Professional Documents
Culture Documents
PARTENERI:
AUTORI:
Prof.dr.ing.MARIANA BRUMARU
2
INSTALATII DE VENTILARE SI CLIMATIZARE
CUPRINS
6.3.4 Filtre 58
6.3.5 Canale 60
6.3.6 Atenuatoare de zgomot 60
6.1.PRINCIPALELE ELEMENTE ALE UNEI INSTALATII DE VENTILARE
Daca nu se doreste aer infiltrat din exterior pentru aria ventilata deoarece calitatea
aerului dinafara este necorespunzatoare presiunea ariei ventilate este superioara cu
20-30 Pa. Acesta este sistemul de ventilare in suprapresiune. Exemple standard
pentru aceasta solutie sunt laboratoarele, incaperile destinate fabricarii de produse
farmaceutice, salile de spectacole si centralele termice. Acest tip de ventilare poate
fi aplicat si la restaurante pentru a preveni micile inconveniente.
Inlet air
Fan
Daca calitatea aerului din spatiul ventilat poate dauna spatiilor invecinate, se poate
utiliza sistemul de ventilare in depresiune. Exemple tipice: baile, wc-urile, piscinile,
halele industriale, bucatariile, spalatoriile. Depresiunea spatiului ventilat este de 20-
30Pa.
4
Exhaust air
Fan
Fan
Inlet air
Exhaust air
Fan
5
Fresh air Exhaust air
Ventilated area
Inlet air
outlet air
6
Figura 6.1.5. Exemplu de aplicare a ventilatiei locale cu priza de perete si
ventilatoare montate in canal
7
Figura 6.1.7. Instalatie de evacuare cu ventilator de acoperis
Daca este nevoie de reglare, este posibila instalarea unei clapete actionata cu
electromotor, care inchide circuitul de aer cand nu este nevoie de ventilatie. In acest
caz motorul electric al ventilatorului are convertor de frecventa astfel incat debitul
volumic sa fie reglabil.
8
.
Figura 6.1.8. Ventilatorul de acoperis evacuare orizontala si verticala
9
In Figura 6.1.9 sunt doua tipuri de ventilatoare de canal. In partea stanga este
prezentat unul obisnuit, in dreapta un ventilator cu atenuator de zgomot care reduce
zgomotul emis in mediul inconjurator.
Marimi conventionale:
• Diametru: Ø100mm-630mm,
• Debit volumic de aer: 100-10000m3/h,
• Putere electrica: 0.05-2kW.
Ventilated area
Inlet air
Outlet air
10
Fresh air Exhaust air
Ventilated area
Inlet air
Outlet air
11
Fresh air Exhaust air
Ventilated area
Inlet air
Outlet air
De obicei temperatura aerului refulat in incapere este mai mica cu 5-10°C decat
temperatura acesteia.
Dezumidificarea aerului
Instalatii centralizate:
Ventilated area
Inlet air
Outlet air
12
Instalatia de ventilare cu dezumidificarea aerului
Daca este necesara doar dezumidificarea si nu este necesar aport de aer proaspat,
se poate utiliza schema urmatoare (Figura 6.1.14)
Ventilated area
Inlet air
Outlet air
13
Figura 6.1.16. Schema dezumidificatorului individual de aer fara aport de aer
proaspat
Instalatia de climatizare
Ventilated area
Inlet air
Outlet air
Elementul suplimentar pentru tratarea aerului este instalatia de umidificare. Poate fi:
Generatorul de abur: este format dintr-un rezervor de apa care este conectat la
canalul de aer. Bateriile de temperatura ridicata sau energia electrica sau gazele de
14
ardere incalzesc apa din rezervor. Apa din rezervor se evapora si aburul este
directionat spre curentul de aer care trece deasupra rezervorului.
Jetul de abur: Aburul produs de o sursa externa pozitionata aproape de centrala este
injectat in aer.
Spalatorul de aer: Este alcatuit dintr-o camera care contine o instalatie de pulverizare
a apei, un rezervor de colectare si o sectiune pentru evacuare.
Deoarece umiditatea relativa nu influenteaza asa de mult confortul termic cit
temperatura mediului ambiant si deoarece toate problemele legate de instalatia
pentru umidificarea aerului de mai sus nu se regasesc prea des in zona confortului,
doar in unele situatii din ventilatiile industriale este necesar aerul umed (de exemplu
in industria electrica), pentru umidificarea aerului in situatiile curente se utilizeaza
centrala de ventilare.
Figura 6.1.18. Schema instalatiei de inalta presiune cu un canal si mai multe zone
(1-filtru, 2-baterie de incalzire, 3- umidificator, 4-baterie de racire, 5-ventilator, 6-
baterie de racire/reincalzire, 7-difuzoare, 8-aer recirculat, 9-aer proaspat, 10-canal de
aspiratie )
15
La instalatiile de inalta presiune unde se aplica solutia cu un canal, se mareste viteza
de la 5m/s (viteza instalatiei la presiune joasa) la 20m/s, diferenta dintre temperatura
aerului refulat si temperatura camerei, de la 5°C la 20°C, astfel incat sectiunea
ramificatiei este redusa la 10 – 15 % fata de sectiunea la instalatia de joasa
presiune.
Pentru a obtine o instalatie cat mai flexibila este recomandata aplicarea sistemului cu
doua canale. Instalatia de inalta presiune cu doua canale este adecvata acolo unde
este necesara racirea si incalzirea in acelasi timp. Aerul este separat in doua parti in
centrala de aer. O parte din aer trece prin bateria de incalzire iar cealalta prin bateria
de racire. Aceste doua feluri de aer circula prin cele doua canale.
