œ ›7š( ™ 7) œ œ ›
› 50 › 402 › 100 : 100 œ 100 š 100
2. Dac[ balaurului i se taie un cap, imediat ]i cresc altele dou[ ]n loc. Dac[ i se taie
dou[ capete dintr-o lovitur[, nu-i mai cre=te nimic ]n loc.
Cum s[ taie F[t-Frumos cele trei capete ale balaurului?
3. Rezolva\i rebusul matematic. AIAIA œ

UIUIU
AIAIAI
49
Probleme de aflare a dou[ numere dup[ suma sau diferen\a =i c`tul lor
F igur[m =i explic[m
Primul num[r este
de 3 ori mai mic dec`t al doilea. I num[r
sau II num[r Tot at`t, de 3 ori.
[ este
Al doilea num[r t
de 3 ori mai mare dec`t primul.
Explica\i cum se figureaz[: suma numerelor diferen\a numerelor
1 }ntr-un co= sunt mere =i de 4 ori mai 2 Se =tie c[ ]n curte sunt de 4 ori mai
multe nuci. }n total sunt 15 fructe. multe fete dec`t b[ie\i. Se mai =tie
C`te mere =i c`te nuci sunt? c[ fetele sunt cu 15 mai multe dec`t
• Ce reprezint[ num[rul 4 pentru nu- b[ie\ii. C`te fete =i c`\i b[ie\i sunt?
merele ]ntrebate ]n problem[? • Ce reprezint[ num[rul 4 pentru nu-
Dar num[rul 15? merele ]ntrebate ]n problem[?
Dar num[rul 15?
Mere B[ie\i
Nuci Fete
Suma Diferen\a
15 15
Rezolvare (cu plan):
1) Num[r[m segmentele prin care es- 1) Num[r[m segmentele prin care este
te figurat[ suma numerelor ]ntrebate figurat[ diferen\a numerelor ]ntrebate
(5 segmente). (3 segmente).
Afl[m num[rul figurat printr-un seg- Afl[m num[rul figurat printr-un seg-
ment (num[rul merelor). ment (num[rul b[ie\ilor).
15 : 5 › 15 : 3 ›
2) Afl[m num[rul nucilor. 2) Afl[m num[rul fetelor.
4š › 4š ›
Verificare:
1) : › 4 — de 4 ori mai multe 1) : › 4 — de 4 ori mai multe
nuci dec`t mere; fete dec`t b[ie\i;
2) œ › 15 — fructe ]n total. 2) ™ › 15 — cu 15 mai multe
fete dec`t b[ie\i.
• Scrie\i r[spunsul scurt al fiec[rei probleme.
50
1 Se dau numerele 100 000 =i 10 000. Scrie numerele:
a) cu 1000 mai mari; c) de 10 ori mai mari;
b) cu 10 000 mai mici; d) de 100 ori mai mici.
Numerele Suma Diferen\a C`tul Produsul
2 000 =i 500
2 Completeaz[ tabelul.
2 400 =i 6
4 620 =i 30
3 Figureaz[ prin segmente fiecare num[r despre care este vorba,

apoi suma =i diferen\a lor.
a) }ntr-un buchet sunt c`teva lalele =i de 3 ori mai multe narcise.
b) Ana are c`teva baloane, iar Dan are de 4 ori mai pu\ine.
c) }ntr-o livad[ cresc c`\iva meri, de 2 ori mai mul\i dec`t cai=i.
d) La s[niu= au ie=it c`teva fete, de 5 ori mai pu\ine dec`t b[ie\i.
• Formuleaz[ propozi\ii asem[n[toare. Propune-le colegilor s[ le figureze prin
segmente.
a) b)
4 Descrie ]n cuvinte
fiecare schem[.
Propune diferite
formul[ri. Suma Diferen\a
40 16
5 Figureaz[ prin segmente, apoi rezolv[ problemele cu plan. Efectueaz[ verificarea.
a) Ion =i Radu au prins ]n total 24 de pe=ti. C`\i pe=ti a prins fiecare, dac[ Radu
a prins de 3 ori mai mul\i dec`t Ion?
b) }ntr un cole\ sunt de 5 ori mai pu\ine g`=te dec`t ra\e. C`te p[s[ri de fiecare
fel sunt, dac[ la un loc au 36 de capete?
c) Ana are de 4 ori mai multe creioane dec`t Maria. Maria are cu 6 creioane mai
pu\in dec`t Ana. C`te creioane are fiecare fat[?
d) La un magazin se v`nd de 3 ori mai pu\ine p[pu=i dec`t ma=inu\e. Ma=inu\ e
sunt cu 20 mai multe dec`t p[pu=i. C`te p[pu=i =i c`te ma=inu\e sunt?
• G[se=te dou[ metode pentru a efectua ultima opera\ie din rezolvarea fiec[rei
probleme.
6 Lucra\i ]n perechi! Crea\i =i rezolva\i probleme dup[ scheme.
a) b)
b c
c)
12 kg 4 18
24 lei
7 Sub fiecare frunz[ sunt as- a) ™ ›0 b) : ›1

cunse dou[ numere egale.
Descoper[-le. š › 10 000 š › 810 000
51
Probleme rezolvabile prin metoda figurativ[
C ercet[m =i descoperim
Lucra\i ]n echipe!
}n care dintre urm[toarele probleme se ]ntreab[ dou[ numere, =tiind:
• suma =i diferen\a lor; • suma =i c`tul lor; • diferen\a =i c`tul lor?
1 }ntr-un scuar cresc de 4 ori mai pu\ini ar\ari dec`t stejari, ]n total
30 de copaci. C`\i ar\ari sunt? C`\i stejari sunt?
2 Fulgu\a a prins de 4 ori mai pu\ini pe=ti dec`t Fulgu=or. Fulgu=or

a prins cu 30 de pe=ti mai mult dec`t Fulgu\a. C`\i pe=ti a prins
fiecare?
3 }ntr-o cutie sunt cu 4 mai multe globuri verzi dec`t ro=ii, la un loc
30 de globuri. C`te globuri de fiecare culoare sunt?
Alege\i schema corespunz[toare fiec[rei probleme.

Completa\i schemele cu cuvintele-cheie care lipsesc.
30 30
4
30
Rezolva\i fiecare problem[ cu justific[ri, apoi efectua\i verificarea.
Alege\i alte tematici =i crea\i probleme dup[ schemele date, folosind numerele
6 =i 70 . Propune\i colegilor din alte echipe s[ le rezolve.
5 978 œ 629 š 8 (117121 ™ 5 074) : 3
20 372 œ 106 658 ™ 9 909 11010 ™ 1010 : 10

?
?
?
9 901 š 20 œ 2080 š 5 10 909 ™ (909 œ 99)

?
37 349 ™ (12 381 œ 9 š 2 110) 208 420 : 10 ™ 94 000 : 200
52
T urnir de desene
Figureaz[ prin segmente.
Reformuleaz[ fiecare propozi\ie astfel ]nc`t s[ nu se schimbe sensul.
1 }ntr-un buchet sunt cu 2 mai multe lalele dec`t narcise.
2 Bunica este de 6 ori mai ]n v`rst[ dec`t Cristina.
3 Un penar este cu 8 lei mai ieftin dec`t o carte.
4 Andrei a rezolvat de 5 ori mai pu\ine exerci\ii dec`t Nicu.
5 Num[rul nucilor dintr-un co= constituie triplul num[rului de mere.
6 Num[rul b[ie\ilor dintr-un cor constituie un sfert din num[rul fetelor.
• Lucra\i ]n perechi! }n fiecare caz, preciza\i ce reprezint[ num[rul dat pentru
numerele despre care se vorbe=te.
Reprezenta\i prin segmente suma =i diferen\a numerelor despre care se vorbe=te
]n cazurile 2 , 4 , 5 , 6 .
T urnir de probleme
1 Ion =i Radu colec\ioneaz[ timbre. B[ie\ii au ]n total 100 de timbre, iar Ion are cu
4 timbre mai pu\in dec`t Radu. Afl[ num[rul de timbre din colec\ia fiec[rui b[iat.
2 }n dou[ clase sunt 48 de elevi. Afl[ num[rul de elevi din fiecare clas[, dac[ ]n
clasa A sunt de 2 ori mai pu\ini elevi dec`t ]n clasa B.
3 Pe un teren au fost planta\i de 4 ori mai mul\i puie\i de scoru= dec`t de ar\ar. Se
mai =tie c[ erau ]n total 180 de puie\i. C`\i puie\i de fiecare fel au fost planta\i?
4 Anei =i Doinei le plac plantele de camer[. }mpreun[ fetele ]ngrijesc 33 de plante,
iar Ana are cu 5 plante mai mult dec`t Doina. Afl[ num[rul de plante pe care le
]ngrije=te fiecare fat[.
5 }ntr-o turm[ sunt de 4 ori mai multe oi brum[rii dec`t negre. Se mai =tie c[ oi
brum[rii sunt cu 180 mai multe dec`t negre. C`te oi negre sunt? Dar brum[rii?
T urnir de crea\ie
Lucra\i ]n perechi!
1 2
84 95
3
3 I zi 4 I num[r
1 273
II zi II num[r
2
190 III num[r
53
}mp[r\irea la un num[r de o cifr[
Explica\i cum se ob\ine fiecare cifr[ a c`tului =i cum se formeaz[ restul.
De]mp[r\itul
}mp[r\itorul
C`tul
Restul
Probele ]mp[r\irii:
• exacte • cu rest
Cš}›D R<}
D:C›} Cš}œR›D
Compara\i ]n fiecare caz:

a) prima cifr[ a de]mp[r\itului cu ]mp[r\itorul;
b) num[rul de cifre ale de]mp[r\itului cu num[rul de cifre ale c`tului.
Dac[ ]ntr-o ]mp[r\ire la un num[r de o cifr[ A\i obse rvat?

prima cifr[ a de]mp[r\itului este mai mic[ dec`t ]mp[r\itorul,
atunci c`tul va con\ine cu o cifr[ mai pu\in dec`t de]mp[r\itul.
1 Determina\i cu c`te cifre a) 4 388 : 2 b) 79 852 : 4 c) 427 861 : 7
va fi scris c`tul, apoi calcula\i 1 576 : 3 24 155 : 5 386 724 : 3
]n coloni\[ =i face\i probele.
2 Determina\i cu c`te cifre va fi scris fiecare c`t, apoi spune\i cine ob\ine:
a) cel mai mic c`t;
345 672 : 2 2 498 : 2
b) cel mai mare c`t. 423 574 : 6
• Calcula\i ]n coloni\[ =i verifica\i dac[ a\i judecat corect.

3 Ce cifre poate ascunde fiecare p[tr[\el, dac[ se =tie c[:
a) ]mp[r\irea este exact[? b) c`tul este scris cu 4 cifre?
2 45 : 2 3 36 : 3 889 : 8 993 : 7
c) c`tul este scris cu 3 cifre?
836 : 3 325 : 4
4 Folosind metoda figurativ[, afla\i:
a) dou[ numere consecutive care au suma 1 283;
b) trei numere consecutive, suma c[rora este 4 281;
c) patru numere consecutive, suma c[rora este 12 518.
• Crea\i o problem[ asem[n[toare despre dou[ numere pare consecutive.
54
1 Se dau numerele 8 984 3 892 72 000 14 580 .
a) M[re=te fiecare num[r: cu 4; de 4 ori.
b) Mic=oreaz[ fiecare num[r: cu 4; de 4 ori.
2 Calculeaz[ ]n coloni\[ =i f[ probele.a) 4 961 : 2 b) 6 975 : 3 c) 3 649 : 4

4 960 : 2 2 975 : 3 7 649 : 4
• Compar[ ]mp[r\irile din fiecare coloan[. Ce observi?
:4 š5 œ 3 920
3 Completeaz[ fiecare lan\ a) 4 864
cu numerele care lipsesc,
š3 ™ 336 : 10
apoi cite=te calculele fo- b) 3 636
losind terminologia ma-
tematic[ potrivit[. š5 œ 445 : 600
c) 6 000
: 200 :8 š 100
d) 1000
4 Rezolv[ problema cu justific[ri.
Un dic\ionar explicativ propune 882 de cuvinte la litera „A” =i cu 261 mai multe la
litera „C”. La litera „B” dic\ionarul propune de 3 ori mai pu\ine cuvinte dec`t la
„A” =i la „C” ]n total. C`te cuvinte sunt la litera „B”?
5 Compar[ f[r[ s[ calculezi. Argumenteaz[. 3 423 : 3 4 595 : 5

• Calculeaz[ =i verific[ dac[ ai judecat corect. 36 792 : 4 25 432 : 2
8 343 : 9 8 374 : 2
6 Creeaz[ probleme dup[ scheme.
a) 1 album ... ? file b) 1 dulap ... ? c[r\i c) 1 mas[ ... ? lei
70 albume ... 2 100 file 9 dulapuri ... 1 224 c[r\i 8 mese ... 7 352 lei
69 albume ... ? file 5 dulapuri ... ? c[r\i 4 mese ... ? lei
• Care dintre aceste probleme admite dou[ metode de rezolvare?

a) Afl[ dou[ numere, =tiind c[ diferen\a lor este 2 700, iar c`tul lor este 4.
b) Or[=elul A are cu 300 de locuitori mai pu\in dec`t or[=elul B.
C`\i locuitori are fiecare or[=el, dac[ ]n total sunt 8 500?
c) }ntr-o zi, o fabric[ de panifica\ie a produs de 5 ori mai multe chifle dec`t
pateuri. }n total erau 72 000 de chifle =i pateuri. C`te pateuri =i c`te chifle erau?
8 Completeaz[ tabelul. De]mp[r\it 5 496 35 675

}mp[r\itor 6 7 4 5
C`t 4 523 20 304
Rest 4 3
55
Cazuri speciale de ]mp[r\ire
Determina\i cu c`te cifre va
fi scris fiecare c`t. 800 004 : 2 8 234 : 4 13 951 : 3
Explica\i cum se ob\ine fiecare cifr[ a c`tului =i cum se formeaz[ restul.
800 004 2 8 234 4 13 951 3

8 400 002 8 2 058 12 4 650
4 23 19
4 20 18
0 34 15
32 15
2 1
1 Corecta\i gre=elile comise de N[t[flea\[
calcul`nd ]n coloni\[ =i efectu`nd probele.
1 608 : 4 › 42 10 032 : 5 › 206, rest 2 710 000 : 6 › 11 833, rest 2
9 150 : 3 › 305 64 050 : 2 › 3 202, rest 1 300 523 : 4 › 75 130, rest 3
2 Calcula\i oral. 202 : 2 480 : 4 312 : 3 1 200 : 6 205 : 5

2 002 : 2 4 800 : 4 3 120 : 3 1 206 : 6 2 005 : 5
2 020 : 2 4 804 : 4 3 126 : 3 12 060 : 6 2 025 : 5
20 200 : 2 40 804 : 4 31 260 : 3 12 066 : 6 25 025 : 5
3 Probleme despre spectatori

a) Pentru un concert ]n aer liber s-au instalat 30 de r`nduri a c`te 74 de scaune.
Un sfert din toate scaunele sunt ocupate. C`\i spectatori sunt?
b) }ntr-o sal[ de cinematograf sunt 28 de r`nduri cu c`te 50 de locuri. Jum[tate
din toate locurile sunt ocupate. C`te locuri libere sunt?
c) 2 400 de spectatori s-au repartizat c`te 50 pe fiecare r`nd de scaune. C`te
locuri sunt ]n sal[, dac[ pe fiecare r`nd au r[mas 10 locuri libere?
• Crea\i probleme asem[n[toare despre sala de festivit[\i a =colii voastre.
30 000 ™ 6 399 : 3 10 015 š 6 : 30
?
?
33 976 : 4 š 10 27 867 œ 12 218 : 2

?
(2 003 œ 7 997) š 3 ? (84 940 ™ 34 865) : 5
56
1 Calculeaz[ c`tul =i restul fiec[rei ]mp[r\iri.
a) 80 101 : 2 b) 35 002 : 3 c) 240 305 : 6 d) 300 303 : 6 e) 280 356 : 7
162 002 : 4 200 250 : 5 320 042 : 8 40 327 : 8 36 049 : 9
2 Completeaz[ cu cifre potrivite astfel ]nc`t s[ ob\ii ]mp[r\iri:
a) exacte b) cu restul 1 c) cu cel mai mare rest posibil
2 04 : 2 4 60 : 2 3 00 : 3
15 02 : 3 12 00 : 4 20 00 : 5
70170 : 5 562 36 : 10 400 00 : 10
a) 1 005, 2 010, 4 020, , ; c) 1 000 000, 200 000, 40 000, , ;
b) 400 400, 200 200, 100 100, , ; d) 99, 909, 9 009, , .
a) 4 š x › 242 024 c) x œ 2 308 › 10 100
b) 63 720 : y › 6 d) 450 000 ™ y › 450
5 Scrie fiecare ]ntrebare sub form[ de exerci\iu, not`nd num[rul necunoscut printr-o
liter[, apoi rezolv[.
a) Care num[r trebuie mic=orat de 5 ori, pentru a ob\ine 2 020?
b) Care num[r trebuie m[rit de 5 ori, pentru a ob\ine 20 200?
c) Jum[tatea c[rui num[r este 16 016?
d) Care num[r are dublul egal cu 8 008?
6 Rezolv[ prin metoda figurativ[. Compar[ enun\urile =i schemele problemelor.

a) Un pris[car are cu 128 kg mai mult[ miere de tei dec`t de hri=c[, ]n total
340 kg. Afl[ c`t[ miere de fiecare fel are.
b) }n doi v[l[tuci sunt ]n total 84 m de stof[. }n primul v[l[tuc este de 5 ori mai
mult[ stof[ dec`t ]n al doilea. Afl[ c`\i metri de stof[ sunt ]n fiecare v[l[tuc.
c) }ntr-o g[leat[ ]ncape de 10 ori mai pu\in[ ap[ dec`t ]ntr-un butoi, iar ]n butoi
]ncap cu 45 l de ap[ mai mult dec`t ]n g[leat[. Afl[ capacitatea fiec[rui vas.
7 Organizeaz[ problema ]ntr-un lan\, apoi rezolv-o.

M-am g`ndit la un num[r. Am m[rit triplul lui cu 4 =i am ob\inut sfertul num[rului
103 000. La ce num[r m-am g`ndit?
• Creeaz[ o problem[ asem[n[toare dup[ lan\ul dat, apoi rezolv-o.
:3 œ5 š2
10150
8 Cinci ursule\i de plu= la acela=i pre\ cost[ ]n total 400 lei.

a) C`t cost[ 19 ursule\i? b) C`\i ursule\i cost[ 16 160 lei?
c) C`\i ursule\i, cel mult, pot fi cump[ra\i cu 1000 lei? Ce rest r[m`ne?
57
Rezolvare de exerci\ii =i probleme
27 094 3 5 482 4
1 Descoper[ =i corecteaz[ gre=elile
27 4 137
lui N[t[flea\[. 931
9 14
46 000 9 9 12
45 5 000 4 28
1 3 28
1 2
Factor Factor Produs De]mp[r\it 2 246 765 183
658 7 }mp[r\itor 8 600 9
40 30 480 C`t 105
6 540 210 Rest 105
3 Rezolv[ problemele prin metoda figurativ[. Efectueaz[ verificarea.

a) Mama avea 24 de ani c`nd s-a n[scut Alina. Acum, ele au ]mpreun[ 46 de ani.
C`\i ani are fiecare?
b) Un olar =i ucenicul s[u au confec\ionat ]mpreun[ 246 de c[ni. C`te c[ni a con-
fec\ionat fiecare, dac[ ucenicul a f[cut de 5 ori mai pu\ine dec`t dasc[lul s[u?
c) Bunicul a pus la murat pepeni verzi =i mere. Pepeni verzi a pus de 3
ori mai pu\ini dec`t mere, iar mere – cu 114 mai multe dec`t pepeni verzi.
C`te mere =i c`\i pepeni verzi a pus bunicul la murat?
d) La un meci de handbal au fost marcate ]n total 48 de goluri. C`te goluri
a marcat fiecare echip[, dac[ prima a marcat cu 2 goluri mai pu\in dec`t a doua?
4 Calculeaz[, apoi modific[ de]mp[r\itul astfel ]nc`t s[ ob\ii:
a) o ]mp[r\ire exact[ 4 328 : 5 36157 : 3 700 026 : 7
b) restul 1 3 535 : 5 20 879 : 4 424 901 : 3
c) cel mai mare rest posibil 6 440 : 10 50 000 : 8 800 800 : 5

a) Dou[ hoteluri au procurat ]n total 300 de scaune la acela=i pre\. Primul hotel a
cheltuit 32 400 lei, iar al doilea – 27 600 lei. Care era pre\ul scaunelor?
• C`te scaune a procurat fiecare hotel?
b) O brut[rie a v`ndut ]ntr-o zi cu 90 de colaci mai pu\in dec`t ]n ziua urm[toare.
Din v`nzarea colacilor, brut[ria a ]ncasat ]n prima zi 4 200 lei, iar ]n ziua a doua
4 650 lei. La ce pre\ s-au v`ndut colacii?
• C`\i colaci s-au v`ndut ]n fiecare dintre aceste zile?
6 Determin[ ordinea efectu[rii opera\iilor =i calculeaz[.
a) 100 000 ™ 8 428 : 4 c) 6114 : 3 œ 3 š 2 700
b) 250 000 : (1000 : 50) d) (560 š 400) : (400 š 20)
58
Crea\i =i rezolva\i probleme pornind de la:
a) condi\ie La un depozit sunt cu 1020 mai multe rigle dec`t echere.
Echere sunt de 3 ori mai pu\ine dec`t rigle.
b) ]ntrebare C`te pixuri pot fi cump[rate, cel mult, cu 1000 lei?
c) schem[ 1 avion ... ? locuri

3 avioane ... 288 locuri
5 avioane ... ? locuri
d) numere 5 000 =i 5 001
e) opera\ii 1) adunare; 2) ]mp[r\ire.
a) 8 075 : 3 b) 625 610 : 8 a) 7 006 : 4 b) 358 620 : 6
2. Rezolv[ problemele prin metoda figurativ[.

