Subiecte din Curs 1 IFR final

1) Ce este un cristal? Ce este acela un mineral ?

Cristalul se poate defini ca fiind un solid cu formă exterioară geometrică şi având o
structură reticulară internă. Forma, proprietăţile şi geneza cristalelor trebuiesc înţelese ca
o consecinţă a structurii lor interne. Starea solidă cuprinde două stări: amorfă şi cristalină.
Mineral: Substanţă anorganică formată pe cale naturală, în stare solidă, cu o compoziţie
chimică definită şi aflată în stare cristalizată.

2) Care sunt principalele proprietăţi legate de coeziune? Detailaţi duritatea mineralelor.

Coeziunea reprezintă rezultanta forţelor de atracţie şi respingere dintre particulele

materiale care constituie structura reticulară a mineralului. Principalele proprietati sunt:
Duritatea, Clivajul, Elasticitatea şi plasticitatea, Spărtura.

Duritatea - reprezintă gradul de rezistenţă pe care mineralul îl opune unei acţiuni

mecanice exterioare. Scara lui Mohs: 1. Talc; 2. Gips; 3. Calcit; 4. Fluorină; 5. Apatit;
6. Ortoză; 7. Cuarţ; 8. Topaz; 9. Corindon; 10. Diamant

3) Care sunt principalele proprietăţi optice macroscopice? Detailaţi culoarea mineralelor.

Proprietăţi optice macroscopice: Culoarea mineralelor, Culoarea urmei mineralelor,

Luciul, Transparenţa, Luminiscenţa

Culoarea mineralelor- Mineralogii recunosc trei tipuri de compuşi minerali coloraţi:

 Compuşi coloraţi idiocromatic - un mineral este colorat idiocromatic daca contine
cromofori (ioni cu efecte de absortie): olivina, piroxenii, amfibolii.
 Compuşi coloraţi allocromatic - un mineral este colorat allocromatic datorită unor
substanţe străine: ametist (cuarţ violet), citrin (cuarţ galben), morion (cuarţ
cenuşiu), smaragd (smarald), rubin, etc
 Compuşi coloraţi pseudocromatic - la unele minerale transparente se observă un joc de
culori datorat reflexiei şi interferenţei undelor luminoase pe suprafeţele interioare ale
 planelor de clivaj.Un exemplul specific în acest sens îl constituie labradorul (feldspat
plagioclaz).
4) Care sunt în mare caracterele generale ale elementelor native? Daţi câteva exemple.
În scoarţa terestră se găsesc în stare nativa 33 de elemente chimice care participă la
formarea a 80 de specii minerale.Majoritatea acestor elemente apar în stare solidă.
Dintre elementele native deosebim urmatoarele grupe:
• gazele rare: He, Ne, Ar, Kr,
• hidrogenul
• metalele: Ru, Rh, Pd, Ag, Os, Ir, Pt, Au, Cu, Hg, Zn, Fe, Pb,
5) Definiţi roca. Care sunt principalele proprietăţi ale rocilor?
ROCILE sunt sisteme naturale alcătuite din faze minerale solide de regulă cristaline,
fiind reprezentate prin indivizi cristalini (granule).

6) Ce îi corespunde unei roci plutonice de adâncime, la suprafaţă? Care sunt asemănările şi

care sunt deosebirile între ele?

I. Roci plutonice (faneritice), consolidate relativ lent (în zeci poate chiar sute de
milioane de ani), la adâncimi mari şi foarte mari.
II. Roci vulcanice (afanitice), consolidate relativ rapid, la suprafaţă sau în apropierea
ei, cu structuri hipocristaline sau vitroase, după caz.
7) Ce este magma ? Explicaţi fenomenul de migrare a magmelor. Desene.
Atât scoarţa cât şi partea superioară a mantalei sunt sediul formării de mase silicatIce
fierbinţi, mobile, alcătuind soluţii, de regulă sisteme heterogene, cu o participare variabilă
a componentelor cristalizate - MAGME. Magma în sine reprezintă o topitură de silicaţi.