Sistemul split
16
Cooling media
(vapour)
Fan
Fan Condenser
Intr-un aparat de fereastra, partile interne si externe se afla intr-un singur corp (Fig.
61.20, 6.1.21.) si asa cum precizeaza si numele, aparatul de fereastra se monteaza
in partea de sus a ferestrei. Avantajul e instalarea si manevrarea simpla.
17
External unit
Cooling media
(vapour)
Fan
Orifice Fan
(pressure reducer) Condenser
Evaporator Cooling media
(liquid)
Compressor
Internal unit
(side wall type)
Figura 6.1.23. Sistemul split cu unitatea interna montata in tavanul fals sau sub
fereastra
Marimea uzuala a unitatii interne pentru tavanul fals este de 600x600 mm. Inaltimea
necesara este de 300mm. Acest tip de unitate este echipat pentru aport de aer
proaspat (Fig 6.1.23.). O unitate interna poate deservi mai multe camere prin
sistemul split cu tubulatura.
18
Figura 6.1.24. Sistemul split cu tubulatura
Cooling media
(vapour)
Fan
Heat exhanger
Evaporator Condenser
Cooling media
Orifice
(Fluid)
(pressure reducer)
Compressor
Chilled water
Main return (12°C)
Chilled water
Main flow (7ºC)
Buffer tank
Pump
Hydraulic module Safety valve
Closed expansion tank
19
Figura 6.1. 26.Ventiloconvectorul montat vertical (de perete) , sau orizontal (de
tavan)
Diferenta intre ventiloconvectorul montat vertical si cel montat orizontal (Fig. 6.1.26.)
este ca ultimele nu sunt echipate cu racord de aer proaspat. Prin modificari minore
asupra carcasei, aparatele de perete sau de tavan pot fi utilizate si montate in
tavanul fals: ventiloconvector cu canale de aer. In acest caz aparatul va avea atasata
un canal cu o cutie distribuitoare si colectoare pentru instalarea canalelor de
introducerea si evacuarea aerului (Fig. 6.1.27.).
20
Fig. 6.1. 2.
Perdelele de aer traditionale, care folosesc doar aerul interior incalzit in incalzitoarele
perdelelor, nu sunt intotdeauna economice (datorita consumului considerabil de
energie termica). Reducerea consumului de caldura este realizata de perdele prin
utilizarea aerului interior si exterior neincalzit. si prin combinarea de aer mixte, care
21
incalzesc doar aerul proaspat. Perdelele de aer care utilizeaza aer neincalzit
economisesc 30-70% din energia termica.
Conform modelului aerodinamic se disting urmatoarele tipuri de perdele:
Perdele de aer cu aer interior neincalzit
Perdele de aer cu aer interior incalzit
Perdele de aer mixte cu aer interior
Aceste tipuri de perdele sunt intotdeauna instalate in deschiderile exterioare ale
portilor incaperilor incalzite, ca si in camerele neincalzite unde temperatura standard
trebuie mentinuta in spatiul de lucru. Sunt proiectate pentru prevenirea patrunderii
aerului exterior in perioada rece a anului. Cele pentru incaperile racite sunt proiectate
pentru impiedicarea intrarii aerului cald din exterior.
2 2
1 1
3 3
4 4
Figura 6.1.30. Perdea de aer cu aer interior neincalzit, cu dublu jet orizontal (1.grila
de admisie, 2.ventilator, 3.canal de aer , 4.difuzoare de refulare)
2 1 3 4
2
3 4 5 6
Figura 6.1.31. Perdea de aer cu aer interior neincalzit cu refulare veticala (1. grila de
admisie, 2.ventilator, 3.canal de aer , 4.difuzoare de refulare, 5.difuzoare de refulare
montate in pardoseala, 6.spatiu in pardoseala pentru canalul de aer)
22
Figura 6.1. 32. Perdea de aer mixta cu aer interior
Outlets
Ventillated area
Inlets
Ventillation room
Air handling unit
23
6.1.8 Ventilarea salilor pentru piscine
24
6.2. MODURI DE DISTRIBUTIE A AERULUI IN INCAPERI
25
6.2.1 Ventilatia ca inlocuire
26
Metoda curgerii unidirectionale a aerului este folosita cand se cere o concentratie
mica de particule sau bacterii. Aceasta curgere este pe o singura directie, deobicei
orizontala sau verticala, la o viteza uniforma cuprinsa intre 0.3 si 0.45m/s si in intreg
spatiul. Viteza aerului sugerata este suficienta pentru a misca particule relativ mari
inainte ca acestea sa se aseze pe suprafete.
Curgerea aerului pe o directie este corect definita in prin viteza aerului si s-a
descoperit ca gradul de curatenie al unei camere ventilata unidirectional este direct
proportionala cu viteza aerului. Schimbul de aer in unitatea de timp este asociat cu
volumul camerei care in general nu are nici un efect asupra performantei sistemului.
Supply plenium
Fan Fan
Return plenium
Ceea ce se vede in figura 6.2.3 este un exemplu tipic de evacuare pe verticala a unei
camere curate. Aerul este preluat printr-o baterie de filtre de inalta eficienta montate
in tavan curge vertical prin camera si este evacuat printr-o grila montata in
pardoseala.
Aerul va iesi prin intreaga suprafata a pardoselii. Aerul evacuat va fi recirculat,
amestecat cu o cantitate de aer proaspat si introdus in camera prin filtre de inalta
eficienta inalta amplasate in tavanul camerei. Majoritatea camerelor curate ventilate
unidirectional sunt construite pe verticala astfel incat particulele generate in camera
vor fi repede evacuate afara prin pardoseala.