Efectueaz[ verificarea.
a) Care dou[ numere consecutive au a) Care dou[ numere consecutive au 4p
suma 1731? suma 1917?
b) La o ferm[ avicol[ sunt de 4 ori b) La o ferm[ avicol[ sunt de 4 ori
mai multe g[ini dec`t curci, ]n total mai pu\ine g`=te dec`t ra\e. Ra\e sunt 4p
1020 de p[s[ri. C`te curci sunt? C`te cu 1020 mai multe dec`t g`=te. C`te
g[ini sunt? g`=te sunt? C`te ra\e sunt?
10 p
PROBLEM{ DISTRACTIV{
Desena\i pe re\eaua de p[tr[\ele a caietului, pornind din p[tr[\elul al patrulea din
r`ndul al cincilea de sus.
2, 3, 1, 1, 3, 1, 2, 1, 1, 1, 2, 1, 1, 5, 1,
1, 4, 1, 3, 1, 5, 1, 1, 1, 1, 2, 1, 1, 4, 1,
1, 1, 1, 4, 2, 1, 3, 1, 1, 1, 1, 2, 1, 1, 4,
1, 3, 1, 2, 1, 4, 2, 1, 2.
Ce chip a\i ob\inut?
59
}nmul\irea cu un num[r de dou[ cifre
C alc ul o ra l Calc ul s c r i s
32 š 23 › 32 š 2 z. œ 32 š 3 un. › 64 z. œ 96 un. 32 š
23
2 z. 3 un. primul produs par\ial 96
al doilea produs par\ial 64
736
• }nmul\im primul factor cu unit[\ile factorului al doilea =i ob\inem
primul produs par\ial.
• }nmul\im primul factor cu zecile factorului al doilea =i ob\inem
al doilea produs par\ial.
• Adun[m produsele par\iale.
1 Calcula\i ]n coloni\[ =i explica\i.
a) 26 š 12 b) 326 š 14 c) 2 614 š 32 d) 407 š 16 e) 12 š 3 009 f) 33 š 14 702
34 š 25 285 š 26 15 š 1 368 106 š 23 1 034 š 22 20 305 š 16
46 š 57 36 š 172 42 š 7 923 36 š 808 5 405 š 21 40 007 š 15
2 Calcula\i conform indica\iei.
Indica\ie:
Explica\i aranjarea factorilor
]n coloni\[. 7 3 0 š 3 1 0 0 š
730 š 11 3100 š 250 1 1 2 5 0
210 š 160 4 020 š 120
41 š 2 400 3 300 š 2 200
3 Rezolva\i problemele cu plan =i prin exerci\iu.
a) La o cofet[rie s-au adus 112 saci a b) Pe fiecare dintre cele 154 de rafturi
c`te 25 kg de f[in[ de porumb =i 136 de ale unui depozit sunt 25 de cutii a c`te
saci a c`te 35 kg de f[in[ de grù. De 16 pachete cu detergent. C`te pache-
care f[in[ este mai mult[? Cu c`t? te cu detergent sunt ]n total?
Concurs
Calcula\i valoarea numeric[ a fiec[rei litere, apoi decodifica\i
denumirea unei minorit[\i na\ionale din Republica Moldova.
L › 11 š 11 A › 14 š 14 B › 17 š 17
R › 12 š 12 U › 15 š 15 I › 18 š 18
Z › 13 š 13 G › 16 š 16 N › 19 š 19
289 225 121 256 196 144 324
60
1 Descoper[ =i corecteaz[ gre=elile lui N[t[flea\[.
132 š 201 š 625 š 340 š
23 42 84 170
396 42 2400 238
264 84 4800 34
660 882 50400 57800
2 Calculeaz[, apoi scrie produsele ob\inute ]n ordine cresc[toare.
47 š 1 806 606 š 250

20 856 š 14 3 500 š 77 84 š 4 800
9 457 š 56
36 š 4 907 990 š 990
3 Ora=ul Corne=ti are circa 3 000 de locuitori, iar municipiul B[l\i – de 47 de ori mai
mul\i. Cu c`t mai multe persoane locuiesc ]n B[l\i dec`t ]n Corne=ti?
• Dac[ vei m[ri cu 31000 num[rul de locuitori ai municipiului B[l\i, vei afla c`te
persoane locuiesc ]n UTA G[g[uzia.

a) 350 š 24 ™ (4 903 œ 3 330) c) (60 000 ™ 50 420) š (420 : 20)
b) 42 š (36 ™ 17) : 2 d) 1000 000 ™ 42 050 : 50 š 11
• M[re=te de 12 ori cel mai mic dintre numerele ob\inute =i vei afla ]n ce an a fost
creat[ re\eaua de socializare Facebook.
5 Scrie prin exerci\iu =i calculeaz[.
a) M[resc de 32 de ori suma numerelor 3 629 =i 2 816.
b) Mic=orez cu 6 889 produsul numerelor 26 =i 2 569.
• Calculeaz[ =i cite=te ]n mod analog: (3 629 ™ 3 559) : 70 36 090 : 2 œ 6 500
6 Formuleaz[ ]ntreb[ri potrivite.

Rezolv[ problemele ob\inute cu justific[ri =i prin exerci\iu.
a) Un fier de c[lcat cost[ 340 lei =i este de 12 ori mai ieftin dec`t un aragaz.
b) }ntr-o zi, la un magazin de electrocasnice s-au v`ndut 26 de ceainice electrice
la pre\ul de 280 lei =i 35 de ceainice la pre\ul de 220 lei.
c) La un magazin de articole sportive s-au v`ndut ]n prima zi 15, iar ]n a doua zi
13 biciclete la pre\ul de 2 400 lei.
d) }ntr-un v[l[tuc sunt 50 m de stof[, iar ]n altul – 40 m de stof[ la acela=i pre\.
V[l[tucii cost[ ]n total 11 250 lei.
Plasa\i paranteze astfel ]nc`t s[ ob\ine\i egalit[\i adev[rate.
a) 100 š 100 ™ 10 š 5 › 45 000 b) 40 000 ™ 22 000 : 200 š 110 › 39 999
61
Cine seam[n[ culege
1 G[se=te expresiile cu aceea=i valoare numeric[.

a) 5 804 œ 1 842 c) 47 312 ™ 3 035 e) 934 694 œ 30 820 g) 34 883 š 20
b) 910 003 ™ 212 343 d) 2 š 3 823 f) 132 831 : 3 h) 87 774 š 11
2 Compar[ c`turile determin`nd cu c`te cifre vor fi scrise.

a) 28 764 : 2 32 356 : 4 c) 1 000 000 : 8 000 145 000 : 5 000
b) 462 315 : 5 367 092 : 3 d) 350 800 : 200 307 200 : 30
• Calculeaz[ =i verific[ dac[ ai judecat corect.

a) }ntr-o zi, la magazinul „Floare” s-au v`ndut trei covoare. Primul covor costa
3 962 lei, iar al doilea era cu 1458 lei mai ieftin. Afl[ pre\ul covorului al treilea,
=tiind c[ era de 2 ori mai scump dec`t al doilea.
• Care covor este mai scump, primul sau al treilea? Cu c`t?
• Ce sum[ a ]ncasat magazinul ]n acea zi?
b) La un magazin erau 4 650 de caiete de matematic[ =i 8 850 de caiete de dictan-
do. C`te caiete au r[mas dup[ ce s-au v`ndut 3 728 de caiete de matematic[ =i
3 542 de caiete de dictando?
• }n c`te pachete a c`te 10 erau ambalate ini\ial caietele?
4 Rezolv[ prin metoda figurativ[. Efectueaz[ verificarea.

a) Pentru ]mpodobirea Pomului de Cr[ciun copiii au confec\ionat 220 de stelu\e:
ro=ii =i aurii. Stelu\e ro=ii sunt cu 28 mai pu\ine dec`t aurii. C`te stelu\e de fie-
care culoare sunt?
• Ce po\i afla calcul`nd: 220 : 5 › ?
b) }ntr-o zi, Mo= Cr[ciun a primit 658 de scrisori =i telegrame. Scrisori au fost de
6 ori mai multe dec`t telegrame. C`te mesaje de fiecare fel a primit?
• Completeaz[ problema =tiind c[ Mo=ul a primit =i mesaje prin po=ta electronic[.
c) Pentru iluminarea festiv[ a unei str[zi s-au folosit de 3 ori mai pu\ine becuri
ro=ii dec`t galbene. Becuri galbene erau cu 630 mai multe dec`t ro=ii. C`te be-
curi de fiecare culoare erau?
• Lucra\i ]n perechi!
Modifica\i problema conform schemei.
Rezolva\i problema ob\inut[. 3 803
Concurs
Schimba\i una dintre cifrele de]mp[r\itului astfel
: 2
]nc`t s[ ob\ine\i un zero printre cifrele c`tului. 1 086
Cine g[se=te mai multe posibilit[\i?
62
5 G[se=te ]mp[r\irile cu acela=i rest.
a) 2 456 : 3 c) 4 025 : 4 e) 3 705 : 6 g) 10 202 : 8
b) 42 760 : 30 d) 210 108 : 3 f) 502 500 : 500 h) 101 010 : 9
6 Leul c`nt[re=te 376 kg,
de 8 ori mai mult dec`t maimu\a
=i de 8 ori mai pu\in dec`t elefantul.
Lucra\i ]n echipe!
Formula\i o ]ntrebare conform fiec[rui exerci\iu =i calcula\i.
a) 8 š 376 › d) 376 : 8 › g) 8 š 376 œ 376 : 8 ›
b) 376 œ 8 š 376 › e) 376 œ 376 : 8 › h) 8 š 376 ™ 376 : 8 ›
c) 8 š 376 ™ 376 › f) 376 ™ 376 : 8 ›
7 Determin[ ordinea efectu[rii opera\iilor =i calculeaz[.
a) 485 750 œ 56 832 : 8 e) 46 800 : 400 ™ 400 : 50 • Ordoneaz[
b) 50 š (51 340 ™ 3 407) f) (21 007 œ 8 993) : 6 000 š 67 cresc[tor
r[spunsurile
c) 713 230 ™ 96 360 : 30 g) (13 500 œ 6 500) : (2 458 œ 7 542)
ob\inute.
d) 500 š 20 œ 80 š 105 h) (1000 000 ™ 1000) : (1000 ™ 100)
La fabric[, sold[\eii se repartizeaz[ ]n mod egal ]n cutii. }n 30 de cutii
sunt ]n total 1 500 de sold[\ei.
C`\i sold[\ei sunt ]n: 6 10 90 300 cutii?
}n c`te cutii sunt repartiza\i: 150 150 000 300 3 000 de sold[\ei?
• G[si\i dou[ metode pentru a r[spunde la fiecare ]ntrebare.
9 Descoper[ regula =i scrie urm[toarele dou[ numere din fiecare =ir.
a) 322 412, 433 523, 544 634; c) 6, 120, 2 400;
b) 998 899, 776 677, 554 455; d) 810 000, 27 000, 900.
10 Calculeaz[ ]n mod ra\ional.
a) 23 467 œ 5 820 œ 4 180 c) 20 š 3 890 š 50
b) 15 700 œ 482 387 œ 4 300 d) 673 š 5 š 80
Crea\i probleme dup[ informa\ia dat[ =i rezolva\i-le prin exerci\iu.
a) O pereche de l[stuni ]=i hr[ne=te puii de 20 de ori pe zi,
aduc`ndu-le de fiecare dat[ circa 300 de g`ze. Perioada de
cre=tere a puilor dureaz[ 30 de zile.
b) Se estimeaz[ c[ timpul total ]n care o cioc[nitoare
bate ]ntr-o zi ]n copaci este de 10 minute. }ntr-un mi-
nut, aceast[ „doctori\[ a copacilor” este capabil[
s[ cioc[neasc[ de 1200 de ori. ll[
[st
stun
tun
un
cioc
ci oc
c[n
[nit
itoa
oa
are
e
63
12 Scrie literele ]n ordinea descresc[toare a valorilor numerice
=i vei ob\ine denumirea unui soi de vi\[-de-vie ce se cultiv[
pe podgoriile Moldovei.
T › 2 574 : (540 : 60) š 0 S › (48 œ 52 š 160) : 4
M › 300 102 : 6 ™ 4 š 5 050 U › 32 000 ™ (10 000 ™ 2 000
00 : 80)
A › 514 : (2 š 257) š 303 C › 400 000 : (825 œ 175)š 3
13 Creeaz[ =i rezolv[ probleme dup[ scheme. Compar[ enun\urile ob\inute.

a) b) c)
300 3 195
76

a) x œ 45 032 › 60 000 d) x š 4 › 20 016 g) a : 600 › 160
b) y ™ 3 056 › 17 248 e) 80 š y › 192 000 h) b : 7 › 358, rest 4
c) 100 000 ™ z › 2 022 f) 4 257 : z › 3 i) c : 10 › 200, rest 8
a) }n 80 de cutii sunt cu 750 mai pu\ine bomboane dec`t ]n 130 de cutii de
acela=i fel. C`te bomboane sunt ]n fiecare cutie?
b) }n 495 de borcane cu suc de ro=ii =i 405 borcane cu suc de struguri sunt ]n
total 2 700 l de suc. Afl[ capacitatea borcanelor, =
=tiind c[ toate sunt identice.
• Formuleaz[ ]nc[ o ]ntrebare pentru
fiecare problem[.
Observa\i ]n imagine cum se aranjeaz[ masa
pentru fiecare persoan[ la un restaurant.
Crea\i =i rezolva\i probleme, =tiind c[ ]n sala
mare este servit[ masa pentru 120 de persoane,
iar ]n sala mic[ – pentru 50 de persoane. 1
Concurs
Coopera\i ]n echipe =i crea\i „portretul matematic” al
fiec[rei opera\ii aritmetice, r[spunz`nd la ]ntreb[ri:
– Cum se numesc componentele =i rezultatul opera\iei? œ ™
– Ce se ]nt`mpl[ dac[ una dintre componentele
opera\iei este 0 sau 1?
– Care este opera\ia invers[?
– Cum se efectueaz[ probele opera\iei?
: š
– Ce propriet[\i ale opera\iei mai cunoa=te\i?
C`=tig[ echipa care prezint[ „portretul” cel mai veridic =i mai frumos.
64
a) 5 š 2 647 a) 4 š 5 927
b) 401046 : 8 b) 302 104 : 5
c) 28 š 16 c) 36 š 13
2. Determin[ ordinea efectu[rii opera\iilor =i calculeaz[. 2p
1110 œ (10 000 ™ 100) : 10 1000 000 ™ (100 000 ™ 1000) : 10
3. Scrie num[rul care urmeaz[ ]n =ir. 1p
8, 240, 7 200, . 840 000, 42 000, 2 100, .
4. Creeaz[ =i rezolv[ o problem[ dup[ schem[. 4p
468
468
10 p
1. Completa\i enun\urile problemelor astfel ]nc`t s[ ob\ine\i r[spunsul un milion.
G[si\i mai multe posibilit[\i.
a) La oficiul po=tal din Laplandia so- b) }n sec\ia de ambalaj a fabricii de
sesc zilnic saci a c`te scri- cadouri, Mo=ii Cr[ciuni pun ]n fiecare
sori adresate lui Mo= Cr[ciun. C`te e sac c`te p[pu=i =i ma=inu\e.
scrisori au sosit ]n zile? C`te juc[rii sunt ]n total ]n saci?
2. Descrie\i globul care lipse=te.
? ?
65
MODULUL 5
Frac\ii
Formarea, scrierea =i citirea frac\iilor
Observa\i fiecare desen =i a)
preciza\i:
– ce este ]ntreg;
– ]n c`te p[r\i egale a fost
]mp[r\it ]ntregul; b)
– c`te dintre aceste p[r\i egale
s-au luat ]n fiecare caz.
Una sau mai multe dintre p[r\ile egale ]n care a fost ]mp[r\it ]ntregul
se nume=te frac\ie.
Frac\ia se scrie cu ajutorul a dou[ numere, aranjate unul deasupra celuilalt
=i desp[r\ite printr-o linie orizontal[ – linie de frac\ie.
Num[rul scris sub linia de frac\ ie Num[rul scris deasupra liniei de frac\ie
arat[ ]n c`te p[r\i egale a fost arat[ c`te p[r\i egale sunt luate
]mp[r\ it ]ntregul. ]n considera\ie.
1 num[r[torul 3
2 numitorul 4
unu supra doi trei supra patru

unu pe doi trei pe patru
o doime trei p[trimi
o jum[tate trei sferturi
a) b) c)
Observa\i fiecare desen.
Explica\i formarea frac\iei corespunz[toare
p[r\ii colorate, r[spunz`nd la ]ntreb[ri:
d)
– Ce figur[ geometric[ reprezint[ ]ntregul?
– }n c`te p[r\i egale este ]mp[r\it ]ntregul?
– C`te p[r\i sunt colorate?
Scrie\i, apoi citi\i ]n diferite moduri frac\iile ob\inute. e)
• Scrie\i, citi\i =i explica\i formarea frac\iei cores-
punz[toare p[r\ii necolorate ]n fiecare caz.
66
6 6
1 Construie=te un segment de 6 cm.
}mparte-l ]n 3 p[r\i egale =i marcheaz[ prin culoare una dintre ele.
Scrie =i cite=te frac\ia corespunz[toare:
a) p[r\ii colorate; b) p[r\ii necolorate.
2 O tart[ a fost t[iat[ ]n 6 buc[\i identice. Ana a luat 2, iar Ion – 3 buc[\ i.
a) Scrie ca frac\ie partea din tart[ luat[ de fiecare. Cite=te frac\iile ]n diferite moduri.
b) Reprezint[ tarta printr-un dreptunghi.
Alege culori diferite =i coloreaz[ partea luat[ de fiecare copil.
Scrie =i cite=te frac\ia corespunz[toare p[r\ii necolorate.
3 Observ[ fiecare desen =i precizeaz[:
– cum este reprezentat ]ntregul;
– num[rul p[r\ilor egale ]n care a fost ]mp[r\it ]ntregul;
– num[rul p[r\ilor colorate.
a) b) c) d)
Scrie =i cite=te frac\ia corespunz[toare p[r\ii colorate, apoi frac\ia corespunz[toare

p[r\ii necolorate din fiecare desen.
4 C`te m[rgele sunt ]n fiecare =irag? C`te dintre ele sunt ro=ii?
Scrie =i cite=te frac\ia care corespunde m[rgelelor ro=ii, apoi frac\ia ce corespunde
m[rgelelor verzi din fiecare =irag.
a) c)
b) d)
5 Pe o farfurie erau 7 mere. Dan a luat un m[r, Irina a luat 2 mere, iar Mihai a luat
merele r[mase.
a) Reprezint[ merele prin cercuri, apoi coloreaz[ diferit p[r\ile luate de copii.
b) Scrie ca frac\ie partea luat[ de fiecare copil. Cite=te frac\iile ]n diferite moduri.
6 Observ[ cum a reprezentat N[t[flea\[ frac\ia
3 . Ce gre=eli a comis?
4
a) c)
b) d)
7 Scrie frac\iile cu cifre, apoi cite=te-le altfel.

Explic[ ce indic[ numitorul =i num[r[torul fiec[rei frac\ii.
unu pe zece dou[ treimi trei zecimi cinci =esimi
o jum[tate dou[ noimi trei sferturi patru supra cinci
un sfert doi pe cinci trei pe opt opt pe nou[
67
8 Observ[ desenele =i stabile=te pentru fiecare caz:
– cum este reprezentat ]ntregul;
– care este frac\ia corespunz[toare p[r\ii colorate.
a) b) c)
d) e) f)
g) h) i)
9 Consider`nd ]ntregul un segment de 1 dm, reprezint[ frac\ia:

a) 1 ; b) 2 ; c) 3 .
2 5 10
Reprezenta\i frac\ia
3 , consider`nd ]ntregul:
4
a) un p[trat; b) un dreptunghi; c) un cerc.
11 Scrie ca frac\ie:
a) ce parte dintr-o s[pt[m`n[ constituie: o zi; trei zile; =apte zile;
b) ce parte dintr-un an constituie: o lun[; cinci luni; zece luni;
c) ce parte dintr-un metru constituie: 1 dm, 1 cm;
d) ce parte dintr-un leu constituie: 1 ban; 5 bani; 25 de bani; 50 de bani.
12 a) Scrie cu cifre, apoi ]n cuvinte frac\ia care are:
num[r[torul 1 =i numitorul 3; numitorul 5 =i num[r[torul 3;
num[r[torul 2 =i numitorul 6; numitorul 8 =i num[r[torul 1.
b) Lucra\i ]n perechi!
Realiza\i desene potrivite =i reprezenta\i aceste frac\ii.
Pentru fiecare caz, stabile=te c`te desene mai trebuie s[ realizezi.
Scrie =irurile corespunz[toare de frac\ii.
a) b)
c) d)
68
Adunarea frac\iilor cu acela=i numitor
Observa\i fiecare desen.
Ce parte din ]ntreg este 3 2 5
œ ›
colorat[ cu fiecare culoare? 8 8 8
Ce parte din ]ntreg este 1 2 3 4 2 6
œ › œ › › 1
colorat[ ]n total? 4 4 4 6 6 6
• La adunarea a dou[ sau mai multe frac\ii cu acela=i numitor,

ob\inem o frac\ie care are, =i ea, acela=i numitor.
• Pentru a afla num[r[torul frac\iei-sum[, A\i obse rvat?
adun[m num[r[torii frac\iilor date.
1 Ilustra\i prin desene =i rezolva\i problemele.
a) Ana avea o bucat[ p[trat[ de stof[. b) O livad[ are form[ dreptunghiular[.
2
Ea a folosit 3 din stof[ pentru a coase Pe 1 din teren cresc pruni, pe –
8 9 9
2 4
p[pu=ii o bluz[ =i – pentru o fust[. peri, iar pe – meri. Ce parte din li-
8 9
Ce parte din stof[ a folosit ]n total? vad[ ocup[ ace=ti pomi la un loc?
2 Calcula\i.
1 2 4 1 3 6 1 2 3 3 7 9
a) œ b) œ c) œ d) œ œ e) œ œ
5 5 9 9 10 10 8 8 8 20 20 20
3 2 1 3 5 7 2 4 3 21 37 13
œ œ œ œ œ œ œ
7 7 8 8 17 17 11 11 11 100 100 100
2 5 2 6 1 4 1
a) œ › b) œ › c) œ › d) œ ›1
7 7 7 9 9 9 6 3 3
3 7 3 8 2 5 2
œ › œ › œ › œ ›1
8 8 8 10 10 10 11 5 5
4 Reprezenta\i, consider`nd ]ntregul un segment, =i r[spunde\i la ]ntreb[ri.
a) }n prima zi un camion a parcurs 2 b) }n prima zi Relu a m`ncat 1 din
5 10
1
din drum, iar ]n a doua zi – cu din rezerva de alune. Apoi, ]n fiecare zi
5
drum mai mult. consuma cu 1 din rezerva ini\ial[
10
}n a c`ta zi camionul a ajuns la destina- mai mult dec`t ]n ziua precedent[.
\ie? Ce parte din drum a parcurs ]n
aceste dou[ zile? Pentru c`te zile i-au ajuns alunele?
69
Sc[derea frac\iilor cu acela=i numitor
Pe o farfurie erau 3 dintre cele 7 felii identice ]n
care a fost ]mp[r\it[ o rulad[. Dan a luat o felie din 3 1 2
™ ›
farfurie. Ce parte din rulad[ a r[mas pe farfurie? 7 7 7
Pentru a confec\iona ilustrate, copiii au t[iat ]n

sferturi foi de album. Ana a luat 3 sferturi de foaie 3 2 1
™ ›
=i i-a dat dou[ dintre acestea lui Ion. Ce parte din 4 4 4
foaie i-a r[mas?
5 1
Mama a t[iat un tort ]n 6 p[r\i egale. Copiii au 1™ ›
6 6 sau
5 6 5 1
m`ncat din tort. Ce parte din tort a r[mas? ™ ›
6 6 6 6
• La sc[derea a dou[ frac\ii cu acela=i numitor,
ob\ inem o frac\ie care are, =i ea, acela=i numitor.
• Pentru a afla num[r[torul frac\iei-diferen\[,
A\i obse rvat?
sc[dem num[r[torii frac\iilor date.
1 Calcula\i.
4 1 3 2 4 2 1 5 3 4 3 1
a) ™ b) ™ c) ™ d) œ ™ e) ™ f) 1 ™
5 5 7 7 5 5 8 8 8 4 4 3
7 2 3 3 5 2 6 3 5 7 3 1
™ ™ ™ ™ œ ™ 1™
9 9 4 4 7 7 9 9 9 7 7 6
2 Rezolva\i problemele folosind frac\ii.
7
a) Setil[ a b[ut din mustul din bu- c) Ce parte din drum a parcurs trenul,
10
3
toi. Ce parte din cantitatea ini\ial[ de dac[ i-au r[mas din drum?
5
must a r[mas? 3
d) Pentru un sacou s-au folosit
8
b) Un sfert din elevii unei clase sunt dintr-o bucat[ de stof[, iar pentru
fete. Ce parte din clas[ constituie 2
pantaloni – din aceea=i bucat[. Ce
b[ie\ii? 8
parte din stof[ a r[mas?
3 1 3
a) ™ › 1 b) 1 ™ › 4 c) 1 ™ ›
5 5 4 8
7 1 2 4 • Crea\i exerci\ii
™ › 1™ › 1™ › asem[n[toare.
8 8 3 3 7
6 5
™ › 1™ › 6 1™
2
›
7 10 10 9
70
Adunarea =i sc[derea frac\iilor cu acela=i numitor
1 Scrie adun[rile reprezentate pe desene prin p[r\ile colorate.

a) b) c) d) e) f)
2 Scrie sc[derile reprezentate pe desene prin p[r\ile colorate.

a) b) c) d) e)
3 Rezolv[ problemele folosind frac\ii.

