Analiza testelor de BAC la fizică din anul 2018

În nr. 26 al ziarului „Făclia” din 13 iulie 2018, unul dintre „binevoitorii” copiilor, care au susținut
BAC-ul la fizică anul trecut, a publicat articolul: „După BAC-ul din 2018 fizica ar trebui să aibă mai
mulți solicitanți”. În acest articol autorul este satisfăcut și mândru, afirmând „... interesele mele eu le
anunțam deschis: ... să apară un BAC ca cel din 2018....”. Reieșind din cele menționate mai sus și
având în vedere că sesiunea de BAC a luat sfârșit și nu mai poate fi nici într-un fel influențată (cum
și este normal), prezentăm analiză detaliată a tuturor testelor de BAC la fizică din acest an pentru a
clarifica cum stau lucrurile în realitate.
Din start trebuie să menționăm, că este strict necesar ca orice test să fie bine formulat din toate
punctele de vedere. Orice greșeală din test, fie ea și de formulare sau de exprimare îl impune pe elev
să analizeze suplimentar itemul pentru a-l înțelege, iar aceasta necesită timp, atât de prețios pentru
îndeplinirea tuturor sarcinilor și pe care nu-ți permiți să-l irosești în zadar. Dacă se iau în considerare
toate greșelile din testele de BAC ale acestui an, începând de la cele stilistice și terminând cu cele
științifice, atunci se constată că majoritatea absolută a itemilor conțin greșeli. Un fizician și un lingvist
imparțiali ar confirma foarte ușor această constatare.
Vom începe cu greșelile de formulare și de exprimare comune în diferite teste din acest an, unele
dintre ele întâlnite chiar foarte frecvent. Menționăm că testele din acest an pot fi descărcate de pe site-
ul Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare (http://aee.edu.md/clasa-sesiunea-
examen/sesiunea-2018).
Probabil autorii testelor predau fizica preponderent în gimnaziu, deoarece unitatea accelerației
gravitaționale este luată N/kg. Chiar dacă această unitate nu este greșită, fiți siguri că unii elevi au
uitat de ea. În unele cazuri unitatea volumului „litru” este notată incorect cu „l”. Nu se poate spune
că autorii nu cunosc notația corectă „L”, deoarece o folosesc și pe ea în unele situații, dar aceasta deja
se numește neglijență. În mulți itemi de la elev se cere nu să determine sau să calculeze, dar să afle!
Interesant, de unde elevul poate să afle diferite lucruri în timpul examenului? Deseori sunt utilizate
cuvintele „tractat” și „cuplat” cu referire la diferite corpuri. Dacă deschideți DEX-ul o să vă
convingeți că „a tracta” mai înseamnă „a remorca” și se utilizează în cazul vehiculelor și nicidecum
a corpurilor considerate puncte materiale. Verbul „a cupla”, de asemenea, are un sens mult mai larg
decât cel necesar la formularea itemilor (de a fixa, sau de a lega). Utilizarea acestuia conduce doar la
derutarea elevilor. Iată, de exemplu, o propoziție din itemul 9, de la sesiunea de bază, profil real „Pe
o masă orizontală izolatoare netedă se află un sistem format dintr-un resort cuplat la mijlocul unui
conductor liniar cu o bilă electrizată”?! Poate s-au avut în vedere următoarele: „Pe o masă orizontală
izolatoare netedă se află un sistem format dintr-un resort, la capetele căruia sunt fixate o bilă electrizată
și mijlocul unui conductor liniar”. În testele pentru exersare nr.1 și nr.2, profil real, este utilizată
noțiunea incorectă de gaz monoatomar! (corect – monoatomic). În testul pentru exersare nr.1, profil
real, „...curge un curent electric...”. Corect este „...circulă un curent...”. În testul pentru exersare nr.2,
profil real: Conductorul este „parcurs” de curent electric, dar nu „traversat” (ceea ce înseamnă a trece
de pe o parte pe cealaltă parte, a trece peste)! În testul pentru exersare nr.1, profil umanist, este
utilizată greșit fraza „Doi conductori ...”. Corect este două conductoare, doar nu spunem doi tractori!