In cadrul solutiei ventilatiei ca deplasare, aerul introdus este folosit pentru a inlocui
aerul evacuat din zona ventilata (in cele mai multe cazuri ocupata), pentru a preveni
circulatia de exemplu intre zone.Aerul introdus trebuie distribuit in asa masura incat
sa nu fie deranjata miscarea ascensionala a aerului.
28
Gurile de evacuare trebuie sa fie situate mai jos in scopul a evita curentii inversi din
camera. Locatia surselor contaminante si a surselor de caldura care cauzeaza
diferente de densitate trebuie sa fie aceleasi pentru a evacua contaminantul cu
densitate egala sau mai mare decat a aerului.
29
Figura 6.2.7 Guri de refulare pentru ventilatia ca deplasare ( perete, coltul peretelui,
in incapere)
Aceasta solutie de ventilare este indicata in spatii ocupate unde exista surse de
caldura interna si externa, dar nu este utilizata pentru incalzirea aerului.
30
6.2.3. Solutia zonala
Ideea impartirii zonale a aerului climatizat este de a avea controlul asupra unei
anumite suprafete sau volum al incaperii, in timp ce restului incaperii ii este acordata
mai putina atentie. In majoritatea cazurilor sunt oportune si utilizate si acumularea de
caldura, concentratia sau umiditatea din afara zonei controlate. Curentii de aer din
incapere sunt controlati atat prin jeturile de aer introduse cat si de fortele
ascensionale generate de temperatura. Eficacitatea ventilarii (temperatura,
eliminarea noxelor, umiditatea) utilizand modul de climatizare pe zone are ca scop
alegerea solutiei de climatizare dintre cea cu amestecare si cea cu stratificare.
Oricum, eficienta este puternic influentata de metodele folosite si de conditiile de
exploatare. Concentratia si temperatura sunt mai omogen distribuite utilizand solutia
cu zone controlate decat utilizand solutia cu stratificare.
Impartirea pe zone poate fi atat verticala cat si orizontala. Zonarea verticala este
tipica incaperilor inalte, cand aerul introdus este distribuit aproape de zona ocupata
la nivelul pardoselii iar gurile de evacuare sunt situate aproape de tavan. Zonarea
orizontala poate fi aplicata, de exemplu, utilizand aer sau perdele de aer mobile
(plastic) cu scopul de a imparti spatiul incaperii in diferite sectoare. In aceste
sectoare este posibil sa se aplice in continuare diferite solutii semi-independente in
directia verticala.
Solutia zonala ofera o mai buna indepartare a noxelor si o mai buna eficienta termica
decat solutia prin amestec, reglare limitata a modului de curgere in zona ventilata si
capacitatea de a evita formarea de zone stagnante cu concentratii locale mari in
zona ventilata. Oricum, amestecul partial al noxelor in zona ventilata scade eficienta
ventilarii.
Fiecare solutie are propriul sau criteriu de proiectare, dar ce este comun la
majoritatea solutiilor este ca debitul de aer este localizat aproape sau in interiorul
zonei controlate si gurile de evacuare sunt localizate in interiorul zonei necontrolate.
Amplasarea si puterea fortelor ascensionale genarate de temperatura impreuna cu
debitele jeturilor de aer au o mare influenta asupra acumularii de caldura, asupra
noxelor si asupra umiditatii din incapere .
O gama variata de solutii poate fi utilizata pentru impartirea pe zone, cum ar fi jeturile
inclinate, jeturile reci orizontale, jeturile verticale, jeturile la nivelul pardoselii, canalele
cu ajutaj si la miscarea turbionara. Cheia elementelor curgerii in solutia zonala o
constituie alimentarea utilizand jeturi de aer, generarea fortelor ascensionale, plutirea
aerului de-a lungul suprafetei si amestecul in regim turbulent dintre zonele controlate
si cele necontrolate, ca in fig. 6.2.9.
31
Figura 6.2.9.Exemplu de solutie zonala (T-temperatura incaperii,C-concentratia
noxelor aerului din incapere, SU-introducere, EX-evacuare)
Aerul introdus este distribuit omogen in zona controlata. Impulsul jeturilor este
suficient de mare pentru a asigura conditii omogene, dar de asemenea suficient de
scazut pentru a evita amestecarea in regim turbulent in intreaga incapere.
Aceasta inseamna ca de obicei numarul gurilor de refulare este ridicat.
Efectul impulsului asupra zonei interioare este suficient de mare pentru ca aerul
refulat sa aiba forma impusa. Penetrarea depinde de noxele care plutesc in raport cu
forma aerului refulat.
Rata de aer introdus in relatie cu rata de aer evacuat din zona necontrolata este
suficient de scazuta pentru a evita o nedorita reintoarcere de la zona necontrolata la
cea controlata.
Ar trebui evitate perturbarile de curgere in zona de granita datorita nedoritei
reintoarceri a curentului de aer din zona necontrolata in cea controlata.
32
stagnante cu concentratie locala ridicata si gradient de temperatura nefavorabil.In
acelasi timp, are loc scaderea concentratilor noxelor si a eficientei temperaturii si
viteza mare a aerului poate cauza curenti de aer.
Jeturile de aer sunt folosite pentru a crea o miscare a aerului suficienta in interiorul
incaperii pentru a circula si a amesteca intregul volum de aer din incapere. Aceasta
solutie este adeseori denumita ventilatie prin dilutie, deoarece noxele create in
interiorul incaperii sunt amestecate cu volumul de aer din intreaga incapere,
rezultand o concentratie locala redusa de impuritati.