5 3
a) din florile de pe un r[zor sunt c) Doi automobili=ti au luat c`te
6 7
narcise, iar celelalte sunt lalele. Ce din rezerva de benzin[. Ce parte din
rezerv[ a r[mas?
parte din flori constituie lalele?
1
b) Dup[ confec\ionarea unor draperii, d) Un c[l[tor a parcurs din drum cu
2 5
3 autocarul, din drum – cu vaporul, iar
]n v[l[tuc au r[mas din \es[tur[. 5
10
Ce parte din \es[tur[ s-a folosit? restul drumului – cu trenul. Ce parte din
drum a parcurs cu trenul?
4 Descoper[ frac\iile care lipsesc.

2 5 1 2 6 1
a) œ › b) œ ›1 c) ™ › d) œ ›1
7 7 10 11 11 4
3 7 8 2 2 4 1
œ › ™ › ™ › 1™ ›
8 8 9 9 7 7 6
4 5 4 3 2 2
œ ›1 ™ › ™ › 1™ ›
9 6 6 5 5 3
5 Ce gre=eli a comis N[t[flea\[? Cum le po\i corecta?
1
a) Am m`ncat dintr-o tart[. Mi-a r[mas mai pu\in dec`t am m`ncat.
2
3 1 2
b) din fructele din co= sunt mere, sunt pere =i sunt nuci.
5 5 5
1. Scrie frac\ia reprezentat[ a) b) c)

pe fiecare desen prin
partea colorat[ cu verde.
2. Scrie ]n cuvinte frac\iile: a) 3 ; b) 1 ; c) 5 .

4 2 8
3. Calculeaz[.
2 3 1 9 3 1 2 3 1 7 4 6 1 3 3 1
a) œ œ ; ™ ™ ; b) œ ™ ; ™ œ ; c) 1 ™ ™ ; 1™ œ .
7 7 7 10 10 10 6 6 6 9 9 9 8 8 4 4
71
Aflarea unei frac\ii dintr-un num[r
1
1 }n farfurie erau 6 nuci. Radu a luat
3
din ele. C`te nuci a luat Radu?
Rezolvare:
1 din 6 › 6 : 3 › 2
3
R[spuns: 2 nuci.
2
2 Pe platou erau 9 mere. Dana a luat
3
din ele. C`te mere a luat Dana?
Rezolvare:
2 din 9 › 9 : 3 š 2 › 6
3
R[spuns: 6 mere.
3
3 }ntr-o cutie sunt 200 de pixuri. din toate pixurile sunt ro=ii. C`te pixuri ro=ii sunt
5
]n cutie?
Rezolvare:
? p. 3 din 200 › 200 : 5 š 3 › 120
5
200 p. R[spuns: 120 de pixuri.
Pentru a afla c`t reprezint[ o frac\ie dintr-un num[r, proced[m astfel:

• ]ntì ]mp[r\im num[rul la numitorul frac\iei;
• apoi ]nmul\im rezultatul ob\inut cu num[r[torul frac\iei. \ i obA se rv a t?
1 Realiza\i desene potrivite, calcula\i =i explica\i.
1 1 1 1 1
a) din 8 b) din 8 c) din 15 d) din 15 e) din 12
8 4 3 5 6
5 3 2 2 5
din 8 din 8 din 15 din 15 din 12
8 4 3 5 6
2 Figura\i problemele, consider`nd ]ntregul un segment, =i rezolva\i-le.
a) La o =coal[ de muzic[ ]nva\[ 345 de copii. 2 din ace=tia sunt viori=ti. C`\i
5
elevi ai acestei =coli studiaz[ vioara?
b) }ntr-un parc cresc 4 068 de copaci. 4 din to\i copacii sunt tei. C`\i tei sunt?
9
3
c) }ntr-o bibliotec[ sunt 24 352 de c[r\i. din acestea se afl[ ]n sala de lectur[.
8
C`te c[r\i sunt ]n sala de lectur[?
72
1 Scrie folosind frac\ii, apoi calculeaz[:
a) jum[tate din 35 016; c) un sfert din 17 004; e) dou[ cincimi din 2 020;
b) o treime din 100 020; d) trei sferturi din 27 200; f) patru cincimi din 8 800.
2 Formuleaz[ ]ntreb[ri potrivite =i rezolv[ problemele.

2
a) Pentru achitarea facturilor de ]ntre\inere, tata a rezervat din salariul
7
de 5 320 lei.
4
b) Cartea „Morcovea\[” are 162 de pagini. Doina a citit din carte.
9
5
c) O sal[ este ]mpodobit[ cu 192 de baloane: ro=ii =i albe. din toate
8
baloanele sunt ro=ii.
4
d) La o cantin[ s-au adus 273 kg de produse cerealiere. din aceast[ cantitate
7
este orez, iar restul – gri=.
3 Calculeaz[ =i explic[.
2 3 4 4 3 5
a) din 60; din 150; din 280; din 819; din 1 248; din 3 409;
3 5 7 9 8 7
3 5 2 4 5 7
b) din 100; din 504; din 903; din 1 000; din 1104; din 20 000.
4 8 3 5 6 10
4 Rezolv[ problemele cu plan.
a) La un atelier de cherestea s-au adus 38 de bu=teni de brad =i 72 de bu=teni
4
de pin. din to\i bu=tenii au fost t[ia\i ]n sc`nduri. C`\i bu=teni au r[mas?
5
b) La un magazin erau 345 de ma=inu\e =i 256 de p[pu=i. S-au v`ndut 2 din
3
ma=inu\e =i 3 din p[pu=i. C`te juc[rii s-au v`ndut?
4
c) La o cofet[rie erau 4 saci a c`te 40 kg de f[in[. Dup[ prepararea cozonacilor
a r[mas 3 din cantitatea ini\ial[ de f[in[. C`te kilograme de f[in[ s-au folosit?
8
d) La o gheret[ s-au adus 672 kg de legume. 1 din aceast[ cantitate este ceap[,
8
3 sunt cartofi, iar restul sunt morcovi. C`te kilograme de morcovi sunt?
8
e) }ntr-o cutie erau 200 de cubule\e. Ion a luat 3 , iar Doru – 2 din aceste cubule\e.
10 10
Cine a luat mai multe cubule\e? Cu c`t?
5 Descoper[ regula =i deseneaz[ figura care urmeaz[ ]n fiecare =ir.

a) b)
73
Cine seam[n[ culege
1 Scrie =i cite=te frac\iile corespunz[toare p[r\ilor colorate din desene.

Explic[ r[spunz`nd la ]ntreb[ri:
– Cum este reprezentat ]ntregul?
– }n c`te p[r\i egale este ]mp[r\it ]ntregul? Ce indic[ num[rul lor?
– C`te p[r\i sunt colorate? Ce indic[ num[rul lor?
a) b) c) d) e)
2 Calculeaz[. 1 3 4 4 3 2 1 1 5
a) œ œ b) œ ™ c) 1 ™ d) 1 ™ ™
10 10 10 9 9 9 5 8 8
9 5 3 7 4 5 2 3 1
™ ™ ™ œ 1™ 1™ œ
14 14 14 8 8 8 3 4 4

Figureaz[ enun\ul consider`nd ]ntregul un segment.
2
a) Un automobil are de parcurs 2 547 km. }n prima zi a parcurs din aceast[
9
distan\[.
4
b) La o alimentar[ s-au adus 100 kg de biscui\i =i s-au v`ndut din ace=tia.
5
1 3
c) Pe un teren forestier cresc 1 070 de copaci. din ace=tia sunt scoru=i, – tei,
10 10
iar restul sunt stejari.
4 Descoper[ regula =i deseneaz[ figura care urmeaz[ ]n fiecare =ir.

a) b)
c)
5 Completeaz[ cu frac\iile care lipsesc.

1 7 3 1 1 2
a) œ › b) ™› c) 1 ™ › d) œ ›1
9 9 5 5 7 3
3 5 6 2 4 3
œ › ™ › 1™ › œ ›1
8 8 9 9 9 8
1 din a 1 din a 1 din a

6 Lucra\i ]n perechi! a
2 3 4
Completa\i tabelul.
12
12
12
12
74
7 Afl[ c`t constituie:
3 7 3 1
a) din 1 leu; din 100 lei; d) din 1 m; din 1 km;
5 10 10 4
4
b) 1 din 1 an; din 1 s[pt[m`n[; e) 2 din 1 kg; 5 din 1 t;
12 7 5 8
5 3 9 6
c) din 1 or[; din 1 zi; f) din 1 l; din 1 kg.
6 4 9 6
a) La o ferm[ avicol[ sunt 4 560 de p[s[ri. Jum[tate din acestea sunt g[ini.
Num[rul ra\elor constituie un sfert din num[rul g[inilor. Celelalte p[s[ri sunt
g`=te. C`te g`=te sunt?
b) Mama are 42 de ani. V`rsta ei constituie dublul v`rstei lui Mihai, iar v`rsta lui
Mihai – triplul v`rstei lui Dan. C`\i ani are fiecare b[iat?
9 Completeaz[ cu numere potrivite.
4 1 5 3
a) œ › ; ™ › ; b) œ › ; ™ › ;
5 5 5 7 7 7 6 6 8 8
c) œ › 1; œ › 1; d) 1 ™ › ; 1™ › .
4 4 9 9 5 5 7 7
10 Rezolv[ problemele cu plan.
2
a) O ]ntreprindere are 8 960 de angaja\i. din ace=tia sunt b[rba\i. C`te femei
5
lucreaz[ la ]ntreprindere?
5
b) }ntr-o ser[ cresc 1 208 fire de trandafir. din trandafiri sunt ro=ii, iar restul –
8
albi. De care trandafiri sunt mai mul\i, ro=ii sau albi? Cu c`t?
c) La o cantin[ s-au adus 456 l de suc de mere =i 265 l de suc de struguri. }ntr-o
3
zi s-a consumat din tot sucul. C`t suc a r[mas?
7
11 Calculeaz[.
Descrie frac\iile ob\inute folosind terminologia matematic[.
2 1 3 6 1 5 3 1
a) œ b) œ ™ c) ™ œ
5 5 10 10 10 6 6 6
3 2 7 1 5 2 6 7
œ œ ™ œ ™
7 7 8 8 8 10 10 10
2 5 3 2 6 3 1
œ ™ œ 1™ œ
9 9 7 7 7 5 5
12 Scrie ca frac\ie: a) ce parte din 1 leu constituie: 25 bani; 75 bani;
b) ce parte din 1 or[ constituie: 20 min.; 40 min.;
c) ce parte din 1 m constituie: 1 cm; 3 cm; 1 dm; 7 dm;
d) ce parte din 1 t constituie: 1 kg; 39 kg.
75
Descoperi\i numerele care lipsesc.
1 1 1 1
a) din 10 › 5 b) din 100 › 25 c) din ›6 d) din › 20
4 7
1 1 1 1
din 12 › 4 din 200 › 20 din ›9 din › 100
3 8
1 1 1 1
din 49 › 7 din 300 › 60 din › 10 din › 300
8 6
4
a) Pre\ul unui calculator este 9 800 lei. Pre\ul unui televizor constituie din
5
pre\ul calculatorului. O ma=in[ de sp[lat cost[ c`t 3 din pre\ul televizorului.
8
C`t cost[ o ma=in[ de sp[lat?
1
b) }n trei zile au fost planta\i 420 de copaci. }n prima zi s-au plantat din to\i co-
1 3
pacii. }n a doua zi s-au plantat din copacii r[ma=i. C`\i copaci au fost planta\i
2
]n ziua a treia?
c) Un gospodar a cules 270 kg de mere. Pentru prepararea magiunului a folosit
2 din road[, iar pentru prepararea sucului – 3 din road[. Merele r[mase le-a
9 9
pus la p[strare ]n beci. C`te kilograme de mere a pus la p[strare?
15 Calculeaz[ c`t constituie:

9 7 3 4
a) din 1 leu; din 1 leu; din 1 leu; din 1 leu;
100 10 4 5
b) 3 din 1 t; 47 din 1 t; 4 din 1 kg; 3 din 1 t;
1 000 1 000 5 4
7 3 2 3
c) din 1 m; din 1 m; din 1 m; din 1 m;
100 10 5 4
9 1 3 8
d) din 1 dm; din 1 dm; din 1 dm; din 1 dm;
10 2 5 8
7 6 4 3
e) din 1 km; din 1 km; din 1 km; din 1 km.
1 000 10 5 4
Concurs
Scrie\i literele ]n 1 R › 3 din 24
ordinea cresc[toare I › din 327 4
3
a valorilor numerice N › 1 din 102 } › 2 din 108
=i ve\i afla cum U › 1 din 1024 2 9
8
numeau frac\ia | › 2 din 255 { › 5 din 250
str[mo=ii no=tri. H › 1 din 1000 3 5
10
Cine afl[ mai repede? F › 2 din 5 G › 2 din 70
5 2
76
1. Scrie cu cifre, apoi prin cuvinte 2p

frac\ia corespunz[toare p[r\ii colorate din ]ntreg.
a) b) a) b)
2. Consider`nd ]ntregul un segment de 1 dm, reprezint[ frac\ia: 2p
3 7
5 10
3. Calculeaz[. 3p
2 5 3 6 3 2
a) œ ™ a) ™ œ
9 9 9 7 7 7
1 1
b) din 78 b) din 90
6 5
4 5
c) din 287 c) din 318
7 6
4. Rezolv[ problema cu justific[ri. 3p
2 3
Radu avea 36 lei. El a cheltuit din Ana avea 21 lei. I-a r[mas din
9 7
aceast[ sum[. C`\i lei i-au r[mas? aceast[ sum[. C`\i lei a cheltuit?
10 p
1. Miriapodul are 40 de picioare. }ntr-o zi geroas[, el s-a
]nc[l\at cu p`sle =i cu cizme. Num[rul p`slelor a con-
3
stituit din toate ]nc[l\[rile. C`te perechi de p`sle =i
5
c`te perechi de cizme a ]nc[l\at miriapodul?
2. L[bu= =i T[rcu= au ]nfulecat 12 crenvur=ti. C`\i crenvur=ti au revenit

1
fiec[ruia, dac[ T[rcu= a m`ncat din c`t a m`ncat L[bu=?
3
77
MODULUL 6
Elemente de geometrie =i m[sur[ri
Poligoane
O bserv[m =i ne amintim
Cine prezint[:
a) puncte;
b) segmente;
c) linii drepte;
d) linii curbe deschise;
e) linii curbe ]nchise;
f) linii fr`nte deschise;
g) linii fr`nte ]nchise?
Linia fr`nt[ ]nchis[ care nu se autointersecteaz[
(nu se ]ntretaie pe sine ]ns[=i) se nume=te poligon. Re \ i ne\ i !
1 Care dintre urm[toarele figuri geometrice sunt poligoane? Argumenta\i.
4
1 2 3 5 6
• Ce culoare au laturile poligoanelor? Dar v`rfurile poligoanelor?

Ce figuri geometrice reprezint[?
2 Poligoanele poart[ denumiri specifice, ]n func\ie de num[rul laturilor =i al v`rfurilor.
Observa\i desenele. C`te laturi =i c`te v`rfuri au poligoanele din fiecare grup?
TRIUNGHIURI PATRULATERE PENTAGOANE HEXAGOANE
3 Descoperi\i poligoane ]n
lumea ]nconjur[toare.
78
78
1 Recunoa=te poligoane printre figurile din imagine.
c g
a e
i k
b h j
d f
Forma\i grupuri de poligoane:
• triunghiuri • patrulatere • pentagoane • hexagoane
3 v`rfuri 4 v`rfuri 5 v`rfuri 6 v`rfuri
3 laturi 4 laturi 5 laturi 6 laturi
a e g i
c m
d k
j
f h
b l n
• }n ce grup a\i plasat p[tratele, dreptunghiurile?

• Ce rela\ie exist[ ]ntre num[rul v`rfurilor =i num[rul laturilor unui poligon?
3 Precizeaz[ care dintre figurile geometrice de mai jos:
a) sunt cercuri; c) au cel pu\in 4 v`rfuri; e) nu au v`rfuri;
b) sunt p[trate; d) nu sunt poligoane; f) au cel mult 4 v`rfuri.
3 5 9
1 7
6 10
2 4 8
4 Ce figuri geometrice observi ]n

fiecare desen? C`te sunt?
• Creeaz[ un model propriu de zmeu
folosind figuri geometrice.
5 Atelier geometric. Lucra\i ]n perechi!
a) Construi\i un triunghi. Trasa\i o linie dreapt[ astfel ]nc`t s[ ob\ine\i 3 triun-
ghiuri.
b) Construi\i un p[trat. Trasa\i dou[ linii drepte astfel ]nc`t s[ ob\ine\i 5 p[trate.
c) Construi\i un dreptunghi. Trasa\i dou[ linii drepte astfel ]nc`t s[ ob\ine\i 8 tri-
unghiuri.
79
Perimetrul poligonului
O bserv[m =i cercet[m
1 Calul Roibu plimb[ copiii cu =areta
m 50 m 60
pe un traseu de forma poligonului din 40 m
desen. Observa\i desenul =i calcula\i
30 m
lungimea traseului.
70 m
Re \ i ne\ i !
Suma lungimilor laturilor unui poligon se 110 m
nume=te perimetrul poligonului (P).
2 Calcula\i perimetrul fiec[rui poligon.

50 cm
950 m
2
1m
450 m
m
1m
m
2
1 2 3
0
20
1 200 m 2
120 cm m m
2
Perimetrul c[ruia dintre aceste poligoane poate constitui:

a) lungimea gardului care ]mprejmuie=te un teren agricol;
b) lungimea dantelei cusute pe marginile unei basmale;
c) lungimea bordurii unui strat cu flori?
3 Calcula\i perimetrul fiec[rui poligon, apoi rezolva\i problemele.

48 m
m
60 m 22 250 cm
cm cm
50
39 m
46 m
cm
50
2 3
1
30 m
cm
m
50
250 cm 50
27
54 m 42 m
a) O livad[ are forma patrulaterului din desen. Livada este ]nconjurat[ cu un gard
de s`rm[ fixat[ pe st`lpi situa\i la 3 m unul de altul. C`\i st`lpi sunt?
b) Curtea unei =coli are forma pentagonului din desen. C`te sc`nduri sunt nece-
sare pentru a ]ngr[di terenul, dac[ pentru fiecare metru se folosesc 4 sc`nduri?
c) O fa\[ de mas[ are forma hexagonului din desen. C`t cost[ dantela cusut[ pe
margini, dac[ 1 m de dantel[ cost[ 20 lei?
4 Atelier geometric. Lucra\i ]n echipe!

Descoperi\i poligoane ]n mediul ]nconjur[tor. Alege\i instrumente potrivite =i
m[sura\i lungimile laturilor.
Reprezenta\i schematic aceste poligoane, apoi calcula\i perimetrul lor.
}n ce scop practic ar putea fi folosite rezultatele ob\inute?
80
Unit[\i de m[sur[ pentru lungime
lat scurt
C e =tim? Ce afl[m? lung
Forma\i perechi de scund

]nalt ]ngust
cuvinte cu sens opus.
Aceste cuvinte caracterizeaz[ m[rimea numit[ lungime.

A\i obse rvat?
• Da\i exemple de obiecte care pot fi descrise cu ajutorul acestor cuvinte.
Victor =i Dana au f[cut c`te 10 pa=i ]n aceea=i direc\ie. Dar distan\a parcurs[ de
Victor este mai mare dec`t distan\a parcurs[ de Dana. De ce?
Pentru ca la m[surarea unei lungimi s[ nu se ob\in[ rezultate diferite, s-a convenit
s[ se foloseasc[ unit[\i standard.
Unitatea principal[ pentru m[surarea lungimilor este metrul.
Milimetrul Centimetrul Decimetrul Metrul Kilometrul

1 1 1
1 mm › m 1 cm › m 1 dm › m 1m 1 km › 1 000 m
1 000 100 10
• Observa\i pe rigl[ lungimea de: 1 mm, 1 cm, 1 dm.
• Calcula\i c`\i milimetri sunt ]n: 1 cm, 1 dm, 1 m.
}n limba latin[:
• mili ]nseamn[ a mia parte; • kilo ]nseamn[ de o mie de ori mai mare.
• centi ]nseamn[ a suta parte;
• deci ]nseamn[ a zecea parte;
Vr e \i
s[ =ti\i m
a mult i ?
1 Alege\i rezultatul potrivit al m[sur[rii =i
descrie\i fiecare imagine printr-o propozi\ie.
2 dm 2 mm 1m 1 km 50 cm 50 mm 140 mm 140 cm
2 Completa\i cu numerele care lipsesc.

a) 1 cm › mm c) 1 m › dm › cm › mm
b) 1 dm › cm › mm d) 1 km › m› dm › cm › mm
81
1 Compar[: 5 dm 5 cm; 7 cm 7 km; 3 mm 3 m; 4 dm 4 mm.
2 „Adev[rat” sau „fals”? a) 1 mm este cu o mie mai mic dec`t 1 m.
b) 1 m constituie o miime din 1 km.
A F c) 1 m este de o sut[ de ori mai mare dec`t 1 cm.
d) 1 km cuprinde 1 000 000 mm.
3 Efectueaz[, apoi compune =i rezolv[ exerci\ii asem[n[toare.
a) 240 mm › cm b) 720 cm › dm c) 350 m › dm d) 4000 m › km
240 cm › mm 720 dm › cm 450 dm › m 840 km › m
4 Transform[ ]n alte unit[\i de 5 G[se=te =i corecteaz[ gre=elile
m[sur[ potrivite. lui N[t[flea\[.
a) 80 mm, 500 mm, 3 000 mm; 12 cm › 1 m 2 cm
b) 70 cm, 900 cm, 5 000 cm; 36 dm › 3 m 6 cm
c) 50 dm, 600 dm, 2 000 dm; 7 200 m › 7 m 2 dm
d) 90 dm, 800 m, 6 000 m. 85500 mm › 85 km 5 m
6 Dintr-o panglic[ cu lungimea de 2 m s-au t[iat 10 cm, apoi ]nc[ 30 mm. Ce lun-
gime are panglica r[mas[?
• Scrie rezolvarea printr-un exerci\iu: a) f[r[ paranteze; b) cu paranteze.
7 Calculeaz[ perimetrul fiec[rui poligon ]n unit[\i de m[sur[ potrivite.
16 m 10 km
14 c
80
m
m
0
10 00
9 000
cm
m 1 2 3
13 m
0
13
0
cm
2 dm 3
m
100 dm 15 km
• Ce poate avea forma patrulaterului din desen?

