RI Main 2 PDF

Raport asupra inflației
Nr. 2, mai 2018

Raport asupra inflat, iei, mai 2018 (Banca Nat, ională a Moldovei)
Banca Nat, ională a Moldovei

Bulevardul Grigore Vieru nr. 1,
MD-2005, Chis, inău
tel.:(373 22) 822 606
fax: (373 22) 220 591
© Banca Nat, ională a Moldovei, 2018

Notă
Datele statistice au fost preluate de la Biroul Nat, ional de Statistică,
Ministerul Economiei, Ministerul Finant, elor,
Eurostat, Fondul Monetar Internat, ional,
Agent, ia Nat, ională pentru Reglementare în Energetică,
Serviciul Hidrometeorologic de Stat.
De asemenea, au fost analizate informat, iile statistice furnizate de organismele internat, ionale s, i băncile
centrale ale statelor vecine.
Calculul unor date statistice a fost efectuat de Banca Nat, ională a Moldovei.
Toate drepturile sunt rezervate. Reproducerea publicat, iei este interzisă, iar utilizarea datelor în diferite
lucrări este permisă numai cu indicarea sursei.
1
Cuprins
Sumar 3
1 Prognoza 5
1.1 Mediul intern . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5
1.2 Mediul extern . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7
1.3 Compararea prognozelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13
1.4 Riscuri s, i incertitudini . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14
2 Evolut, ia inflat, iei 17
2.1 Indicele pret, urilor de consum . . . . . . . . . . . . . . . . 17
2.2 Compararea prognozei din Raportul asupra inflat, iei nr.

1, 2018 cu evolut, ia inflat, iei în trimestrul I 2018 . . . . 20
2.3 Pret, urile product, iei industriale . . . . . . . . . . . . . . . 21
3 Evolut, ii ale activităt, ii

economice 22
3.1 Cererea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22
3.2 Product, ia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28
3.3 Piat, a muncii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30
3.4 Sectorul extern . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32
4 Promovarea politicii
monetare 33
4.1 Instrumentele politicii monetare . . . . . . . . . . . . . . 33
4.2 Dinamica indicatorilor monetari . . . . . . . . . . . . . . 35
5 Implementarea prevederilor Memorandumului

privind politicile economice s, i financiare 44
5.1 Indicele pret, urilor de consum . . . . . . . . . . . . . . . . 44
5.2 Rezerve internat, ionale nete ale BNM . . . . . . . . . . . 45

2 Raport asupra inflat, iei, mai 2018 (Banca Nat, ională a Moldovei)
Lista acronimelor
ANRE Agent, ia Nat, ională pentru Reglementare în Energetică
BCE Banca Centrală Europeană
BNM Banca Nat, ională a Moldovei
BNS Biroul Nat, ional de Statistică al Republicii Moldova
CBN Certificate ale Băncii Nat, ionale a Moldovei

CHIBOR Rata medie a dobânzilor la care băncile contributorii sunt
disponibile să împrumute pe piat, a monetară interbancară
mijloace bănes, ti în lei moldovenes, ti altor bănci
CSI Comunitatea Statelor Independente

FAO Organizat, ia pentru alimentat, ie s, i agricultură
FMI Fondul Monetar Internat, ional
IPC Indicele pret, urilor de consum
IPPI Indicele pret, urilor product, iei industriale

MDL Leul moldovenesc
NEER Cursul de schimb nominal efectiv al monedei nat, ionale
OPEC Organizat, ia T, ărilor Exportatoare de Petrol

PIB Produsul intern brut
PMI Purchasing Managers’ Index
REER Cursul de schimb real efectiv al monedei nat, ionale
RUB Rubla rusească

SRF Sistemul Rezervelor Federale (Federal Reserve System)
SUA Statele Unite ale Americii
USD Dolarul SUA