Doi conductori se spune în cazul persoanelor.
Este evident, că aceste greșeli au influențat într-o măsură foarte mică rezultatele testării, însă cu
certitudine nu este bine să râdă și copiii de incapacitatea profesorilor de a construi cât de cât corect
niște fraze. Cu părere de rău, însă, acestea nu sunt unicele greșeli. În continuare vom prezenta și vom
analiza foarte pe scurt (din lipsă de spațiu) greșelile grave (dar au mai rămas și altele) din testele
acestui an (cifrele din fața observațiilor reprezintă numerele itemilor din testele respective).
Exersare testul nr.1 (real):
1. b) Se cere continuarea propoziției pentru a fi corectă: „În echilibru stabil corpul posedă energie
potențială ............”. Este o propoziție finisată care nu cere continuare. Posibil s-a dorit următoarea
formulare a itemului: „În echilibru stabil energia potențială a corpului este .............”;
1
3. e) La trecerea atomului dintr-o stare în alta nu se emite radiație, ci o cuantă de radiație (un foton)!
Din această cauză răspunsul corect poate fi și F, nu numai A, cum este indicat în barem;
6. Autorii afirmă „... planul de oscilație a vectorilor ...”. Greșit. Vectorii E și B nu au un plan comun
de oscilație! Trebuia de scris „planele de oscilație ale vectorilor...”;
7. Graficul vitezei nu poate conține discontinuități – la același moment de timp corpul nu poate avea
două viteze! Chiar și dacă în varianta de pe site-ul Agenției punctul t = 2 s este exclus cu un
cerculeț, oricum este imposibil să se facă o astfel de variație extrem de rapidă a vitezei. Dacă
graficul se face corect atunci rezolvarea problemei va da cu totul alte răspunsuri, iar dacă punctul
t = 2 s este exclus, atunci trebuie exclusă și sarcina de a determina energia cinetică în acest punct;
12. Deoarece nu se pune la dispoziție un corp mic și greu (de exemplu, o bilă mică de plumb) pentru
a forma un pendul gravitațional, cu ajutorul căruia se determină unitatea de lungime („etalonul”
este prea tare spus), apar o sumedenie de neclarități. Ce suspendăm de fir: blocul sau cronometrul?
Ce fel de pendul se formează la suspendarea blocului? (Pendulul fizic în liceu nu se studiază!)
Dacă suspendăm cronometrul, atunci cu ce măsurăm timpul? Ce înseamnă „slab extensibil”?
ș.a.m.d.
Exersare testul nr.2 (real):
6. Autorii afirmă: „Asupra unui conductor liniar traversat de curent electric și aflat în câmp magnetic
acționează o forță, deoarece asupra electronilor în mișcare în câmp magnetic acționează forța
Lorentz”. Despre „traversat” deja s-a menționat mai sus. Relația cauză-efect există doar dacă în
prima afirmație este concretizat că forța care acționează asupra conductorului este forța
electromagnetică!;
7. Pentru elevi nu este clar cum acționează forța F0 despre care se vorbește în acest item. Este evident,
că se au în vedere două valori ale aceleiași forțe F indicată pe desen, însă aceasta trebuie de
specificat așa, încât elevii să nu fie derutați!;
10. Autorii afirmă: „Inițial pistonul este în echilibru la marginea cilindrului, iar între piston și cilindru
nu sunt frecări”! Ce înseamnă margine a cilindrului și care anume? Probabil ei au avut în vedere
capătul cilindrului. Poate era bine chiar de concretizat, că anume capătul deschis? Dar cum este
posibil să nu fie frecări? Poate ele se neglijează?;
Exersare testul nr.1 (umanist):
4. a) Varianta de răspuns „2.” tot este valabilă, deoarece greutatea corpului tot este o forță;
4. c) Variantele de răspuns „2.” și „3.” tot sunt valabile. Cu cât căldura transmisă răcitorului este mai
mică și cu cât lucrul efectuat de gaz este mai mare, cu atât eficacitatea motorului termic este mai
mare (în ambele cazuri);
7. Pentru a stabili relația cauză-efect este necesară cunoașterea teoriei electronice clasice a metalelor,
teorie care nu se studiază la profilul umanist.