8 Lucra\i ]n echipe! Crea\i =i rezolva\i probleme folosind informa\ia dat[.
a) O l[cust[ poate s[ri o distan\[ de 20 de ori mai mare dec`t
lungimea corpului s[u. Lungimea medie a corpului unei
l[custe este de 35 mm.
b) Cobra regal[ poate sta vertical cam cu o treime din lun-
gimea sa. Lungimea medie a cobrei regale este de circa
4 metri =i jum[tate.
Concurs
Calcula\i =i ve\i exprima ]n centimetri 1 funie › 3 š 909 ™ 51 cm
unele unit[\i de m[sur[ pentru lungime,
folosite de str[mo=ii no=tri. 1 st`njen › (976 œ 808) : 8 cm
Cine nume=te mai repede aceste unit[\i
1 pr[jin[ › 446 š 9 : 6 cm
]n ordinea cresc[toare a lungimii?
82
9 a) C`\i centimetri formeaz[: 7 m; 12 m; 1 km; 2 km?
b) C`\i metri constituie: 40 km; 52 km; 5 km 36 m; 8 km 219 m?
c) C`\i kilometri con\in: 8 000 m; 52 000 m; 51 640 m; 625 880 m?
10 F[t-Frumos s-a pornit spre castelul Zmeului, la 300 km dep[rtare. Dup[ ce a
parcurs 100 000 m, a f[cut un popas pe malul unui lac. I-au r[mas mai mul\i sau
mai pu\ini kilometri dec`t a parcurs? Cu c`t? De c`te ori?
11 Compar[. 5 m 7 cm 7 dm 5 cm 4 000 m 4 km 400 m
3 m 10 cm 310 cm 7 km 85 m 7 850 m
2 m 10 dm 210 cm 3 254 m 3 km 2 m 5 dm 4 cm
12 Pe ambele p[r\i ale unui pod cu lungimea de jum[tate de kilometru au fost insta-
late balustrade. Un muncitor vopse=te zilnic 100 m de balustrad[.
}n c`te zile va termina vopsitul?
Ce unit[\i de m[sur[ pentru lungime pot fi ascunse de figurile geometrice?
G[si\i toate posibilit[\ile.
a) 1 › 10 b) 1 › 100 c) 1 › 1 000
1 1 1
1 › 1 › 1 ›
10 100 1000
14 Pe o hart[ este indicat[ scara 1: 800 000. Aceasta ]nseamn[ c[ 1 cm de pe hart[
corespunde ]n realitate cu 800 000 cm.
Alexandru a m[surat cu rigla pe hart[ distan\a dintre dou[ ora=e =i a ob\ inut
16 cm. C`\i kilometri sunt ]n realitate ]ntre aceste ora=e?
• Ce distan\[ este pe hart[ ]ntre dou[ ora=e aflate ]n realitate la o dep[rtare de
400 km unul de altul?
Crea\i =i rezolva\i o problem[ dup[ schem[.
145 km
Orhe
Orheii Chi=
Chi=in
=in[u
[u H`nc
H` nce=
ce=
=ti Leov
Leova
o a
80 km
100 km
• Colecta\i date despre distan\ele dintre alte localit[\i =i realiza\i o schem[

asem[n[toare. Crea\i =i rezolva\i o problem[ dup[ schema ob\inut[.
Efectueaz[ transform[rile.
a) 300 m › dm b) 9 000 cm › m c) 5 km 8 m › m
300 m › cm 9 000 mm › cm 7 cm 4 mm › mm
300 m › mm 9 000 mm › m 2 m 3 dm 6 cm › cm
83
Perimetrul p[tratului
E xplor[m =i descoperim
Observa\i p[tratele =i completa\i propozi\iile.
• P[tratul are ... v`rfuri =i ... laturi, deci este un ... .

• Toate laturile p[tratului au lungimi ... .
Afla\i perimetrul unui p[trat cu latura de 3 cm.

a › 3 cm
Rezolv[m prin exerci\iu: Descoperim formula:
3 cm œ 3 cm œ 3 cm œ 3 cm › 12 cm aœaœaœa›P
• Observ`nd c[ am adunat de 4 ori lungimea laturii, ob\inem:

4 š 3 cm › 12 cm 4ša›P
R[spuns: 12 cm.
Re \ i ne\ i !
Pentru a calcula perimetrul unui p[trat, P ›4ša
]nmul\im cu 4 lungimea laturii p[tratului.
1 Calcula\i perimetrul unui p[trat cu latura de:
a) 34 cm; b) 12 dm; c) 52 m; d) 17 km.
• Exprima\i rezultatele ]n diferite unit[\i de m[sur[ pentru lungime.
2 Afla\i lungimea laturii unui p[trat,

dac[ perimetrul lui este:
A\i obse rvat?
Pentru a afla lungimea laturii unui p[trat,
a) 36 cm; c) 408 m; ]mp[r\im perimetrul p[tratului la 4.
b) 160 dm; d) 1 km.
a ›P :4
3 Completa\i tabelul.
Latura p[tratului 15 cm 67 dm 379 m
Perimetrul p[tratului 92 cm 508 dm 2 756 m
• Alc[tui\i =i completa\i un tabel asem[n[tor. Folosi\i diferite unit[\i de m[sur[
pentru lungime.
84
a) 13 š (2 056 ™ 924) œ 596 c) 25 š 37 ™ 30 š 18
b) (12 700 ™ 3 560) : 20 œ 1558 d) (13 620 ™ 6110 œ 2 005) : 5
2 Afl[ lungimea dantelei aplicate pe marginile unei fe\e de mas[ de forma unui
p[trat cu latura de 125 cm. Exprim[ r[spunsul ]n metri.
3 Podeaua unei camere are forma unui p[trat cu latura de 4 m. Pe conturul podelei
se aplic[ plint[. C`\i metri de plint[ sunt necesari, dac[ l[\imea u=ii este de 2 m?
4 Un lot de form[ p[trat[ este ]mprejmuit cu un gard format din trei r`nduri de s`r-
m[. Lungimea total[ a s`rmei este de 24 km. Afl[ lungimea laturii acestui p[trat.
• C`\i st`lpi, fixa\i la fiecare 10 m, sus\in gardul?
5 Calculeaz[ ]n lan\, apoi cite=te calculele folosind terminologia matematic[.

™ 541 œ 9 080 :4 œ 10 057
a) 613
œ 342 652 : 20 ™ 7 084 š 10
b) 534 228
• Scrie calculele din fiecare lan\ printr-un exerci\iu. Aten\ie la paranteze!
6 Un triunghi are o latur[ de 15 cm, alta de 8 cm =i perimetrul de 32 cm. Ce lungime
are cea de-a treia latur[?
7 Un patrulater are 3 laturi cu lungimea de 8 cm, iar perimetrul lui este 32 cm. Ce
lungime are cea de-a patra latur[? Ce form[ poate avea acest patrulater?
8 Construie=te un p[trat cu perimetrul:
a) 8 cm; b) 16 cm; c) 1 dm 2 cm; d) 2 dm.
Construi\i un p[trat cu latura de 1 cm.
a) Construi\i un alt p[trat cu latura de b) Construi\i un alt p[trat cu la-
2 ori mai lung[. Compara\i perimetrele tura cu 2 cm mai lung[. Compara\i
p[tratelor r[spunz`nd la ]ntrebarea: „De perimetrele p[tratelor r[spunz`nd
c`te ori?”. la ]ntrebarea: „Cu c`t?”.
Ce poate avea forma unui p[trat cu latura de: a) 2 dm; b) 3 m; c) 2 km?
o batist[ un covor o livad[

un parc podeaua unei
un brù s[li de clas[
Ce putem afla, ]n fiecare caz, calcul`nd perimetrul p[tratului?
Folosind informa\ia ob\inut[, crea\i =i rezolva\i probleme ]n care s[ figureze pe-
rimetrul p[tratului.
85
Perimetrul dreptunghiului
E xplor[m =i descoperim
Observa\i dreptunghiurile =i completa\i propozi\iile.
• Dreptunghiul are ... v`rfuri =i ... laturi, deci este un ... .
l › 3 cm
• Laturile opuse ale dreptunghiului au lungimi ... .
Afla\i perimetrul unui dreptunghi

cu lungimea de 4 cm =i l[\imea de 3 cm. L › 4 cm
Rezolv[m prin exerci\iu: Descoperim formula:
4 cm œ 3 cm œ 4 cm œ 3 cm › 14 cm LœlœLœl›P
• Observ`nd c[ am adunat de 2 ori suma lungimii =i l[\imii, ob\inem:
2 š (4 cm œ 3 cm) › 14 cm 2 š (L œ l ) › P
• Folosind regula ]nmul\irii unui num[r cu o sum[, ob\inem o alt[ scriere:

2 š 4 cm œ 2 š 3 cm › 14 cm 2šLœ2šl›P
R[spuns: 14 cm.
Re \ i ne\ i !
Pentru a calcula perimetrul unui dreptunghi, putem proceda ]n dou[ moduri:
• dubl[m suma • adun[m dublul lungimii
lungimii =i l[\imii. cu dublul l[\imii.
P › 2 š (L œ l ) P ›2šLœ2šl
1 Calcula\i ]n dou[ moduri perimetrul dreptunghiului care are:
a) lungimea de 9 cm =i l[\imea de 6 cm;
b) l[\imea de 14 cm, iar lungimea cu 8 cm mai mare;
c) lungimea de 6 dm, iar l[\imea de 5 ori mai mic[.
2 Completa\i tabelul.
Lungimea dreptunghiului 23 cm 12 dm 5 dm 6 cm 1 m 4 dm
L[\imea dreptunghiului 15 cm 8 dm 2 dm 4 cm 1 m 4 cm
Perimetrul dreptunghiului
86
1 Calculeaz[:
a) 20 š (4 056 œ 2 044); b) (32 000 ™ 4 600) : 100; c) 20 š 160 š 50; d) 4 848 : (6 œ 2).
2 Construie=te pe re\eaua de p[tr[\ele a caietului un dreptunghi:
a) cu lungimea de 4 cm, iar l[\imea cu 2 cm mai mic[;
b) cu l[\imea de 3 cm, iar lungimea de 2 ori mai mare;
c) cu lungimea de 4 cm, cu 1 cm mai mare dec`t l[\imea.
Calculeaz[ perimetrul fiec[rui dreptunghi.
Exprim[ rezultatele ob\inute ]n decimetri =i centimetri.
a) }ntr-o zi, la un magazin s-au v`ndut b) Mierea este repartizat[ ]n mod
160 de pachete cu =erve\ele, iar ]n a doua egal ]n borcane. }n 16 borcane este
zi – 140 de pachete de acela=i fel. }n aceste cu 24 kg de miere mai pu\in dec`t
pachete erau ]n total 4 800 de =erve\ele. ]n 24 de borcane. C`t[ miere este
C`te =erve\ele erau ]n fiecare pachet? ]ntr-un borcan?
• Modific[ problema conform exerci\iului de rezolvare:
480 : (160 ™ 140) › . 120 kg : (16 œ 24) › .
4 Afl[ lungimea laturii unui p[trat care are acela=i perimetru ca =i un dreptunghi:
a) cu lungimea de 34 cm =i l[\imea de 26 cm;
b) cu l[\imea de 42 cm, iar lungimea cu 16 cm mai mare;
c) cu lungimea de 60 cm, de 3 ori mai mare dec`t l[\imea;
d) cu l[\imea de 2 dm, de 5 ori mai mic[ dec`t lungimea.
Ce poate avea forma unui dreptunghi cu dimensiunile:
a) 8 dm =i 3 dm; b) 3 m =
=i 4 m; c) 150 m =
=i 100 m?
un prosop tavanul unei camere
un teren de sport
o gr[din[ de zarzavat un pled
Ce putem afla, ]n fiecare caz, calcul`nd perimetrul dreptunghiului?

lungimea unui lungimea total[ a unui lungimea unei
gard brù de ghips panglici
Folosind informa\ia ob\inut[, crea\i =i rezolva\i probleme ]n care s[ figureze pe-
rimetrul dreptunghiului.
a) Construi\i un dreptunghi care are lungimea egal[ cu l[\imea. Ce figur[
geometric[ a\i ob\inut?
b) Completa\i plas`nd cuvintele
„p[trat”, „dreptunghi” astfel ]nc`t Orice este, ]n acela=i timp, =i ,
s[ ob\ine\i o propozi\ie adev[rat[. dar nu orice este =i .
Argumenta\i.
87
Rezolvare de exerci\ii =i probleme
1 Lungimea rùlui Nistru este 1 350 km. Nistrul este cu 850 000 m mai scurt dec`t
rùl Nipru (din Ucraina). Ce lungime are Niprul?
• Creeaz[ o problem[ asem[n[toare, =tiind c[ lungimea rùlui Volga (din Rusia)
este de 3 530 km, iar lungimea rùlui Nil (din Africa) este 6 670 km.
2 Observ[ dimensiunile dreptunghiurilor =i calculeaz[:
a) suma lungimii =i l[\imii fiec[rui dreptunghi;
b) semiperimetrul fiec[rui dreptunghi (jum[tate din
L › 4 cm
l › 4 cm
perimetru).
A i obse rv a t?
Suma lungimii =i l[\imii unui dreptunghi
L › 5 cm l › 3 cm este egal[ cu semiperimetrul dreptunghiului.
1
din P › L œ l
2
3 Rezolv[ problemele folosind informa\ia din rubrica „Ai observat?”.

a) Perimetrul unui dreptunghi este 20 cm. Afl[ l[\imea dreptunghiului, dac[
lungimea lui este de 8 cm.
b) Perimetrul unui dreptunghi este 64 cm. Afl[ lungimea dreptunghiului, dac[
l[\imea lui este de 1 dm.
4 Completeaz[ tabelul.
Lungimea
8 cm 35 m 7 cm 28 cm
dreptunghiului
L[\imea
5 cm 27 m 3 cm 12 m
dreptunghiului
Perimetrul
18 cm 54 m 2 dm 1m
dreptunghiului
Ce dimensiuni poate avea un dreptunghi cu perimetrul:
a) 1 dm; b) 1 m; c) 10 m; d) 1 km?
6 Completeaz[:
a) cu unit[\ile de m[sur[ care lipsesc
š 10 š 100 š 1000
1 mm 1? 1? 1?
: 10 : 100 : 1000
b) cu opera\iile aritmetice care lipsesc
1 mm 1 cm 1 dm 1m 1 km
7 Un dic\ionar are grosimea de 6 cm, l[\imea – cu 12 cm mai mare dec`t grosimea,

iar lungimea – cu 1 dm mai mare dec`t l[\imea. Exprim[ ]n centimetri lungimea
dic\ionarului.
88
8 Efectueaz[ opera\iile.
a) 2 m 3 cm œ 6 m 7 cm b) 5 m 8 dm ™ 42 dm c) 3 m œ 5 cm ™ 2 dm
3 m 14 cm œ 9 m 7 cm 35 dm ™ 85 cm 8 km œ 300 m œ 20 m
3 dm 4 cm œ 7 m 6 cm 5 km ™ 400 m 60 cm œ 4 dm ™ 30 cm
9 Trei fermieri vor s[ ]mprejmuiasc[ loturile lor de form[ dreptunghiular[ cu garduri

de s`rm[. Loturile au respectiv dimensiunile: 2 km =i 1200 m; 2000 m =i 200 m;
3 km =i 1 km. C`\i metri de s`rm[ se vor folosi pentru fiecare lot?
Pentru care lot se va folosi mai mult[ s`rm[?
C`te patrulatere observa\i ]n fiecare desen?
a) b) c)
• }n care desen observa\i =i triunghiuri? Num[ra\i-le.

• Realiza\i alte desene schematice =i propune\i colegilor s[ observe poligoane:
triunghiuri; patrulatere.
11 Construie=te un p[trat cu perimetrul: a) 1 dm 2 cm; b) 2 dm; c) 2 dm 8 cm.
12 Construie=te un dreptunghi:
a) cu perimetrul de 14 cm =i lungimea de 5 cm;
b) cu perimetrul de 10 cm =i l[\imea de 2 cm.
Latura
17 cm 1 dm 3 cm 1 km 100 m
p[tratului
Perimetrul
300 cm 6 dm 3 km
p[tratului
Lungimea L[\imea Perimetrul

dreptunghiului dreptunghiului dreptunghiului
34 cm 26 cm
150 m 400 m
200 m 1 km
Afl[ perimetrul:
a) unui p[trat cu latura de 28 cm;
b) unui dreptunghi cu lungimea de 86 cm =i l[\imea de 43 cm.
Exprim[ r[spunsurile ob\inute sub forma: m dm cm.
89
Corpuri geometrice
C e =tim? Ce afl[m?
Formele geometrice plane se numesc figuri geometrice.
Formele geometrice spa\iale se numesc corpuri geometrice.
Recunoa=te\i figuri =i corpuri geometrice ]n imaginile de mai jos.
Cerc Sfer[
Cilindru Con
P[trat Cub
Dreptunghi Cuboid
(Paralelipiped dreptunghic)
• Ce figur[ geometric[ nu are nici v`rfuri, nici laturi?
• Ce corp geometric are: a) toate fe\ele de form[ p[trat[;
b) cel pu\in 4 fe\e de form[ dreptunghiular[?
• Ce corpuri geometrice: a) nu au v`rfuri; b) nu au muchii; c) nu au fe\e;
d) au c`te 8 v`rfuri, 12 muchii =i 6 fe\e?
90
E xplor[m, model[m =i calcul[m
1 Recunoa=te forma fiec[rui obiect.
• Care dintre aceste obiecte poate fi rostogolit?

• Imagineaz[-\i c[ ape=i aceste obiecte pe nisip umed, iar apoi le ridici.
Ce forme pot avea urmele r[mase?
2 Atelier geometric. Lucra\i ]n echipe! 7 cm
5 cm
a) Explica\i cum a fost t[iat[ o cutie goal[ de
suc de forma unui cuboid astfel ]nc`t s-a ob- 7 cm
\inut figura din desen.
Aceast[ figur[ reprezint[ o desf[=urare a
15 cm
unui cuboid. Descrie\i-o.
b) Reproduce\i desf[=urarea pe o foaie de
carton, respect`nd dimensiunile indicate,
5 cm 5 cm
apoi decupa\i-o. Plia\i desf[=urarea dup[ li-
niile de culoare ro=ie =i modela\i un cuboid,
folosind benzi adezive.
c) Demonstra\i pe model v`rfurile, muchiile, fe\ele cuboidului.
3 Nume=te =i deseneaz[ forme geometrice c[rora li se potrive=te descrierea:
a) nu are niciun v`rf; b) are doar un v`rf; c) are 8 v`rfuri.
• Completeaz[ descrierea fiec[rei forme desenate.
Observa\i desenele =i calcula\i perimetrul fiec[rei fe\e.
a) b) c)
2 cm
3 cm
6 cm
cm cm
2 cm 2 4 cm 2
cm
Compara\i rezultatele ob\inute. Ce observa\i? 3 cm 3
• C`te fe\e de form[ dreptunghiular[ poate avea un cuboid?
5 O fa\[ a unui cub are perimetrul de 1 m. Ce lungime are muchia cubului?
O
J C
Descrie\i construc\ia care urmeaz[.
? ?
91
Unit[\i de m[sur[ pentru mas[
C e =tim? Ce afl[m?
Observa\i imaginile. Compara\i masele fructelor.
A \i obse rv a t?
La compararea maselor
unor corpuri folosim cu-
vintele u=or, greu.
Observa\i balan\ele. Pute\i spune care fruct este mai greu? De ce?
Pentru a putea compara masele obiectelor, s-a convenit s[ se foloseasc[

unit[\i standard.
Unitatea principal[ pentru m[surarea maselor este kilogramul.
Gramul Kilogramul Tona

1
1g› kg 1 kg 1 t › 1 000 kg
1 000
• Da\i exemple de situa\ii din via\[, ]n care este comod s[ m[sur[m mase utiliz`nd
fiecare dintre aceste unit[\i.
1 Alege\i unitatea cea mai potrivit[ de
m[sur[ =i estima\i masa fiec[rui obiect.
• Exprima\i fiecare mas[ ]n alte unit[\i de m[sur[ potrivite.
2 Completa\i cu numerele a) 1 t › kg › g;
care lipsesc.
1 1 1
b) 1 g › kg, 1 kg › t, 1 g › t.
3 Observa\i masele etalon din imagini.

Explica\i cum le putem folosi pentru a c`nt[ri: 50 g
20 g 5g
a) 800 g de orez;
b) 350 g de unt; 200 g
c) 160 g de f[in[;
500 g 10 g
d) 90 g de zah[r. 100 g 2g
1g
92
1 Transform[ ]n alte unit[\i de m[sur[ potrivite. 2 G[se=te =i corecteaz[
a) 4 t, 6 t, 12 t, 30 t; gre=elile lui N[t[flea\[.
b) 300 kg, 800 kg, 6 000 kg, 83 000 kg, 4 500 kg; 105 kg › 1 t 5 kg
c) 2 000 g, 36000 g, 900000 g, 1000000 g. 8 500 g › 85 kg
3 Formuleaz[ ]ntreb[ri potrivite =i rezolv[ problemele. balen[
a) Leul-de-mare c`nt[re=te 1 t, de 200 de ori mai
mult dec`t un pinguin =i cu 22 000 kg mai pu\in dec`t
o balen[.
• Nume=te aceste animale ]n ordinea cresc[toare
a maselor. pinguin
colibri leu-de-mare
stru\
b) Pas[rea kiwi c`nt[re=te 2 kg, de 1 000 de ori
mai mult dec`t pas[rea colibri =i cu 148 kg mai
pu\ in dec`t stru\ul.
• Nume=te aceste p[s[ri ]n ordinea
descresc[toare a maselor.
kiwi
4 }n fiecare cutie sunt c`te 50 de plicule\e a c`te 2 g de ceai.
}n c`te cutii este ambalat 1 kg de ceai? C`t ceai este ambalat ]n 100 de cutii?
5 Compar[:
a) un kilogram de pene de g`sc[ cu un kilogram de carne de g`sc[;
b) o ton[ de semin\e cu un kilogram de cartofi;
c) un gram de fier cu un kilogram de vat[.
6 }n incinta Kremlinului din Moscova sunt expuse
clopotul-\ar =i tunul-\ar, cu masa total[ de 241 t.
Afl[ masa fiec[rui obiect uria=, dac[ clopotul-
\ar este cu 163 t mai greu dec`t tunul-\ar.
Crea\i =i rezolva\i probleme folosind
informa\ia dat[.
Cu milioane de ani ]n urm[, P[m`ntul era locuit de dinozauri – ni=te =op`rle
]nfrico=[toare de m[rimi diferite. Savan\ii au reconstituit aspectul exterior =i au
estimat masele unor specii de dinozauri.
diplodocus stegosaurus velociraptor
50 t 4 500 kg 15 kg
93
Unit[\i de m[sur[ pentru capacitate
C e =tim? Ce afl[m? V [ amin ti\i?