VMS Valori mobiliare de stat
Sumar
Rata anuală a inflat, iei va tranzita în descres, tere intervalul de variat, ie în anul curent, însă va reveni în
apropierea t, intei în primul semestru al anului 2019. Inflat, ia de bază va fi în diminuare continuă în anul
curent, după care va reveni, în a doua jumătate a anului viitor, în proximitatea nivelului de 5.0%. Ritmul
de cres, tere a pret, urilor produselor alimentare se va mics, ora semnificativ în anul curent, cu inversarea
trendului în anul viitor. Aceeas, i evolut, ie vor înregistra s, i pret, urile reglementate, consemnând o scădere
în anul curent până la nivelul de aproximativ -4.0%. Ritmul anual de cres, tere a pret, urilor la combustibili
va avea o traiectorie generală descendentă îmbinată cu o us, oară cres, tere la începutul orizontului de
prognoză.
Cererea agregată va rămâne dezinflat, ionistă în următorii doi ani ca urmare, în mare parte, a condit, iilor
monetare, ciclului economic, precum s, i a factorilor interni s, i externi. Aprecierea acumulată a cursului
real efectiv va determina în continuare presiuni asupra competitivităt, ii unor produse autohtone, cu
impact corespunzător asupra balant, ei comerciale. Printr-un alt canal, aprecierea va compensa în mare
parte acest efect prin diminuarea costurilor componentelor de import, tendint, a de decelerare a IPC s, i
presiuni în vederea cres, terii productivităt, ii.
Indicele condit, iilor monetare reale denotă un caracter restrictiv pentru perioada de prognoză. În acelas, i
timp, presiunile dezinflat, ioniste din anul curent urmate de cele pro-inflat, ioniste din anul următor fac
relaxarea marginală a politicii monetare inoportună. Pe termen scurt oferta de valută, influent, ată de
factorul sezonier va determina evolut, ia cursului valutar.
În corespundere cu Legea Bugetului pentru 2018, politica fiscală va avea un caracter stimulativ pe
parcursul anului curent, cu o temperare a impulsului fiscal în anul viitor.
Activitatea macroeconomică la nivel mondial prezintă tendint, e pozitive însă în corelare cu multe riscuri s, i
incertitudini. Escaladarea conflictelor diplomatice s, i geopolitice au contribuit la intensificarea volatilităt, ii
principalilor indicatori macroeconomici. Măsurile protect, ioniste promovate de pres, edintele SUA, Donald
Trump, s, i amenint, ările de retaliere din partea partenerilor comerciali au provocat temerea declans, ării
unui război comercial pe scară largă, concentrat pe axa SUA – China. Înrăutăt, irea relat, iilor diplomatice
dintre Londra s, i Moscova s, i noile sanct, iuni ale SUA, impuse pe 6 aprilie, împotriva miliardarilor rus, i, au
lovit rubla rusească s, i piat, a de valori din Rusia. Pret, urile internat, ionale la petrol au crescut drept urmare
a reducerii product, iei peste nivelul convenit de către membrii OPEC+, dar s, i a escaladării conflictului din
Siria. Totodată, dispersat, apar primele semnale ale temperării ritmului activităt, ii economiei mondiale,
ceea ce în condit, iile cres, terii cotat, iilor materiilor prime s, i a intensificării riscurilor, poate fi relativ negativ
pentru cres, terea economică la nivel mondial.
Prognoza actuală a inflat, iei rămâne destul de aproape de traiectoria prognozată anterior, des, i a fost us, or
diminuată pentru anul curent. Inflat, ia de bază a fost revizuită în sens descendent pe toată perioada de
prognoză, ca urmare a revizuirii cererii agregate. Prognoza ritmului de cres, tere a pret, urilor produselor
alimentare a fost majorată, în principal, datorită majorării prognozei pret, urilor produselor alimentare
internat, ionale. Previziunea ritmului de cres, tere a pret, urilor reglementate a fost diminuată în anul curent
s, i majorată începând cu anul viitor. Prognoza ritmului de cres, tere a pret, urilor la combustibili a fost us, or
reconfigurată datorită cres, terii pret, ului la petrol s, i, concomitent, consolidării valorii leului moldovenesc.
În trimestrul I 2018 rata anuală a IPC a consemnat o traiectorie descendentă preponderent ca urmare a
dinamicii pret, urilor reglementate, dar s, i fiind sust, inută de tendint, a de apreciere a monedei nat, ionale.
Astfel, inflat, ia anuală s-a diminuat de la 7.3% în luna decembrie 2017 până la 4.7% în luna martie 2018.
Conform estimărilor cererea internă a continuat să exercite un impact neglijabil asupra inflat, iei s, i la
începutul anului curent. Presiunile pronunt, ate din partea pret, urilor la produsele alimentare din anul
precedent treptat pierd din intensitate. În acelas, i timp, ajustarea accizelor s, i majorarea pret, urilor la
petrol pe piat, a internat, ională s, i influent, a lor asupra pret, urilor la combustibil pe piat, a locală au fost
atenuate de dinamica ratei de schimb. Începând cu luna ianuarie rata anuală a IPC s-a plasat în intervalul
t, intei inflat, iei stipulat în Strategia politicii monetare pe termen mediu. Similar perioadelor precedente,
Raport asupra inflat, iei, mai 2018 (Banca Nat, ională a Moldovei)
rata anuală a inflat, iei s-a ment, inut în cadrul limitelor benzilor stabilite în cadrul mecanismului de
consultare cu privire la inflat, ie din Memorandumul cu FMI. Rata anuală a IPC a fost sub valorile anticipate
în cadrul rundei precedente de prognoză ca urmare a scăderii peste nivelul anticipat a tarifului la gaz
pentru anul 2018 s, i a unei traiectorii mai apreciate a ratei de schimb. În trimestrul II 2018 traiectoria
descendentă a ratei anuale a IPC se va accentua fiind determinată, preponderent, de anticiparea unei
diminuări a tarifului la energia electrică, tendint, a de apreciere a monedei nat, ionale, cererea internă încă
modestă, temperarea ritmului de cres, tere a pret, urilor la produsele alimentare comparativ cu perioada
similară a anului precedent. Pret, urile în industrie au cunoscut traiectorie descendentă în primele 3 luni
ale anului 2018, conturând premise pentru o traiectorie descendentă a unor subcomponente din cadrul
IPC în perioadele următoare.
În trimestrul IV 2017, dinamica anuală a activităt, ii economice a fost mai pronunt, ată decât cea din prima
parte a anului 2017 atât ca urmare a cres, terii cererii agregate, cât s, i a performant, ei din sectorul agricol.
În acest fel, în trimestrul IV 2017 PIB a înregistrat o cres, tere de 6.4% comparativ cu perioada similară
a anului 2016. Contribut, ia din partea consumului gospodăriilor populat, iei a devenit mai pronunt, ată
comparativ cu perioadele precedente. Astfel, acesta a cunoscut o dinamică anuală de 5.8%. Consumul
administrat, iei publice a consemnat o dinamică negativă minoră. O contribut, ie pozitivă la dinamica
activităt, ii economice, dar de magnitudine inferioară celei din trimestrul precedent, în trimestrul IV 2017
a fost exercitată de componenta investit, ională. În acest fel, formarea brută de capital fix s-a majorat
cu 5.9%. Un aport pozitiv pronunt, at asupra dinamicii PIB a fost exercitat s, i de evolut, ia exporturilor.
Astfel, acestea în trimestrul IV 2017 au fost cu 12.4% superioare celor din perioada similară a anului
precedent. Totus, i, o parte semnificativă din aportul pozitiv al componentelor sus-ment, ionate a fost
compensat de cres, terea importurilor cu 8.0%. Această evolut, ie a fost sust, inută de cres, terea cererii
interne, dar s, i de tendint, a de apreciere a monedei nat, ionale fat, ă de dolarul SUA. Pe categorii de resurse,
cres, terea PIB în trimestrul IV 2017 a fost determinată, în cea mai mare parte, de contribut, ia pozitivă din
partea evolut, iei agriculturii, dar s, i din partea impozitelor nete pe produs. Contribut, ii pozitive, dar de
magnitudine mai redusă au fost exercitate de cres, terea valorii adăugate brute în comert, , industrie s, i
în sectorul transportului s, i depozitării. Performant, a din sectorul agricol a favorizat cres, terea ocupării
în economia nat, ională. Majoritatea indicatorilor economici din trimestrul I 2018 conturează premise
pentru o cres, tere economică pronunt, ată pentru perioada analizată s, i o temperare a acesteia în a doua
parte a anului.
În trimestrul I 2018 dinamica anuală a cheltuielilor bugetului public nat, ional a înregistrat o traiectorie
descendentă pronunt, ată, consemnând o diminuare de 0.9% fat, ă de trimestrul similar al anului 2017.
Această traiectorie ar putea crea presiuni negative asupra cererii interne în perioadele următoare.
Totodată, aceste presiuni pot fi atenuate de evolut, ii pozitive ale veniturilor bugetului public nat, ional.
De ment, ionat că, Ministerul Finant, elor la sfârs, itul trimestrului I 2018, în cadrul licitat, iilor de plasare a
valorilor mobiliare de stat a emis, pentru prima dată în istoria Republicii Moldova, obligat, iuni de stat
cu scadent, a de 5 ani. Acest instrument va fi utilizat cu regularitate, începând cu trimestrul II al anului
curent. Mărirea curbei randamentelor, este un pas important în consolidarea piet, ei valorilor mobiliare
de stat s, i piet, ei de capital a Republicii Moldova. Dezvoltarea piet, ei de capital este esent, ială pentru orice
economie ca să aprofundeze s, i să extindă accesul la finant, are pentru tot, i agent, ii economici. Totodată,
conjunctura piet, ei a permis continuarea trendului de diminuare a ratelor dobânzilor aferente valorilor
mobiliare de stat alocate, care pe parcursul primului trimestru al anului 2018 s-au diminuat pe toate
tipuri de scadent, e.
În trimestrul I 2018, lichiditatea excesivă a continuat să crească, înregistrând nivelul record de 9.6
miliarde lei. Această cres, tere a fost generată, în mare parte, de diminuarea continuă a portofoliului de
credite în sistemul bancar (des, i, a avut loc o cres, tere a creditelor noi) pe fundalul cererii moderate de
credite, înăspririi cerint, elor prudent, iale, ca urmare a crizei financiare recente, emisiunilor monetare în
rezultatul intervent, iilor BNM pe piat, a valutară, precum s, i a migrării creditării în afara sistemului bancar.
În aceste condit, ii, băncile au favorizat plasamentele în instrumentele cu nivel redus de risc, cum ar fi
plasamente în VMS s, i CBN.
Agregatele monetare în primul trimestru al anului 2018 au înregistrat dinamica pozitivă s, i mai accelerată
în comparat, ie cu trimestrul precedent. Totodată, contribut, ia principală la această evolut, ie a fost
determinată, în mare parte, de cres, terea volumului depozitelor la vedere, atât în moneda nat, ională, cât
s, i în valută.
Urmând tendint, a ratei de bază aplicate la principalele operat, iuni de politică monetară a Băncii Nat, ionale
a Moldovei s, i ca efect al surplusului de lichiditate înregistrat în sistemul bancar, ratele medii ale
dobânzilor acceptate de către băncile licent, iate, s, i-au continuat trendul descrescător.
5
Graficul 1.1: IPC cu intervalul de
Capitolul 1 incertitudine (%, f.a.p.)
Prognoza
1.1 Mediul intern
Inflat, ia
Rata anuală a inflat, iei va tranzita în descres, tere intervalul

de variat, ie în anul curent, însă va reveni în apropierea Sursa: BNS, calcule BNM
t, intei în a doua jumătate a anului 2019 (Graficul 1.1).
Graficul 1.2: Decompozit, ia IPC (%, p.p.,
Diminuarea inflat, iei în acest an se va datora preponderent tuturor f.a.p.)
componentelor IPC, dar în principal pret, urilor reglementate,
pret, urilor produselor alimentare s, i a inflat, iei de bază pe fundalul
unei cereri agregate slabe (Graficul 1.2).
Pe de altă parte, pret, urile la combustibili vor compensa us, or

presiunile dezinflat, ioniste. De asemenea, elasticitatea asimetrică1
a pret, urilor la variat, ia cursului de schimb va contribui la atenuarea
dezinflat, iei. As, adar, pret, urile vor avea o anumită rezistent, ă la
scădere, în pofida aprecierii acumulate s, i anticipate (pe termen
scurt). Baza înaltă din anul precedent, cererea agregată moderată,
tendint, a us, oară de apreciere a monedei nat, ionale, s, i, nu în ultimul
rând, faza ciclului politic vor constitui principalii factorii cu influent, e
dezinflat, ioniste în anul curent. În anul 2019, variat, ia moderată
a cursului monedei nat, ionale, ajustarea anticipată a unor tarife,
majorările planificate ale accizelor s, i corect, ia marjelor comerciale Sursa: BNS, calcule BNM
ale agent, ilor economici vor constitui factorii-cheie ai pozit, ionării

inflat, iei în cadrul intervalului de variat, ie începând cu trimestrul II Graficul 1.3: Inflat, ia de bază (%, f.a.p.)
2019 s, i până la sfârs, itul orizontului de prognoză.
De la nivelul actual situat în cadrul intervalul de variat, ie, inflat, ia

va coborî incontinuu până la nivelul minim de 2.2% în medie din
trimestrul IV 2018. Ulterior, traiectoria se va inversa s, i inflat, ia va
reveni în interval în semestrul I 2019. Astfel, inflat, ia va constitui
3.3% s, i 4.9% în mediu pentru anul curent s, i, respectiv, viitor.
Inflat, ia de bază va fi în diminuare continuă în anul curent,

după care va cres, te s, i va reveni, în a doua jumătate a
anului viitor, în proximitatea nivelului de 5.0%. În 2018,
rata anuală va coborî sub t, intă ca rezultat al (1) cererii agregate
moderate, (2) bazei înalte, (3) aprecierii monedei nat, ionale, dar s, i
(4) eforturilor anti-inflat, ioniste ale autorităt, ilor. Pe de alte parte, în
Sursa: BNS, calcule BNM
anul viitor, inflat, ia va reveni în proximitatea nivelului de 5.0%.
1 Asimetria elasticitătii preturilor la modificarea cursului de schimb, cel putin
, , ,
în condit, iile economiei Republicii Moldova, constă în faptul că efectul aprecierii
asupra pret, urilor este mai mic, în valoarea absolută, decât cel al deprecierii, ceea
ce se explică, în principal, prin structura imperfectă a piet, elor. Adică, în cazul
monopolurilor, oligopolurilor, etc, vânzătorii profită de pozit, iile sale s, i ezită să
diminueze pret, urilor chiar dacă costurile scad.
Accelerarea, în termeni anuali, a pret, urilor respective va fi cauzată