Curentii de aer ai incaperii sunt in special controlati de aerul refulat sau/si circulatia
jeturilor de aer, folosind, de exemplu, jeturi concentrate, introducerea aerului prin
tavan, sau ajutaje de refulare cu impuls mare. Oricum, folosirea altor metode de
distributie a aerului in incapere impreuna cu anumite tipuri de evacuare, incalzire si
raciere, va conduce de asemenea (intentionat sau neintentionat) la aplicarea solutiei
de climatizare prin amestec.
Outlet
Mixed Air
Cooling coil
Air jet
Heating coil
Primary air
supply
Recircualting
room's air
Aerul amestecat urca, apoi circula orizontal sub tavan. Exista o continua amestecare
intre aerul din camera si aerul proaspat.Numai amestecul secundar al aerului ajunge
in zona principala.
33
Datorita eficientei amestecului, diferenta de temperatura in/dintre temperatura
ambianta si temperatura aerului admis de la ventiloconvector poate fi chiar 10 -
15°C.Acest tip de sistem de distributie este folosit in birouri, camere de sedinte,
magazine si in toate spatiile care au inaltimea sub 3m.
Cand aerul este introdus parallel cu o margine (ex. un tavan), apare o presiune
negativa intre jetul de aer si tavan, cauzand “infigerea”jetului in tavan, efect cunoscut
sub numele de efectul Coanda. Acest efect este de o mare importanta, in mod
special la introducerea de aer rece. Pentru a atinge cel mai mare efect Coanda
posibil, aerul trebuie sa fie introdus in mici cantitati pe fiecare unitate, cu cea mai
larga raspandire posibila pe tavan si cea mai mare viteza posibila. Efectul dispare
complet la viteza mai mica de 0.35m/s.
34
Figura 6.2.12.Ventiloconvector de tavan cu difuzia aerului bazata pe efectul Coanda
(1.Guri orientabile de refulare a aerului, 2.Grila de intoarcere a aerului cu filtru de
aer,3.Panou inferior,4.Cutie pentru conexiuni electrice,5.Baterie de schimb termic,
6.Tava de colectare a condensului,7.Regulator)
35
Figura 6.2.4. Modul de amplasare a gurilor de introducere si evacuare pe pereti
36
Figura 6.2.16. Difuzor de tavan cu directie de refulare reglabila, instalat la capatul
canalului.
Tipuri de difuzoare de aer de tavan. In cazul unor difuzoare de tavan directia aerului
refulat depinde de diferenta dintre temperatura din camera si cea de intrare. In timpul
iernii, cand temperatura aerului intrat este mai ridicata decat temperatura din
interior,curentul de aer se intoarce pararel cu suprafata tavanului si prin incalzirea
peretelui se deplaseaza in jos. In acest caz cel mai bun loc pentru amplasarea gurilor
de evacuare este suprafata pardoselii. Al doilea curent de aer se formeaza
independent de primul curent de aer. Datorita nivelului inalt de amestec, viteza in
zona rezidentiala este relativ joasa. De asemenea unul dintre cele mai critice
consideratii de proiectare este pericolul unui scurt-circuit intre gurile de aspirare si
cele de refulare.
Solutia la aceasta problema poate fi folosirea unitatilor actionate electric care pot
schimba modul de introducere a aerului. O alta optiune este de a dimensiona
unitatile pentru a se potrivi situatiei de racire si apoi indreptarea jeturilor auxiliare
adaugate intr-o directie verticala cand este introdus aerul cald.
37
Suspended ceiling Circular duct Ceiling diffuser
Outlet
Figura 6.2.17 Distributia aerului prin guri de refulare de tavan si guri de evacuare la
nivelul pardoselii.
Acest tip de distributie a aerului este adesea folosit in birouri, Sali de sedinte si in
toate locurile in care plafonul camerei este jos.
38
Figura 6.2.7. Difuzoare rotative patrate si circulare cu deflectoare variabile.
In unele cazuri mai speciale forma jetului de aer este mai usor de reglat rotindu-l din
interior decat din exterior. In plus, aerul refulat poate fi reglat la diferite grade de
deviatie fata de pe verticala.
39
Bataia jetului turbionar este intre 2 si 7 m. Bataia jetului definit ca cea mai mare
distanta dintre centrul gurii de refulare si punctul unde viteza este 0.2 m/s.
Gurile de refulare turbionare numite guri de refulare de rotatie sunt special proiectate
pentru incaperi cu tavane inalte.De asemenea sunt echipati cu palete rotative,facand
posibila refularea aerului alternativ de pe verticala pe orizontala. De asemenea este
posibila echiparea unitatii cu un motor, modificarea facandu-se automat. Bataia
maxima poate fi chiar de 15m cand paletele sunt in pozitie verticala. Acest
echipament este utilizat pentru a furniza caldura in exces sau sarcina de racire
scazute in zona rezidentiala.
Se pot obtine chiar si sarcini de incalzire sau racire de 60W/m2, cu un debit ridicat de
aer fara influente neplacute in suprafata ocupata.
40
Figura 6.2.9. Tip de difuzor si tip de ajutaj pentru refulare cu jet de aer
v-33
6.3.1 Ventilatoare
Ventilator centrifugal sau radial in care aerul pluteste radial prin rotor intr-o carcasa
tip spirala.
Ventilatoarele cu jet axial sunt impartite in doua sub-categorii differentiate in principal
de carcasa lor si rafinamentul rotorului si al accesoriilor. Toate tipurile variaza in
forma, numar si unghi al lamelor; proportie a butucului rotii fata de diametrul rotorului,
materiale si metode de fabricatie, depinzand de model si preferinta producatorului.
Rotirea poate fi directa cu axul pe vibrochenul motorului sau rotire prin curea.