Capacitatea unui vas este
Pentru ce pot fi folosite vasele din imagini?
m[rimea care exprim[
cantitatea de lichid
ce ]ncape ]n acest vas.
Sorin =i Diana au turnat c`te 5 ce=ti de lapte ]n urcioa-

re identice. De ce urciorul Dianei este mai plin dec`t
urciorul lui Sorin?
Pentru ca la m[surarea capacit[\ii unui vas s[ nu se ob\in[ rezultate diferite,
s-a decis, la fel ca ]n cazul m[sur[rii lungimii =i a masei, s[ se foloseasc[
unit[\i standard.
Unitatea principal[ pentru m[surarea capacit[\ii este litrul (l ).
V r e \i
s[ =ti\i m
ai mult ?
Leg[tura dintre unit[\ile standard pentru m[surarea
capacit[\ii, masei =i lungimii:
• masa unui litru de ap[ • un cub cu muchia de un deci-
este de un kilogram; metru are capacitatea de un litru.
Concurs
Calcula\i valoarea numeric[ a fiec[rei litere =i decodifica\i denumirile unor unit[\i
de m[sur[ pentru capacitate, folosite de str[mo=ii no=tri.
D › 1 din 33 480 B › 9 š 334 V › 8 000 ™ 1 534
30
R › 589 œ 2 027 E › 2 š 805 A › 2 354 œ 3 756
I › 17 š 80 O › 8 160 : 4 M › 1 din 4 264

4
{ › 320 š 7 T › 10 000 : 200
2
C › 2 004 : 6 L › din 7 070
7
1116 2 616 6110 1 066 6466 6110 1116 2 616 2240 2040 334 2 240
2020 1360 50 2 616 2 240 3006 6110 2 020 1610 2 616 334 2 240
94
1 Scrie =i cite=te numerele formate din:
a) 5 zeci de mii, 2 sute =i 6 zeci; d) 5 unit[\i, 2 sute de mii =i 6 zeci de mii;
b) 5 mii, 2 zeci =i 6 unit[\i; e) 5 zeci, 2 unit[\i =i 6 sute de mii;
c) 5 sute de mii, 2 mii =i 6 sute; f) 5 mii, 2 zeci =i 6 zeci de mii.
• }n fiecare caz, precizeaz[ ordinul la care ai scris cifra 0.
• Din ce clas[ fac parte aceste numere?
• Ordoneaz[ cresc[tor aceste numere.
2 50 l de lapte se toarn[ ]n sticle de 2 l. C`te sticle se vor umple?
• Modific[ una dintre datele problemei pentru ca r[spunsul s[ fie 20 de sticle.
3 Probleme din produc\ie
a) Din 150 kg de struguri se ob\ in 100 l de vin. Din c`te kilograme de struguri se
vor ob\ ine 1 000 l de vin?
• Ce cantitate de vin se ob\ ine din 30 kg de struguri?
b) Dintr-un litru de lapte se ob\in 250 g de br`nz[. C`te kilograme de br`nz[ se
ob\in din 24 l de lapte?
c) Pentru a ob\ine 1 kg de fructe uscate, sunt necesare 4 250 g de fructe proas-
pete. Din ce cantitate de fructe proaspete se vor ob\ine 15 kg de fructe uscate?
4 Descoper[ regula =i scrie urm[toarele dou[ numere din fiecare =ir.
a) 505, 2 020, 8 080; b) 505, 1010, 1515;
c) 4 400, 2 200, 1100; d) 4 400, 4 040, 3 680.
a) La o rafin[rie s-au ]nc[rcat ]n prima zi 23 de cisterne cu benzin[, iar ]n a doua
zi – 27 de cisterne de aceea=i capacitate. Afl[ capacitatea unei cisterne, dac[
s-au ]nc[rcat ]n total 300 000 l de benzin[.
• Ce cantitate de benzin[ s-a ]nc[rcat ]n fiecare zi?
b) }n 17 ghirlande sunt cu 164 mai pu\ine becule\e dec`t ]n 21 de ghirlande de
acela=i fel. C`te becule\e sunt ]n fiecare ghirland[?
a) b)
Fl[m`nzil[
125 l 33 l
27 l
Setil[
c) d)
I num[r
II num[r 1
2 3 030
III num[r
1 km IV num[r 3
95
Unit[\i monetare
N e amintim =i generaliz[m 1 leu › 100 bani

Valoarea m[rfii se exprim[ ]n unit[\i monetare.
Unit[\ile monetare folosite ]n Republica Moldova sunt leul =i banul.
Formele de circula\ie a unit[\ilor monetare sunt monedele =i bancnotele.
}n \ara noastr[, monedele =i bancnotele sunt emise =i scoase din circula\ie de
Banca Na\ional[ a Republicii Moldova.
Observa\i valorile monedelor =i bancnotelor care circul[ ]n Republica Moldova =i
propune\i exemple de schimb al unor sume de bani.
• Monede: 1 ban; 5 bani; 10 bani; 25 bani; 50 bani.
• Bancnote: 1 leu; 5 lei; 10 lei; 20 lei; 50 lei; 100 lei; 200 lei; 500 lei; 1000 lei.
O bserv[m =i investig[m Ingredientele Cantitatea Pre\ul

Cerceta\i lista ingredientelor f[in[ 500 g 10 lei kilogramul
pentru prepararea unui tort =i unt 200 g 100 lei kilogramul
calcula\i costul lor total.
1
lapte din 1 l 10 lei litrul
Pentru a calcula costul de produc\ie 5
al tortului, ad[uga\i la cheltuielile cacao 100 g 120 lei kilogramul
pentru ingrediente:
ou[ 7 1 leu 50 bani bucata
• plata muncii cofetarului – 20 lei;
• cheltuielile pentru consumul 1
zah[r din 1 kg 13 lei kilogramul
energiei electrice =i al gazului – 2
10 lei;
• pre\ul ambalajului – 8 lei.
Magazinul majoreaz[ costul de produc\ie cu
un sfert (adaos comercial). La ce pre\ se vinde
tortul la magazin?
Concurs
Calcula\i, conform tabelului, valoarea numeric[ a fiec[rei litere =i decodifica\i
r[spunsul la ]ntrebarea ]n\eleptului.
Suma Dublul sumei Jum[tatea sumei Sfertul sumei
35 lei 20 bani T lei E bani S lei N bani { lei A bani
Care este cea

mai mare bog[\ie 17 8 60 8 70 80 70 40 80
a omului?
96
1 Pre\ul unui telefon mobil este 2 400 lei, iar al unui radiotelefon – 600 lei.
Formuleaz[ o ]ntrebare care s[ conduc[ la opera\ia de:
a) adunare; b) sc[dere; c) ]mp[r\ire.
Rezolv[ problemele ob\inute.
2 Completeaz[ cu a) 3 600 lei › bani b) 3 600 bani › lei

numerele care
lipsesc. 8 540 bani › lei bani 35 lei 20 bani › bani
7 1
din 1 leu › bani 25 bani › din 1 leu
10
3 Rezolv[ problemele.
a) Jum[tate din suma depus[ de o persoan[ la banc[ constituie 35 500 lei. Ce
sum[ este depus[ pe cont?
• G[se=te toate posibilit[\ile de a schimba suma ob\inut[ ca r[spuns
]n bancnote de aceea=i valoare.
b) Tata a procurat 16 kg de mere la pre\ul de 15 lei kilogramul =i a primit 10 lei
rest. Cu ce bancnote a putut achita cump[r[tura? G[se=te mai multe posibilit[\i.
c) Cristina a cump[rat 10 caiete la pre\ul de 1 leu 50 bani =i 3 pixuri la pre\ul de
2 lei 50 bani. Care este costul cump[r[turii?
• G[se=te toate posibilit[\ile pentru a schimba suma ob\inut[ ca r[spuns
]n monede de aceea=i valoare.
• Modific[ una dintre date astfel ]nc`t problema s[ poat[ fi rezolvat[ prin dou[
opera\ii. G[se=te dou[ posibilit[\i.
4 Scrie prin exerci\iu =i calculeaz[:
a) triplul num[rului 474; c) num[rul cu 738 mai mare dec`t 4086;
o treime din 474; num[rul cu 738 mai mic dec`t 4086;
b) jum[tate din 10090; d) predecesorul celui mai mic num[r de =ase cifre;
dublul num[rului 10090; succesorul celui mai mare num[r din clasa miilor.
Compune\i =i rezolva\i o problem[ dup[ exerci\iul =i tematica dat[:
a) (500 lei œ 100 lei) : 3 lei › (baloane) b) (500 lei œ 100 lei) : 3 › lei

a) 5 mm, 1 cm, 1 cm 5 mm, , ; c) , , 1 m 50 cm, 2 m, 2 m 50 cm, , ;
b) 1 t, 100 kg, 10 kg, , ; d) , , 2 kg 500 g, 2 kg, 1 kg 500 g, , .
Compar[.
a) 430 kg 4 t 30 kg b) 8 km 50 m 8 500 m c) 5000 bani 500 lei
2 kg 500 g 2 500 g 30 000 mm 3 m 6 lei 25 bani 6 025 bani
97
Unit[\i de m[sur[ pentru timp
C e =tim? Ce afl[m?
Timpul este m[rimea ce exprim[ durata unui eveniment.
Unitatea principal[ de m[sur[ a timpului este secunda (s).
1 min. › 60 s 1 or[ › 60 min.

11 12 1
10 2 1 or[ 5 min. 5s
12 12 12
9 3 – orarul 10
11 1
2 10
11 1
2 10
11 1
2
8 4 – minutarul 9 3 9 3 9 3
8 4 8 4 8 4
7 5 7 5 7 5 7 5
6 – secundarul 6 6 6
16:30:15
1 Alege\i unitatea potrivit[ pentru m[surarea timpului:
a) c`t dureaz[ o lec\ie;
b) care trece ]ntre dou[ clipiri succesive din ochi;
c) care se scurge de la apusul soarelui p`n[ la r[s[ritul soarelui.
• Da\i exemple de evenimente care pot dura: 5 ore; 5 minute; 5 secunde.
2 C`t timp dureaz[ mi=carea fiec[rui 3 C`t timp r[m`ne de la fiecare moment in-
ac (orar, minutar, secundar) pe por- dicat pe ceasul electronic p`n[ la sf`r=itul
\iunea marcat[ a cadranului? zilei? C`t timp a trecut de la amiaz[?
a) b) c)
18:05 23:59:30
20:20 22:01:59
4 a) C`te minute constituie: 200 s; 2 700 s; 3 300 s; 6 ore; 12 ore;

8 ore =i jum[tate; 5 ore =i un sfert?
b) C`te secunde formeaz[: 10 min.; 25 min.; 40 min.; 1 or[; 4 ore;
3 ore =i jum[tate; 2 ore =i un sfert?
c) C`te ore con\in: 420 min.; 540 min.; 1200 min.; 7 200 s; 14 400 s; 21 600 s?
5 Probleme despre insecte
a) }n zbor, musca face circa 300 de b[t[i din aripi pe secund[.
De c`te ori bate din aripi ]ntr-un minut de zbor?
b) }n zbor, albina face circa 1 200 de b[t[i din aripi pe
minut. De c`te ori bate din aripi ]ntr-o secund[ de zbor?
Dar dac[ ar zbura timp de o or[?
c) Furnica parcurge circa 36 m
]ntr-o or[. C`\i centimetri parcurge
]ntr-un minut? Dar ]ntr-o secund[?
98
Pentru m[surarea intervalelor mari de timp se folosesc =i alte unit[\i de m[sur[:
1 deceniu › 10 ani 1 secol › 100 ani 1 mileniu › 1000 ani
Reconstitui\i lan\urile de transform[ri.

? ? ? ?
1 secund[ (1 s) 1 minut (1 min.) 1 or[ (1 h) 1 zi 1 s[pt[m`n[
? ? ? ?
1 lun[ 1 an 1 deceniu 1 secol (1 sec.) 1 mileniu (1 mil.)
Luna februarie a unui an poate dura 28 sau 29 de zile.

Anii ]n care luna februarie are 29 de zile se numesc ani bisec\i.
Anii bisec\i se succed din patru ]n patru ani.
Pentru a afla dac[ un an este bisect,

efectu[m ]mp[r\irea la 4 =i observ[m restul:
• 2000 : 4 › 500. • 2018 : 4 › 504, rest 2.
}mp[r\irea este exact[, Am ob\inut un rest diferit de zero,
deci anul 2000 a fost bisect. deci anul 2018 nu va fi bisect.
• C`te zile dureaz[ un an bisect?
Observa\i 1 iarn
12
ceasul „cosmic” mbrie ianuarie a
=i explica\i dece febr 2
na e uar
ce pute\i afla
11
b ri 31 ie
am em 30 31
cu ajutorul lui. to oi
n
28 9 3
m
e
31 2
bri
ar
10
tie
octom
30 31
septem
ilie
apr
9 4
30
bri
31
e
a
ar
[v
au 31 31 i
g ma 5
im
us 30
t
pr
8
va
ra iulie iunie
7 6
99
1 Alege unitatea de m[sur[ potrivit[ pentru a exprima durata:
a) unui spot televizat;
b) vacan\ei de var[;
c) instruirii ]n clasele primare;
d) timpului scurs de la na=terea lui Iisus Hristos p`n[ ]n anul 2001.
• D[ exemple de evenimente care pot dura: 7 ani; 7 zile; 7 ore.
2 Completeaz[ cu numerele care lipsesc.

1
a) 40 min. › s b) din 1 h › min. c) 18 h 10 min. › min.
3
720 min. › s 1 din 1 min. › 35 min. 5 s › s
s
4
12 h › min. › s 3 zile 12 h › h
1
din 1an › luni
7 zile › h› min. 2 2 zile 24 h › zile
3 Reprezint[ pe cadran =i calculeaz[.
12
11 1
a) Un film a ]nceput la ora 11:25 =i s-a terminat
10 2
la ora 1 dup[-amiaz[. C`t timp a durat filmul?
9 3
b) Un biciclist a mers 80 min. =i a ajuns la destina\ie
la ora 4 dup[-amiaz[. La ce or[ s-a pornit biciclistul? 8 4
c) Un tren a plecat din gar[ luni la ora 21:30. La ce or[ =i ]n ce zi 7 5
6
a sosit la destina\ie, dac[ s-a aflat ]n drum 56 de ore?
d) Fiecare lec\ie dureaz[ 3 din 1 h, iar fiecare pauz[ dureaz[ 1 din 1 h. +tiind c[
4 6
prima lec\ie ]ncepe la ora 8:00, afl[ la ce or[ se termin[ lec\ia a cincea.
4 Compar[. 3 4 1
din 1 h 30 min. 80 min. din 1 h din 1 an 180 zile
5 4 2
5 2 1
din 1 min. 55 s 40 s din 1 min. din 1 sec. 10 ani
6 3 100
5 Trecerea la ora de var[ a avut loc la 31 martie, ora 3:00, prin mutarea acelor cea-
sornicelor cu o or[ ]nainte. }n acea zi, Maria a uitat s[ potriveasc[ ceasul.
a) Ce or[ indica ceasul Mariei la ora 15:00?
b) La ce or[ ceasul Mariei a indicat ora 12:00?
6 Mama =i Diana au ]mpreun[ 32 de ani. C`\i ani are fiecare, dac[, atunci c`nd s-a
n[scut Diana, mama avea 20 de ani?
• Cu c`t va fi mai mare mama dec`t Diana peste 5 ani? Dar peste 1 deceniu?
Determina\i intervalele de timp.
a) 08:30:30 08:31:10 c) 04:04:40 05:05:00
b) 12:45:10 13:00:00 d) 20:20:20 00:00:00
100
Cine seam[n[ culege
1 Completeaz[ fiecare propozi\ie cu:
a) unit[\i de m[sur[ potrivite b) un cuv`nt potrivit
O balen[ are masa de 70 =i lungimea de 20 . unei crati\e este 1 500 g.
Pentru a prepara o m[m[ligu\[, s-au fiert 2 de ap[ unui bidon este 20 l.
=i 500 de f[in[ de porumb. unui pahar este 6 lei.
}n[l\imea pere\ilor unei camere este de 25 , iar lui Dorin este 14 dm.
perimetrul tavanului este de 25 . Irinei este 10 ani.
c) un num[r potrivit
Ghiozdanul meu c`nt[re=te ]n jur de kg.
Grosimea manualului meu de matematic[ este aproximativ mm.
2 Estimeaz[ r[spunsul, apoi calculeaz[.
a) Doamna Ciobanu vrea s[ cumpere ]n rate o ma=in[ de sp[lat la pre\ul de 4 850 lei.
Dac[ va pl[ti lunar 400 lei, va reu=i s[ achite pre\ul ma=inii ]ntr-un an?
b) }n luna iunie, un maratonist a alergat zilnic circa 8 km. }n total, a alergat mai
mult sau mai pu\in dec`t 250 km?
3 Compar[.
a) 25 dm 2 m 500 cm b) 1 t 200 kg 12 000 kg c) 3690 zile 1 deceniu
3 600 mm 3 m 6 dm 3 kg 400 g 3 400 kg 18000 s 4 h
45 800 m 458 km 256 000 g 2 t 506 kg 1000000 s 1 sec.
4 Descoper[ regula, reprodu =i

continu[. Nume=te =i descrie
formele geometrice folosite.
• Coloreaz[ dup[ o regul[
proprie.
Numi\i =i desena\i o form[ geometric[ pentru care se potrive=te descrierea:
a) are toate laturile de lungimi egale; c) nu are v`rfuri;
b) are toate muchiile de aceea=i lungime; d) nu are fe\e.
Completa\i descrierea fiec[rei forme desenate.
Observa\i planul c[su\ei p[pu=ii. 15 cm 40 cm 25 cm
Pe conturul podelei din fiecare ]nc[pere
15 cm
Buc[t[rie
este aplicat =nur decorativ. Baie

40 cm
C`t =nur s-a folosit pentru: Camer[

a) baie; c) camer[; Hol
b) buc[t[rie; d) hol?
C`t =nur s-a folosit ]n total?
• Exprima\i rezultatele ob\inute ]n alte unit[\i de m[sur[ potrivite.
101
7 Rezolv[ problemele. Dac[ este posibil, g[se=te dou[ metode de rezolvare.
a) La o fabric[ de confec\ii, o pereche de m[nu=i se produce din 100 g de l`n[.
C`te m[nu=i se produc din 100 kg de l`n[?
b) Din 100 kg de struguri se ob\in circa 65 l de suc. C`t suc se ob\ine dintr-o ton[
de struguri?
c) }ntr-o jum[tate de or[, o pomp[ electric[ pompeaz[ 300 l de ap[. }n c`t timp
va pompa 1000 l de ap[?
8 Calculeaz[ ]n unit[\i de m[sur[ potrivite.
3 3 3 3
a) din 1 min. b) din 1 kg c) din 1 m d) din 1 secol
10 4 2 100
4 9 8 4
din 1 h din 1 t din 1 cm din 1 deceniu
5 10 5 10
9 }n ce bancnote poate fi schimbat[ suma de: 2 853 lei; 15 000 lei; 100 000 lei?
G[se=te mai multe posibilit[\i.
10 Cum poate fi schimbat[ ]n monede suma de: 5 lei; 10 lei; 25 lei?
Lungimea L[\imea Perimetrul Latura Perimetrul

dreptunghiului dreptunghiului dreptunghiului p[tratului p[tratului
8 cm 3 cm 65 mm
17 cm 4 dm 140 cm
6 cm 5 dm 4 cm 2 dm 5 cm
12 Ce lungime =i ce l[\ime poate avea un dreptunghi cu perimetrul: 18 cm; 30 cm?
13 Un dreptunghi are lungimea de 9 cm, iar l[\imea – de 4 cm. Perimetrul acestui

dreptunghi este egal cu perimetrul unui p[trat. Ce lungime are latura p[tratului?
14 Afl[ pre\ul buteliilor cu ulei de floarea-soarelui, dac[:
a) 12 butelii cost[ cu 104 lei mai mult dec`t 8 butelii;
b) un balot cu 6 butelii =i un balot cu 4 butelii cost[ ]n total 250 lei.
Concurs
Forma\i triade. patrulater dreapt[ kilogram
C`=tig[ echipa care metru cuboid fr`nt[
formeaz[ patru triade
=i ofer[ explica\iile cele curb[ hexagon con
mai corecte =i clare.
cilindru secund[ triunghi
102
1. Scrie denumirile formelor geometrice,

2p
apoi subliniaz[ denumirile corpurilor geometrice.
2. Compar[. 3p
a) 1 kg 100 g a) 1 t 100 kg
b) 1 secol 100 decenii b) 1 mileniu 10 secole
c) 1 dm 100 mm c) 100 mm 1 m
3. „Adev[rat” sau „fals”? AF 3p
a) }ntr-un pachet erau 3 kg de f[in[. a) }ntr-un

ntr un pachet erau 4 kg de orez.
Dup[ ce s-au luat 250 g, ]n pachet au Dup[ ce s-au luat 200 g, ]n pachet au
r[mas 50 g de f[in[. r[mas 3 kg 800 g de orez.
b) P`n[ la po=t[, Ana are de mers 3 km. b) P`n[ la =coal[, Dan are de mers 4 km.
Dup[ ce a parcurs 1 km 10 m, i-a r[mas Dup[ ce a parcurs 1 km 50 m, i-au r[-
1 km 990 m. mas 2 km 50 m.
c) Lec\ia a ]nceput la ora 8:55. Va suna c) Lec\ia a ]nceput la ora 9:50. Va suna
la recrea\ie la ora 9:40. la recrea\ie la ora 10:30.
4. Calculeaz[ perimetrul: 2p
a) unui p[trat cu latura de 3 cm; a) unui p[trat cu latura de 5 cm;

b) unui dreptunghi cu lungimea b) unui dreptunghi cu lungimea
de 26 cm =i l[\imea de 2 dm. de 3 dm =i l[\imea de 24 cm.
10 p
1. Miaunic[ a v[zut un =oricel nu departe de o gaur[ ]n
perete. Motanul lene= chibzuie=te: „}n 5 salturi pot ajunge
la =oarece. Dar nici el nu se va l[sa, va face vreo 20 de
salturi =i se va ascunde ]n gaur[. C`t eu voi face un salt,
=oricelul va face cam 5 salturi.”
Ce concluzie a tras Miaunic[?
2. Fe\ele opuse ale Observa\i cubul r[sturnat
unui cub sunt de de iedu\ =i determina\i ce
aceea=i culoare. culoare are fiecare dintre ? ?
celelalte fe\e.
103
MODULUL 7
Matematica ]n via\a noastr[. Roadele înv[\[rii
Matematica ]n basme
Un mo=neag a s[dit o ridiche.

+i a crescut ridichea mare de tot...
Mo=neagul c`nt[re=te cu 2 kg mai mult dec`t baba.