Graficul 1.4: Pret, urile produselor alimentare de (1) corect, ia cursului de schimb a monedei nat, ionale din anul
(%, f.a.p.) viitor, (2) cres, terea accizelor la unele produse, dar s, i de (3) corect, ia
marjelor comerciale ale agent, iilor economici (Graficul 1.3).
Ritmul de cres, tere a pret, urilor produselor alimentare se

va mics, ora semnificativ în anul curent, cu o potent, ială
cres, tere în anul viitor. Diminuarea din prima perioada va avea
loc datorită (1) aprecierii us, oare a monedei nat, ionale, (2) disparit, iei
efectului unic al condit, iilor meteo atipice din aprilie 2017, dar s, i (3)
a efectului redus al pret, urilor trufandalelor2 din primăvara anului
2018. Se presupune că efectul aparit, iei pret, urilor la produsele
puternic sezoniere va fi mai mic decât cel din anul trecut deoarece
nivelul pret, urilor imputate va fi în apropierea nivelului pret, ului
de aparit, ie pe piat, ă a produselor sezoniere care momentan este
destul de înalt. Inversarea tendint, ei ritmului anual va avea loc la
începutul anului viitor.
Ritmul anual de cres, tere a pret, urilor reglementate va

Graficul 1.5: Pret, urile reglementate (%, avea o volatilitate pronunt, ată – s, i va înregistra o scădere
f.a.p.)
în anul curent până la nivelul de aproximativ -4.0%.
Traiectoria descrescătoare din prima perioada va fi determinată
de (1) baza înaltă din anul precedent s, i de (2) mics, orările
anticipate de tarife din anul curent, într-o măsură mai mare fiind
vorba de cele la energie electrică (Graficul 1.5). Pe de altă parte,
în anul 2019, pret, urile reglementate vor fi ajustate în vederea
diminuării devierilor financiare.
Scenariul de bază presupune că ritmul anual de cres, tere

a pret, urilor la combustibili va avea o traiectorie generală
descendentă îmbinată cu o us, oară cres, tere la începutul
orizontului de prognoză. Des, i la începutul orizontului de
prognoză (până în trimestrul III 2018) ritmul anual va marca o
cres, tere episodică, în mare parte ca urmare a efectelor bazei
anuale, dar s, i ca urmare a cres, terii recente a pret, ului la petrol pe
piet, ele internat, ionale (Graficul 1.6). Totus, i corect, ia descendentă
admisă a pret, ului petrolului va determina inevitabil o traiectorie
Graficul 1.6: Pret, urile la combustibili (%,
de diminuare. Astfel, începând cu trimestrul IV 2018, ritmul anual
f.a.p.)
de cres, tere a pret, urilor la combustibili va descres, te continuu până
la sfârs, itul orizontului de prognoză. Totodată, evolut, ia cursului de
schimb al monedei nat, ionale s, i majorarea accizelor din anul viitor
vor contrabalansa us, or influent, a descres, terii pret, urilor la
produsele petroliere.
Cererea
Cererea agregată va rămâne dezinflat, ionistă în următorii

doi ani ca urmare , în mare parte, a condit, iilor monetare,
în contextul evolut, iei cursului de schimb al monedei
nat, ionale, preum s, i a factorilor de conjunctură economică
(Graficul 1.7).
Sursa: BNS, calcule BNM Perspectivele activităt, ii economice în anul 2018 sunt determinate
de performant, a sectorului agricol, s, i în consecint, ă de activităt, ile
conexe, de executarea prevederilor Legii bugetului pentru anul
2018, dar s, i de condit, iile monetare.
2 Produs alimentar (agricol) pus pentru prima oară în vânzare în cursul unui an.
Sursa: https://dexonline.ro/definitie/trufanda
Capitolul 1. Prognoza 7
În acelas, i timp, unii factori vor act, iona în sensul stimulării cererii
agregate, dar nu în măsură în care cererea să devină Graficul 1.7: Deviat, ia PIB (%)
pro-inflat, ionistă. În anul 2018, consumul populat, iei s, i al
administrat, iei publice se anticipează a fi unul în cres, tere s, i care
va alimenta cres, terea importurilor. Totodată, exporturile vor
înregistra ritmuri superioare în comparat, ie cu cele ale importurilor
(agricultură 4.0%, investit, iile majore din Zonele Economice Libere
vor contribui la majorarea exporturilor). Evolut, ia formării brute de
capital, spre deosebire de anul precedent, va fi alimentată s, i de
cres, terea investit, iilor din partea sectorului public. Prin urmare, s, i
impulsul fiscal este anticipat a fi pozitiv s, i în cres, tere până la
sfârs, itul anului curent, unde deviat, ia PIB se va apropia us, or de
nivelul zero. Totus, i, începând cu anul viitor, odată cu diminuarea
impulsului fiscal, ea va coborî continuu. Rata reală a dobânzii va
act, iona în aceias, i direct, ie, însă într-o măsură mai mică, în
diminuare s, i, preponderent, spre sfârs, itul anului curent. Cererea
externă, des, i moderat, va marca contribut, ii pozitive asupra cererii Sursa: calcule BNM
agregate, preponderent pe întreg orizontul de prognoză.
Politica monetară
Indicele condit, iilor monetare reale denotă un caracter Graficul 1.8: Indicele condit, iilor monetare
reale si decompozit, ia
restrictiv pe întreaga perioadă de prognoză (Graficul 1.8).
O contribut, ie importantă, în acest sens, îi va reveni cursului real
efectiv de schimb. Deviat, ia semnificativă al acestuia de la nivelul
de echilibru se va ment, ine pe toată perioada prognozei. Rata
reală a dobânzii va determina evolut, ia condit, iilor monetare într-o
măsură mică. Impactul neînsemnat al acesteia rezultă, în primul
rând, din nivelul relativ jos al îndatorării economiei, în special, prin
canalul bancar. Deviat, ia ratei reale a dobânzii va continua să
tempereze impactul restrictiv al condit, iilor monetare pe întreg
orizontul de prognoză, cu except, ia a trei trimestre consecutive din
trimestrul IV 2018, când va alimenta nesemnificativ un caracter
restrictiv al condit, iilor monetare. Aceasta se va datora diminuării
anticipate a inflat, iei, dar s, i unei us, oare majorări a ratei de bază la
sfârs, itul anului curent s, i începutul anului viitor.
Sursa: calcule BNM
1.2 Mediul extern
Economia mondială
Începutul anului 2018 a marcat economia mondială prin

escaladarea conflictelor diplomatice s, i geopolitice care au Graficul 1.9: Evolut, ia indicelui compus PMI
contribuit la intensificarea volatilităt, ii principalilor indicatori
macroeconomici s, i la accentuarea riscurilor s, i incertitudinilor
60
macroeconomice. În prim plan s-au evident, iat măsurile
protect, ioniste promovate de pres, edintele SUA, Donald Trump, s, i
amenint, ările partenerilor săi comerciali de a lua contramăsuri,
55
ceea ce provoacă temerea declans, ării unui război comercial pe
scară largă, concentrat pe axa SUA - China (vezi caseta nr.1).
Înrăutăt, irea relat, iilor diplomatice dintre Londra s, i Moscova s, i noile 50
sanct, iuni ale SUA, impuse pe 6 aprilie 2018, împotriva
2/18
3/18
2/17
3/17
5/17
7/17
8/17
10/17
11/17
1/18
1/17
4/17
6/17
9/17
12/17
miliardarilor rus, i, au lovit rubla rusească s, i piat, a de valori din

Rusia. Pret, urile internat, ionale la petrol au crescut drept urmare a Global US EA DE FR RU CN
supra-îndeplinirii planului OPEC+, dar s, i a escaladării conflictului
geopolitic din Siria. Totodată, apar primele semnale ale temperării
Sursa: Markit
ritmului activităt, ii economiei mondiale, ceea ce în condit, iile
cres, terii cotat, iilor materiilor prime s, i a intensificării riscurilor,

poate fi relativ negativ pentru cres, terea economică la nivel
mondial.
Graficul 1.10: Evolut, ia USDX* în contextul
politicii monetare a SRF
Indicele compus PMI denotă semnale mixte privind evolut, ia
economiei mondiale. În februarie 2018, indicele compus PMI la
1.5 103 nivel global a atins maximul ultimilor 3 ani de 54.8. Totodată, deja
în martie 2018, indicele în cauză s-a mics, orat până la 53.3, ceea
98 ce este sub media ultimelor 12 luni. Din graficul 1.9 se observă că
1.0 evolut, ia indicilor compus, i PMI la nivel de t, ări este relativ în
93 corelat, ie cu indicele global, însă cu un us, or decalaj între
economiile avansate s, i cele emergente. Analiza datelor istorice
0.5 88 nu relevă vreun factor sezonier care ar putea explica temperarea
2/17
3/17
5/17
7/17
8/17
10/17
11/17
1/18
2/18
3/18
1/17
4/17
6/17
9/17
12/17
semnificativă din martie 2018, însă pentru confirmarea trendului