În stadiile iniţiale de formare ale magmelor (prin anatexie – topire parţială), faza lichidă
este mult subordonată fazei solide. Faza lichidă este ca o peliculă intergranulară, legată
prin aderenţă de granulele fazei solide. Abia când se depăşeşte o anunită proporţie
(raport), începe fenomenul de segregaţie a magmelor (topiturii). În acest proces, un rol
foarte important îl joacă diferenţierea gravitaţională (duce la segragarea pe verticală a
topiturii faţă de partea solidă care se numeşte “restit” anatectic).
 Dacă în timpul acestei diferenţieri gravitaţionale, centrul de greutate al corpului
magmatic rămâne pe loc, mişcarea mecanică se localizează exclusiv în interiorul camerei
magmatice, fiind o mişcare relativă a fazelor constituente.
Dacă centrul de greutate se deplasează, se realizează o intruziune (dacă ea se
realizeaza în spaţiile deja ocupate cu rocile solide) sau extrusiune, dacă masa magmatică
iese la suprafaţă (fig. 24 – planşa VI). Forţa motrice a deplasării o constituie diferenţa
dintre densitatea medie a magmei şi densiatate medie a rocilor ambiante. Magma tinde să
migraze la suprafaţă pentru a restabili echilibrul gravitaţional. Forţa motrice a ascensiunii
dispare numai acolo unde magma întâlneşte mediul cu densitate mai mică decât propria
sa densitate.
8) Cum puteţi defini asimilarea magmatică? Desen, detalii.
Asimilarea este procesul de dizolvare în lichidul magmatic a substanţei din mediul cu
care magma vine în contact. În mod curent, acest mediu îl reprezintă rocile
înconjurătoare. Acestea suferă o topire parţială sau totală.

9) Ce sunt corpurile magmatice plutonice ? Ce sunt corpurile vulcanice ?

Corpuri plutonie- Acestea sunt mase magmatice consolidate sub suprafaţa crustei. Ele
se mai numesc şi corpuri abisice (de adâncime).
Corpuri vulcanice- Fenomenul apariţiei la suprafaţă a mgmelor se numeşte „extruziune”
sau „vulcanism”. Magma poate să ajungă la suprafaţa crustei, fie pe canale de tip
„monoaxial”, fie pe canale de tip „planar”, respectiv pe tracturi.
10) Ce înţelegeţi prin corp petrografic ? Prin ce este definit un corp petrografic ? Desene.
Exemple.
CORP PETROGRAFIC = spaţiul geologic ocupat de anumite tipuri petrografice
Un corp petrografic este definit prin:
- conţinut litologic;
- locaţie (repere geografice);
- vârstă.
ex. corpul sienitic de la DITRĂU de vârstă Triasică.
Corpurile petrografice pot fi:
- omogene (ex. corp „granitic”, alcătuit doar din rocă granitică);
 - neomogene sau heterogene (ex. corp „granitoidic”, alcătuit din granite,
granodiorite, tonalite).
11) De câte feluri sunt rocile magmatice ? Care este modul de ocurenţă a rocilor magmatice
vulcanice ?
Rocile magmatice sunt formate din faze minerale solide, cristaline şi amorfe (sticle
vulcanice). Este bine de precizat, distincţia care există între mineralele primare ale rocilor
magmatice (care rezultă direct din magmă) şi cele secundare (care se formează pe seama
primelor, ca urmare a transformărilor în domeniul subsolidus).
Tipuri:
- roci vulcanice (efuzive) - formate în apropierea sau la suprafaţa crustei;
- roci plutonice (intruzive sau abisale) - formate în părţile profunde ale scoarţei terestre.
Mod de ocurenta: Rocile vulcanice se găsesc la suprafaţa Pământului sub formă de
curgeri externe. Curgerile de lavă au de obicei suprafeţe scoriacee, în blocuri sau cordate (fig. 6).
Dedesubt urmează un strat roşu oxidat, apoi separaţii columnare perpendiculare pe suprafaţa de
răcire sau suprafeţe tabulare paralele cu suprafaţa de răcire sau cu direcţia de curgere, în special
în zonele situate în apropierea suprafeţei (fig. 4).
Rocile subvulcanice din apropierea suprafeţei se pot prezenta sub formă de nekuri verticale, mai
mult sau mai puţin cilindrice. Acestea reprezintă magmele care s-au solidificat în coşurile
vulcanilor şi care au fost ulterior erodaţi. Ele se mai pot prezenta sub formă de corpuri (mase)
tabulare: dyke-uri şi silluri (fig. 5).
12) Ce înţelegeţi prin ocurenţa rocilor plutonice ? De cine este influenţată ascensiunea
magmei ? Daţi detalii, desen.
OCURENŢĂ (forme de zăcământ): Rocile plutonice sunt roci magmatice în cadrul
cărora cristalizarea s-a produs în condiţii de răcire lentă, comparativ cu ritmul de răcire al
rocilor vulcanice. Fenomenul de cristalizare lentă s-a produs la adâncimi care variaza de
la câteva sute de metrii peste 20 km. Alături de adâncime, forma şi dimensiunile corpului
magmatic la care se adaugă temperatura rocii gazdă sunt elemente care controleazză
viteza de răcire şi implicit cea de cristalizare.
Ascensiunea magmei este influenţată de decomprimare şi de forţa ascensională
proprie.
 13) Descrieţi asociaţiile ignimbritice. Desen, explicaţii, locaţie în România.
Ignimbrite = roci vulcanice fragmentare, coerente sau necoerente care au luat naştere
prin emisiunea fisurală a unor lave extrem de bogate în componenţi gazosi. Bulele erau
aşa de numeroase, încât ajungeau să formeze un “fond” în care materia magmatică apărea
numai ca particule de mici dimensiuni.
În România, zona munţilor Vlădeasa (M-ţii Apuseni) este un exemplu elocvent.