Baba c`nt[re=te de 2 ori c`t nepo\ica.
To\i ]mpreun[ c`nt[resc 177 kg.
C`t c`nt[re=te fiecare? Rezolvare:
1) 177 kg ™ 2 kg › 175 kg
2) 1 din 175 kg › kg
5
177 kg
3) 2 š kg › kg
2 kg
4) kg œ 2 kg › kg
• Observa\i rezolvarea =i explica\i-o r[spunz`nd la ]ntreb[ri:

– Cu ce scop s-a efectuat prima opera\ie?
– Masa c[rui personaj se afl[ ]n fiecare dintre urm[toarele opera\ii?
• Scrie\i rezolvarea cu plan, efectua\i verificarea =i formula\i r[spunsul.
Afla\i masa fiec[ruia dintre celelalte perso-

naje ale pove=tii, =tiind c[:
– pisica este de 4 ori mai u=oar[ dec`t
cìnele;
– cìnele =i pisica la un loc c`nt[resc cu
25 kg mai pu\in dec`t nepo\ica;
– pisica este de 20 de ori mai grea dec`t
=oricelul.
Afla\i masa ridichii uria=e calcul`nd masa total[ a personajelor.
30 000 ™ 6 399 : 3 10 015 š 6 : 30
?
?
33 976 : 4 š 10 27 867 œ 12 218 : 2

?
?
(2 003 œ 7 997) š 3 (84 940 ™ 34 865) : 5
104
10
044
a b aœb a™b a b ašb a:b
3 452 569 4 506 2
5 708 10 230 3 12 150
6 034 56 6 300 900
12 007 8 993 180 18
2 Recunoa=te pove=tile =i rezolv[ problemele.

a) }n curtea boierului, coco=ul a ]nghi\it de 3 ori mai pu\ine ra\e dec`t g[ini.
C`te ra\e =i c`te g[ini a ]nghi\it coco=ul, dac[ acestea aveau ]n total 156 de
capete?
• Modific[ problema, =tiind c[ ra\e a ]nghi\it cu 48 mai pu\ine dec`t g[ini.
Rezolv[ problema ob\inut[.
b) }ntr-un cuf[r din pe=tera fermecat[, Aladin a g[sit cu 185 mai multe
inele dec`t br[\[ri. Se mai =tie c[ inele erau de 6 ori mai multe dec`t
br[\[ri. C`te inele =i c`te br[\[ri erau ]n cuf[r?
• Ce afli m[rind de 7 ori num[rul br[\[rilor?
c) Cei =apte pitici au preg[tit o ]ncercare pentru Alb[-ca-Z[pada.
Fiecare a scris un num[r. Alb[-ca-Z[pada trebuie s[ afle aceste numere, =tiind c[
sunt consecutive =i c[ suma lor este egal[ cu 35 210. Ajut-o pe Alb[-ca-Z[pada.
d) C`nd s-a ]ntors mo=neagul de la pescuit, baba era de acum boiereas[
mare, iar curtea era plin[ cu purcei =i curcani. Baba s-a l[udat c[ purcei
sunt de dou[ ori mai mul\i dec`t curcani, iar animalele au la un loc 200 de
picioare. C`\i purcei =i c`\i curcani erau ]n curte?
3 Calculeaz[ =i compar[. Ce observi?

a) 1 din 843 1 din 435 b) 1 din 600 3 din 600
3 3 5 5
2 din 1 000 2 din 100 2 din 1 435 3 din 1 435
5 5 7 7
3 din 2 020 3 din 200 200 2 din 1 890 2 din 1 890
4 4 5 9
4 Fata mo=neagului a copt ]n vatr[ pl[cinte cu br`nz[, cu Cu varz[

varz[ =i cu mere. C`te pl[cinte de fiecare fel a copt, dac[...? Cu mere 85
Continu[ problema conform schemei, apoi rezolv-o.
Cu br`nz[ 5
Concurs
Alege\i un subiect potrivit dintr-o carte sau dintr-un film preferat =i crea\i o pro-
blem[ care s[ se rezolve prin metoda figurativ[.
Cine creeaz[ cea mai interesant[ problem[?
105
Matematica ]n natur[
C alcul[m =i descoperim
Calcula\i valoarea numeric[ a fiec[rei litere =i decodifica\i denumirea unui animal
marin, care are, ca =i racul, mersul invers.
Folosi\i =i voi metoda mersului invers pentru a calcula!
Dac[ ]l ]nmul\im pe T cu 2, ob\inem 14 000.
O treime din A constituie 6 000.
La ]mp[r\irea lui U la 100, se ob\ine c`tul 37 =i restul 50.
Dac[ sc[dem din L jum[tate, ob\inem 3 250.
Dac[ ]l adun[m de 3 ori pe G , ob\inem 60 000.
Patru sferturi din S constituie 2 500.
Dublul lui N este cu 300 mai mic dec`t 550.
6 500 18 000 125 20 000 3 750 2 500 7 000 18 000
• Rezolva\i exerci\iile de mai jos =i ve\i afla mai multe despre acest animal.
(G œ A œ T) : 1000 › cm lungimea medie
22 000 : (L ™ U) › kg masa maxim[
(S ™ 10 š N) : N › num[rul de picioare
R ezolv[m =i explic[m
1 C`t tr[ie=te 1
a) din durata medie a vie\ii constituie 5 ani;
fiecare? 2
1
b) din durata medie a vie\ii constituie 30 de ani;
5
1
c) din durata medie a vie\ii constituie 100 de ani;
3
1
d) din durata medie a vie\ii constituie 1 an;
50
1
e) din durata medie a vie\ii constituie 2 ani.
40
caras
La rù, Ion =i Doina au prins cara=i =i pl[tici. Ion a prins ]n
1
total 25, iar Doina – 15 pe=ti. din pe=tii prin=i de fiecare
5
erau cara=i.
Formula\i ]ntreb[ri potrivite =i rezolva\i problemele ob\ inute.
pl[tic[
106
œ 176 š4 :9 ™ 168
a) 2 052
š 50 ™ 5 050 œ 5 050 : 50
b) 100 000
2 Organizeaz[ fiecare problem[ ]ntr-o schem[-lan\ =i rezolv-o.

a) }ntr-o zi, un roi de albine s[lbatice a invadat un stup ]n care munceau pa=nic
7 530 de albine. }n toiul b[t[liei, albinele s-au amestecat. 8 650 au dat bir cu
fugi\ii =i ]n stup au r[mas 8 000 de albine. C`te albine erau ]n roiul s[lbatic?
b) Dac[ vei mic=ora de 2 ori masa balenei albastre, vei ob\ine de 12 ori masa
elefantului. +tiind c[ elefantul c`nt[re=te 5 t, afl[ c`t c`nt[re=te balena albastr[.
a) P[durarii au plantat 300 de copaci. 2 din ace=tia erau brazi, iar restul erau
5
pini. De care copaci s-au plantat mai mul\i =i cu c`t? hrib
b) }ntr-o poian[ cresc 48 de ciuperci. Vine\ele sunt

1
, iar urechiu=e – 3 din num[rul total de ciuperci.
8 8 urechiu=[
Restul sunt hribi. C`\i hribi cresc ]n poian[? viine\ic[
v
4 Afl[ numerele necunoscute. a š 200 › 3 200 40 š c › 520

Adun`ndu-le, vei afla c`\i ani 336 œ b › 1180 d : 18 › 1800
tr[ie=te, ]n medie, un stejar.
Rezolva\i problema prin ]ncerc[ri. G[si\i dou[ posibilit[\i.
Floarea de liliac are, de obicei, 4 petale. Dar se ]nt`lnesc
flori cu 5 sau 7 petale, care se consider[ aduc[toare de
noroc. Irina a adunat ]n ierbar asemenea flori norocoase.
C`te flori cu 5 petale =i c`te cu 7 petale pot fi ]n ierbarul
Irinei, dac[ au ]n total 75 de petale?
Concurs
a) œ œ › 2 520 1
b) din ›
Cine afl[ mai repede 5
ce num[r se ascunde › œ œ 3
din ›
dup[ fiecare fruct? 4
› œ 6
din › 60
6
107
Matematica ]n construc\ii
Pentru construc\ia casei, o familie a procurat un lot de form[ dreptunghiular[.
4
Lungimea lotului este de 25 m, iar l[\imea constituie din lungime. Afla\i pe-
5
rimetrul lotului.
L › 25 m
V[ aminti\i?
din L
P › 2 š (L œ l)
4
5
l›
Indica\ie:
• +tiind c[ pentru 3 metri de gard • Afl[m lungimea gardului:
sunt necesare 21 de sc`nduri, iar P ™3m› m
poarta trebuie s[ aib[ 3 m l[\ime, • Organiz[m datele ]n schem[:
afla\i c`te sc`nduri se vor folosi 1 m ... ? sc`nduri
pentru a ]mprejmui lotul cu gard.
3 m ... 21 sc`nduri
m ... ? sc`nduri
Schi\a\i pe caiete planul garsonierei.

a) m m b)
Baie
Hol
m
Buc[-
m
Camer[
t[rie
m
Buc[-
m
Camer[ t[rie
Hol
Baie
m m
Completa\i cu numerele care lipsesc, =tiind c[:
• lungimea peretelui care desparte • lungimea peretelui care desparte
buc[t[ria de hol este 3 m; baia de buc[t[rie este 3 m;
• lungimea podelei din baie este 4 m; • lungimea podelei din hol este 5 m;
• podeaua din buc[t[rie are perime- • podeaua din buc[t[rie are peri-
trul 16 m; metrul 16 m;
• podeaua din camer[ are perime- • podeaua din camer[ are perime-
trul 20 m. trul 18 m.
108
1 Decodific[ numele unui vestit arhitect, care
a activat la Chi=in[u ]n secolul al XX-lea.
R › 1 din 52 B › 1 din 240

4 6
E › 3 din 40 D › 3 din 70
5 7
A › 1 din 500 N › 1 din 225
2 3
I › 1 din 240 Z › 1 din 1000
4 10
40 24 13 75 250 13 30 250 100 100 60
2 Realizeaz[ desene potrivite =i rezolv[ problemele.

a) Ce ]n[l\ime are un zid construit din 700 de c[r[mizi puse c`te 20 pe fiecare
r`nd, dac[ ]n[l\imea unei c[r[mizi este de 6 cm?
• Exprim[ r[spunsul ]n diferite unit[\i de m[sur[ potrivite.
b) Pe o por\iune de drum cu lungimea de 250 m =i l[\imea de 8 m se execut[
lucr[ri de repara\ie. Afl[ lungimea panglicii de protec\ie cu care a fost ]mprej-
muit[ por\iunea de drum pe perioada execut[rii lucr[rilor.
c) Pe conturul podelei unei camere de forma unui
p[trat cu latura de 5 m trebuie instalat[ plint[ de
lemn. Ce sum[ de bani este necesar[ pentru procu-
rarea plintei la pre\ul de 28 lei, dac[ u=a din camer[
are l[\imea de 1 m 50 cm?
O camer[ are form[ de cuboid. Pe conturul tavanului este
aplicat brù de ghips, cu lungimea total[ de 36 m. Ce form[
=i ce dimensiuni poate avea podeaua?
Compara\i f[r[ a calcula. Argumenta\i.
560 : 7 560 : 70 48 000 : 80 48 000 : 8 34 š 2 000 340 š 20
8100 : 90 81000 : 90 21000 : 300 210 : 3 1 260 š 30 12 600 š 3
• Calcula\i =i verifica\i dac[ a\i judecat corect.
5 Rezolv[ problema prin metoda figurativ[.
}n prima zi, un automobil a parcurs cu 70 km mai pu\in dec`t ]n ziua a doua. }n
ziua a treia a parcurs cu 20 km mai mult dec`t ]n ziua a doua. }n trei zile automo-
bilul a parcurs ]n total 1 300 km. Ce distan\[ a parcurs ]n fiecare zi?
109
Matematica ]n agricultur[
Pe un lan m[nos s-a ob\inut o road[ frumoas[ de grù,
]n total 690 t. C`t grù s-a recoltat ]n fiecare zi, dac[:
a) ]n a doua zi s-a recoltat de 2 ori mai

pu\in grù dec`t ]n prima zi?
b) ]n prima zi s-a recoltat cu 120 000 kg
de grù mai mult dec`t ]n a doua zi?
Rezolva\i problemele cu justific[ri, apoi analiza\i fiecare problem[ r[spunz`nd la

]ntreb[ri:
– Ce numere se dau ]n problem[?
– Ce reprezint[ fiecare num[r dat pentru numerele care se ]ntreab[?
Prin ce se aseam[n[ =i prin ce se deosebesc aceste probleme?
Lucra\i ]n perechi!
Tabelul con\ine date despre produc\ia agricol[ din \ara noastr[ ]n trei ani succesivi.
Alege\i una dintre culturile agricole, completa\i coloana respectiv[, apoi descrie\i
cum a variat recolta acestei culturi ]n perioad[ dat[.
Floarea-
Anul Soia Cartofi
soarelui
2010 282 000 t 111 000 t
2011 423 000 t 351 000 t
2012 49 000 t 182 000 t
Total 1 000 000 t 239 000 t 813 000 t
Lucra\i ]n echipe!
Crea\i probleme folosind informa\iile date.
Rezolva\i =i prezenta\i clasei

problemele ob\inute.
• O combiin[
[ recolteaz[, ]n medie, 45 t de grù pe zi.
• Un cami
camioon poate transporta 5 t de grù.
• La m[cinar
m[cinare, din 1 t de grù se ob\in, ]n medie,
800 kg
g de f[in[,, restul fiind t[r`\e
\ .
110
1 Decodific[ denumirea unei fabrici de vinuri din Moldova,
vestit[ prin produc\ia sa ]n lumea ]ntreag[.
R 14 250 : 2 ™ 4 050 : 2 O 909 900 : 90 : 30
C 203 š 37 œ 203 š 18 I (589 œ 314) : 903
V 6 805 ™ 243 š 0 11165 5 100 1 11165 337 6 805 135 250
A 250 š (3 960 : 4 ™ 898 : 2)

Comenteaz[ rezolv[rile folosind cuvintele „sum[”, „diferen\[”.
a) }n 280 de saci este cu 2 250 kg de orez mai mult dec`t ]n 230 de saci. C`t orez
este ]ntr-un sac?
• Cum trebuie s[ fie masele sacilor pentru ca s[ po\i rezolva problema?
b) }n dou[ s[pt[m`ni, o ]ntreprindere agricol[ a expediat la fabrica de zah[r din
Alex[ndreni 800 de vagoane cu sfecl[ de zah[r. }n prima s[pt[m`n[ s-au expe-
diat 2 520 t de sfecl[ de zah[r, iar ]n s[pt[m`na a doua – 3 080 t. C`te tone de
sfecl[ de zah[r se transport[ ]n fiecare vagon?
c) Pe o podgorie trebuie planta\i 560 de buta=i de vi\[-de-vie de soiul Muscat =i
650 de buta=i de soiul Feteasca. }n prima zi au fost planta\i 275, iar ]n doua zi –
287 de buta=i. C`\i buta=i au r[mas de plantat?
3 }n livad[ s-au plantat r`nduri cu c`te meri =i r`nduri cu c`te peri.

Completeaz[ condi\ia cu date numerice =i formuleaz[ ]ntrebarea astfel ]nc`t pro-
blema s[ se rezolve prin exerci\iul:
a) 14 š 126 ™ 11 š 135 › ; b) 25 š (130 œ 124) › ; c) (12 œ 8) š 100 › .
2 1 1 2 1 2 4 2
a) ™ œ 3 œ 7 ™ b) ™ œ ™ œ
7 7 7 5 5 9 9
1
7
Concurs
Cine rezolv[ mai repede problema lui Pozna=u?
Dac[, din c`t am, jum[tate mai pun
+i-nc[ zece mai adun,
Voi avea o sut[-ntreag[!
Acum, fr[\ioare drag[,
Afl[ c`te mere-n lad[
Am ascuns s[ nu se vad[!
111
Matematica ]n produc\ie
E xplic[m =i rezolv[m
Trei traduc[toare au efectuat acela=i lucru – au tradus un text din englez[ ]n
rom`n[. }ns[ au efectuat lucrul ]n timp diferit:
]n 4 zile; ]n 2 zile; ]n 6 zile.
Elena Mocanu Maria Cazacu Mihaela Ro=ca

Cine a lucrat cu o productivitate mai mare?
• +tiind c[ textul ]n englez[ avea 96 de pagini, Productivitatea exprim[
calcula\i productivitatea cu care a lucrat fie- lucrul efectuat, ]n medie,
care traduc[toare: ]ntr-o unitate de timp.
a) pe zi; b) pe or[ (o zi de lucru are 8 ore).
Compune\i =i rezolva\i probleme dup[ tabel.
Timpul Productivitatea Lucrul

Strungar 8 ore piese pe or[ 56 piese
Frezor 6 zile 24 piese pe zi piese

Croitoreas[ luni 500 cear=afuri pe lun[ 3500 cear=afuri
• Lucra\i ]n perechi!
Cum se va schimba timpul ]n care se efectueaz[ lucrul, dac[ productivitatea va
sc[dea? Dar dac[ productivitatea va cre=te? Argumenta\i.
Concurs
PRO sau CONTRA
CONTRA?
Managerii caut[ solu\ii pentru a spori productivitatea muncii la ]ntreprindere.
S[ m[rim durata
S[ implement[m teh-
zilei de lucru!
nologii avansate!
dl Ciobanu dna Fusu
S[ angaj[m mai S[ sporim calificarea
mul\i muncitori! muncitorilor!
dra Vieru
Coopera\i ]n echipe. Alege\i cu cine dintre manageri sunte\i dl Munteanu

de acord. Argumenta\i.
C`=tig[ echipa care ]=i va argumenta alegerea ]n modul cel mai conving[tor.
112
1 Descoper[ regula =i completeaz[ fiecare =ir cu numerele care lipsesc.
a) 800 800, 400 400, 200 200, , ; c) , 30, 900, 27 000, ;
b) 5 505, 6 010, 6 515, , ; d) , 750 000, 500 000, 250 000, .
2 Rezolv[ problemele.
a) La o cofet[rie se produceau lunar 240 de torturi. Dup[ implementarea unei
tehnologii noi, productivitatea muncii s-a dublat. C`te torturi se produc acum lu-
nar la cofet[rie?
b) O ]ntreprindere de confec\ii coase s[pt[m`nal c`te 2800 de c[m[=i. Dup[
instalarea unor ma=ini de cusut mai performante, norma s[pt[m`nal[ a fost exe-
cutat[ ]n 4 zile. Cu c`t a sporit productivitatea muncii?
c) O fabric[ de c[r[mizi a produs ]n fiecare dintre primele 3 luni ale anului c`te
85 000 de c[r[mizi. Apoi, p`n[ la sf`r=itul anului, a produs c`te 81500 de c[r[mizi
pe lun[. C`te c[r[mizi au fost produse ]n total ]n acel an?
a) x œ 356 › 1 530 b) x ™ 4 044 › 1 456 c) a : 14 › 1030
5 000 ™ y › 2 308 20 š y › 22 500 13 200 : b › 200
4 O uzin[ a achizi\ionat 2 strunguri, pl[tind ]n total 70 000 lei. La ce pre\ s-a cum-
p[rat fiecare strung, dac[ unul este cu 9 000 lei mai scump dec`t cel[lalt?
5 Un t`mplar confec\ioneaz[ c`te 9 u=i pe lun[, iar elevul s[u – c`te 3 u=i. }n c`t
timp vor efectua comanda de 120 de u=i, lucr`nd ]mpreun[?
La executarea unei comenzi de 100 de paltoane se reu=e=te o economie de 15 cm
de stof[ la fiecare palton. C`\i lei se economisesc ]n total la executarea acestei
comenzi, dac[ 1 m de stof[ cost[ 63 lei?
7 Creeaz[ probleme dup[ scheme. Dac[ este posibil, rezolv[ prin dou[ metode.
a) 1 kg struguri ... 200 g stafide b) 4 kg grù ... 3 kg gri=
? kg struguri ... 1 kg stafide ? kg grù ... 24 kg gri=
Stafidele se ob\in prin Informa\ie: Gri=ul se ob\ine prin

uscarea strugurilor. m[cinarea grùlui.
Concurs
N[t[flea\[ a calculat jum[tatea fiec[ruia dintre
805
numerele pare cuprinse ]ntre 1610 =i 1615, apoi a 806
807
scris rezultatele ob\inute pe fi=e.
Cine descoper[ mai repede fi=a de prisos?
113
Matematica ]n comer\
C ercet[m ]n echipe
1 Cinci produc[tori v`nd zah[r de aceea=i calitate. Ei ofer[ pentru 80 lei:
I 2 pachete a c`te 4 kg; IV 5 pachete a c`te 1 kg =i jum[tate;
II 3 pachete a c`te 3 kg; V 8 pachete a c`te 800 g.
III 4 pachete a c`te 2 kg;
Cine ofer[ zah[rul la cel mai mic pre\?
2 Familia de iepuri Pufalb a recoltat 80 kg de morcovi.

Jum[tate din recolt[ au rezervat-o pentru iarn[, iar
restul l-au scos la v`nzare.
Pentru ob\inerea recoltei, iepurii au suportat
urm[toarele cheltuieli:
• 75 leu\i – costul semin\elor de morcovi;
• 76 leu\i – costul l[zilor pentru p[strarea recoltei;
• 100 leu\i – plata muncii angajatului Bursuc.
Leu\iiii sunt
Cu c`t, cel pu\in, trebuie s[ v`nd[ kilogramul de mor- unit[\ile mo
netare
covi, pentru ca s[ acopere cheltuielile suportate? din |ara Basm
elor.
1 a) Calcula\i, apoi observa\i cum se schimb[ r[spunsurile ]n fiecare coloan[.
1 2 3
din 100 din 624 din 840
5 3 7
1 2 4
din 105 din 1248 din 840
5 3 7
1 2 5
din 110 din 2 496 din 840
5 3 7
b) Completa\i fiecare coloan[ cu un exerci\iu potrivit.
2 Un trandafir cost[ c`t 3 narcise.
a) C`\i
\ trandafiri cost[ tot at`t c`t b) C`te narcise cost[ tot at`t c`t
6 9 30 narcise? 6 9 30 trandafiri?
3 Crea\i probleme dup[ scheme. Dac[ este posibil, rezolva\i prin dou[ metode.
a) 1 carte ... ? lei b) 1 cutie ... ? pahare
400 c[r\i ... 36 000 lei 30 cutii ... 720 pahare
200 c[r\i ... ? lei 29 cutii ... ? pahare
Concurs
Cine calculeaz[ mai 176 š 832 ™ 832 š 176 256 š (83 ™ 83) œ 256
repede? (68 š 11 œ 52) š 50 7 236 : 7 236 š 8
114
1 Completeaz[ tabelele. a) Cantitatea (buc[\i) 10 ? 1 000
Pre\ul (lei) ? 100 12
Costul (lei) 230 5 200 ?
b) Erau S-au v`ndut Au r[mas

I zi 24 t 703 kg
II zi 20 t
Total 35 000 kg

a) La un magazin de articole sportive s-au v`ndut ]n prima zi 14, iar ]n a doua zi –
16 biciclete la acela=i pre\. Costul total al bicicletelor a fost de 42 000 lei. Afl[
pre\ul bicicletelor.
b) La un magazin de electrocasnice s-au v`ndut ]n prima zi 32, iar ]n a doua zi –
28 de aspiratoare la acela=i pre\. Din v`nzarea aspiratoarelor, ]n prima zi s-a ]nca-
sat cu 8 340 lei mai mult dec`t ]n ziua a doua. Afl[ pre\ul aspiratoarelor.
• Lucra\i ]n perechi! La rezolvarea c[reia dintre aceste probleme a\i operat: cu
dou[ sume; cu dou[ diferen\e? Argumenta\i.
• Calcula\i suma ]ncasat[ de fiecare magazin ]n prima =i ]n a doua zi.
3 Calculeaz[.
2 4 5 7 3 4 1 1 3
a) œ ™ b) ™ ™ c) 1 ™ d) 1 ™™
8 8 8 10 10 10 9 5 5
7 2 1 2 1 4 3 4 2
™ œ œ œ 1™ 1™ ™
9 9 9 7 7 7 8 9 9
4 Efectueaz[ transform[rile. Argumenteaz[.
a) 400 km › m b) 30 kg › g c) 200 lei › bani
5 000 mm › m 70000 kg › t 800 000 bani › lei
60 dm › cm kg › 480 000 g lei bani › 4 325 bani
Salariul lunar al unui angajat constituie 5 870 lei. Calcula\i suma spre achitare,
dac[ din salariu se re\ine:
• impozit pe venit – 746 lei 74 bani;
• cotiza\ii sindicale – 58 lei 70 bani;
• contribu\ii de asigur[ri sociale – 352 lei 20 bani;
• prime de asigurare de asisten\[ medical[ – 205 lei 45 bani.
}n ce bancnote =i monede poate fi achitat[ aceast[ sum[?
115
Matematica ]n timpul liber
} nv[\[m s[ gestion[m timpul liber

1 Medicii le recomand[ elevilor claselor primare s[ gestioneze timpul, ]ntr-o zi de
=coal[, conform regulii 6 œ 8 œ 10:
6 ore – ]nv[\are;
8 ore – timp liber;
10 ore – somn.
}nv[\are
a) Observ[ =i explic[ diagrama. Somn
b) Respect[ Ion Moraru regula recomandat[?
– Orarul =colar al lui Ion con\ine, zilnic, 5 lec\ii, Timp liber
desp[r\ite prin recrea\ii de 10 minute.
– Preg[tirea temelor pentru acas[ ]i ia b[iatului,
zilnic, circa 2 ore.
– De obicei, Ion se culc[ la ora 10 seara =i se treze=te diminea\a la ora 7 f[r[ un
sfert.
• Ce i-ai recomanda lui Ion pentru o gestionare mai bun[ a timpului?
• Reprezint[ printr-o diagram[ cum ]\i gestionezi tu timpul ]ntr-o zi obi=nuit[
de =coal[. Respec\i recomand[rile medicilor?
1
2 Se recomand[ ca un elev din clasele primare s[ rezerveze cel pu\in
12
din zi pentru
activit[\i ]n aer liber. C`t timp, cel pu\in, trebuie s[ petreci ]n aer liber?
Formuleaz[ r[spunsul folosind diferite unit[\i de m[sur[ pentru timp.
• Respec\i sau ]ncalci, de obicei, aceast[ recomandare?
3 La ora 18:30, Dumitru s-a a=ezat la calculator. Mama i-a permis s[ se joace
timp de 45 de minute, dar l-a rugat dup[ joac[ s[-=i cure\e ]nc[l\[mintea =i s[
nu ]nt`rzie la cin[, la ora =apte =i jum[tate. A reu=it Dumitru s[ ]ndeplineasc[
1
rug[mintea mamei, dac[ a stat la calculator cu din timpul preconizat mai mult?
3
4 Pozna=u =i-a preg[tit temele pentru acas[ ]n 4 ore. }n acest timp, de 14
ori c`te 5 minute s-a uitat pe geam, de 5 ori c`te 2 minute a c[scat, de 6
ori c`te un sfert de or[ s-a recreat desen`nd avioane, jum[tate de or[ a
p[l[vr[git la telefon. C`t timp, realmente, a lucrat la teme?
5 Reprodu tabelul =i treci ]n el datele despre vacan\ele din anul =colar

curent.
Vacan\a de Vacan\a de Vacan\a de Vacan\a de Vacan\a de
toamn[ iarn[ prim[var[ Pa=te var[
Datele:
]nceput–
sf`r=it
Total zile
• Formuleaz[ ]ntreb[ri ]n baza tabelului completat.
116
O pt[m pentru activit[\i potrivite ]n timpul liber
1 Scrie literele ]n ordinea cresc[toare a valorilor numerice =i descoper[ ce activit[\i
prefer[ copiii ]n timpul liber.
Doru Alina
T › 6 320 : 2 š 3 ™ 49 N › 100 : 100 š (100 : 10)
L › 846 : 3 œ 339 ™ 497 D ›2:2š2™2
C › 4 345 ™ 2 778 œ 800 S › (8 œ 8 : 8) š 8
E › 50 š 35 œ 2 400 : 80 A › (5 š 5 ™ 5) : 5
R › 107 374 ™ (12 748 œ 38156 œ 1087)
U › 10 001 ™ 204 œ 3 š 4110
{ › 0 š 15 639 œ 0 : 3 740 œ 809 754
• Codific[ ]n mod asem[n[tor activitatea ta preferat[ ]n timpul liber.