Rata efectivă a fondurilor federale a SRF (%) este necesar de urmărit evolut, iile ulterioare.
USDX (scala din dreapta)
Dolarul SUA a avut o evolut, ie mixtă în primele luni ale anului
Sursa: SRF, Bloomberg curent, însă per ansamblu, paritatea acestuia rămâne scăzută
*USDX este un indice calculat prin medie geometrică în raport cu alte valute importante. La sfârs, itul lunii ianuarie,
ponderată a valorii dolarului SUA în raport cu un cos, de
valute străine: euro - 57.6%, yen japonez – 13.6%, lira indicele USD (USDX) a atins minimul ultimilor 3 ani de 88.95,
sterlină – 11.9%, dolar canadian - 9.1%, coroană suedeză – din cauza amenint, ării de suspendare a activităt, ii guvernului SUA
4.2%, francul elvet, ian – 3.6%
din cauza apropierii termenului de ridicare a plafonului datoriei
nat, ionale. Ulterior, dolarul SUA a crescut us, or pe fonul reluării
Graficul 1.11: Evolut, ia USD/EUR (media activităt, ii guvernamentale, a statisticilor macroeconomice pozitive
lunară) s, i a ratelor dobânzilor în zona euro
s, i a anticipării efectului majorării intervalului ratelor dobânzilor de
către SRF. În luna martie paritatea dolarului SUA s-a diminuat din
1.24 -0.2 cauza tensiunilor comerciale dintre SUA s, i partenerii comerciali,
1.20 precum s, i a revenirii în atent, ia investitorilor a problemei deficitului
bugetar s, i a deficitului de cont curent ale SUA (Graficul 1.10).
1.16
-0.3
1.12
În trimestrul I 2018, moneda unică europeană s-a apreciat în
1.08 medie cu 4.4% în raport cu dolarul SUA. Stabilitatea economică s, i
1.04 -0.4 consensul politic au constituit factorii de bază ai aprecierii
2/18
3/18
2/17
3/17
5/17
6/17
7/17
8/17
9/17
10/17
11/17
12/17
1/18
1/17
4/17
monedei unice europene. După mai multe luni de dialog,

conservatoarea Angela Merkel a fost aleasă pe 14 martie 2018
USD/EUR
Euribor 3 luni (scala din dreapta) pentru a patra oară în funct, ia de cancelar al Germaniei, obt, inând
364 de voturi din partea deputat, ilor din Bundestag. Totodată, BCE
Sursa: BCE, Eurostat
a păstrat toate ratele neschimbate la s, edint, a din martie 2018,
după cum era de as, teptat, dar, mai important, a renunt, at la fraza
privind disponibilitatea de a mări cantitatea de QE dacă este
Graficul 1.12: Evolut, ia RUB/USD sub
influent, a evolut, iei pret, ului la Urals
necesar. Aparent, BCE începe să accepte reducerea stimulentelor
ca inevitabilă s, i acum dezbaterea în cadrul autorităt, ii de
70 61
reglementare se schimbă pe tema traiectoriei de cres, tere a ratei.
Un alt factor care a determinat aprecierea monedei unice
65 60 europene în raport cu alte monede de circulat, ie internat, ională
este persistent, a soldului pozitiv al contului curent în zona euro.
60 59
De ment, ionat că inflat, ia armonizată în zona euro în luna martie
55 58 2018 a fost de 1.0% în bază lunară s, i de 1.3% în bază anuală.
Des, i nivelul inflat, iei anuale rămâne sub nivelul t, intit de BCE,
50 57
accelerarea ritmului lunar de cres, tere al pret, urilor de consum
45 56 prezintă un semnal pozitiv pentru atingerea în curând a
2/17
3/17
5/17
6/17
7/17
8/17
9/17
10/17
11/17
1/18
2/18
3/18
1/17
4/17
12/17
obiectivelor BCE (Graficul 1.11).

Urals (USD/baril) RUB/USD (scala din dreapta)
Rubla rusească s-a apreciat semnificativ (3.1%) în luna ianuarie
Sursa: BCE, Eurostat 2018, grat, ie majorării pret, ului internat, ional la petrol, iar pe întreg
trimestrul I 2018 aceasta s-a apreciat în medie cu 2.6% în raport
cu dolarul SUA (Graficul 1.12). Pe lângă persistent, a pret, urilor
înalte la petrol s, i cres, terea apetitului pentru risc din partea
investitorilor care a favorizat valutele economiilor emergente
mari, rubla rusească a mai fost favorizată de cererea mare a
nerezident, ilor pentru obligat, iuni de împrumuturi, s, i de cres, terea
accentuată a excedentului de cont curent. Îmbunătăt, irea balant, ei