41
Figura 6.3.10 Ventilator axial
Dezavantaje:
Ventilatoare axiale.
Un ventilator cu tub axial este in principal este un ventilator cu elice plasat intr-o
carcasa cilindrica scurta, gazul curgand in directie axiala.
Un ventilator cu turbina axiala incorporeaza turbine proiectate special, care sunt
pozitionate fie in sensul fie in contrasens cu curentul de aer al ventilatorului
42
Impeller
Guide vanes
Ventilatorul axial consta dintr-un rotor prevazut cu palete din tabla indoita si
decupata montate pe un butuc rotitor. Butucul este pozitionat intr-un carcasa
cilindrica aliniata cu directia de curgere a gazului. Daca sunt utilizate gaze ce nu
prezinta un pericol, motorul este plasat direct in curentul de aer. Daca totusi sunt
transportate gaze explozive, abrazive, inflamabile sau corozive, este folosit un
ventilator bifurcat, cu motorul pozitionat inafara jetului de aer. Un motor localizat
inafara casetei permite ventilatorului sa functioneze actionat de o curea, asigurand
schimbari usoare de viteza, daca acestea sunt necesare. Datorita progreselor in
controlul electronic a vitezei motorului, folosirea curelelor pentru controlul vitezei
este in scadere. Un ventilator cu cu palete din tabla indoita si decupata poate avea
eficienta de pana la 80%. Are avantajele de a fi compact si capabil de a se ingloba in
tubul de ventilatie. Dezavantajele constau in faptul ca nu poate fi capabil sa dezvolte
presiunile ridicate cerute de multe sisteme de ventilatii industriale. Scopul paletelor
este sa reduca gradul de spiralare a jetului si sa transforme o parte din viteza in
presiune statica utilizabila. Ventilatoarele cu turbina axiala dezvolta o mai mare
presiune statica decat ventilatoarele cu tub axial. Acestea sunt construite dintr-o
varietate de materiale, depinzand de utilizare. Acestea pot fi actionate fie direct fie
prin curea.Modele mai scumpe sunt dotate cu palete cu unghi ajustabil, ce permit
unui ventilator cu actionare directa sa asigure aceleasi caracteristici tehnice ca si un
ventilator cu actionare prin curea, de acelasi diametru.
Dezavantaje:
Prin constructie nivel ridicat de zgomot fata de cele mai multe ventilatoare
centrifugale de inalta eficienta care indeplinesc aceeasi sarcina
Nepotrivite in atmosfere abrazive sau corozive
Probleme in protectia rulmentilor
43
Nepotrivite in cazul gazelor inflamabile sau explozibile sau a vaporilor, decat in cazul
folosirii unui ventilator cu actionare prin curea.
Probleme ale curbelor ventilatorului la inchidere clapetelor
Figura 6.3.3 Trei tipuri de ventilatoare centrifugale (paleta inapoi, paleta radiala,
paleta inainte)
La paletele cu varful indoit inainte, aceste doua viteze se cumuleaza, iar cand varful
este indoit inapoi, se scad.
In acest fel, un ventilator cu palete incovoiate inainte depinde mai putin de forta
centrifuga pentru realizarea presiunii, depinzand mai mult de conversia viteza -
presiune din carcasa, cu rezultatul ca poate functiona la viteze relativ joase.
Dimpotriva, un ventilator avand lame incovoiate inapoi creeaza mai multa presiune
prin forta centrifugala ( o forma mult mai eficienta de transfer de energie) si mai
putina presiune prin conversia vitezei, de aceea trebuie sa functioneze la o viteza
mai mare. Astfel, un ventilator cu paletele incovoiate inainte va avea caracteristici
mai bune fata de oricare alt tip, de aceleasi caracteristici, cand functioneaza fara nici
o rezistenta.
44
Outlet
Spiral casing
Inlet
V-belt
Motor
Ductwork
Base frame
Unpainterd
canvas Resilient base
45
care ar impiedica functionarea normala a rotorului. In cazul functionarii impotriva unei
rezistenta aeraulice inalte, sau cand zgomotele ambientului sunt mici, ventilatorul
este preferabil sa se monteze intr-o camera al carei spatiu este neocupat sau este
izolata acustic pentru a preveni propagarea zgomotului. La cladirile realizate din
materiale de constructie mai usoare, este preferabil montarea ventilatorului si a
motorului de actionare pe un postament elastic, astfel proiectat incat sa impiedice
transmisia vibratiilor prin intermediul pardoselii elementelor structurale ale
constructiei.
46
Figura 6.3.8 Ventilator centrifugal de conducta rectangulara fara si cu atenuator de
zgomot montat in interior
Rotorul centrifugal curbat inapoi, realizat din polimer sau metal, care este in mod
direct cuplat la motor, generand un nivel scazut al zgomotului si eficienta ridicata.
Instalarea este intotdeauna posibila in orice pozitie.
Una dintre aplicatiile tipice este ventilatia cu evacuare centralizata a toaletelor si
camerelor de baie. Ventilatorul centrifugal de tubulatura este instalat in tavanul fals,
conectat la o retea de evacuare realizata din tuburi de sectiune circulara sau
rectangulara.
47
Figura 6.3.9 Ventilatoare centrifugale de acoperis cu evacuare orizontala sau
verticala
Selectarea ventilatoarelor
48
1.Capacitatea in metru cub pe secunda.
2.Presiunea statica sau pierderile de presiune a sistemului.
3.Densitatea aerului, daca este alta decat cea standard.
4.Tipul de aplicatie sau utilizare.
5.Dispunerea sistemului.
6.Nivel predominant al zgomotului sau utilizarea spatiului deservit.