Exersare testul nr.2 (umanist):
4. c) și e) Itemii sunt în afara programei de BAC pentru profilul umanist. Noțiunile „capacitate
calorică” și „căldură molară” la itemul c) și tema „Proprietățile undelor electromagnetice” la
itemul e) nu se studiază la profilul umanist.
6. Aceeași greșeală științifică ca și în itemul 3 e) din testul nr.1 de exersare, profil real! Totodată
formularea problemei lasă de dorit din mai multe puncte de vedere, dar și calculele numerice cu
cifrele din problemă sunt destul de greoaie. Iată o variantă de formulare adecvată:
Atomul de hidrogen a trecut din starea staționară cu energia En = –1,4·10–19 J în starea staționară
cu energia Em = –5,4·10–19 J. Determinați frecvența fotonului emis. Constanta lui Planck se va lua
egală cu 6,6·10–34 J·s.
9. În figura care ilustrează problema sunt reprezentați 3 vectori, dar nu 3 transformări ale gazului!
După cum se știe, orice transformare se reprezintă cu un segment înzestrat cu o săgeată în regiunea
2
 de mijloc a lui. În problemă se cere numirea proceselor, iar punctele se dau nu numai pentru
numire, dar și pentru rezultatul acestora. Cu alte cuvinte, dacă elevul răspunde că procesul 1-2 este
izocor, răspunsul este incomplet, trebuie conform baremului de răspuns „răcire izocoră”.
12. Este prea complicată pentru profilul umanist. Totodată în barem nici autorii nu au reprezentat în
schema circuitului sursa de tensiune și întrerupătorul.
Pretestare profil real
9. Nu se poate de spus că în interiorul condensatorului se află câmp magnetic. Corect este să afirmăm
că condensatorul este introdus în câmp magnetic. La cerința a) sunt 3 sarcini pentru care se oferă
un singur punct. Cum sunt apreciați cei care răspund corect la una sau la două sarcini, dacă zecimile
de punct nu sunt admise?
10. Lungimea de undă de 300 nm este caracteristică radiației ultraviolete și nicidecum luminii. Corect
ar fi trebuit să se utilizeze cuvântul radiație, dar nu lumină.
11. Nu este clară prima sarcină din această problemă. Probabil autorii doresc să fie determinată viteza
corpului înainte de ciocnirea lui cu resortul, dar nu la trecerea lui pe suprafața orizontală. Acestea
sunt două viteze diferite. Mai mult, așa cum este formulată această sarcină în problemă fără a fi
dată raza de curbură a suprafeței pe care alunecă corpul, ea este imposibil de rezolvat. După cum
afirma anul trecut unul dintre „binevoitorii” liceenilor, această problemă nu o poate rezolva „nici
un fizician de pe tot globul Pământesc”.
Pretestare profil umanist
1. d) În acest item trebuie continuată propoziția ca să fie adevărată. Autorii afirmă: „Forța de
interacțiune coulombiană într-un mediu dielectric este mai ......... decât în vid”. Afirmație greșită.
Corect este „Forța de interacțiune coulombiană dintre două sarcini electrice într-un mediu
dielectric este mai ......... decât forța de interacțiune coulombiană dintre aceleași două sarcini
aflate în vid”.
4. a) În acest caz se cere alegerea variantei corecte de răspuns pentru forța de frecare la alunecare.
Autorii prezintă următoarea afirmație ca fiind corectă: „este proporțională cu forța de apăsare
normală pe suprafața pe care se află corpul”. Desigur, dacă în manualele școlare ar fi definită
noțiunea de forță de apăsare, atunci totul ar fi bine. Întrucât această noțiune lipsește, varianta de
răspuns corectă trebuie să fie: „este proporțională cu forța de reacțiune normală”.
4. d) La itemul „Circuitul oscilant deschis este o sursă de:” sunt mai multe variante de răspuns posibile
de ales. Într-adevăr, după punerea în funcțiune a dipolului (circuitului oscilant deschis), în el mai
întâi apare un curent electric (varianta de răspuns 4), în jurul acestui curent ia naștere un câmp
magnetic (varianta de răspuns 3) variabil, care determină apariția unui câmp electric (varianta de
răspuns 2) turbionar. Acest proces continuă și, astfel se propagă unda electromagnetică (varianta de
răspuns 1).