Propune colegului de banc[ s-o decodifice.
2 Elevilor din cercul de ceramic[ li s-au distribuit 4 kg de lut, c`te 200 g fiec[ruia.
C`te fete =i c`\i b[ie\i sunt, dac[ fete sunt cu 2 mai pu\ine dec`t b[ie\i?
3 Rezolv[ problema cu justific[ri =i prin exerci\iu.

De Cr[ciun, fiecare copil dintr-o gr[dini\[ a primit cadou o carte de 24 lei =i o
ciocolat[ de 6 lei. Costul total al cadourilor a fost de 1 500 lei. C`\i copii erau?
• Creeaz[ o problem[ despre o ac\iune de binefacere la care ai participat sau
\i-ai dori s[ participi.
Un grup de copii a plecat ]n p[dure dup[ ciuperci. }n poiana de la marginea
p[durii, ei au observat c[ macii aveau florile deschise, iar m[cri=ul-iepurelui
avea florile ]nchise. La ]ntoarcere, ei iar[=i au privit florile din poian[ =i au ob-
servat c[ m[ce=ul =i-a ]nchis deja florile, iar regina-nop\ii ]nc[ nu le-a deschis.
Observa\i indica\iile „ceasului florar” scrise ]n tabel =i determina\i, aproximativ, la
ce or[ au ajuns copiii ]n p[dure =i la ce or[ au ie=it din p[dure.
Denumirea plantei Ora deschiderii florilor Ora ]nchiderii florilor

M[ce=ul 4-5 18-19
Macul de p[dure 5-6 15
M[cri=ul-iepurelui 9-10 17-18
Regina-nop\ii 20 5-6
117
*Matematica prin imagina\ie
Fiecare dintre aceste animale are Fiecare dintre aceste animale are
cel pu\in 4 picioare. cel pu\in 2 picioare.
Folosind cuvintele puse ]n eviden\[, formula\i propozi\ii asem[n[toare despre:

a) o albin[ =i un porumbel; b) un boboc =i un vi\el.
S chi\[m =i rezolv[m
Iepurii =i g[inile dintr-o gospod[rie au ]n total 10 ca-
pete =i 28 de picioare. C`\i iepuri =i c`te g[ini sunt?
Schi\[:
Fiecare dintre aceste animale are cel pu\in 2 picioare:
... 10 capete
2 š 10 › 20 de picioare
Rezolvare:
1) +tim c[ animalele au ]n total 28 de picioare.
Afl[m c`te picioare nu am luat ]n calcul realiz`nd schi\a =i preciz[m ale cui sunt.
28 ™ 20 › 8 (picioare) – ale iepurilor
2) +tim c[ am considerat doar 2 dintre cele 4 picioare ale fiec[rui iepure.
Afl[m c`te picioare ale fiec[rui iepure nu am luat ]n calcul.
4 ™ 2 › 2 (picioare)
3) A=adar, nu am luat ]n calcul 8 picioare, c`te 2 pentru fiecare iepure.
Afl[m c`\i iepuri sunt.
8 : 2 › 4 (iepuri)
4) +tim c[ animalele au ]n total 10 capete.
Afl[m c`te g[ini sunt.
10 ™ 4 › 6 (g[ini)
Verificare:
1) 4 œ 6 › 10 (capete) – ]n total (A);
2) 4 š 4 œ 6 š 2 › 28 (picioare) – ]n total (A).
R[spuns: 4 iepuri, 6 g[ini.
118
T urnir de probleme
1 C`\i purcei =i c`te curci sunt ]ntr-o gospod[rie, dac[ ]n total au:
a) 33 de capete =i 82 de picioare; b) 42 de capete =i 108 picioare?
Informa\ie:
2 C`te mu=te =i c`\i \`n\ari au la un
loc 25 de capete =i 78 de aripi? Musca are o singur[ pereche de aripi,
iar \`n\arul are dou[ perechi de aripi.
3 La un magazin se v`nd biciclete =i triciclete. }n total sunt 35 de ghidoane

=i 80 de ro\i. C`te biciclete =i c`te triciclete sunt?
4 Pe o alee din parc, copiii se plimb[ cu ma=inu\e a c`te 4 ro\i =i cu ma=inu\e a c`te
6 ro\i. }n total sunt 36 de ma=inu\e cu 174 de ro\i. C`te ma=inu\e de fiecare fel sunt?
5 La o alimentar[ sunt puse ]n v`nzare pachete a c`te 10 biscui\i cu nuc[ =i pa-
chete a c`te 20 de biscui\i cu mac. }n total sunt 60 de pachete =i 1 000 de biscui\i.
C`te pachete de fiecare fel sunt?
6 }n ajunul unui nou an =colar, Dan a cump[rat caiete de dou[ feluri, cu
12 foi =i cu 24 de foi. }n total erau 10 caiete cu 144 de foi. C`te caiete de fiecare
fel a cump[rat Dan?
7 C`\i =erpi =i c`te =op`rle au la un loc 30 de ca-

pete =i 72 de picioare?
8 Tata a adus 2 kg de biscui\i pentru N[t[flea\[ =i Fra\ilor, lua\i fiecare

cei doi fra\i ai s[i. Este corect[ propunerea lui c`te 1 kg, apoi da\i-mi
N[t[flea\[? jum[tate din c`t a\i luat.
9 Imagineaz[-\i c[ e=ti pilotul unui avion care decoleaz[ de pe Aeroportul Chi=in[u

la ora 7:00, face la 8:30 o escal[ la Bucure=ti =i aterizeaz[ la Roma la ora 10:45.
}n avion sunt 85 de locuri. C`\i ani are pilotul?
Concurs
Observa\i desenul, citi\i poezia =i descoperi\i o problem[.
Cine formuleaz[ problema =i explic[ rezolvarea ]n modul cel mai logic?
Colo-n vale, l`ng[ lac, Trop[iesc pe o c[rare

Se aude: „Ham!”, „Mac-mac!”. 34 de picioare.
+i-nc[ 14 cozi
Se ascund pe dup[ bozi.
119
Concurs de proiecte
Colabora\i, timp de o s[pt[m`n[, ]n echipe de patru proiectan\i.
1. }mp[r\i\i rolurile ]n echip[:

• moderatorul – organizeaz[ lucrul echipei;
• redactorul – redacteaz[ =i scrie informa\iile selectate =i problemele create ]n
echip[;
• graficianul – ilustreaz[ proiectul prin desene =i imagini, propuse de echip[;
• prezentatorul – prezint[ clasei proiectul realizat.
2. Alege\i tema proiectului, de exemplu:

• Matematica ecologic[ • Matematica pe harta Republicii Moldova
• Matematica ]n istorie • Matematica organismului uman
3. Selecta\i informa\ii la tema aleas[, care s[ con\in[ date numerice.

Folosi\i diverse c[r\i, reviste, enciclopedii sau informa\ii din internet.
Scrie\i informa\iile selectate pe o foaie, ob\in`nd, astfel,
banca de informa\ii a proiectului.
4. Folosind banca de informa\ii, crea\i c`te o problem[ rezolvabil[:

• printr-o opera\ie; • prin dou[ opera\ii; • prin trei opera\ii.
Pentru fiecare problem[ scrie\i pe o foaie:
• enun\ul; • rezolvarea cu plan sau cu justific[ri;
• schema; • r[spunsul.
5. Selecta\i proverbe, zic[tori, versuri, partituri de c`ntece la tema

proiectului.
Scrie\i-le pe o foaie, ob\in`nd, astfel, suplimentul artistic al proiectului.
6. Preg[ti\i o foaie pentru opiniile =i sugestiile colegilor =i

ale ]nv[\[torului.
7. Ilustra\i fiecare foaie a proiectului prin desene, imagini potrivite.
8. Realiza\i coperta =i cuprinsul proiectului.

Lega\i foile proiectului sub form[ de carte.
Proiect la matematic[ Cuprins

Tema: „Matematica ecologic[” Banc[ de informa\ii ............................... 1
Problem[ rezolvabil[ printr-o opera\ie ... 2
Echipa de proiectan\i: Problem[ rezolvabil[ prin dou[
moderator – Ana Rusu opera\ii ................................................. 3
redactor – Ion Pu=ca=u Problem[ rezolvabil[ prin trei opera\ii ... 4
grafician – Irina Vicol Supliment artistic ................................. 5
prezentator – Tudor Apostol
Opinii =i sugestii ................................... 6
120
Observa\i, completa\i =i folosi\i b[ncile de informa\ii.
Matematica ecologic[
• Durata degrad[rii naturale:
• a recipientelor din sticl[ – 4 milenii;
• a cutiilor de aluminiu – de la un de-
ceniu p`n[ la un veac;
• a buteliilor =i pungilor de plastic –
de la un secol p`n[ la zece;
• a gumei de mestecat – 5 ani;
• a h`rtiei de birou – 3 luni;
• a ziarelor – 12 luni.
• Fiecare om utilizeaz[ anual o cantitate de h`rtie
produs[ din 3 copaci coniferi.
• Reciclarea a 60 kg de maculatur[ este echivalent[
cu salvarea de la t[iere a unui copac, care a crescut
timp de circa 80 de ani.
• Anual, o familie de bufni\e nimice=te circa 10 000 de
=oareci de c`mp, salv`nd astfel aproape 20 t de ce-
reale pe care ar fi putut s[ le distrug[ =oarecii.
Matematica pe harta Republicii Moldova

• Lungimea rùlui Nistru este 1352 km, iar lungimea rùlui
Prut – 967 km.
• Printre ariile protejate din Republica Moldova sunt 5 rezerva-
\ii =tiin\ifice, 63 de rezerva\ii naturale =i 41 de rezerva\ii
peisagistice.
• Re\eaua de drumuri publice din Republica Moldova are
lungimea total[ de 9 373 km. 8 879 km de drumuri publice
sunt asfaltate. Din acest total, 3 339 km formeaz[ drumurile
na\ionale, iar restul – drumurile locale.
• }n capitala \[rii, ora=ul Chi=in[u, sunt:
• 19 parcuri;
• 23 de lacuri;
• 11 muzee;
• 5 stadioane;
• 16 teatre;
• 48 de biblioteci.
121
Cum ]n\elegem numerele naturale? O
J
C
5 038 20 562 5 508
825 009 217 6 056
70 057 6 505 5 435 24 553
7 1357 300 003 11 805 954
285 681 805 302 10 856
1058 1259 30 334 3 595
13 185 204 5 005 37 793
383 830 237 581 47
25 292 929 0 9
108 108 306 7 39 937 830 381
50 6 069 2 074 68 859
60 196 61 909 292 808 832 863
20 1 8 003 56 093
6 807 831 13 561
31 428 699 72 301 35
Lucra\i ]n echipe!
Fiecare albinu\[ depune nectarul ]n fagurii de aceea=i culoare ca =i g[letu=a ei.
• Alege\i culoarea echipei =i selecta\i numerele din fagurii corespunz[tori.
• Ordona\i cresc[tor numerele selectate.
• Sublinia\i numerele pare.
• Preciza\i la ce ordin se afl[ cifra 0 ]n fiecare num[r subliniat.
• Numi\i predecesorul =i succesorul celui mai mare num[r.
• G[si\i numerele din clasa unit[\ilor =i ]ncercui\i-l pe cel mai mare.
• Propune\i trei situa\ii din via\a cotidian[, ]n care putem ]nt`lni acest num[r.
122
Cum ne pricepem s[ folosim opera\ii aritmetice?
Corecta\i gre=elile lui N[t[flea\[. Argumenta\i.
a) Dac[ schimb[m ordinea factorilor, suma nu se schimb[.
b) Dac[ desc[z[torul este egal cu sc[z[torul, ob\inem restul 0.
c) }mp[r\ind la 0, ob\inem tot 0.
d) Restul ]mp[r\irii la 3 poate fi 1, 2 sau 3.
e) }mp[r\ind 6 la 7, ob\inem c`tul 0 =i restul 7.

a) 100 000 ™ 36 528 c) 2 483 š 5 e) 140 046 : 3
b) 29 408 œ 583 926 d) 40 š 3 027 f) 607 000 : 9
3 Calculeaz[ ]n mod ra\ional aplic`nd propriet[\ile opera\iilor aritmetice.

Explic[ modul de calcul.
a) 1 236 œ 4 159 œ 3 164 œ 5 341 b) 240 š (100 œ 2)
50 š 638 š 20 (1000 ™ 10) š 6
1 008 š 630 š 0 (55 000 œ 5 500) : 5
Observa\i =i compara\i f[r[ a efectua calcule.
Argumenta\i.
a) 4 752 4 š 1 000 œ 7 š 100 œ 5 š 10 œ 4 b) 5 555 œ 8 888 5 555 œ 7 777
2 184 2 š 1 000 œ 8 š 10 œ 4 10 000 ™ 683 10 000 ™ 183
3 š 1 000 œ 5 š 1 000 œ 6 š 10 3 560 92 š 53 53 š 12
12 š 1 000 œ 5 š 100 125 000 17425 : 5 107 425 : 5
5 Afl[ num[rul care:
a) este de 50 de ori mai mare dec`t 600;
b) este de 400 de ori mai mic dec`t 10 000;
c) trebuie m[rit cu 24 641 pentru a ob\ine 50150;
d) trebuie mic=orat cu 18 111 pentru a ob\ine 9 919.
Concurs
Afla\i valorile numerice ale literelor.
Scrie\i literele ]n ordinea descresc[toare a valorilor
=i ve\i afla cine ]l urm[re=te pe iepura=ul cel fricos.
Cine afl[ mai repede? 14 200 ™ (3 600 ™ 1844) : 4
R
A (100 000 ™ 28000) : (60 š 50)
M 1000 000 : (10 000 : 1000) œ 100
B 12 š (456 œ 874) ™ 1016

U 40 š (10106 : 2 œ 98)
123
6 Corecteaz[ gre=elile 9 900 : 4 › 247, rest 2 18 802 : 5 › 376, rest 2
lui N[t[flea\[. 4 869 : 8 › 68, rest 5 36 548 : 7 › 5 220, rest 8

a) 4 037 œ a › 7 836 b) 277 734 ™ c › 40 075 c) x ™ 13 060 › 200 000
b š 30 › 534 030 98 700 : d › 700 y : 50 › 4100
8 Afl[ de]mp[r\itul. a : 3 › 4 709, rest 2 x : 200 › 0, rest 5
b : 7 › 12 010, rest 4 y : 1 000 › 0, rest 100
9 Scrie prin exerci\iu =i calculeaz[.
a) M[re=te cu 369 000 c`tul numerelor 86 040 =i 20.
b) Mic=oreaz[ de 5 ori diferen\a numerelor 23 653 =i 13 088.
a) Cu c`t trebuie m[rit num[rul 3 462 pentru a ob\ine 10 000?
b) Ce num[r trebuie mic=orat cu 300 pentru a ob\ine 99 900?
c) Dublul c[rui num[r este 301 070?
d) Sfertul c[rui num[r este 4 444?
11 Descoper[ regula =i a) 9 800, 10 700, 11 600, , , ;
completeaz[ fiecare =ir.
b) , , 5 200, 10 400, 20 800, , ;
c) 500 005, 40 004, 3 003, , ;
d) , 301000, 300 000, , 298 000, 297 000, ;
e) 123 456, 234 561, 345 612, , , ;
f) 400, 500, 900, 1 400, , , .
12 Observ[ culorile =i reconstituie lan\ul de calcule.
œ 4 500 :3 ™ 825 š 20
œ 6 500 : 20 š 35 : 70
1000
œ 2 500 : 200 š 60 ™ 900
?
Concurs
Descoperi\i regula, reproduce\i
=i completa\i tabelul.
Colora\i dup[ o regul[ proprie.
Cine realizeaz[ cel mai frumos desen? ?
124
Cum ne pricepem s[ rezolv[m probleme?
Rezolva\i fiecare problem[ independent,
apoi colabora\i ]n perechi =i realiza\i sarcina marcat[ cu semn de ]ntrebare.
Prezenta\i clasei rezultatele activit[\ii.
1 Rezolv[ problema cu plan.

}n 80 de l[zi sunt cu 240 kg de mere mai mult dec`t ]n 60 de l[zi de acela=i fel.
C`te kilograme de mere sunt ]n fiecare lad[?
• Comenta\i rezolvarea folosind cuv`ntul potrivit:
„sum[” sau „diferen\[”.
2 Figureaz[ enun\ul prin segmente =i rezolv[ problema cu justific[ri.

La o =coal[ de muzic[ ]nva\[ de 3 ori mai pu\ini b[ie\i dec`t fete. Se mai =tie c[
fete sunt cu 96 mai multe dec`t b[ie\i. C`\i b[ie\i =i c`te fete studiaz[ muzica
]n acea =coal[?
• Analiza\i problema r[spunz`nd la ]ntreb[ri:

– Care numere se dau ]n problem[?
– Ce reprezint[ fiecare num[r dat pentru numerele care
se ]ntreab[?
• Efectua\i verificarea.
3 Rezolv[ problema cu justific[ri.

Covrigii sunt repartiza\i ]n mod egal ]n pachete. }n 50 de pachete sunt ]n total
10 kg de covrigi. C`t c`nt[resc 49 de pachete de acest fel?
• Argumenta\i alegerea fiec[rei opera\ii de rezolvare.
• G[si\i o alt[ metod[ pentru a efectua opera\ia a doua.
4 Rezolv[ problema cu plan =i prin exerci\iu.

La magazinul „Sport” s-au adus 205 seturi cu c`te 3 mingi de tenis =i 145 de cutii
cu c`te 3 mingi de ping-pong. C`te mingi sunt ]n total?
• G[si\i o alt[ metod[ de rezolvare a problemei.

• Scrie\i aceast[ rezolvare prin exerci\iu.
• Compara\i exerci\iile ob\inute la rezolvarea problemei
prin metode diferite.
5 Organizeaz[ problema ]ntr-un lan\, apoi scrie rezolvarea prin exerci\iu.

M-am g`ndit la un num[r. L-am mic=orat cu 180, am m[rit rezultatul cu 460 =i am
ob\inut jum[tate din 10 000. La ce num[r m-am g`ndit?
• Argumenta\i prezen\a sau lipsa parantezelor ]n
exerci\iul ob\inut.
125
Cum ne pricepem s[ cre[m probleme?
Lucra\i ]n echipe!
Crea\i =i rezolva\i probleme pornind de la:
CONDI|IE
La dou[ gherete s-au adus 40 de }ntr-o lun[, la un chio=c s-au v`ndut
pachete identice cu paste f[inoa- 68, iar la altul – 48 de reviste „Alu-
se. Costul total al pachetelor aduse nelul”. Din v`nzarea revistelor, la
la prima gheret[ era de 364 lei, iar primul chio=c s-au ]ncasat cu 360 lei
la ghereta a doua – de 276 lei. mai mult dec`t la al doilea.
}NTREBARE
C`te kilograme de mere s-au recol- C`\i kilometri a parcurs ]n ziua a
tat ]n ziua a treia? treia?
OPERA|II
1) ]nmul\irea; 1) adunarea;
2) adunarea. 2) ]nmul\irea.
EXERCI|IU
(4 825 œ 2 075) ™ (1450 œ 980) › (350 ™ 240) œ (400 ™ 150) ›
TEMATIC{
Repartizarea elevilor ]n echipe. Turnarea apei ]n butelii.
IMAGINI
Pa
st[
de
di
n\
i
45 lei +ampon
18 lei
35 lei
225 lei 85 lei
POEZIE
P[durarii num[rau iar stejarii-milenarii
c`\i copaci pe deal erau, au fost cei mai numero=i:
c`\i stejari, ar\ari =i tei: tot at`\i copaci frumo=i
]n total, o mie trei. c`t ar\ari de dou[ ori.
C`\i copaci din fiecare Hei, ai fost cu capu-n nori
socotir[ p[durarii, sau atent ai num[rat
dac[ ar\ari erau cu trei =i-ai ajuns la rezultat?
mai pu\ini dec`t tei,
126
Cum ]n\elegem frac\iile?
1 Scrie =i cite=te frac\ia ob\inut[ de fiecare copil.

Comenteaz[ folosind cuvintele „numitorul”, „num[r[torul”.
a) Alina a t[iat o panglic[ ]n 6 p[r\i egale =i a luat una dintre ele.
b) Victor a luat 2 dintre cele 10 felii identice ]n care a fost t[iat[ o rulad[.
c) Diana a t[iat un m[r ]n sferturi =i a luat 3.
d) Doru a luat 4 dintre cele 7 nuci din farfurie.
2 a) Scrie frac\iile cu cifre, apoi cite=te-le altfel. Explic[ ce indic[ numitorul =i num[-
r[torul fiec[rei frac\ii.
unu pe opt cinci supra =ase un sfert
o =eptime =ase noimi patru cincimi
b) Reprezint[ fiecare frac\ie printr-un desen consider`nd ]ntregul un dreptunghi.

a) 1 ? 5 ? 3 ? 7 ?
1
8 8 8 8
b) ? 6 ? 1 ? 4 ?
1 1
7 7 7
4 Calculeaz[:
1 1 1 1
a) din 54 b) din 92 c) din 130 d) din 208
6 4 5 8
5 din 54 3 din 92 4 din 130 7 din 208
6 4 5 8
5 Figureaz[ enun\urile, consider`nd ]ntregul un segment, apoi rezolv[ problemele.