7.Natura incarcaturii.
8.Tipul de energie disponibila.
Cel mai eficient punct de functionare este de obicei aratat ori de de numere inclinate
ori ingrosate, in tabelele cu caracteristici. Deseori, asigurarea service-ului determina
tipul ventilatorului. Cand functionarea este cu o rezistenta aeraulica scazuta sau
inexistenta, si in mod particular fara tubulatura, ventilatorului cel mai propice este
indicat pentru comoditate si cost scazut. Cand rezistenta este scazuta, necesarul de
energie este si el scazut si eficienta are o importanta secundara. Cand este vorba de
un sistem de ventilare avand tubulatura, se alege de obicei intre ventilator centrifugal
si un ventilator axial sau ventilator cu turbina axiala. In general, ventilatoarele
centrifugale sau axiale sunt comparabile in eficienta si nivel de zgomot, dar cele din
urma sunt mai usoare si necesita considerabil mai putin spatiu, in special daca sunt
implicate direct in proces. Comparatia nu poate fi facuta doar prin costul
ventilatoarelor, ci si prin diferenta in costul conductelor, trebuind incluse montarea si
reparatiile.
Un ventilator cu turbina axiala este mai eficient si mai silentios decat un vetilator axial
cu tub, dar este mai scump si necesita frecvent mai mult spatiu. In timp ce necesita
mai putin spatiu decat cel centrifugal ventilatorul axial este in prin natura sa mai putin
accesibil pentru service. Cand este transmis aer la temperatura ridicata sau aer
continand elemnte corozive, motoarele si legaturile trebuie plasate inafara curentului
de aer. Aceasta necesitate poate determina tipul de ventilator ce trebuie folosit.
Acolo unde rezistenta sistemului este indefinita sau variabila, presiunea, energia
electrica si caracteristicile de zgomot ale ventilatoarelor centrifugale indica de obicei
selectia lor.
49
de ventilatie ce consta din tubulatura, baterii de incalzire, dispozitive de curatare a
aerului, filtre etc, are un sistem caracteristic care individualizeaza acel sistem si este
independent de orice ventilator care poate fi aplicat sistemului. Aceasta caracteristica
poate fi exprimata in forma de curba exact acelasi mod ca si caracteristicile
ventilatorului.
Caracteristicile unui sistem tipic sunt prezentate in Fig. 6.3.11.
Aceste curbe sunt trasate urmand legea parabolica simpla in care presiunea statica
sau rezistenta la curgerea aerului variaza odata cu curgerea debitului prin sistem.
Instalatiile de incalzire si ventilatie urmeaza foarte fidel aceasta lege si nici o eroare
serioasa nu este introdusa prin folosirea ei. Singurul punct comun celor doua curbe
este punctul de la intersectia curbei caracteristicilor sistemului si curba
caracteristicilor ventilatorului si acesta este punctul de functionare al celor doua
sisteme .
P
[Pa]
50
Tipul de ventilator Randament
Axial 0,55 – 0,66
Ventilator centrifugal cu gama de presiune scazuta (aplicat 0,65 – 0,85
in ventilatia de confort)
Bateriile sunt in principal de doua tipuri, acelea ce sunt realizate din tuburi si tevi
simple si acelea cu suprafete extinse. Transferul de caldura de la aerul trecand peste
suprafata unei tevi la un fluid curgand in aceasta este impiedicat de trei rezistente.
Prima este aceea dintre aer si suprafata conductei si este denumita de obicei
rezistenta de suprafata exterioara. A doua este rezistenta la transferul de caldura prin
51
conductie prin metalul in sine. In final exista o alta rezistenta termica intre suprafata
interioara a conductei si fluidul care curge prin aceasta.
Pentru aplicatii sunt considerate atat rezistenta peretelui metalic la transferul de
caldura cat si rezistenta termica la suprafata interioara sau rezistenta stratului, desi
acestea sunt de obicei mici in comparatie cu rezistenta pe partea aerului.
Economia in ceea ce priveste spatiul, greutatea si costurile este avantajoasa in cazul
scaderii rezistentei termice a suprafetei exterioare. Aceast lucru poate fi rezolvat prin
cresterea suprafetei exterioare cu ajutorul aripioarelor.
Pentru ca bateriile sa actioneze eficient, ele trebuie sa fie proiectate astfel incat sa
aiba o viteza a aerului uniforma pe intreaga suprafata frontala a bateriei de racire sau
a bateriei de incalzire. Aceasta este de importanta majora si trebuie cunoscute
specificatiile producatorului in ceea ce priveste minimul si maximul vitezei aeruluie.
Din punctul de vedere al energiei si al zgomotului, trebuie avut grija sa se previna
rezistenta curentului de aer exagerata. Aceasta se obtine prin folosirea in mod
normal a cel mult cinci randuri de tevi.
Viteza normala a aerului pe suprafata frontala de-a lungul bateriilor cu suprafata
extinsa prin aripioare este in mod normal mai mica decat 3,5 m/s. In anumite cazuri
este posibila utilizarea de viteze mai mari.
Figura 6.3.13 Baterii de tubulatura pentru incalzire sau racire (pentru canale
rectangulare si circulare)
52
In sisteme de incalzire pentru confort sunt folosite numai bateriile de temperatura
mica si de obicei nu au mai mult de unul sau doua randuri de tevi. Sunt posibile
diverse trasee in circuitul agentului primar, depinzand de metodele de reglare si
pompare folosite. Pierderea de presiune proiectata pe circuitul de apa care trece prin
baterie in mod normal nu depaseste niciodata valoarea de 4 kPa intr-o retea de
conducte de presiune scazuta. In cazul unui echipament amplasat pe tubulatura,
inaintea bateriei exista o teava striata de un metru pentru a asigura o viteza uniforma
pe suprafata frontala a bateriei. De asemenea trebuie evitate mariri si reduceri bruste
de sectiune.