comerciale se datorează cres, terii pret, urilor materiilor prime. De Graficul 1.13: Piat, a mondială de petrol
asemenea, rubla rusească s-a apreciat ca răspuns la reducerea
preconizată a ratei Băncii Centrale a Rusiei. Banca Centrala a 1.0 40.0
Rusiei, a redus rata de referint, ă cu câte 0.25 p.p., la 12 februarie 0.5
s, i 23 martie 2018 respectiv, actualmente nivelul ratei de referint, ă 0.0 39.5
fiind de 7.25%. Totodată, noul pachet de sanct, iuni economice -0.5
impuse de SUA în aprilie 2018 s, i înrăutăt, irea relat, iilor diplomatice -1.0
-1.5 39.0
dintre Moscova s, i Londra au lovit rubla rusească s, i piat, a de valori
-2.0
din Rusia, cursul oficial al acesteia depreciindu-se de la nivelul de -2.5 38.5
57.6 RUB/USD până la 64.1 RUB/USD în prima jumătate a lunii
2/17
5/17
10/17
2/18
3/18
1/17
3/17
4/17
6/17
7/17
8/17
9/17
11/17
12/17
1/18
aprilie 2018.
Surplus/deficit de petrol la nivel mondial (mbz)
Producția OPEC de petrol (mbz) (scala din dreapta)
Pret, ul mediu al petrolului a consemnat în trimestrul I 2018 valoarea
medie de 65.1 dolari SUA/baril, în cres, tere cu 7.4% comparativ
Sursa: Administrat, ia SUA privind informat, ia energetică
cu trimestrul precedent (Graficul 1.12). Cotat, iile internat, ionale la
petrol au crescut drept urmare a supra-îndeplinirii planului OPEC+,
a cres, terii cererii sezoniere, dar s, i a reducerii stabile a rezervelor Graficul 1.14: Ritmul anual de cres, tere a
indicelui FAO privind pret, urilor mondiale la
comerciale de petrol în SUA. Product, ia medie de petrol OPEC
produsele alimentare (%)
a scăzut în luna martie până la nivelul de 39.1 mbz, pe când
product, ia medie de petrol în SUA a crescut în martie la nivelul
maxim de 17.0 mbz. Decalajul dintre cres, terea product, iei de 18
petrol s, i totodată scăderea rezervelor comerciale de petrol în SUA 12
este explicată prin cres, terea sezonieră a consumului intern s, i
majorarea semnificativă a volumului exportului de petrol. Totus, i, 6
grat, ie eforturilor OPEC+, la nivel mondial s-a înregistrat un deficit
0
mediu de 0.9 mbz în trimestrul I 2018, dintre care 2.2 mbz în
februarie 2018 (Graficul 1.13). De ment, ionat că în luna aprilie -6
2018 cotat, iile internat, ionale la petrol au crescut semnificativ pe
2/18
3/18
2/17
3/17
5/17
6/17
7/17
8/17
9/17
10/17
11/17
12/17
1/18
1/17
4/17
fonul intensificării conflictului nuclear între SUA, Arabia Saudită s, i
Iran s, i a escaladării conflictului în Siria. Carne Lactate Cereale
Uleiuri Zahăr Total
În trimestrul I 2018, pret, urile internat, ionale la produsele Sursa: FAO, calcule BNM
alimentare au inversat trendul din descendent în ascendent. Des, i
acest efect se datorează în principal efectului de bază, există s, i
premise fires, ti pentru majorarea pret, urilor la anumite culturi,
precum deprecierea dolarului SUA s, i cres, terea cotat, iilor
internat, ionale la petrol. Totodată, pret, urile anterior joase la unele
culturi, precum cerealele, au contribuit la intensificarea
comert, ului, astfel diminuându-se stocurile producătorilor. Un alt
factor, este cel sezonier, care afectează pret, urile la produsele
lactate în perioada de modificare sezonieră între emisferele
pământului. Totodată, pret, urile la zahăr sunt în scădere pe fonul
unei recolte bogate în Brazilia s, i a deprecierii realului brazilian
care favorizează exporturile (Graficul 1.14).
Caseta nr.1
Escaladarea războiului comercial dintre Statele Unite ale Americii și China
În luna martie 2018, pe plan extern s-au intensificat mesajele și acțiunile cu caracter de protecționism economic,
astfel majorându-se riscurile și incertitudinile și creându-se premise pentru temperarea creșterii economiei
mondiale. Inițierea disputelor privind soldurile balanțelor comerciale și cum acestea afectează economia
națională se datorează președintelui Statelor Unite ale Americii, care anterior a avut un mesaj electoral bazat pe
protecționism economic. În ianuarie 2017, o primă decizie a președintelui Donald Trump a fost retragerea din
Parteneriatul Trans-Pacific1 (Acord comercial semnat la 4 februarie 2016 între Australia, Brunei, Canada, Chile,
Japonia, Malaezia, Mexic, Noua Zeelandă, Peru, Singapore, Vietnam și Statele Unite, însă care nu a reușit să fie
ratificat și nu a intrat în vigoare). Ulterior, Donald Trump s-a concentrat pe revizuirea Acordului NAFTA (Acordul
Nord-American de Comerț Liber între Canada, Statele Unite și Mexic), actualmente încă sunt în derulare
tratativele. La 8 martie 2018, președintele SUA, Donald Trump a introdus tarife de 25% și 10% pentru importul
de oțel și, respectiv, aluminiu. Tarifele au intrat în vigoare în decurs de 15 zile și nu se aplică pentru Canada și
Mexic. Pentru Argentina, Australia, Brazilia, Canada, Mexic, Coreea de Sud și Uniunea Europeană, Casa Albă a
suspendat introducerea taxelor până la 1 mai 2018. Majoritatea țărilor vizate au anunțat denunțarea deciziei la
Organizația Mondială a Comerțului și pregătirea unor contramăsuri. De exemplu, Comisia Europeană, care
coordonează politica comercială pentru cele 28 de state membre ale UE, a declarat că, în cazul în care UE nu este
scutită de taxe, ar trebui să stabilească taxe de 25% pentru o gamă de produse din SUA ale căror importuri
anuale către Uniunea Europeană sunt în valoare de 2.8 miliarde euro (3.45 miliarde dolari SUA)2.
La 22 martie 2018, președintele SUA, Donald Trump, a ordonat ministrului Finanțelor în termen de 60 de zile să
dezvolte noi restricții de investiții pentru companiile chineze în scopul protejării tehnologiilor americane
considerate de Washington ca fiind sensibile. Președintele a anunțat, de asemenea, intenția de a reduce deficitul
comercial cu China cu 100 miliarde de dolari SUA. În răspuns, la 23 martie 2018, Ministerul de Comerț al Chinei a
publicat o listă cu 128 de produse americane importate în valoare de 3 miliarde de dolari SUA, pentru care s-ar
putea impune taxe vamale suplimentare. Ulterior, măsurile și contramăsurile dintre SUA și China au continuat
(Tabelul 1), fiind evaluate de către experți ca război comercial.
Ce este un război comercial? Conform dicționarului3, un război comercial reprezintă conflictul dintre două sau
mai multe națiuni privind tarifele comerciale reciproce. Acest tip de conflict apare, de obicei, deoarece națiunile
implicate încearcă să îmbunătățească importurile sau exporturile pentru propria țară. Războaiele comerciale au
potențialul de a crește costurile anumitor importuri, dacă națiunile implicate refuză să facă un compromis.
Măsurile protecționiste ale președintelui Donald Trump și amenințările partenerilor săi comerciali de a lua
contramăsuri se încadrează în această definiție. Actuala escaladare a conflictului provoacă temeri că Trump a
declanșat un război comercial pe scară largă, concentrându-se asupra Chinei.
De-a lungul istoriei au avut loc mai multe războaie comerciale, însă conform experților, nimeni nu a avut de
câștigat. Un studiu al Comisiei pentru comerțul internațional din Statele Unite arată că, atunci când președintele
George W. Bush a majorat tarifele pentru importurile de oțel în anul 2002, PIB-ul SUA a scăzut cu 30.4 milioane
de dolari4. America a pierdut aproximativ 200 000 de locuri de muncă, din care o pătrime erau în sectorul
metalurgic.5 Potrivit Institutului de Economie Mondială Peterson, tarifele lui Bush pentru fiecare loc de muncă
salvat în industrie au costat aproximativ 400 000 dolari SUA6. Ulterior, OMC a decis că măsurile lui Bush erau
ilegale. Un alt exemplu, este Legea Hawley-Smoot, semnată de Congresul American în 1930, care este adesea
considerată cauza accentuării Marii Depresiuni7. În conformitate cu această lege, autoritățile americane au
ridicat tarifele vamale în medie cu 20%. Inițial, inițiativa a avut drept scop protejarea fermierilor locali, dar apoi
a devenit mai răspândită, deoarece alte industrii au început să facă lobby pentru măsuri similare de protecție.
1
https://en.wikipedia.org/wiki/Trans-Pacific_Partnership
2
https://www.reuters.com/article/us-usa-trade-eu/eu-starts-retaliation-process-against-u-s-tariffs-idUSKCN1GS1RZ
3
http://www.businessdictionary.com/definition/trade-war.html
4
https://www.usitc.gov/mwg-internal/de5fs23hu73ds/progress?id=FWrQ267NDDg8Q3Sq9FTawbXWo5sZ6vR8E_nj7gmYdOI,
5
http://www.tradepartnership.com/pdf_files/2002jobstudy.pdf
6
https://piie.com/publications/pb/pb03-1.pdf
7
https://en.wikipedia.org/wiki/Smoot%E2%80%93Hawley_Tariff_Act
Când cererea s-a prăbușit, țările au încercat să-și mențină rezervele de aur și valută prin devalorizarea
monedelor sau prin introducerea de bariere comerciale mai ridicate.
Tabelul 1. Măsurile și contramăsurile sub genericul război comercial aplicate între SUA și China
8 martie 2018 Președintele SUA, Donald Trump a introdus tarife de 25% și 10% pentru importul de oțel și
respectiv aluminiu. Tarifele au intrat în vigoare în decurs de 15 zile și nu se aplică pentru Canada și
Mexic. Pentru Argentina, Australia, Brazilia, Canada, Mexic, Coreea de Sud și Uniunea Europeană,
Casa Albă a suspendat introducerea taxelor până la 1 mai 2018.
22 martie 2018 Președintele SUA, Donald Trump, a ordonat ministrului Finanțelor în termen de 60 de zile să
dezvolte noi restricții de investiții pentru companiile chineze în scopul protejării tehnologiilor
americane considerate de Washington ca fiind sensibile. Președintele a anunțat, de asemenea,
intenția de a reduce deficitul comercial cu China cu 100 miliarde de dolari SUA.
23 martie 2018 Ministerul de Comerț al Chinei a publicat o listă cu 128 de produse americane importate în valoare
de 3 miliarde de dolari SUA, pentru care s-ar putea impune taxe vamale suplimentare (în vigoare
din 2 aprilie 2018).
3 aprilie 2018 Administrația prezidențială a Statelor Unite ale Americii a publicat o listă de aproximativ 1300 de
produse provenite din China care ar putea fi vizate de taxe vamale suplimentare, acuzând
Beijingul de practici incorecte. Sunt vizate importuri în domeniul aerospațial, al tehnologiei
informațiilor și comunicațiilor, al roboticii și al mașinilor-unelte.
4 aprilie 2018 China a decis să impună taxe cu o rată de 25% la 106 tipuri de produse, inclusiv automobile, între
care mai multe tipuri de SUV, substanțe chimice, whisky, țigări, soia, aeronave care cântăresc mai
puțin de 45 de tone și alte mărfuri importate din SUA. Momentul introducerii măsurilor
comerciale va depinde de momentul în care autoritățile americane vor anunța introducerea
taxelor anunțate la 3 aprilie 2018.
5 aprilie 2018 Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a anunțat că a ordonat administrației americane să
analizeze impunerea unor taxe suplimentare în valoare de 100 de miliarde de dolari SUA asupra
importurilor din China.
10 aprilie 2018 Președintele Chinei a anunțat disponibilitatea de a reduce taxele de import la autoturisme și alte
mărfuri, de a extinde accesul investitorilor străini pe piața țării și a consolida protecția
proprietății intelectuale.
Actualmente, escaladarea războiului comercial din SUA și China reprezintă cel mai mare risc la adresa creșterii
economiei mondiale. Economiștii avertizează că lumea se află la un pas de război comercial în plina floare, care va
fi însoțită de contramăsuri în stilul „ochi pentru ochi și dinte pentru dinte“.
Amplitudinea problemei se datorează și faptului că Organizația Mondială a Comerțului ar putea fi neputincioasă
pentru a rezolva problema.
Care sunt riscurile și incertitudinile războiului comercial dintre SUA și China?
1. Perturbarea comerțului internațional și a procesului investițional.
2. Diminuarea potențialului de creștere economică atât a economiilor implicate, cât și a altor economii
conexe.
3. Deprecierea valutelor, în cazul de față, deprecierea dolarului SUA și a yuanului chinezesc.