Subiecte din Curs PGS-IFR2

14) Ce înţelegeţi prin formaţiuni sedimentare? Dar prin roci sedimentare?
Formaţiunile sedimentare reprezintă, la suprafaţa scoarţei terestre, principalele produse
ale proceselor exogene şi acoperă 75 % din suprafaţa ei.
Sunt numite “sedimentare“ toate acele roci care s-au format la suprafaţa litosferei în
“condiţii exogene“, adică în acele condiţii fizico-chimice specifice suprafeţei litosferei, prin
intermediul cel puţin a unuia din cele şase procese, considerate a fi “procese petrogenetice
exogene“: degradarea, transportul produselor de degradare, sedimentarea produselor transportate,
precipitarea din soluţii apoase, acumularea şi conservarea materiei organice, diageneza
(litificarea) depozitelor sedimentare.
15) Descrieţi biosecreţia minerală.
Biosecretia minerala - mecanism prin care unele organisme îşi construiesc fie un
schelet-suport, fie un înveliş protector de natură minerală, extrăgând materia din apele-
soluţiile în care trăiesc sau din hrana lor. Moluştele, unele alge, vertebratele îşi
construiesc anumite structuri de natură minerală din CaCO3, silice, fosfaţi. După moartea
organismelor, fragmentarea acestor schelete (teste) furnizează bioclaste pentru procesele
de acumulare.
16) Precipitarea abiotică
Precipitarea abiotică nu implică organismele vii. Un exemplu concludent îl constituie
precipitarea cauzată de evaporarea apei în unele bazine lagunare. În acest caz, evaporarea
puternică a apei saline, policomponente, poate determina o precipitare selectivă a
substanţelor şi într-o anumită ordine: mai întâi precipită substanţele mai greu solubile şi
apoi cele mai uşor solubile.
17) Precipitarea biotică
Precipitarea biotică este intim asociată cu metabolismul organismelor. În urma acestor
procese metabolice (respiraţii, fotosinteză etc.), anumite substanţe din soluţia apoasă,
aflată în imediata apropiere a organismului respectiv (fie el vegetal sau animal), devin
 suprasaturate şi precipită chiar pe corpul organismului viu, generând aşa numitul schelet
extern.
18) Bioconstrucţia şi secreţia coralgală.
Ele constau în construirea unui schelet comun pentru întreaga colonie de organisme.
Astfel ia naştere o masă de rocă cu coerenţă care formează recifi. Recifii au forme
variate, existenţa lor fiind condiţionată de ape curate, limpezi, calde cu adâncimi mici.
19) Procese geobacteriene
Există bacterii, care se dezvoltă în apele unor bazine şi determină precipitarea
substanţelor existente în soluţii fără ca acestea să se aglomereze pe/sau în jurul corpului
lor. Bacteriile au un rol foarte important în stabilirea Eh-ului şi pH-ului mediului de
sedimentare, în accelerarea proceselor de solubilizare şi precipitare a mineralelor, în
degradarea sau conservarea substanţelor organice şi astfel,în echilibrul exogen dintre
carbon, azot, şi fosfor.
20) Definiţi diageneza sedimentelor
După formarea sa, sedimentul este separat faţă de mediul de depunere datorită acoperirii
cu depozite mai noi. El este îngropat sub acestea şi, deşi supus unor presiuni litostatice
crescânde, este sediul unor circulaţii de soluţii cu compoziţie variată. Ca urmare, el este
consolidat (litificat), devenind o rocă.Totalitatea acestor procese care au drept finalitate
“litificarea” sunt controlate de factori exogeni şi sunt de esenţă fizico-mecanică sau
fizico-chimică. Ansamblul acestor procese poartă numele de diageneză.
21) Care sunt principalii factori ai diagenezei ? Descrieţi-i pe scurt
a. Presiunea litostatică (la care se adaugă şi cea hidrostatică).
b. Temperatura: este determinată de gradientul geotermic. După 2000C încep
transformările metamorfice
c. Soluţiile interstiţiale: au o compoziţie variabilă în funcţie de mediu. Ele se pot
contamina cu ape meteorice şi/sau juvenile. Viteza lor de deplasare poate ajunge pâna la
10 cm/zi sau în cazul difuziei ionice 1 cm/zi. De natura soluţiilor interstiţiale depinde
“calitatea” produselor de neoformaţie din sedimente