2
a) Doina a cheltuit din 300 lei. C`\i lei i-au r[mas?
5
b) }ntr-o =coal[ ]nva\[ 426 de fete =i 414 b[ie\i. C`\i dintre ei frecventeaz[ cercuri
3
de sport, dac[ num[rul lor constituie din num[rul total al elevilor?
5
Scrie\i frac\ia reprezentat[ prin partea
colorat[ a fiec[rui covora=.
Observa\i =irul de frac\ii ob\inut.
Descoperi\i regula =i completa\i =irul
cu o frac\ie.
Desena\i covora=ul corespunz[tor
acestei frac\ii.
127
Cum ne pricepem s[ recunoa=tem =i s[ descriem forme geometrice?
1 Recunoa=te formele obiectelor din imagini.

Care dintre aceste forme sunt: corpuri geometrice; figuri geometrice?
Scrie\i succesiv literele corespunz[toare variantelor corecte de r[spuns, apoi
citi\i cuv`ntul ob\inut. Explica\i semnifica\ia acestui cuv`nt.
• C`te v`rfuri are un cub?
B 4 P 8 M 12
• C`te muchii are un cuboid?
R 8 O 12 S 16
• Ce form[ pot avea fe\ele unui cuboid?
L p[trat A segment I dreptunghi
• Care form[ geometric[ nu are v`rfuri?
U con G cilindru O sfer[ N cerc
3 Scrie succesiv literele corespunz[toare poligoanelor =i cite=te cuv`ntul ob\inut.

Explic[ semnifica\ia acestui cuv`nt =i d[ exemple din mediul ]nconjur[tor.
V L T
O A R
U A
T R
P
C M E F
S E
4 }nlocuie=te fiecare pic[tur[ a) geometrice sunt forme spa\iale.

cu un cuv`nt potrivit. b) Figurile geometrice sunt forme .
Ilustreaz[ fiecare propozi\ ie c) Cubul are 6 , 12 =i 8 .
printr-un desen. d) =i nu au nici v`rfuri, nici muchii, nici fe\e.
e) Triunghiul este un poligon cu 3 =i 3 .
f) are dou[ perechi de laturi de lungimi egale.
128
Cum ne pricepem s[ calcul[m perimetrul unui poligon?
1 Ce perimetru are fiecare r[zor din „Par- 2 Terenul pentru joac[ ]n nisip are
cul lalelelor”? form[ de dreptunghi cu lungimea
de 8 m =i l[\imea de 3 m. Care
10 m 23 m este perimetrul lui?
10
b 19 m
9m
10
a Calculeaz[ ]n dou[ moduri.
m
m
m
15 m 18 8m
19 m
d
16 m 8m 20
m
13 m
3m
c
m
15 m 14
13 e m
10 m 23 m
3 Efectueaz[ m[sur[rile necesare, apoi aplic[ formulele corespunz[toare =i

calculeaz[ perimetrul fiec[rui patrulater.
a) b)
a) Latura Perimetrul b) Lungimea
24 cm 85 m 1m
p[tratului p[tratului dreptunghiului
15 cm L[\imea
16 cm 40 m 1 dm
dreptunghiului
124 m
Perimetrul
8 dm dreptunghiului
108 mm
5 Un dreptunghi are perimetrul de 90 m. Afl[:

a) lungimea lui, dac[ l[\imea este de 17 m;
b) l[\imea lui, dac[ lungimea este de 24 m.
6 Curtea unei =coli are forma unui dreptunghi cu lungimea de 160 m, iar l[\imea egal[
cu jum[tate din lungime. Afl[ lungimea gardului care ]mprejmuie=te curtea, dac[
l[\imea por\ii este de 8 m.
• C`\i st`lpi, fixa\i la fiecare 8 m, sus\in gardul?
8m
7 Ce dimensiuni poate avea un dreptunghi
cu perimetrul de 120 m? Hol Camer[
5m
Buc[-
3m
Observa\i planul unei garsoniere. Baie

Calcula\i perimetrul podelei din fiecare t[rie
]nc[pere.
3m 2m
129
C`t de iscusi\i suntem la m[sur[ri?
1 Asociaz[ fiecare pereche de cuvinte cu m[rimea pe care o caracterizeaz[.
Exemplific[ prin situa\ii din via\a cotidian[.
lat – ]ngust
mas[
lent – rapid
u=or – greu lungime
sub\ire – gros
valoare
gol – plin
capacitate
scurt – lung
ieftin – scump timp
]nc[p[tor – plat
2 Observ[ ce vrea s[ m[soare fiecare pici. Ce instrument de m[surare poate folosi?
Cantitatea de Cantitatea de Cantitatea de

Ad`ncimea
zah[r dintr-o lapte dintr-o miere dintr-un
unui borcan
crati\[ crati\[ borcan
• Presupune rezultatul ob\inut de fiecare.

3 Scrie ]n locul fiec[rei pic[turi unitatea de m[sur[ care lipse=te.
a) 1000 mm › 1 b) 1000 ani › 1
1000 g › 1 1 secol › 10
1 m › 100 60 › 1 min.
1 t › 1000 60 › 1 h
c) 38 m < 38 d) 4 783 mm › 4 7 8 3
720 min. > 720 1 257 kg › 1 257
480 > 480 kg 2 305 m › 2 305
1 secol < 1 246 min. › 4 6
Completa\i fiecare propozi\ie cu numere potrivite. G[si\i mai multe posibilit[\i.
a) bancnote de 100 lei valoreaz[ c`t bancnote de 1000 lei.
b) 4 bancnote de lei valoreaz[ c`t 8 bancnote de lei.
c) 20 monede de bani valoreaz[ c`t 10 monede de bani.
130
5 Un tren a ajuns la destina\ie pe data de 1 iulie, duminic[. Afl[ ]n ce zi a s[pt[-
m`nii =i pe ce dat[ s-a pornit, =tiind c[ s-a aflat ]n drum:
a) o s[pt[m`n[; b) 10 zile.
6 D[ exemple de doi ani consecutivi care au ]n total:
a) 730 de zile; b) 731 de zile.
Recunoa=te\i povestea ]ncadrat[ ]n schem[.
Stabili\i ora la care a avut loc fiecare eveniment.
Reprezenta\i fiecare rezultat ob\inut pe cadranul unui ceas.
Coco=ul a g[sit o pungu\[ cu doi bani.
cu 15 minute mai ]nainte
Vizitiul i-a luat coco=ului pungu\a.
cu o or[ =i jum[tate mai devreme
Coco=ul a fost aruncat ]ntr-o f`nt`n[.
cu 2 ore =i 15 minute mai devreme 11

12
1
10 2
Coco=ul a fost aruncat ]ntr-un cuptor cu j[ratic. 9 3

8 4
7 5
cu 100 de minute mai t`rziu 6
Coco=ul a fost aruncat ]ntr-o ciread[ cu vaci =i cu boi.
peste 2 ore
Coco=ul a fost azv`rlit ]n haznaua cu bani a boierului.
cu 3 ore =i 25 de minute mai t`rziu
Coco=ul s-a ]ntors acas[ la mo=neag.
131
Cum ne pricepem s[ organiz[m datele?
1 a) Observ[ ce activit[\i a avut Maria dup[ ce s-a ]ntors de la =coal[.

Am citit o carte. L-am plimbat pe fr[\iorul cel
M-am jucat pe calculator. mic cu c[ruciorul ]n curte.
Mi-am preg[tit temele pe mìne. Am f[cut ordine ]n camer[.
M-am jucat cu prietenii ]n curte.
G[se=te activitatea potrivit[ pentru fiecare interval de timp =i completeaz[ tabelul.
Drumul spre cas[
Toaleta de sear[.
Toaleta matinal[
Orele de =coal[
Activitatea
Drumul spre
Gimnastica.
Micul dejun
Culcarea
Pr`nzul
=coal[
Cina
}nceputul 7:00 7:30 7:45 8:30 13:30 14:00 14:30 15:00 17:00 18:00 18:30 19:00 20:00 20:30
Sf`r=itul 7:30 7:45 8:15 13:00 14:00 14:30 15:00 17:00 18:00 18:30 19:00 20:00 20:30 21:30
b) Aminte=te-\i activit[\ ile Un copil de v`rsta ta trebuie zilnic:

tale de ieri =i organi-
• s[ doarm[ cel pu\in 10 ore;
zeaz[-le ]ntr-un tabel
asem[n[tor. • s[ se plimbe la aer liber cel pu\in 2 ore;
Determin[ dac[ ai res- • s[-=i preg[teasc[ temele ]n cel mult 2 ore;
pectat normele unui • s[ priveasc[ televizorul (s[ se joace pe calculator)
mod de via\[ s[n[tos. nu mai mult de o or[.
2 Completeaz[ fiecare enun\ cu un cuv`nt potrivit.

• Mama a cump[rat 10 m de =i a pl[tit 600 lei.
• Tata a cump[rat a c`te 8 lei kilogramul =i a pl[tit 800 lei.
Treci datele din enun\uri ]n casetele corespunz[toare ale tabelului.
Ce a cump[rat? Cantitatea Pre\ul Costul
Efectueaz[ calculele necesare =i completeaz[ tabelul.
3 100
Completeaz[ lan\ul conform problemei.
M-am g`ndit la un num[r =i l-am mic=orat de 1000 de ori. Apoi am m[rit rezultatul
de 10 ori =i am ob\inut un num[r cu 100 mai mare dec`t 100.
La ce num[r m-am g`ndit?
132
Cum ne pricepem s[ investig[m situa\ii-problem[ din via\a cotidian[?
• „Adev[rat” sau „fals”?
a) Dac[ pre\ul caietelor ar fi de 2 ori mai mic, atunci cu aceea=i sum[ de bani s-ar
putea cump[ra de 2 ori mai multe caiete.
b) Dac[ productivitatea muncii unui cofetar s-ar mic=ora ]n jum[tate, atunci,
pentru a prepara aceea=i cantitate de torturi, i-ar trebui un timp de 2 ori mai scurt.
c) Dac[ Ana =i Maria s-ar porni ]n acela=i timp de acas[, una spre cealalt[,
=i s-ar ]nt`lni mai aproape de casa Anei, ]nseamn[ c[ Ana a mers mai repede
dec`t Maria.
• „Posibil” sau „imposibil”?
20 din elevii unei clase frecventeaz[ cercurile de dans =i de informatic[:
a) 8 dintre ace=tia frecventeaz[ doar cercul de dans, 12 – doar cercul de informa-
tic[, iar 2 elevi frecventeaz[ ambele cercuri;
b) 10 dintre ace=tia frecventeaz[ cercul de informatic[, iar 11 – cercul de dans.
2 De ziua mamei, Ana a ambalat cadoul ]ntr-o cutie de forma unui cub cu muchia
de 10 cm. Ea a aplicat dantel[ pe fiecare muchie a cutiei. C`t[ dantel[ a folosit?
3 20 de elevi din satul Codreanca au fost ]n excursie la teatrul „Gugu\[” din Chi=in[u.
Biletul la spectacol a costat 32 lei. }nainte de spectacol, fiecare copil a f[cut cu
15 lei o plimbare cu ponei ]n Parcul Catedralei. +tiind c[ cheltuielile totale au con-
stituit 2 800 lei, afl[ c`t l-a costat pe fiecare elev drumul p`n[ la Chi=in[u =i ]napoi.
a) Dac[ punem pe un taler al balan\ei un pachet cu F[in[ F[in[
3 250 g
f[in[, iar pe cel[lalt taler – dintr-un pachet identic =i
4
]nc[ o greutate de 250 g, balan\a se echilibreaz[.
C`t c`nt[re=te pachetul cu f[in[?
• Dac[ pe cel[lalt taler vom pune o jum[tate de pachet de f[in[, ce greutate
trebuie s[ punem al[turi pentru a echilibra balan\a?
b) Dintr-o c[ldare plin[ cu must, Me=teric[ trebuia s[ toarne 6 l ]ntr-o damigean[,
av`nd la dispozi\ie doar dou[ vase goale negradate: unul de 5 l =i cel[lalt de 4 l.
Observa\i desenele =i explica\i cum a procedat Me=teric[.
5l
5l
5l
5l 5l 4l
• Cum ar ttrebui
b i s[
[ procedeze
d ell ]]n cazull ]]n care ar avea lla di
dispozi\ie
i\i dou[ vase
cu capacit[\ile de 9 l =i respectiv 4 l? G[si\i mai multe posibilit[\i.
133
C`t de iste\i am devenit?
1 Descoper[ regulile =i
realizeaz[ desenele
care lipsesc ]n tabele.
? ?
2 Un h`rciog a rezervat pentru iarn[ 5 kg de boabe de grù,

transport`ndu-le c`te 100 g ]n s[cule\ii pe care ]i are ]n obraji.
+tiind c[ vizuina lui este situat[ la 100 m de sem[n[tur[, afl[
ce distan\[ a b[t[torit h`rciogul acumul`ndu-=i rezerva.
• C`\i h`rciogi ar aduce un prejudiciu de jum[tate de ton[
de grù, dac[ ar rezerva c`te 10 kg?
3 Familia Codreanu este format[ din 4 persoane: tata, mai ]n v`rst[ dec`t mama,
feciorul Doru =i mezina D[nu\a. Cine se ascunde dup[ fiecare cerc din schem[,
dac[ ]nseamn[ „mai mare dec`t”?
4 C`te cubule\e con\ine construc\ia?

• C`te cubule\e se v[d?
• C`te cubule\e nu se v[d?
a) Descoperi\i ]n construc\ia al[turat[ 30 de p[trate.
b) Reproduce\i construc\ia, folosind chibrituri sau
be\ i=oare, apoi ]nl[tura\i 9 chibrituri astfel ]nc`t s[
r[m`n[ un singur p[trat.
Decodifica\i urarea lui Bufi.
1. V š C š L › 1 000 3. { : ( S ™ | ) › 4
C œ 40 › V 3
S › din {
5
V š L › 100
S › | œ 10
2. ( E ™ N ) š A › 1 600
N : A › 10
E ™ N › 80
50 20 10 20 200 14 40 50 280 24 280 2 40 !
134
CUPRINS
1. Evocare prin exerci\ii =i probleme

Ini\iere ................................................................................................................. 4
Fixare ................................................................................................................ 5
Antrenare........................................................................................................... 6
Consolidare ....................................................................................................... 7
Dezvoltare ......................................................................................................... 8
Evaluare ............................................................................................................ 9
2. Numerele naturale p`n[ la un milion
Formarea, citirea =i scrierea numerelor cuprinse ]ntre 1000 =i 10 000 ............... 10
Numerele naturale p`n[ la 100 000.................................................................... 12
Formarea, citirea =i scrierea numerelor cuprinse ]ntre 100 000 =i 1000 000 ....... 14
Compararea =i ordonarea numerelor p`n[ la 1000 000 ...................................... 16
}nmul\irea cu 10, 100, 1000 ............................................................................... 18
}mp[r\irea exact[ la 10, 100, 1000 ..................................................................... 20
Transform[ri ale unit[\ilor de m[sur[ ............................................................... 22
Cifre romane..................................................................................................... 24
Cine seam[n[ culege. Recapitulare. Evaluare ..................................................... 25
3. Adunarea =i sc[derea numerelor naturale, p`n[ la un milion
Probleme cu dou[ sume sau dou[ diferen\e ...................................................... 28
Adunarea =i sc[derea numerelor mai mici dec`t 10 000 .................................... 30
Adunarea =i sc[derea numerelor mai mari dec`t 10 000 .................................... 32
Probleme de sc[dere a dou[ sume (adunare a dou[ diferen\e).......................... 34
4. }nmul\irea =i ]mp[r\irea numerelor naturale, p`n[ la un milion
Probleme de aflare a dou[ numere dup[ suma =i diferen\a lor .......................... 40
}nmul\irea numerelor ce se termin[ cu zerouri .................................................. 42
}mp[r\irea exact[ a numerelor ce se termin[ cu zerouri .................................... 44
}nmul\irea cu un num[r de o cifr[ ..................................................................... 46
Exerci\ii =i probleme ......................................................................................... 48
Probleme de aflare a dou[ numere dup[ suma sau diferen\a =i c`tul lor ........... 50
Probleme rezolvabile prin metoda figurativ[ ..................................................... 52
}mp[r\irea la un num[r de o cifr[ ...................................................................... 54
Cazuri speciale de ]mp[r\ire ............................................................................. 56
Rezolvare de exerci\ii =i probleme..................................................................... 58
}nmul\irea cu un num[r de dou[ cifre ................................................................ 60
135
5. Frac\ii
Formarea, scrierea =i citirea frac\iilor .............................................................. 66
Adunarea frac\iilor cu acela=i numitor.............................................................. 69
Sc[derea frac\iilor cu acela=i numitor .............................................................. 70
Adunarea =i sc[derea frac\iilor cu acela=i numitor ........................................... 71
Aflarea unei frac\ii dintr-un num[r ................................................................... 72
Cine seam[n[ culege. Recapitulare. Evaluare .................................................... 74
6. Elemente de geometrie =i m[sur[ri
Poligoane ........................................................................................................ 78
Perimetrul poligonului ...................................................................................... 80
Unit[\i de m[sur[ pentru lungime .................................................................... 81
Perimetrul p[tratului ........................................................................................ 84
Perimetrul dreptunghiului ................................................................................ 86
Rezolvare de exerci\ii =i probleme.................................................................... 88
Corpuri geometrice .......................................................................................... 90
Unit[\i de m[sur[ pentru mas[ ........................................................................ 92
Unit[\i de m[sur[ pentru capacitate ................................................................ 94
Unit[\i monetare .............................................................................................. 96
Unit[\i de m[sur[ pentru timp ......................................................................... 98
Cine seam[n[ culege. Recapitulare. Evaluare ...................................................101
7. Matematica ]n via\a noastr[. Roadele ]nv[\[rii
Matematica ]n basme ...................................................................................... 104
Matematica ]n natur[ ....................................................................................... 106
Matematica ]n construc\ii ................................................................................ 108
Matematica ]n agricultur[ ................................................................................ 110
Matematica ]n produc\ie .................................................................................. 112
Matematica ]n comer\ ...................................................................................... 114
Matematica ]n timpul liber ............................................................................... 116
*Matematica prin imagina\ie ............................................................................ 118
Concurs de proiecte......................................................................................... 120
Cum ]n\elegem numerele naturale?.................................................................. 122
Cum ne pricepem s[ folosim opera\ii aritmetice? ............................................ 123
Cum ne pricepem s[ rezolv[m probleme?........................................................ 125
Cum ne pricepem s[ cre[m probleme? ............................................................ 126
Cum ]n\elegem frac\iile? .................................................................................. 127
Cum ne pricepem s[ recunoa=tem =i s[ descriem forme geometrice? ............. 128
Cum ne pricepem s[ calcul[m perimetrul unui poligon? .................................. 129
C`t de iscusi\i suntem la m[sur[ri? ................................................................. 130
Cum ne pricepem s[ organiz[m datele? .......................................................... 132
Cum ne pricepem s[ investig[m situa\ii-problem[ din via\a cotidian[? ........... 133
C`t de iste\i am devenit? ................................................................................. 134
* Extindere
136

IV - Matematica (A. 2017, in Limba Romana)

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

IV - Matematica (A. 2017, in Limba Romana)

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

Manualul a fost aprobat prin ordinul ministrului Educa\iei al Republicii Moldova nr. 457 din 31 mai 2013.

Acest manual este proprietatea Ministerului Educa\iei al Republicii Moldova.

Anul de Numele =i prenumele elevului Anul Aspectul manualului

• }nv[\[torul va controla dac[ numele elevului este scris corect.

Toate drepturile asupra acestei edi\ii apar\in Editurii Prut Interna\ional.

Redactor: Tatiana Rusu

© Ludmila Ursu, Ilie Lupu, Iulia Iasinschi, 2017

Descrierea CIP a Camerei Na\ionale a C[r\ii

2 Cum num[r[ fiecare? Explic[, apoi nume=te urm[toarele patru numere.

8, 108, 208 0, 150, 300

1000, 980, 960 835, 730, 625

4 Probleme despre vacan\[

5 Completeaz[ Termen 264 Desc[zut Sc[z[tor Diferen\[

Factor 10 De]mp[r\it }mp[r\itor C`t

1 Scrie =i cite=te numerele formate din:

4 +tiind c[ 5 tricouri la acela=i pre\ cost[ ]n total 500 lei, afl[:

5 Afl[ numerele necunoscute.

1 Nume=te toate numerele:

1 Completeaz[ cu cifre potrivite, pentru a ob\ine o ordonare:

2 }mparte ]n coloni\[, apoi efectueaz[ proba prin opera\ia invers[.

3 Rezolv[ fiecare problem[ cu justific[ri, apoi efectueaz[ verificarea.

3 Rezolv[ problemele cu justific[ri.

5 Scrie prin exerci\iu, apoi cal- a) M[re=te cu 3 triplul num[rului 30.

6 Scrie num[rul 300 ca produs:

7 Calculeaz[: a) 5 š 86 ™ 58; b) 348 œ 108 : 4; c) 510 ™ 157 š 3; d) 1000 : 100 œ 900.

1. Scrie cel mai mare dintre numerele: 1p

782, 82, 787, 287. 534, 54, 546, 543.

2. Scrie litera corespunz[toare transform[rii corecte. 1p

3. Afl[ de]mp[r\itul, =tiind c[: 2p

]mp[r\itorul este 6, c`tul 78, ]mp[r\itorul este 8, c`tul 63,

4. Determin[ ordinea efectu[rii opera\iilor, apoi calculeaz[. 4p

3 š (300 ™ 135) œ 165 1000 ™ (150 œ 355) : 5

5. Rezolv[ problema cu plan. 2p

a) Ron\ ]l serve=te pe Cron\ cu Cron\ ]l serve=te pe Ron\ cu

b) Ri\a ]i ofer[ lui Relu Relu ]i ofer[ Ri\ei

c) Naf-Naf ]i d[ lui Nif-Nif Nif-Nif ]i d[ lui Naf-Naf

Formarea, citirea =i scrierea numerelor cuprinse ]ntre 1 000 =i 10 000

P ovestim un basm matematic

Observa\i cum au aranjat =oriceii cubule\ele pe prisp[. Ce num[r au ob\inut?

Cuv`ntul ordin are mai multe ]n\elesuri. Ce =tim?

2 Deseneaz[ tabelul de numera\ie. Scrie ]n tabel numerele:

2 135 5 206 6 300 Model: 9 832 › 9 000 œ 800 œ 30 œ 2

4 Dup[ descompunerea dat[, afl[:

5 Reprezint[ dup[ model lungimile: Model:

6 3 000 œ 2 2 000 œ 400 8 000 œ 5 6 œ 9 040 37 œ 1 200

7 Descoper[ 3 030 œ › 3 333 2 222 ™ › 20 ™ 44 › 4 000

1 Cite=te informa\ia. Scrie numerele ]n tabelul de numera\ie.

• Anenii Noi – optzeci =i nou[ de mii nou[ sute nou[zeci de persoane;

2 a) Cite=te numerele: 24 639, 48 520, 62 308, 71042, 16 200, 70 524, 20103,

3 Ce gre=eli a comis N[t[flea\[ 2 0583 62 801

4 Scrie =i cite=te trei numere de cinci cifre care au cifra 1 la ordinul:

5 Descoper[ regula =i completeaz[ fiecare =ir.

7 20 000 œ 4 000 50 000 œ 72 3 œ 68 000

8 }n luna septembrie, ]n Japonia se celebreaz[ S[rb[toarea

9 Descoper[ numerele ascunse.

10 Reconstituie opera\iile aritmetice din fiecare lan\.

• C`\i =oricei vor s[ intre ]n fiecare clas[?

Aten\ie! La scrierea num[rului, ]ntre clase se las[ spa\iu.

Explica\i formarea, citirea =i scrierea numerelor din tabelul de numera\ie.

CLASA MILIOANELOR CLASA MIILOR CLASA UNIT{|ILOR

3 Scrie cifra 4, apoi:

4 Cite=te numerele, apoi descompune-le dup[ model.

Model: 728 453