53
Incalzitoare de aer cu combustie directa
o
V - Debitul de aer [mc/h]
ρ - Densitatea aerului (~1.2) [kg/m]
∆h - Diferenta de entalpie a aerului [kj/kg]
sau o ecuatie simplificata ce poate fi folosita in conditii normale:
o
V ρ c ∆t o
Q= ≅ 0.36 V (ti − to )[kW ]
3600
unde:
54
In paralel cu echipamentele din comert de recuperare a energiei, pentru utilizari
rezidentiale sau comerciale la scara mica sunt disponibile ventilatoare prefabricate
de marime mica cu elemente de recuperare a caldurii asamblate in interiorul lor
(Fig.6.15). Dispozitivele de recuperare a caldurii aer-aer, pentru realizarea
confortului, pot fi dispozitive de recuperare a caldurii sensibila (transferand doar
energie sensibila) sau dispozitive de recuperare a caldurii totale (transferand atat
energie sensibila cat si umiditatea).
55
Figura 6.3.16 Recuperator de caldura cu placi fixe
In mod normal, atat caldura latenta de condensare cat si caldura sensibila sunt
recuperate prin placa de separare in curentul de aer rece (proaspat). Astfel, energia
este tranferata, dar nu si umiditatea. Placile de schimb de caldura fixe pot transfera in
mod economic caldura recuperata si o energie totala mare pentru ca ele au doar
suprafata de transfer elementara pentru separarea curentilor de aer. Se poate atinge
o recuperare a 80 % sau mai mult din caldura evacuata care in mod normal ar fi
irosita. Simplitatea si lipsa partilor in miscare, se adauga la trainicia, durata de viata
mare, energie mica consumata auxiliar si siguranta in exploatare a acestor
recuperatoare.
Un schimbator de caldura rotativ aer – aer are un cilindru rotativ umplut cu un mediu
permeabil la aer avand o suprafata interioara mare. Aerul introdus respectiv aerul
evacuat, curg fiecare printr-o jumatate a schimbatorului, in contracurent (Fig. 6.3.17).
Suprafata de schimb termic poate fi selectata sa recupereze doar caldura sensibila
sau caldura totala (caldura sensibila si caldura latenta).
Caldura sensibila este transferata in momentul in care schimbatorul de caldura rotativ
acumuleaza caldura de la curentul de aer cald cedand-o celui rece. Caldura latenta
este transferata in momentul in care in schimbatorul de caldura condenseza
umiditatea din curentul de aer cu proportia de umiditate cea mai mare (fie ca
temperatura mediului este sub punctul de roua, fie prin mijloace de absortie pentru
medii lichide sau adsorbtie pentru medii solide), cu o eliberare simultana de caldura,
si elibereaza umiditatea prin evaporare (si cresterea caldurii) curentului de aer cu
proportia de umidate mai mica. Intr-un schimbator de caldura rotativ, un strat de
substanta absorbanta de umiditate aplicat pe suprafata cilindrului rotativ absoarbe
umiditatea in timp ce acesta trece prin curentul de aer mai umed. Odata absorbita de
stratul aplicat, umiditatea se deplaseaza impreuna cu cilindrul rotativ in miscare pana
cand ajunge in curentul de aer mai putin umed, unde se evapora din stratul aplicat in
curentul de aer. Astfel, curentul de aer umed este uscat in timp ce aerul uscat capata
umiditate. In transferul de caldura total, atat caldura sensibila cat si caldura latenta
functioneaza simultan. Deoarece schimbatoarele de caldura rotative functioneaza pe
principiul contracurentului si in mod normal utilizeaza guri de trecere a aerului cu
diametre mici, sunt destul de compacte si pot avea randamente de transfer ridicate.
56
Figura 6.3.12 Schimbator de caldura rotativ
Constructie:
57
Tuburile termice orizontale (Figura 6.3.18) sunt fabricate cu o structura capilara
integrala, umpluta cu un lichid corespunzator si in permanenta inchis. Fluidul de lucru
este in mod normal un agent frigorific de clasa I, dar alti fluorucarbonati, apa, si alti
compusi chimici sunt folositi pentru aplicatii in functie de cerintele de temperatura.
Modelele cu aripioare includ lamele continue ondulate, lamele continue netede, si
aripioare in spirala. Modificand forma aripioarelor si dimensiunile tevii se schimba
pierderea de presiune la o viteza frontala data.
Principiul de functionare
Debitul de aer cald plutind deasupra capatului sectiunii de evaporare a tubului termic
vaporizeaza fluidul de lucru. Diferenta de presiune conduce vaporii rezultati in
sectiunea de condensare a tubului termic unde vaporii se condenseaza.
6.3.4 Filtre
Aerul inconjurator CONTINE diferite impuritati aflate in aer care sunt un amestec de
fum, ceata, vapori, particule granulate uscate, bio aerosoli precum si fibre naturale si
sintetice. Ar putea de asemenea sa contina organisme vii, ca si spori de mucegai,
bacterii si polen de plante, care pot cauza boli sau reactii alergice.
Dimensiunea aerosolilor sunt de la 0.01 µm si mai mici pentru particule proaspat
formate; pana la 0.1 µm pentru particulele existente si fum de tigara; de la 0.1 la 10
µm pentru particulele de praf, microorganisme; si pana la 1 00 µm si mai mare
pentru particulele de praf din aer, polen. Aceasta varietate de dimensiuni de particule
si concentratii face imposibila proiectarea unui epurator de aer care sa serveasca la
toate aplicatiile.
