9.
1.Vasodilatatoare sistemice I. Remediile neurotrope(Remedii cemicşorează
influenţa stimulatoare a inervaţiei adrenergice):
A. Remediile ce micşorează tonusulcentrului vasomotor (Cu
acţiunecentrală):ClonidinaMetildopaGuanfacinăMoxonidiu
B. Remediile cu acţiune periferică:1. Ganglioblocantele :HexametoniuTripteriu
iodidAzametoniuTrimetafan
2. Adrenoblocantele :a) α – adrenoblocante :
1) NeselectiveFentolaminăTropadifen
2) Selective:PrazosinaDoxazosina
b) β – adrenoblocante :PropranololMetoprolol Atenolol Talinolol
c) α , β– adrenoblocante :Labetolol
3. Simpatoliticele:RezerpinăGuanetidină (Octadină)
II. Remediile ce acţionează asuprasistemului renin – angiotensină –
aldosteron:
a)Inhibitoarele sintezeiangiotensinei II:Captopril Enalapril Ramipril
Fosinopril, Trandalopril
b) Blocantele receptorilor angiotensinici ( AT1A , AT1B):Saralazină
Lozartan(, Telmisartan, valsartan
III. Remediile cu acţiune directă miotropă asupra musculaturii vaselor
1. Remedii cu acţiune asupracanalelor ionice :
a) Blocantele canalelor de calciu:Nifedipină Verapamil Diltiazem
b) Activatori ai canalelor de potasiu:Minoxidil Diazoxid
2. Donatori ai oxidului nitric (NO) :Nitroprusiat de sodiu
3. Diverse preparate musculotropeHidralazina Bendazol Magneziu sulfat
IV. Remediile diuretice:Hidroclortiazid Furosemid Spironolactonă Ac.etacrinic
2.Vasoconstrictoarele locale ( le caracterizez ca antihemoragice) Epinefrina,
norepinfrina, olizin, Izoturon, raviset
Adrenalina fiind un a-b adrenomimetic actioneza asupra a1 adrenoreceptorilor
-provoaca constricctia vaselor de calibru mic, ceea ce duce la stoparea hemoragiei.
Noradrenalina are actiune vasoconstrictoare de scurta durata- influenteaza pe cateva
minute a-adrenoreceptorii din vase, ceea ce provoaca o majorare a tensiunii arteriale,
insa preponderent actiunea este orientata spre b1 receptorii din cord. La injectia
subcutana, noradrenalina provoaca spasmul vaselor si poate provoca necroza
tesuturilor.
3.MA a prep gastroduodenoprotectoare gastroprotecoarele se indica in tratamentul
ulcerelor gastrice si duodenale; Se disting 2 directii la care actioneaza aceste preparate:
1. cu formarea unei pelicule protectoare deasupra suprafetei ulcerate si 2. cu sporirea
secretiei mucusului vascos care formand o bariera de protectie asupra suprafetei
ulcerate , o protejeaza. Din prima grupa face parte Sulcraftatul care este o zaharida care
la ph acid prin polimerizare se transforma intr-un gel vascos care acopera ulcerul si il
protejeaza de acidul clorhidric din stomac. Alti reprezentanti ai acestei grupe sunt
compusii bismutului ca de exemplu Subcitratul de bismut coloidal care la ph acid
precipita pe suprafata ulcerului din caza afinitatii sale la glicoproteinele mucoasei si la
tesuturile necrozate.
Din drupa a-2a face parte Carbenoxolona care intensifica secretia mucusului din
celulele parietale ale stomacului astfel formand o bariera protectoare deasupra ulcerului
ce il protejeaza de HCl. Unele medicamente ca mizoprostolul, fiind derivat din
prostaglandine amelioreaza circlatia sangvina locala astfel intensificand procesele de
regenerare a mocoasei gastrice, insa provoaza ca reactie adversa diaree
4.I SI RA SPIRONOLACTONA este un diuretic ce actioneaza prin antagonism
concurent cu aldosteronul. 1. Hiperaldosteronism primar din cauza blocarii concurente
a receptorilor aldosteronici din tubii renali distali si colectori astfel impeidicand
influenta acestuia asupra organismului.