4. Retragerile operate de investitori în activele de refugiu (aur, franc elvețian etc.).
5. Accentuarea mercantilismului economic, bazat pe conceptul că puterea unei națiuni poate fi mărită dacă
exporturile sunt superioare importurilor.
Ipoteze externe
Tabelul 1.1: Evolut, ia as, teptată a variabilelor
externe (media anuală) În runda curentă de prognoză se ment, ine caracterul pro
2018 2019 inflat, ionist al ipotezelor externe (Tabelul 1.1). Statisticile recente
Cres, terea economică denotă că economia mondială se află în faza ascendentă a ciclului
în zona euro, % 2.4 1.9 economic, cererea mondială sust, inând cres, terea pret, urilor
Cres, terea economică internat, ionale la materiile prime. Totodată intensificarea
în Federat, ia Rusă, % 1.8 1.7 protect, ionismului economic, disputele diplomatice s, i escaladarea
Inflat, ia medie anuală conflictelor geopolitice amplifică volatilitatea principalilor
în zona euro, % 1.5 1.5 indicatori macroeconomici de referint, ă mondială, ceea ce
Inflat, ia medie anuală în spores, te riscurile s, i incertitudinile. Per ansamblu, se anticipează
Federat, ia Rusă, % 3.8 5.6 că economia zonei euro va continua cres, terea economică pe fonul
USD/EUR 1.23 1.25 stabilităt, ii economice s, i a consensului politic. De asemenea,
RUB/USD 60.3 61.5 economia Federat, iei Ruse va continua să se recupereze, efectul
Pret, ul petrolului Urals negativ al sanct, iunilor economice fiind compensat de cres, terea
(dolari SUA/baril) 68.5 65.5
semnificativă a pret, urilor la petrol.
Pret, urile
internat, ionale la
Moneda unică europeană va continua să se aprecieze
produsele alimentare, % -0.2 5.4
după care se va stabiliza. Paritatea puternică a monedei unice
Sursa: Consensus Economics, Bloomberg, calcule BNM
europene în raport cu dolarul SUA rezultă din anticiparea
normalizării rapide a politicii monetare de către BCE, în
Graficul 1.15: Scenariul de evolut, ie a detrimentul temperării treptate a înăspririi politicii monetare de
cursului de schimb USD/EUR
către SRF. Totodată, euro va fi sust, inut de evolut, ia pozitivă a
1.25 5 economiei zonei euro accentuată de progresele la nivel economic
4
s, i politic în Europa s, i de excedentul contului curent. Totodată,
paritatea dolarului SUA va avea de suferit din cauza războiului
3
1.2 comercial dintre SUA s, i China (Graficul 1.15).
2
1
Pret, urile internat, ionale la petrol vor continua să crească
1.15 0 în anul 2018 după care va urma o corect, ie în anul 2019.
−1 Recent factorii în sensul majorării pret, urilor la petrol s-au
−2 intensificat: supra-îndeplinirea planului OPEC+ de reducere a
1.1
−3
product, iei de petrol; diminuarea periodică a rezervelor comerciale
−4
de petrol în SUA; escaladarea conflictului geopolitic în Siria.
Totodată, începând cu a doua jumătate a anului 2018 pret, urile la
1.05 −5
IV/16 X/16 IV/17 X/17 IV/18 X/18 IV/19 X/19 petrol vor urma o corect, ie din cauza apropierii sfârs, itului
Diferenta(%), scala din dreapta Prognoza actuala Prognoza precedenta
termenului de executare a acordului OPEC+ s, i a riscului de
Sursa: BCE, Consensus Economics, calcule BNM
aparit, ie din nou a surplusului de petrol pe piat, a mondială. De
asemenea, product, ia de petrol în SUA este în cres, tere, de aceea
Graficul 1.16: Scenariul de evolut, ie a
în caz de limitare a exporturilor, există pericolul cres, terii
pret, ului internat, ional al petrolului Urals
(dolari SUA/baril)
semnificative a rezervelor comerciale de petrol. Un alt factor este
intent, ia SUA de a anula acordul nuclear cu Iran, care riscă să
75 10 izoleze din nou accesul petrolului extras în bazinul iranian de
70
8 comert, ul internat, ional. Valoarea medie anticipată a petrolului
6
Urals este de 68.5 dolari SUA per baril în anul 2018 s, i de 65.5
65 dolari SUA per baril în anul 2019 (Graficul 1.16).
4
60
2
În următoarele 8 trimestre pret, urilor internat, ionale la
55 0
produsele alimentare vor prezenta o volatilitate sporită,
50
−2
însă per ansamblu se vor majora. Începând cu a doua
−4 jumătate a anului 2018 se anticipează cres, terea pret, urilor
45
−6 internat, ionale la produsele alimentare pe fonul incertitudinilor
40
−8
privind recolta din anul 2018 în emisfera nordică. De asemenea
35 −10
efectul anului de bază va continua să aibă un aport la majorarea
4/16 10/16 4/17 10/17 4/18 10/18 4/19 10/19
pret, urilor internat, ionale la materiile prime. Astfel, se anticipează
Diferenta(%), scala din dreapta Prognoza actuala Prognoza precedenta
Sursa: Ministerul Dezvoltării Economice a Federat, iei că în anul 2018, pret, urile internat, ionale la produsele alimentare
Ruse, Bloomberg, calcule BNM se vor mics, ora în medie cu 0.2%, după care vor cres, te în medie
cu 5.4% în anul 2019 (Graficul 1.17).
1.3 Compararea prognozelor
Prognoza actuală a inflat, iei rămâne destul de aproape de

traiectoria prognozată anterior, des, i a fost us, or diminuată Graficul 1.17: Scenariul de evolut, ie a
pentru anul curent (Graficul 1.18). Principală contribut, ie la ritmului anual de cres, tere a pret, urilor
diminuarea prognozei pentru 2018 vine din partea inflat, iei de internat, ionale la produsele alimentare (%)
bază s, i a pret, urilor reglementate. Pe de altă parte, majorarea
20 6
prognozei la pret, urile produselor alimentare s, i a combustibililor au
compensat revizuirea în jos. Pentru anul viitor, prognoza inflat, iei
15 4
a fost majorată nesesizabil. Schimbarea anticipărilor cu privire la
pret, urile reglementate, cele alimentare s, i la combustibili a generat 10 2
această modificare, des, i mics, orarea prognozei inflat, iei de bază a
atenuat part, ial contribut, iile din partea celor dintâi (Graficul 1.19). 5 0
Rata medie anulă a inflat, iei a fost diminuată cu 0.4 p.p. pentru 0 −2
anul 2018 s, i majorată cu 0.2 p.p. pentru anul 2019.

−5 −4
Inflat, ia de bază a fost revizuită în sens descendent pe

toată perioada de prognoză. Cauza principală ale acestei −10
4/16 10/16 4/17 10/17 4/18 10/18 4/19 10/19
−6
diminuări constituie revizuirea cererii agregate, în mare parte drept Diferenta(p.p), scala din dreapta Prognoza actuala Prognoza precedenta
urmare a caracterului mai restrictiv al condit, iilor monetare reale, Sursa: FAO, Bloomberg, calcule BNM
ca rezultat al unui curs de schimb MDL/USD mai apreciat. Aceste

efecte fiind us, or temperate de revizuirea asimetriei elasticităt, ii Graficul 1.18: IPC (%, f.a.p., p.p.)
pret, urilor la variat, ia cursului de schimb. De asemenea, inflat, ia
efectivă din trimestrul I 2018 fiind mai mică decât cea anticipată a
determinat suplimentar mics, orarea traiectoriei prognozate.
Prognoza ratei inflat, iei de bază a fost diminuată cu 1.5 p.p. pentru
anul 2018 s, i cu 0.8 p.p. pentru anul 2019 (Graficul 1.20).
Prognoza ritmului de cres, tere a pret, urilor produselor

alimentare a fost majorată, în principal, datorită majorării
prognozei pret, urilor produselor alimentare internat, ionale.
Nivelul superior al pret, urilor produselor alimentare internat, ionale,
sust, inută de o ajustare a cursului de schimb USD/MDL în a doua
jumătate a anului curent, va determina cres, terea inflat, iei
importate, preponderent pentru 5 trimestre consecutive, începând
cu trimestrul III 2018. De asemenea, inflat, ia efectivă din Sursa: BNS, calcule BNM
trimestrul I 2018 fiind mai mare decât cea anticipată a determinat

suplimentar majorarea traiectoriei prognozate. Totodată, ritmul de Graficul 1.19: Decompozit, ia diferent, ei dintre
cres, tere a pret, urilor produselor alimentare în trimestrul I 2019 a prognoze (p.p.)
fost revăzută în sens ascendent, ca urmare a unor posibile
majorări sezoniere a pret, urilor.
Previziunea ritmului de cres, tere a pret, urilor reglementate

a fost diminuată în anul curent s, i majorată începând cu
anul viitor (Graficul 1.22). Diminuarea prognozei din anul curent,
în mare parte, este determinată de diminuarea tarifelor gazului
din ret, ea livrat consumatorilor casnici cu 20.2%, de către ANRE la
sfârs, itul trimetrului I 2018, fiind diminuat retroactiv (din 1 ianuarie
2018). Anterior, se anticipa o diminuare de 10.0% a tarifului
respectiv în trimestrul III 2018. Totodată, ca urmare a aprecierii
monedei nat, ionale au fost revăzute în diminuare s, i pret, urile la
medicamente cu 1.2 p.p. Aceste efecte au fost us, or temperate de
ipotezele de diminuare mai mici a energiei electrice în anul curent
Sursa: calcule BNM
cu cca. 3.5 p.p. Pentru anul viitor, ritmul de cres, tere a pret, urilor
reglementate va înregistra un nivel us, or superior, în condit, iile
în care ipotezele anterioare nu au înregistrat abateri, diferent, ele

Graficul 1.20: Inflat, ia de bază (% f.a.p., p.p.) pozitive înregistrate se datorează efectului bazei anuale.
În acest context, prognoza pret, urilor reglementate a fost diminuată

cu 1.9 p.p. pentru anul 2018 s, i majorată cu 1.0 p.p. pentru anul
2019.
Prognoza ritmului de cres, tere a pret, urilor la combustibili a fost

us, or reconfigurată datorită cres, terii pret, ului la petrol (Graficul
1.23) s, i, concomitent, consolidării cursului de schimb al monedei
nat, ionale. După o apreciere a monedei nat, ionale în trimestrul I
2018 s, i un pret, al petrolului mai mic decât cel anticipat în trimestrul
I 2018, pret, urile la combustibili au înregistrat un nivel inferior celui
prognozat. Prin urmare, prognoza pret, urilor la combustibili a fost
majorată cu 0.9 p.p. pentru anul 2018 s, i cu 0.3 p.p. pentru anul
2019.
Graficul 1.21: Pret, urile produselor

alimentare (% fap, p.p.
1.4 Riscuri s, i incertitudini
Sectorul extern
• Escaladarea riscurilor geopolitice. Escaladarea recentă