6. În problemă nu este indicat tipul atomului, dar se subînțelege cel de hidrogen, care în starea m = 2
are energia E2 = – 5,42·10–19 J, dar nu – 1,36·10–19 J cum este indicat. Atomul de hidrogen cu o așa
energie se află în starea m = 4. Calculele cu cifrele din problemă nu numai că sunt complicate, dar
și dau energia unui nivel inexistent. Iată cum trebuie formulată această problemă pentru a obține
simplu un rezultat științific corect:
Absorbind un foton cu frecvența ν = 3∙1014 Hz atomul de hidrogen a trecut în starea cu energia Em =
– 0,44∙10–19 J. Determinați energia atomului în starea inițială. Constanta lui Planck se va lua egală
cu 6,6∙10–34 J·s.
7. În acest item pentru corectitudine deplină şi sens clar trebuie de menționat că este vorba despre
transportul, anume a energiei electrice.
9. Practic este aceeași problemă ca în itemul 9 din testul pentru exersare nr. 2 (umanist), de aceea și
greșelile au rămas aceleași.

3
Sesiunea de bază profil real
4. Problema nu este formulată corect. Nu s-a luat în considerare posibilitatea realizării fenomenului
reflexiei totale. Mai mult ca atât, desenul este făcut așa, încât unghiul de incidență este mai mare
decât unghiul limită și fenomenul are loc. Astfel, reprezentarea razei refractate și compararea
unghiului de refracție cu cel de incidență nu mai sunt necesare.
6. În acest item autorii scriu: „Câmpul magnetic este turbionar, deoarece liniile câmpului magnetic sunt
închise”. Afirmațiile din item sunt echivalente, deci nu se poate vorbi despre vreo careva relație
cauză-efect.
9. Acest item nu numai că este neclar formulat dar și în totalitate rupt de realitate. Despre formularea
neclară a acestui item s-a scris la începutul articolului, iar în continuare vom analiza fizica lui. Oare,
nu este prea mare intensitatea curentului de 100 A prin conductorul de 10 cm lungime? Chiar dacă
conductorul ar rezista 1– 2 minute până se va topi, atunci bila electrizată reduce la zero valabilitatea
itemului. Într-adevăr, dacă presupunem că bila are raza de un centimetru, atunci intensitatea
câmpului electric creat de bilă este de 9·107 kV/m >> 10 kV/m. Cu alte cuvinte câmpul electric
aplicat E = 10 kV/m nu va avea absolut nici o influență asupra bilei! Totodată intensitatea câmpului
electric creat de bilă este mult mai mare chiar și decât puterea de străpungere a aerului uscat, care
este de 3·103 kV/m. Astfel sarcina de 1 mC practic este imposibil de menținut pe bilă. Pentru a
menține asemenea sarcină bila ar trebui să aibă raza de aproximativ 2 m!
11. Itemul este formulat defectuos și de aceea apar mai multe întrebări. Când este eliberat corpul,
resortul tot este eliberat, sau rămâne comprimat? În funcție de răspunsul la această întrebare
problema are 2 căi de rezolvare. De asemenea nu este clară nici întrebarea din item cu privire la
„viteza corpului la trecerea pe suprafața orizontală de jos”. Deoarece traiectoria corpului este
prezentată cu o anumită curbură, atunci nu este clar ce înseamnă „... la trecerea ...”, adică în care
punct anume al curburii trebuie determinată viteza. Era mult mai clară întrebarea în următoarea
formulare: a) viteza corpului de masă m1 imediat înainte de ciocnirea lui cu cel de masă m2.

Sesiunea de bază profil umanist

1. a) „Forma traiectoriei punctului material în mișcare circular uniformă reprezintă un cerc”. Dar dacă
această mișcare este neuniformă? Nu tot cerc rămâne? Această caracteristică („uniformă”)
suplimentară derutează elevul, îl impune să se gândească dacă nu este ceva ascuns, care trebuie luat
în considerare la formularea răspunsului.
