Universitatea de Științe Agricole și Medicina Veterinară a

Banatului “Regele Mihai I al României”

din Timișoara
Facultatea de Agricultură – Specializarea Agricultură

Referat

Disciplina:Genetică
Tema: Reproducerea vegetativă

Profesoara de disciplină: Student:

Petrescu Irina Borbely Laszlo

Timișoara
2018

1
 Reproducerea vegetativă
Înmultirea este functia biologica a organismelor vii de asigurare a continuitatii vietii, prin
producerea de urmasi asemanatori cu genitorii lor.

Reproducerea la plante, poate fi de două feluri:

1. Asexuată (vegetativă);
2. Sexuată;

Reproducerea asexuată constă în apariția unui nou individ pe corpul-mamă.

Aceasta se realizează atât la protozoare (apariția unui sanț longitudinal care
împarte celula în două), cât și la spongieri si celenterate. La restul grupelor de
animale reproducerea este sexuată.
Reproducerea asexuată:

-nu participă gameții;

-este fără fecundare;
-se realizează prin: A. spori (la ferigi)
B. organe vegetative => înmulțire vegetativă
a) Tulpini subterane: -bulb: usturoi, lalea;
-rizom: mentă;
- tubercul: cartof;
b) butaș : -butaș de tulpină: -trandafir;
-butaș de frunză: -begonia;
c) prin tulpini târâtoare:-stoloni: -căpșuni;
d) marcotajul =înrădăcinarea unor fragmente fără a le
separa de planta mamă: ex: -vița de vie;

2
 Capacitatea de refacere a întregului organism dintr-o porțiune oarecare a lui
(porțiuni de tulpină, rădăcină, frunză, etc.) se realizează prin reproducere
vegetativă.

Această formă particular de reproducere este des întâlnit la plante

superioare, care se realizează prin organe specializate cum sunt bulbi la ceapă,
tuberculi la cartof, rădăcini tuberizate la batat, prin rizomi la pir și coștrei, prin
stoloni la căpșuni, prin butaș la vița de vie, etc. descendenții obținuți în urma
reproducerii vegetative manifestă într-un grad destul de mare al însușirilor
ereditare ale acestui organism de la care au fost luați butașii, bulbii, tuberculii, etc.
Astfel, se păstrează neschimbate caracterele și însușirile organismelor, motiv
pentru care amelioratorii, atunci când vor să păstreze anumite însușiri valoroase
apărute la plante, apelează la înmulțirea vegetativă. Descendența rezultă prin
înmulțire vegetativă, dintr-un individ originar, care se numește: Sușă, și prezintă o
marestabilitate ereditară în timp și spațiu.

Organismele superioare și inferioare care sunt rezultatea reproducerii

asexuate, sunt descendenții unui singur părinte și de aceea nu au ereditate simplă.
Pe această cale se păstrează cel mai bine caracterele și însușirile organismelor.

La plantele inferioare înmulțirea asexuată are loc prin diviziune celulară (de
exemplu la bacterii, alge unicelulare etc.), prin fragmente de organism (ca la unele
alge, ciuperci, licheni etc.) și prin spori (germeni specializati, produsi pentru
înmulțirea asexuată).

Plantele care rezultă prin înmulțire vegetativă au aceeași informație ereditară

ca și planta mamă.

Reproducerea asexuata, formarea unui nou individ din celulele ce aparţin

organismului-părinte, excluzând procesele de meioză, formare a gameţilor, sau
3
fertilizare. Sunt mai multe tipuri de reproducere asexuată. Divizarea este cea mai
simplă formă de reproducere asexuată, aceasta presupune divizarea unui organism
în aşa fel încât să formeze două organisme noi, identice, între ele şi organismul-
părinte. Atestăm divizarea la organismele unicelulare cum sunt bacteriile şi
protistele, unele alge ca spyrogira şi euglena, la fel şi la organisme mai dezvoltate
cum ar fi viermii plaţi şi la alte specii de viermi.

O altă formă de reproducere asexuată este regenerarea, acest tip de

reproducere asexuată reprezintă formarea fiecărui organism dintr-o parte
componentă a organismului-părinte, la general termenul regenerare este folosit
pentru a descrie procesul de re-creştere a unei părţi avariate sau care lipseşte din
componenţa organismelor înalt dezvoltate, regenerare întregului organism este
prezentă la hidră şi la un grup de plante.

Înmulţirea prin spori este un alt tip reproducere asexuată şi este prezentă la
bacterii, protiste şi la fungus. Sporii sunt capsule ce conţin ADN şi sunt capabile să
dea naştere unui nou organism, sorii sunt produşi fără unirea sexuală a gameţilor.

Înmugurirea este un alt tip de reproducere asexuată, acest tip de reproducere

are la bază un grup de celule ce îşi pot singure genera hrana şi care se detaşează de
corpul părinte. Spre deosebire de spori, mugurii sunt un grup de celule
multicelulare ce au mai multe învelişuri. Reproducerea vegetative este răspândită,
la plante, tuberculii la cartof, bulbii la usturoi.

Reproducerea asexuată poate fi deseori ca o rezervă la înmulţirea sexuata. În

anumite condiţii reproducerea asexuată poate fi unicul mod de reproducere. De

4
exemplu daca în preajmă nu sunt alţi indivizi cu care se poate face schimb de
gameţi organismul foloseşte reproducerea asexuată pentru a se înmulţi.
Reproducerea asexuată necesită mai puţină energie şi uneori poate fi mai eficientă.

Organismele ce se reproduc asexuat sunt identice cu părinţii lor. Din această

cauză ele pot coloniza anumite teritorii având la bază doar un singur individ.

5
 Bibliografie

 GENETICĂ-Principii fundamentale ale eredității și variabilității- de

dr.ing.Irina Petrescu;
 Biologie vegetală și animal- de Cornelia Dragomir, dr.Laura Crista, dr.Florin
Crista, Dănuț Dragomir;
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Reproducere_asexuat%C4%83