a conflictului armat din Siria s, i intent, ia SUA de a ies, i din
acordul nuclear cu Iran reprezintă principalele riscuri
geopolitice cu implicat, ii serioase pentru piat, a mondială a
petrolului s, i efectiv a materiilor prime. Deja la burse se
atestă o cres, tere robustă a cotat, iilor mondiale la petrol, iar
continuarea trendului respectiv va genera presiuni
semnificative asupra tuturor cotat, iilor materiilor prime,
Sursa: BNS, calcule BNM produse alimentare s, i costuri de product, ie (proinflat, ionist).
• Cres, terea pret, urilor internat, ionale la petrol s, i alte
Graficul 1.22: Pret, urile reglementate (%, materii prime. La mijlocul lunii aprilie 2018, cotat, ia
f.a.p., p.p.)
petrolieră Brent a depăs, it valoarea de 75 dolari SUA/baril.
Cres, terea semnificativă a pret, ului petrolului într-un timp
redus a sporit riscurile aferente. Un factor de bază al
majorării este supra-îndeplinirea acordului OPEC+ de
reducere a product, iei de petrol până la sfârs, itul anului 2018.
Totodată, accentuarea conflictelor geopolitice din regiunile
de extract, ie s, i transportare a petrolului au amplificat
cres, terea pret, urilor la petrol. O altă situat, ie de moment este
fluctuat, ia stocurilor de petrol din SUA s, i semnalele mixte ale
statisticilor din domeniu care perturbă tendint, ele. De
asemenea, cotat, iile petroliere reprezintă un etalon pentru
cotat, iile altor materii prime s, i în următoarele luni este posibil
să asistăm la o explozie a presiunilor pro-inflat, ioniste. Abia la
sfârs, itul anului 2018, în condit, iile neprelungirii acordului
OPEC+, există probabilitatea cres, terii ofertei de petrol s, i
diminuarea pret, urilor la petrol, însă probabilitatea este din ce
în ce mai scăzută (proinflat, ionist).
• Tensiuni comerciale dintre SUA s, i China. Actualmente,
escaladarea războiului comercial din SUA s, i China reprezintă
un risc major la adresa cres, terii economiei mondiale.
Amplitudinea problemei se datorează s, i faptului că
Organizat, ia Mondială a Comert, ului ar putea fi neputincioasă
pentru a rezolva problema. Implicat, iile majore ale războiului
comercial ar putea fi perturbarea comert, ului internat, ional s, i

a procesului investit, ional; diminuarea potent, ialului de Graficul 1.23: Pret, urile la combustibili (%,
cres, tere economică atât a economiilor implicate, cât s, i a f.a.p.)
altor economii conexe; deprecierea valutelor, în cazul de fat, ă,
deprecierea dolarului SUA s, i a yuanului chinezesc; s, i
retragerea investitorilor în activele de refugiu (aur, franc
elvet, ian etc.) (dezinflat, ionist).
• Temperarea semnificativă a ritmului activităt, ii

economiei mondiale s, i regionale. Evolut, ia recentă a
unor indicatori denotă o temperare semnificativă a ritmului
activităt, ii economice, explicate de cele mai multe ori ca un
efect sezonier în emisfera nordică din cauza temperaturilor
joase înregistrate în perioada rece a anului. Totus, i, există
temei să se considere că temperarea recentă este în corelare
cu derularea ciclului economic s, i că pe fonul intensificării
riscurilor geopolitice economia mondială intră într-o noua
fază de regres economic. De aceea, este necesar de urmărit Sursa: BNS, calcule BNM
cu prudent, ă evolut, iile macroeconomice în următoarele luni
pentru a cuantifica impactul noilor tendint, e (dezinflat, ionist).
Sectorul real
• Incertitudini cu privire la recolta din anul 2018.

Recolta din anul 2018 s, i, respectiv, pret, urile la produsele
alimentare pe piat, a internă vor depinde, în cea mai mare
parte, de condit, iile agro-meteorologice din anul curent.
Această informat, ie însă nu poate fi anticipată atribuind
prognozei pret, urilor la produsele alimentare în anul 2018 un
grad înalt de incertitudine (incertitudine).
• Vulnerabilitatea pret, urilor la produsele agricole
autohtone fat, ă de condit, iile meteorologice în
perioada imediat următoare. Conform experient, ei din
ultimii ani, pret, urile la fructele s, i legumele autohtone sunt
într-o măsură pronunt, ată afectate de condit, iile
meteorologice adverse cum ar fi înghet, uri, secetă,
precipitat, ii abundente datorită costurilor asociate recoltării,
transportării, depozitării, dar s, i comercializării acestora în
piet, ele din t, ară. În cazul aparit, iei unor condit, ii secetoase sau
a unor precipitat, ii mai pronunt, ate, acest fapt ar rezulta în
cres, terea peste prognoze a pret, urilor la produsele alimentare
în următoarele luni (proinflat, ionist).
• Incertitudini cu privire la momentul s, i magnitudinea
ajustării tarifelor la serviciile reglementate. Prognoza
pe termen mediu a inflat, iei are la bază diminuarea tarifului la
energia electrică în trimestrul II, 2018, dar s, i unele majorări
importante de tarife la anumite servicii pe parcursul anului
2019 ca urmare a schimbării unor tendint, e asumate în
prognoză, dar s, i a unor devieri financiare în anumite
sectoare ale economiei autohtone. Având în vedere că
tarifele la unele servicii reglementate produc un impact
social considerabil asupra populat, iei, momentul ajustării
acestora poate fi fundamentat nu doar de factori economici,
dar s, i de urmărirea a unor obiective sociale sau politice de
către decident, ii implicat, i. Prin urmare, momentul s, i
magnitudinea ajustărilor de tarife nu poate fi estimată cu un
grad suficient de încredere (incertitudine).
• Eventuală diminuare a pret, urilor la medicamente. În

urma unor reglementări adit, ionale, dar s, i în rezultatul
tendint, ei de apreciere a monedei nat, ionale, pe parcursul
anului curent pret, urile la medicamente au înregistrat scăderi
semnificative. În cazul unor eventuale modificări a
sortimentului de medicamente incluse în Catalogul de pret, uri
la medicamente, dar s, i în cazul ment, inerii traiectoriei actuale
a dinamicii ratei de schimb, pret, ul la medicamente s-ar
putea diminua semnificativ (dezinflat, ionist).
• O eventuală recuperare mai rapidă a cererii agregate.
Proiect, ia pe termen mediu a inflat, iei are la bază o cerere
agregată modestă care are un impact minor asupra pret, urilor.
O eventuală cres, tere mai pronunt, ată a activităt, ii economice
ar putea exercita presiuni inflat, ioniste suplimentare asupra
inflat, iei de bază s, i a unor pret, uri la produsele alimentare
(pro-inflat, ionist).
Sectoarele monetar s, i public
• Lichidităt, i excesive în sectorul bancar. Ca rezultat al

emisiunii monetare pe parcursul perioadei 2017-2018 în urma
intervent, iilor nete ale BNM pe piat, a valutară (procurări de
valută) în volum de 542.4 milioane dolari SUA (aproximativ
9.64 miliarde lei), în sistemul bancar s-au acumulat lichidităt, i
excesive în volum de cca 9.6 miliarde lei. Acest surplus poate
crea pe termen scurt impact pozitiv asupra cererii agregate,
cursului valutar de schimb s, i pot genera presiuni inflat, ioniste
(pro-inflat, ionist).
• Intensificarea creditării în valută. Ritmul anual al

creditării în valută a înregistrat în ultima perioadă o
accelerare pozitivă. Dolarizarea creditării spores, te riscul
cres, terii presiunilor asupra cursului de schimb al monedei
nat, ionale (pro-inflat, ionist).
• Creditarea slabă a economiei în monedă nat, ională.

Evolut, ia piet, ei creditelor noi acordate a înregistrat cres, teri
anuale pesimiste pe parcursul anului 2017 s, i la începutul
anului 2018. Acutizarea cres, terilor anuale mediocre ar putea
determina scăderea cererii agregate care va genera presiuni
dezinflat, ioniste suplimentare (dezinflat, ionist).
• Finant, area din partea partenerilor externi. Init, ial a

fost programată pentru anul 2018 finant, area RM în cadrul
asistent, ei macrofinanciare din partea UE în volum total de
100.0 milioane euro (60.0 milioane euro împrumut s, i 40.0
milioane euro grant). La momentul actual există incertitudini
referitor la primirea primei tranşe de asistent, ă
macrofinanciară (dezinflat, ionist).
17
Capitolul 2
Evolut, ia inflat, iei

După evolut, ia relativ stabilă de la sfârs, itul anului 2017, la începutul anului curent rata anuală a inflat, iei a
consemnat o traiectorie descendentă pronunt, ată, fiind determinată, preponderent, de disparit, ia treptată
a efectelor ajustărilor de tarife din prima parte a anului precedent s, i de recalcularea inflat, iei ca urmare a
scăderii tarifului la gaz. Totodată, această evolut, ie a fost sust, inută s, i de tendint, a de apreciere a monedei
nat, ionale fat, ă de dolarul SUA. Pe de o parte, cererea agregată a continuat să exercite un impact minor asupra
inflat, iei de bază în trimestrul I 2018. Pe de altă parte, majorarea pret, urilor la petrol pe piat, a internat, ională s, i
ajustarea accizelor au exercitat presiuni asupra pret, urilor la combustibili pe piat, a locală. Totus, i, impactul
acestora asupra ratei anuale a IPC a fost unul nesemnificativ în perioada de referint, ă. Începând cu luna
ianuarie, rata anuală a IPC s-a plasat în intervalul t, intei inflat, iei stipulat în Strategia politicii monetare pe
termen mediu. Valoarea efectivă a inflat, iei anuale din trimestrul I 2018 a fost inferioară valorii anticipate în
cadrul rundei de prognoză aferente Raportului asupra inflat, iei nr. 1 datorită recalculării inflat, iei în luna martie
s, i a unei rate de schimb mai apreciate decât s-a anticipat. În perioada următoare traiectoria descendentă a
inflat, iei va continua, astfel încât aceasta se va plasa sub limita inferioară a intervalului ment, ionat mai sus
ca urmare a ajustării anticipate a tarifului la energia electrică, dar s, i a persistent, ei factorilor dezinflat, ionis, ti
ment, ionat, i anterior.
2.1 Indicele pret, urilor de consum
În trimestrul I 2018, rata anuală a inflat, iei a consemnat o