1. b) „Lucrul mecanic efectuat asupra unui corp de o forță constantă perpendiculară pe direcția de
deplasare este egal cu zero”. Dar dacă forța nu este constantă, în aceleași condiții, lucrul mecanic nu
tot zero rămâne? Același neajuns ca la 1. a).
6. Iarăși, ca și la pretestare și în testul nr. 2 din testele pentru exersare, nu se ține seama de faptul că
în atomul de hidrogen energia este o mărime cuantificată! Un „mare” critic al testelor de BAC din
anii trecuți, de această dată susține că eroarea respectivă se datorează exclusiv facilitării calculelor!
Dacă ai grijă de corectitudinea științifică și cunoști materia, valorile numerice pot fi alese astfel,
încât să fie și corect și ușor de calculat. Iată un exemplu de formulare a itemului respectiv, în care
valorile energiilor corespund anumitor niveluri energetice (n = 9 și m = 5): Un atom de hidrogen
a trecut din starea cu energia En = – 0,27∙10–19 J în starea cu energia Em = – 0,87∙10–19 J. Determinați
lungimea de undă a cuantei de radiație emisă în această tranziție. Constanta lui Planck se va lua
egală cu 6,6∙10–34 J·s.
Sesiunea suplimentară profil real
3. c) Se propune determinarea valorii de adevăr a afirmației: „Capacitatea electrică a condensatorului
nu depinde de sarcina electrică dintre armăturile lui”, care este total aberantă. Sarcina electrică se
află pe armăturile condensatorului, nu între ele!

4
4. Aceeași greșeală ca și la sesiunea de bază: nu s-a luat în considerare posibilitatea realizării
fenomenului reflexiei totale! (care conform desenului prezentat și în acest caz se realizează).
6. Itemul se referă la stabilirea valorii de adevăr a două afirmații și a relației cauză-efect dintre ele.
Să analizăm formularea din testul de BAC: „Mișcarea unei sarcini electrice în câmp magnetic
uniform este o mișcare uniformă, deoarece forța Lorentz este permanent perpendiculară pe
direcția deplasării sarcinii electrice”. În primul rând, autorii probabil au în vedere mișcarea unei
particule încărcate, nu a unei sarcini electrice. Sarcina electrică este una din proprietățile de bază
ale materiei, iar proprietatea nu se mișcă. În al doilea rând, autorii probabil au avut în vedere „câmp
magnetic omogen”, dar nu uniform. Prima afirmație poate fi atât adevărată, cât și falsă. Într-
adevăr, dacă particula intră în câmpul magnetic de-a lungul liniilor de câmp, atunci asupra ei nu
acționează din partea acestuia nici o forță și dacă particula se mișcă accelerat (de exemplu, datorită
unui câmp electric de accelerare) până la intrarea în câmp magnetic, ea va continua mișcarea tot
accelerat. Probabil în prima afirmație a itemului autorii au avut în vedere următoarele: „Mișcarea
unei particule încărcate electric în direcție perpendiculară pe liniile unui câmp magnetic omogen
este o mișcare uniform circulară, ...”
9. Exact aceleași greșeli ca în itemul 9 de la sesiunea de bază. Chiar și așa în barem este indicat greșit
sensul inducției magnetice.
10. Nu se cunoaște ce fel de tabele ale mărimilor fizice au consultat autorii testelor, însă lucrul de
extracție pentru cesiu este de 2,9∙10–19 J (nu de 3,424∙10–19 J). Probabil că ajustarea cifrelor pentru
obținerea mai simplă a rezultatului și de această dată le-a jucat festa. Ajustările, însă, nu trebuie
făcute în detrimentul adevărului științific. Dacă în acest item se va lua pentru sodiu (natriu)
valoarea corectă a lucrului de extracție ≈3,7∙10–19 J, pentru cesiu valoarea de mai sus, iar pentru
diferența tensiunilor de frânare 0,5 V, atunci prin calcule foarte simple se obține rezultatul corect
pentru sarcina electronului.
