Biostatistica si metodologia cercetarii stiintifice Tema1 — ISTORIA SI ETICA CERCETARII STIINTIFICE Numarul de ore — 3 I, Scopul lectiei practice: Dobandirea abilitatilor etice in: © Solutionarea problemelor relationale in cercetirile pe fiinta umana. © Reducerea riscurilor. « Preintampinarea erorilor si crimelor medicale. 2. Obiectivele lectiei practice: 2.1. Studierea diferitor situatii relationale in experimentele medicale. 2.2. Analiza riscurilor in diferite experiemente medicale si deprinderi practice in alegerea variantei optimale de reducere a riscurilor. 2.3. Analiza gi interpretarea erorilor gi crimelor medicale in diferite situat 3. La finele lectiei practice studentul va fi capabil: S& cunoasca: 3.1. Importanta valorilor si normelor etico-morale in cercetarea stiintificd pe fiinta umana. 3.2. Analiza riscurilor si reducerea lor intr-un experiment medical. 3.3. Diferentierea erorilor si crimelor medicale si preintémpinarea lor in cercetarile stiintifice. Sa aplice: 3.4. Aptitudinile etice in practica medicala cotidiana, cercetarile stiintifice, lucrarile de diploma etc. 3.5. Crearea unui normatiy etic in initierea oricdrui studiu medical. 3.6. Constientizarea importantei normelor etico-deontologice in activitatea de medici, clinicisti, cercetatori. Sa integreze: 3.7. 3.8. 3.9. Utilitatea cunostintelor etice in activitatea medicului. Utilizarea normelor etice in relatiile medic-pacient, medic-societate. Ajustarea activitatii medicale practice, curative, de cercetare, stiintifice cu normele etico-morale.Biostatistica si metodologia cercetarii stiintifice CONTINUTUL TEORETIC AL TEME! Introducere Etica si deontologia medicali este parte componenta si indispensabila a procesului curativ-profilactic, cu un rol considerabil in procesul de insanatogire, reabilitare si reintegrare psihologico-moralé a persoanei suferinde in familie, colectiv, societate. Chipul etic, moral si intelectual al medicului este un exemplu de noblete, atat pentru bolnav, cat si pentru toti membrii societatii. Conduita, inteligenta, comportamentul, profesionalismul, exteriorul si interiorul medicului contribuie la formarea imaginii oamenilor despre bine, frumos, cinste, corectitudine. Progresul tehnico-stiintific a condus la succesele inregistrate de stiinta medicala contemporané: transplantarea de organe, ingineria genetici, nano- tehnologiile, monitorizarea sanatatii pacientilor. in practica medicala, procedeele diagnostice, terapeutice si profilactice sunt asociate cu riscuri, deosebit de evidente in cercetirile medicale pe fiinta umana. De la medici si cercetdtori se cere respectarea riguroasi a recomandarilor si principiilor menite s& satisfac conceptiile morale, etice si legale ale societatii umane. in acest scop, de la studentii — viitorii medici, medicii practicieni si cercetatori stiintifici, se cere insugirea cat mai temeinic’ a compartimentului etico- deontologic in cercetarile stiintifice. Notiuni generale de eticd si deontologie medicala Etica (din gr. ethos — obicei, caracter, deprindere, conduit’) — stiinta despre morala, particularitatile si legile dezvoltarii ei. © Morala (din lat. mores — obicei, fire, caracter) — 0 totalitate de norme, principii, reguli, idealuri etc., care determina regulile comportarii oamenilor si modeleaza aspectele relatiilor in societate. © Morala profesionala — normele de comportament, ‘ profesional cu valoarea de criterii de referinf& pentru asigurarea progresului profesional. © Etica profesionala — justificarea teoreticd a necesitafii respectarii normelor comportamentului profesional. "= Etica— teoria moralei. = Morala — obiectul de studiu al eticii. Deontologia medicald (din gr. Deon., deont(os) — datorie si logos — stint) — totalitatea normelor etice necesare medicilor pentru indeplinirea cuvenita a funcjiilor sale profesionale. Deci, deontologia medical este stiinta care 7Biostatistica si metodologia cercetarii stiintifice studiazi modalitatea indeplinirii de catre medici a datoriilor sale profesionale atat fata de bolnavi si de oamenii sAnatosi. Etica si deontologia medicala prevad ca medicii si indeplineasca la nivel cuvenit toate normele etico-deontologice in conditiile activitatii lor profesionale. Deci, obiectul eticii si deontologiei medicale este datoria profesionala a medicilor de toate rangurile fata de bolnavi, fafa de cei sdndtosi, fafa de tot poporul, fata de societate. Istoria dezvoltarii stiintei 1. Stiinta constituie o forma de activitate umana, care cuprinde domeniile de studiere a fenomenelor si proceselor din natur’, societate gi gandire, raporturile si legitatile acestora. 2. Stiinta include sfera de activitate umana a c&rei functie consta in dobandirea gi sistematizarea teoreticd a cunostintelor despre realitate (despre societate, natura, om ete.). Scopul de baza al stiingei este dobandirea si acumularea cunostintelor despre realitate. Aparitia stiintei Stiinta ca obiect de cunoastere a luat nastere odata cu aparitia omului, ca 0 necesitate de a cunoaste lumea inconjuratoare si pe sine insugi. Exist’a mai multe opinii despre aparitia $i dezvoltarea stiintei. Etapele de dezvoltare a stiintei Etapa I — ,,embrionara” (sec. VI i.e.n. — XI e.n.). — aparitia si integrarea stiintei de la Democrit (sec. IV i.e.n.) pana la Avicenna (sec. Vi e.n.). in aceasta perioada au aparut asa stiinte ca: e Astronomia; e Medicina; ¢ Istoria; «© Geometria; ¢ Geografia s.a. Un tablou stiintific al lumii in aceasa perioada nu exista. Etapa a Il-a — ,,stiinfa mica” (sec. XV — XIX). in aceast& perioada predominau procesele de diferentiere a ramurilor stiintei. Apare tablou! mecanicii stiintifice bazate pe legile lui Newton.