2. In edeme provocate de hiperaldosteronism secundar( sdr Kon, sdr. Nefrotic) si
edemele nou-nascutilor cauzate de Hiperaldostreonism Aldosteronul in norma
provoaca reabsorbtia in tubii distali a Na si excretia K; Reabsorbtia Na este datorata
influentei aldosteronului asupra informatiei genetice din epiteliocitele tubilor renali cu
inteza permeazelor ( proteine ce transporta Na) . Spironolactona nu permite sinteza
permeazelor datorita unirii sale concurente cu receptorii aldosteronici. Astfel are loc
eliminarea Na din tubii distali impreuna cu apa si retinerea ionilor de K in interiorul
celulei. 3. retinerea ionilor de K o face utila la administrarea cu alte diuretice4. In
hipertensiuni arteriale din cauza efectului sau diuretic
RA: 1.hiponatriemie si hiperkaliemie 2. ginecomastie si impotenta sexuala la barbati si
disfunctii menstruale la femei din cauza excesului de mineralcorticoizi 3. alergii,
dispepsii
5.PARICULARITATILE ACTIUNII PREPARATELOR FOLOSITE IN
BRADIARITMII SI STARI DE BLOC ATRIO-VENTRICULAR
In starile de bradiaritmii se pot folosi b-adrenomimetice neselective Izoprenalina,
Orciprenalina cate si M-simpatolitice ca Atropine sulfat. Izoprenalina este un b-
adrenomimetic neselectiv care actioneaza pe b1-receptorii din cord acttivand proteina
Gs care la randul ei activeaza adenilat ciclaza si creste concentratia de AMPc ce duce la
deschiderea canalelor rapide de Ca cu influxul acestuia si marirea concentratiei sale
intracelulare. Acesta va interactiona cu troponina eliberand miozina. Miozina va
interactiona cu actina si se va produce o contractie. Insa marind frecventa contractiilor
cardiace, izoprenalina nu va influenta asupra tensiunii arterialesi nu va induce focarele
de excitabilitate ectopice. Ca
Criză hipertensivă – Prazozin Labetolol Furosemid bendazolBenzahexoniu
Accese de astm bronşic – Epinefrină, Izoprenalină, Oriciprenalină, Salbutamol,
Ipratropiu iodid,
Intoxicaţie cu glicozide cardiace – Asparcam Panangină, KCl, EDTA, Unitiol
Anemii feriprive – Sulfatul feros Fercoven Feroplex Ferogradumen Ferumcobalamina
Dextriferonul
Regenerarea mucoasei stomacale si duodenului- Mizoprostol, Orotat de Kaliu,
Metiluracil, nandrolon decameat,, Ulei de catina, Regesan, Metronidazol, Eritromicina,
Oxacilina
CLONIDINĂ colir 0,25 % 0,5%- 1,5 ml
URODAN Granulorum 100,0(Linguriţa de 3 ori);
NITROGLICERINĂ caps 0,0005 Nr.20
LIDOCAINĂ dragee Solutie injectabila 1%-2 ml in fiole N 10.
CIANCOBALAMINĂ Amp. 0,01%; 0,02%; 0,05% - 1 ml.;
MENADIONĂ fitomenadionă Tab. 0,015
CODEINĂ Tab. 0,015;
BEMEGRID 0.5%- 5 ml
FESTAL Dragee N50;
reactie adversa poate provoca tahicardii. O alta grupa de medicamente folosite sunt simpatoliticele ca
de exemplu Atropna- aceasta blocheaza M- colinoreceptorii din celulele efctoare asfel impiedicand
fixarea pe ei a acetilcolinei. Astfel se provoaca un efect deprimant asupra nervului vag si se inlatura
efectele actiunii parasimpaticului asupra cordului (bradicardiile)
6.MA SI PARTICULARITATILE DE ACTIUNE A PREPARATELOR DIN VINCA MINOR
Preparatele din Vinca minor ( vinpocetina) au un efect vasodilatator cerebral specific. Ele inhiba
fosfodiesteraza asfel impiedicand degradarea AMPc in 5-AMP. In rezultata creste durata actiunii si
concentratia AMPc care la randul sau este un mesager secund care influenteaza metabolismul cerebral.
Deaceea Vinpocetina creste oxigenarea tesuturilor cerebrale, creste metabolismul glucozei, ATP, ceea
ce explica si actiunea lui protectoare in caz de ischemii cerebrale. Se presupune ca vinpocetina
deasemeni blocheaza canalelel de Na cerebrale astfel avand actiune antiischemica. Vinpocetina
deasemeni inhiba recaptarea adenozinei ceea ce duce la majorarea concentratiei acesteea in vasele
mic cu dilatarea lor si ameliorarea fluxului sangvin spre zonele ischemice. Nu influenteaza asupra
circulatiei cerebrale totale.