11. În problemă sunt date două bile din același material, dar de mase diferite, după care se discută
despre corpurile A și B, ceea ce derutează. Chiar dacă bilele sunt și corpuri, nu orice corp este
bilă! Deoarece se cere determinarea vitezei bilei A anume înainte de ciocnirea ei cu bila B, nu este
necesară concretizarea că viteza este maximă în condițiile indicate. Aceasta iarăși derutează elevii.
Pentru determinarea vitezei după ciocnirea plastică este necesar ca aceasta să fie centrală. În
condițiile problemei, dacă se consideră densitatea plastilinei de 1300 kg/m3, atunci diametrele
bilelor sunt de 4 cm și, respectiv, 6 cm și se deosebesc aproximativ cu 2 cm, de aceea ciocnirea
acestora, când ele sunt suspendate de fire de aceeași lungime, nu va fi centrală, iar aceasta complică
substanțial rezolvarea problemei.
Sesiunea suplimentară profil umanist
4. a) Itemul are două răspunsuri corecte. Răspunsul 2. forța de tracțiune, și – 4. forța deformatoare.
Într-adevăr, deformarea corpurilor (oricare ar fi ea, elastică sau neelastică) are loc sub acțiunea
forțelor exterioare, iar forțele menționate mai sus ambele sunt forțe exterioare. Din această cauză
cuvântul „elastică” din conținutul itemului nu este relevant și reprezintă o capcană – unii elevi vor
alege varianta de răspuns incorectă și anume 1. forța elastică.
4. c) Materia din acest item (căldura molară) nu este studiată la profilul umanist.
9. Aceeași observație ca la itemul 9 din testul nr. 2 pentru exersare de la profilul umanist.
În bareme, de asemenea sunt multe greșeli de exprimare, dar și metodice. De exemplu, în baremul
la testul de la pretestare, profil real, la problema 4 este formulată greșit fraza „Pentru raza ce trece
prin focar, apoi paralel cu axa optică principală” Corect este „Pentru raza paralelă cu axa optică
principală, prelungirea căreia trece prin focar”. La problema 7: Nu este indicat sistemul de coordonate
ales pentru proiectarea forțelor. Afirmațiile „Pentru legea a II-a a lui Newton (1)” și „Pentru condiția
de echilibru (2)” sunt absolut greșite. Corect ar fi, de exemplu: „Pentru relațiile (1) și (2) ale legii a
doua a lui Newton în proiecții pe axele de coordonate – câte 1 p. pentru fiecare”.
5
 Structura testelor nu ia în considerare matricea de specificații din programa de BAC în vigoare
(vezi http://aee.edu.md/sites/default/files/document/attachments/fizica_12.pdf). De exemplu, la
profilul real, la compartimentul III (domeniul cognitiv, integrare), testul trebuie să conțină 4 itemi,
însă există doar 3 și aceștia (cu excepția itemului 12) sunt de aplicare. Aceeași situație se repetă și la
profilul umanist. Cu alte cuvinte, în acest an testele practic nu mai conțin domeniul „integrare”.
Posibil multă lume cunoaște bancul cu anunțul despre restanțieri. Într-o universitate, după sesiune,
a fost afișat anunțul: „Задолжники по русскому языку и литературе повешены на третьем
этаже”. Asemănător și în testul de la profilul real din sesiunea suplimentară din varianta rusă:
„Система состоящая из двух небольших пластилиновых шариков с массами mA = 50 g и mB =
150 g, которые повешены на двух нитках одинаковой длины и закреплены в одной точке.” De
fapt propoziția nici nu este finalizată, nu este clar ce se întâmplă cu acest sistem format din două
„mase spânzurate”. Sau altă „perlă” de traducere: „При освящении вакуумного фотоэлемента
монохроматическим светом ...” (pretestare, profil real, itemul 10). Chiar este foarte interesant cum
are loc procesul de „sfințire” a catodului cu lumină monocromatică? Nu sunt mai bune nici traducerile
în engleză și franceză. De exemplu, afirmația „La dilatarea adiabatică gazul se răcește” în engleză are
traducerea: „When adiabatic expansion the temperature decreases”. O afirmație fără sens, care în
română este „Când expansiunea adiabatică scade temperatura”?!. În general, este destul de greu să
găsești vreun item tradus fără nici o greșeală. Cu toate acestea, spre deosebire de anul trecut,
inspectorul Ministerului (responsabil de Fizică) nu a convocat reuniuni cu inspectorii raionali, nu a
informat nici mai marii Ministerului, nu au apărut articole denigratoare la adresa autorilor de BAC,
nici olimpicii nu au fost puși să semneze petiții, doar un reprezentant al „binevoitorilor” laudă testele.