22) Explicaţi semnificaţia termenului de metamorfism (esenţa metamorfismului)

Metamorfismul reprezintă transformarea în stare solidă a rocilor magmatice şi
sedimentare, ca răspuns la condiţiile fizice şi chimice, diferite de condiţiile care
predomină în timpul formării lor
23) Ce înţelegeţi prin spaţiul metamorfismului ? Desen. Exemple.
Metamorfismul trebuie definit nu numai prin mecanism, factori şi grad, dar şi prin
caracteristici poziţionale. Fiind un proces natural, el se realizează într-un anumit spaţiu.
 Porţiunea din spaţiul terestru unde, la un moment dat, se desfăşoară în fapt o transformare
metamorfică a rocilor, constituie spaţiul metamorfic (S.M.).
Exemple: local, regional şi semiregional (Metamorfism de contact, Metamorfism de
falie, Metamorfism filonian, Metamorfism intraplutonic, Metamorfism de impact,
Metamorfismul catenelor orogenice, Metamorfismul de fund oceanic).
24) Ce înţelegeţi prin cronologie relativă ? Ce înţelegeţi prin cronologie absolută ?
Cronologia relativă operează cu metode geometrice, paleontologice şi paleomagnetice;
Cronologia absolută (determinarea vârstelor) dispune de metode chimice, fizice,
geologice, biologice şi mai ales radiometrice. Ea permite măsurarea timpului geologic în
mii şi milioane de ani (Ma). Aceasta este de fapt unitatea fundamentală cu care se
măsoară timpul geologic.
Subiecte din materia predată la orele de curs (sala LG1)
25) Ce sunt mineralele primare ? Prezentaţi şi caracterizaţi Grupul L.
Mineralele primare sunt acelea care s-au format direct din topitura magmatica, prin
consolidarea acesteia.
Mineralele din grupul L (leucocrate) sunt de regulă deschise Ia culoare, sunt usoare
Minerale: cuart, feldspat alcalin, feldspat plagioclaz, feldspatoiz.

26) Ce sunt mineralele secundare ? Prezentaţi şi caracterizaţi Grupul M.