7.PARTICULARITATILE DOZARII GLICOZIDELOR TONICARDIACE IN DEPENDENTA
DE VARSTA
Glicozidele cardiace au cateva etape de administrae: I etapa: de atac- se administreaza doze mari de
glicozide cardiace pentru obtinerea unui efect terapeutic. Aceasta etapa cuprinde mai multe metode de
administrare: 1irapida ( 24-36h) doza de atac se administreaza in 3-4 prize – e necesar sa fie mai
fractionata administrarea pentru a diminua posibilitatea intoxicarii 2) ) medie ( 3 zile) I zi 0, 5
repartizat in 3-4 prizeII zi 0,25 din doza de atac = cantitatea ce se elimina cu rina III zi-0,25 din doza
de atac = cantitatea ce se elimina cu urina a2-a zi 3) lenta ( 5-7 zile) doza de atac se divizeaza in mai
multe prize cu majorarea treptata a fiecarei etapa II- doza de intretinereeste doza egala cu cantitatea de
glicozid cardiac ce se elimina timp de 24h
La copii se administreaza 0,025mg/kg de 4 ori pe zi doza de atac si o data pe zi doza de intretinere.
8.CARACTERISTICA COMPARATIVA A ANTICOAGULANTELOR DIRECTE –
HEPARINELE
Heparina este o substanta biologic activa sintetizate de mastocite cu actiune anticoagulanta. Ca
medicamente exista heparina standart si heparina cu masa moleculara mica aca nandroparina,
Dalteparina, Daltegrid. Heparina se cupleaza cu un cofactor-antitrombina III care ii modifica
conformatia facandu-l mai sensibil la factorii coagularii pe care ii inactiveaza ( plasmina, claicreina, f-
ri XII, XI, X, trombina, VII) Acestia sunt foarte sensibil, deacce chiar si la doze mici efectul
anticoagulant e puternic. Nandroparina are acelasi mecanism de actiune, dar spre deosebire de
heparina nu inactiveaza trombina. Ea se leaga in procentaj mare cu proteinele plasmatice si se elimina
mai greu ca heparina din organism, ceea ce ii da o durata de actiune mai mare. Tot asa Heparina se
acumuleaza in edoteliul vaselor –actiune antiagreganta Heparina mai are si actiune hipolipemianta
datorita sporirii eliminariii lipoproteinlipazei ce scindeaza trigliceridele din chilomicroni si
lipoproteine
9. CLASIF.PREPARATELOR ANTIANEMICE
1. Preparate de fier şi alte metale:Sulfat feros Dextriferon Fercoven Ferroplex
2. Cobalaminele şi acidul folic:Cianocobalamina Oxicobalamina Acid folic
CLASIFICAREA ANTIANEMICELOR DUPĂTIPUL DE ANEMIE
I. Remedii utilizate in anemiile feriprive:
1. Preparate pentru administrare
enterală:
A. Organice bivalente:Lactat feros Hemostimulina Feroceronul Feramida Conferonul
B. Organice trivalente: Glicerofosfatul feros
C. Neorganice: Sulfatul feros Ferocolul Feroplexul Ferrogradumentul
2. Preparate pentru administrare parenterală: Ferbitolul Ferum – lek Fercovenul jectoferul
II. Remedii utilizate in anemiilemegaloblastice:Cianocobalamina Hidroxicobalamina Acidul folic
III. Remediile utilizate in anemiile hemolitice:
A. Antioxidanţii:Tocoferolul acetat
B. Glucocorticoizii
C. Masă eritrocitară
IV. Remediile utilizate in anemiile hipo-şi aplastice:
A. Anabolizantele steroidiene:Nerobolul Retabolilul Fenobolina
B. Vitaminele: B1 , B6 , B12 , Bc , C
C. Beta – adrenomimetice:Salbutamol Orciprenalina
10.EA ANTITUSIVE CENTRALE
Antitusivele centrale opioide ( Etilmorfina, Codeina) si neopioide ( Glaucina) actioneaza asupra
centrului respirator din portiunea dorsolaterala a bulbului rahidian, ceea ce in cazul celor opioide este
periculos –pot inhiba respratia.2.Antitusivele opioide pot provoca dependenta medicamentoasa.3.Pot
provoca spasm bronsic 4. Pot provoca bronsite din cauza maririi vascozitatii mucusului bronsic ,
inhibarii motilitatii cililor si de aici imposibilitatii eliminarii acestuia. 5. la utilizare indelungata pot
provoca constipatii si deprindere
11.CLASIF REM ANTIDIAREICE
1. Adsorbante-carbune medical, Carbosem
2. Astringente-Bismut nitrat
3. MucilaginoaseAmidon
4. Analgezice opioide:Morfină Codeină
5. Colinoblocante
6. Antidiareice sintetice:Imodium, Difenoxilat
7.Antidiareice vegetale: amebazin, enterol
8. Antidiareice bacteriene:Bificol Bactisubtil Lactobacterin Bifidum bacterin