Oare nu este straniu?
Testele din acest an mai au o particularitate foarte interesantă. Ele conțin destul de mulți itemi
practic identici (exact aceeași situație de problemă) în testele diferitor sesiuni. Totuși, aceeași
structură a testelor nu înseamnă itemi cu aceeași situație de problemă. Nici măcar nu trebuia să
ghicești ce va conține testul de la sesiunea de bază sau cea suplimentară, trebuia doar să consulți site-
ul Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare. Prin târgul Chișinăului se vorbește că unii din
criticii BAC-ului de anul trecut, se laudă că în acest an au făcut până la câte 64 ore pe săptămână de
pregătire a elevilor pentru examenele de BAC. Cum se spune: No comment!
În excesul de laudă a testelor, se mai pune în evidență încă odată afirmația aberantă cu „memorarea
a 594 pagini” de manual, fără măcar să se verifice dacă nu cumva și în acest an autorii „au pus degetul
la întâmplare în carte”, formulând itemii 1 și 3. Confruntați itemii și paginile din carte. Iată câteva
exemple. La pretestare, real: 1b) p.143 (cl. 10); 1c) p.18 (cl. 11); 3 a) p. 97 (cl. 10); 3 e) p. 95 (cl. 12),
la sesiunea de bază, real: 1 b) p. 114 (cl. 10); 1 c) p. 95 (cl. 11), la sesiunea suplimentară, umanist:
1 b) p. 106 (cl. 10); 3 a) p.50 (cl.10) și altele.
După toate greșelile menționate și altele care au mai rămas, involuntar, apare întrebarea: unde sunt
„binevoitorii” elevilor de anul trecut, care au criticat niște greșeli inventate? Oare în acest an nu este
valabilă concluzia venită de la un alt „binevoitor” din provincie precum că „Principalele calități ale
testului de evaluare - validitatea și aplicabilitatea, au fost influențate negativ prin formulările neclare
și eronate ale itemilor”? Oare toți „fizicienii de pe globul Pământesc” pot rezolva itemii nr. 9 lipsiți
de sens din sesiunile de bază și suplimentară?
Unica concluzie care rezultă din analiza efectuată este că testele din acest an sunt agramate şi pline
de greșeli științifice, metodice şi didactice, iar publicarea lor pe site-ul Agenției Naționale pentru
Curriculum și Evaluare nu ne face față. Considerăm că testele trebuie mai întâi corectate științific,
redactate lingvistic, apoi traduse în alte limbi de către fizicieni, cunoscători buni ai limbilor
respective. Numai după aceasta ele pot fi plasate din nou pe site.
Acum devine evident că anul trecut a existat un anumit interes (numai nu spuneți că a fost grija
pentru elevi), care în permanență a fost susținut de Ministerul Educației (așa se numea pe atunci
MECC). După atâtea greșeli făcute în acest an în testele de BAC, dacă ar fi existat această grijă pentru

6
elevi, cel puțin presa, televiziunile și rețelele de socializare ar trebui să vuiască. Dar e liniște. Și este
bine!
În final, revenim din nou la articolul de la care am început, din 13 (dată ghinionistă) iulie 2018, în
care autorul mai afirmă: „...b) am criticat, deoarece nu știu fizica. ...”. După cum se vede proverbul
„gura păcătosului adevăr vorbește” se confirmă pe deplin. În rest, ce să mai spunem, exact ca în
vestitul cântec al lui Leonid Utesov: „А в остальном, прекрасная маркиза, все хорошо, все
хорошо!”

Conf. univ., dr., Spiridon Rusu

Conf. univ., dr., Viorel Dușciac