Mineralele secundare sunt considerate acelea care s-au format pe seama primelor, prin
alterare şi pe seama sticlei vulcanice. În unele cazuri, mineralele secundare sunt depuse
direct din soluţiile postmagmatice.
Mineralele componente grupului M (melanocrate) sunt închise Ia culoare, sunt grele
Minerale: olivina, piroxeni, biotit
27) Ce este structura rocilor magmatice ? Prezentaţi structurile d.p.d.v. al gradului de
cristalizare cu desene.
structura rocilor magmatice este acea proprietate care desemnează gradul de
cristalizare precum şi dimensiunile absolute şi relative ale cristalelor sau din roci.
structuri holocristaline (roci complet cristalizate);
structuri hipocristaline (sticlă + cristale);
structuri hialine (sticloase, vitroase);
28) Prezentaţi structurile d.p.d.v. al dimensiunilor mineralelor cu desene.
După dimensiunile absolute ale cristalelor
- Faneritic (se vad cu ochiul liber)
- Afanitic (nu se vad)
După dimensiunile relative ale cristalelor
- ECHIGRANULARE
- INECHIGRANULARE
- structura gigantocristalina
29) Ce este textura rocilor magmatice ? Prezentaţi cele două criterii de clasificare a texturilor.
În general textura unei roci magmatice desemnează modul de aranjare în spaţiu a
cristalelor sau mineralelor, atunci când ele există.
-Masiva
-Fluidala (anumite minerale din roca au directie de curgere)
-Vacuolara sau scoriacee (volumul starii gasoase este mai mare decat volumul starii
solide)

30) Ce sunt rocile sedimentare (definiţie, desen).

Rocile sedimentare sunt acele roci care se formeaza in conditii exogene (aer, apa) in
diverse bazine de sedimentare (mari, oceane, lacuri)
31) Ce sunt rocile detritice ? Clasificarea lor.
Sub actiunea gravitatiei, apelor, ghetarilor si vantului, rocile magmatice, metamorfice si
sedimentare preexistente au fost dezagregate si transportate la anumite distante, dand
nastere rocilor detritice
32) Ce sunt rocile carbonatice ? Clasificarea genetică.
Rocile carbonitice sunt roci sedimentare (calcaroase) alcatuite predominant (>50%) din
minerale carbonatice (calcit, aragonit, magnetit), necarbonatice (cuart, calcedonie) +
minerale autigene(=formate in bazinele de sedimentare) (fosfati, sulfati)
Clasificare:
1. Calcare
- De precipitatie chimica (travertin, creta, stalagmita, stalactita)
- Biogene (colarigene, lamelibranhiate, gasteropode)
2. Dolomite- este si mineral si roca (apar impreuna cu calcarul, cu care se aseamana)
 3. Roci de tranzitie (roci carbonatice + roci detritice): calcar grezos, calcar brescios

33) Ce sunt rocile evaporitice ? Clasificare, exemple. Ce sunt rocile silicioase ? Clasificare.
Exemple.
Rocile evaporitice sunt roci sedimentare care iau nastere in urma unor procese de
evaporare din niste solutii supra-concentrate.
Clasificare:
- Evaporite saline (sarea gema <halit>, silvina KCl, fluorina)
- Sulfatice (gips, arhidrit, baritina)
- Evaporite carbonatice (calcit, aragolit)
Rocile silicioase sunt roci sedimentare formate predominant din silice amorfe, silice
criptoclistaline si cuart, apar sub forma de strate.
Exemple: silex, calcedonie, jasp, diatomit
34) Ce sunt rocile reziduale ? Exemple. Ce sunt solurile ?
Rocile reziduale sunt roci sedimentare bogate in fibroxid de aluminiu relativ omogene
dpdv. Chimic si mineralogic, se formeaza in zone cu climat cald si umed. La baza lor stau
rocile carbonitice.
Exemple: laterite, bauxita
Solurile reprezinta un sistem complex intr-o continua transformare format din alterarea
suprafetei terestre.

35) Principalele caracteristici ale metamorfismului.

- Decurge in stare solida
- Cauza princala a metamorfismului o reprezinta tectonica globala in placi
- In timp metamorfismul se schimba: compozitia mineralogica a rocii, structura si
textura rocii
- Factorii principali ai metamorfismului: presiunea (litostatica si stress), temeperatura
- Principala caracteristica a rocilor metamorfice o reprezinta sistozitatea
36) Cea mai simplă clasificare a rocilor metamorfice.
1. Roci foarte sistoase (filite, micasiste)
2. Roci mai putin sistoase (gnaise, amfibolite)
 3. Roci nesistoase (corneene, scarne, marmure)
37) Definiţi şi clasificaţi hărţile geologice.
Harta geologică reprezintă o sinteză a ansamblului de date privind compoziţia
petrografică, succesiunea stratigrafică la un moment dat, caracteristicile structurale obţinute
prin cartare.