Domenii diferite de aplicare cer diferite randamente si diferite trepte de curatire a
aerului. Cele mai mici particole ale parfului atmosferic sunt cele mai rele elemente in
murdarirea si decolorarea interioarelor constructiilor. Filtrele de aer electrice sau
filtrele uscate de randament mediu sau inalt sunt necesare pentru inlaturarea
particolelor mici in special cele respirabile, care trebuie controlate din motive de
sanatate. Ca si in majoritatea dispozitivelor de filtrare a aerului, tubulatura care intra
si iese dintr-un filtru obisnuit trebuie pozitionata in asa fel incat debitul de aer sa fie
distribuit uniform pe suprafata frontala a filtrului.
58
Exista doua tipuri generale de filtre de aer in functie de cerintele de confort; filtre
casetate si filtre electrice.
Figura 6.3.14 Caseta pentru filtre cu saci, cu o suprafata de trecere mare, pentru
retinerea particulelor mari, cu fibre din material plastic, care pot fi spalate.
Dintre cele doua tipuri de filtre panou (filtru umed si filtru uscat cu suprafata extinsa)
doar filtrul uscat cu suprafata extinsa este folosit in domeniul confortului.
Materialul in filtrele de aer uscate sunt: fibre de tesaturi de diferite grosimi,
dimensiuni, si densitati. Fibrele de sticla, de celuloza si alte materiale sunt folosite in
comert. Materialul din filtrele de aceasta clasa sunt deseori sustinute de o retea in
forma de buzunar sau in forma de V sau cu cute radiale. Cutele materialului ofera un
raport ridicat a suprafetei de filtrare fata de zona de intrare a aerului permitand in
acelasi timp pierderi de presiune mici si viteze reduse ale aerului. La unele modele
materialul filtrant poate fi curatit si montat inapoi pe reteaua de sustinere. La
majoritatea modelelor filtrul este schimbat dupa ce a juns la capacitatea maxima de
retinere a prafului.
Filtre electrostatice
59
Celulele filtrelor electrice necesita o curatare periodica cu detergent si apa calda.
Unele modele sunt prevazute cu dispozitiv automat de spalare iar altele necesita
inlaturarea si curatarea celulelor filtrante.
6.3.5 Canale
Canalele de introducere si evacuare poate fi din otel, aluminiu. Tubulatura din tabla
de metal trebuie sa fie aiba o grosime minima de la 0.3 mm la 3mm. Elementele de
rigidizare exterioare sunt formate din foi de metal sau din elemente structurale.
Grosimea tablei pentru sectiunea rectangulara depinde de distanta maxima dintre
elementele de rigidizare. Fitingurile trebuie sa fie intarite similar conductelor drepte.
La reductii sectiunea cea mai mare determina grosimea materialului. Acolo unde
piesele de schimbare de directie sau alte elemente interne ale conductelor asigura
rigiditatea necesara, aceste elemente pot fi considerate ca si elemente de rigidizare.
Tuburile de sectiune circulara sunt prin constructie rigide si tari si sunt in general cele
mai eficiente si economice canale pentru sistemele de ventilare. Factorul dominant la
alegerea tipului de tubulatura este capabilitatea materialului de a face fata la
conditiile de utilizare a instalatiei si la cerintele de presiune.
Tuburile flexibile fac legatura intre difuzoare, camere de amestec, si alte terminale la
sistemul de distributie a aerului. Din cauza lungimii in plus, a distantelor si a
comprimarii acestor conducte, creste rezistenta aeraulica la curgere. Tuburile flexibile
trebuie mentinute la lungimi cat mai mici, sa fie drepte pe cat posibil, si sa aiba un
minim de curburi.
60
Cand un sunet este redus, energia suntelui trebuie convertita int-un alt tip de energie,
cum ar fi energia cinetica a unui mediu, sau caldura.
Tonul pur consta intr-o singura frecventa, desi in mod normal toate sunetele sunt un
amestec de mai multe frecvente. Pe scara auditiva, frecventele pot fi normal intre 20
Hz si 16000 Hz. Scara auditiva depinde de gradul de sensibilitate a urechii
ascultatorului. Daca frecventa este sub 20 Hz, se numesc infrasunete iar pentru
frecvente mai mari de 16000 Hz, se numesc ultrasunete.
Daca nivelul de zgomot al unui ventilator depaseste limitele admise, se pot lua
masuri suplimentare pentru a-l reduce. Folosirea de atenuatoare de zgomot,
functionand pe principiul absortiei, este o metoda foarte eficienta. Aceste tipuri de
atenuatoare asigura reduceri mari de zgomot, generand in acelasi timp, cresteri mici
ale rezistentei aeraulice. Atenuatoarele de zgomot circulare si rectangulare sunt
disponibile teoretic in orice dimensiuni. Toate atenuatoarele pot fi desigur folosite
impreuna cu orice tip de ventilator pentru a reduce zgomotul radiant produs.
61
La alegerea atenuatorului pentru o instalatie de ventilatii trebuie sa sa tina cont si de
celelalte elemente componente ale sistemului (coturi, reductii, etc). Pentru a evita
regenerarea sunetului datorita vitezei aerului pe suprafata conductei, viteza aerului ar
trebui sa fie minima.
Pentru a calcula sunetul relevant, atenuatorul de zgomot trebuie sa fie scazut din
nivelul de zgomot produs de ventilator. Aceasta ar trebui facuta in banda de
frecventa. Pentru o mai buna atenuare a zgomotului, se pot instala mai multe
atenuatoare de acelasi diametru unul dupa altul.
62