traiectorie descendentă pronunt, ată, diminuându-se de la 7.3% în
luna decembrie 2017 până la 4.7% în luna martie 2018 (Graficul
2.1). Începând cu luna ianuarie 2018, aceasta s-a plasat în cadrul
intervalului de 5.0% ±1.5 p.p. stipulat în Strategia politicii
monetare pe termen mediu. Rata medie anuală a IPC în trimestrul
I 2018 a constituit 5.2% s, i a fost cu 2.3 p.p. inferioară celei din Graficul 2.1: Rata anuală a IPC s, i a inflat, iei
trimestrul precedent. Traiectoria descendentă a inflat, iei la de bază (%)
începutul anului curent a fost determinată, în cea mai mare parte,
15
de disparit, ia impactului ajustării tarifelor la serviciile medicale din 14
trimestrul I 2017, precum s, i de recalcularea inflat, iei pentru 13
12
primele două luni ale anului ca urmare a scăderii pret, ului la gazul 11
din ret, ea pentru anul 2018. Tendint, a respectivă va continua s, i în 10
9
următoarele luni. 8
7
6
5
4
Inflat, ia de bază 3
2
3/15
5/15
7/15
9/15
11/15
3/16
5/16
7/16
11/16
3/18
1/17
3/17
5/17
7/17
9/17
11/17
1/15
1/16
9/16
1/18
În trimestrul I 2018, inflat, ia de bază a consemnat valori IPC Inflaţia de bază Ţinta inflaţiei
semnificativ inferioare celei totale, ment, inându-se în proximitatea Sursa: BNS, BNM
t, intei inflat, iei. Merită a fi ment, ionat faptul că aceasta măsură a
inflat, iei ce exclude efectele tranzitorii asupra IPC s, i reflectă, în
mare parte, presiunile inflat, ioniste asociate excesului de cerere a
continuat să se plaseze în cadrul intervalului ment, ionat mai sus
pentru o perioadă de peste un an. Totus, i, după evolut, ia relativ
stabilă din perioadele precedente, în trimestrul I 2018, aceasta a

Graficul 2.2: Rata anuală a pret, urilor la conturat o traiectorie descendentă, înregistrând valoarea de 4.0 %
produsele alimentare, reglementate s, i la în luna martie 2018. În trimestrul I 2018, rata medie a inflat, iei de
combustibili (%) bază a constituit 4.7% fiind astfel cu 0.4 p.p. inferioară celei din
trimestrul precedent. Ca rezultat, contribut, ia din partea inflat, iei
15 de bază asupra ratei anuale a IPC în perioada de referint, ă s-a
12 diminuat s, i a constituit 1.5 p.p. (Graficul 2.3). Conform estimărilor,
9 cererea agregată a exercitat un impact neglijabil asupra inflat, iei
6 de bază, fapt ce a sust, inut traiectoria descendentă a acesteia.
3 Totodată, dinamica descendentă a inflat, iei de bază a fost
0 determinată de tendint, a de apreciere a monedei nat, ionale care a
-3 favorizat stagnarea pret, urilor la majoritatea subcomponentelor
5/17
10/17
2/18
3/18
3/17
4/17
6/17
7/17
8/17
9/17
11/17
12/17
1/18
acesteia, dar s, i scăderea pret, urilor unor subcomponente cum ar fi

Preţurile la produsele alimentare mas, ini s, i utilaje sau turism peste hotarele t, ării, având în vedere
Preţurile reglementate
Preţurile la combustibili
că o bună parte din pozit, iile monitorizate la aceste categorii de
BNS depind de cotat, ia USD/MDL. Totodată, presiuni asupra
Sursa: BNS
inflat, iei de bază pe parcursul trimestrului I 2018 au fost exercitate
de ajustarea accizelor la t, igări. Drept rezultat, pret, urile acestora
în luna martie au fost cu 22.4% superioare celor din luna
Graficul 2.3: Evolut, ia inflat, iei anuale (%) s, i
contribut, ia subcomponentelor (p.p.)
corespunzătoare a anului precedent, generând astfel o contribut, ie
semnificativă asupra inflat, iei de bază în perioada de referint, ă
9
(Graficul 2.4).
7
5
Pret, urile la produsele alimentare
3
1
Ment, inerea unei traiectorii înalte a ratei anuale a pret, urilor la
-1 produsele alimentare în trimestrul I 2018 a fost determinată, în
2/18
3/17
5/17
6/17
7/17
8/17
9/17
10/17
11/17
12/17
1/18
3/18
4/17
cea mai mare parte, de presiunile acumulate în perioadele

Produsele alimentare Preţurile reglementate anterioare, drept urmare a unor condit, ii agrometeorologice mai
Combustibil Inflaţia de bază
put, in favorabile pentru fructele s, i legumele autohtone în unele
IPC
perioade din anul 2017, dar s, i a unor s, ocuri sectoriale ce au
afectat pret, urile la carne s, i la unele produse de import. Merită a fi
ment, ionat că pe parcursul trimestrului I 2018 au predominat
Graficul 2.4: Contribut, ia subcomponentelor factori de natură dezinflat, ionistă. Astfel, continuarea trendului de
(p.p.) la dinamica anuală a inflat, iei de bază
apreciere a cursului de schimb, prin suprapunere cu oferta bogată
(%)
de legume proaspete au contribuit la crearea precondit, iilor pentru
6
temperarea ratei anuale a pret, urilor la produsele alimentare.
Totodată, în această perioadă s-a remarcat s, i disparit, ia presiunilor
4
inflat, ioniste din partea pret, urilor aferente grupei „carne,
2
preparate s, i conserve din carne”. Astfel, în trimestrul I 2018, rata
anuală a pret, urilor la produsele alimentare a înregistrat un nivel
0 mediu de 8.4%, fiind cu 1.6 p.p. inferior celui din trimestrul IV
2/18
3/17
5/17
6/17
7/17
8/17
9/17
10/17
11/17
12/17
1/18
3/18
4/17
2017. Ca rezultat, contribut, ia din partea pret, urilor la produsele

Diferenţe statistice Altele alimentare la formarea ratei anuale a inflat, iei s-a diminuat cu 0.5
Articole de uz personal Alimentație publică
Educație și învățământ Cultură și odihnă
p.p., constituind 3.4 p.p. în trimestrul I 2018.
Mijloace de transport, autopiese Întreținerea zilnică a gospodariei
Articole de uz casnic Mobilă
Materiale de construcție Încălțăminte
Îmbrăcăminte Ţigări
Inflația de bază

Capitolul 2. Evolut, ia inflat, iei 19
Pret, urile reglementate
Traiectoria descendentă a ratei anuale a IPC la începutul anului Graficul 2.5: Contribut, ia componentelor
curent a fost determinată, în principal, de scăderea presiunilor din (p.p.) la dinamica anuală a pret, urilor la
produsele alimentare (%)
partea pret, urilor reglementate. În acest fel, pe parcursul
trimestrului I 2018 a fost consemnată o diminuare pronunt, ată a 11
ratei anuale a acestora. În luna martie 2018, rata anuală a 9
pret, urilor la serviciile reglementate s-a pozit, ionat la nivelul de 7
-0.9%, fiind cu 7.0 p.p. inferioară celei de la finele trimestrului IV 5
2017. Această dinamică s-a produs, preponderent, ca urmare a 3
diminuării tarifului aferent gazului din ret, ea livrat consumatorilor 1
casnici s, i a disparit, iei din mărimea anuală a efectului generat de -1
3/17
5/17
7/17
8/17
10/17
11/17
2/18
3/18
4/17
6/17
9/17
12/17
1/18
majorarea tarifelor la serviciile de sănătate de la începutul anului
Diferențe statistice Altele
2017 (Graficul 2.6). În acest fel, la data de 16.03.18 Consiliul de Grăsimi Băuturi
Administare a ANRE a aprobat diminuarea cu circa 20.2%, a Zahăr Ouă
Lapte și produse lactate Pește și produse din pește
tarifului aferent gazului din ret, ea livrat consumatorilor casnici Carne, preparate din carne Fructe proaspete
Cartofi Legume
pentru anul 2018. Drept rezultat, BNS a recalculat indicii inflat, iei Produse de morărit Prețurile la produse alimentare
pentru lunile ianuarie s, i februarie3 2018. De ment, ionat că, Sursa: BNS, calcule BNM
diminuarea pronunt, ată a tarifului la gazul din ret, ea livrat
consumatorilor casnici a fost sust, inută de aprecierea leului
Graficul 2.6: Contribut, ia componentelor
moldovenesc fat, ă de dolarul SUA, dar s, i de diminuarea pret, ului de (p.p.) la dinamica anuală a pret, urilor
import al gazelor naturale. Totodată, temperarea ratei anuale a reglementate (%)
pret, urilor reglementate a fost determinată s, i de scăderea 8
pret, urilor la medicamente s, i a tarifului la energia electrică pentru
6
consumatorii din anumite regiuni ale t, ării. În acest sens,
4
continuarea tendint, ei de apreciere a cursului de schimb s, i în
primele trei luni ale anului 2018 a generat presiuni dezinflat, ioniste 2
suplimentare asupra pret, urilor la medicamente. În acelas, i timp, 0

fuziunea societăt, ilor pe act, iuni „RED Nord” s, i „RED Nord West” a
-2
generat diminuarea tarifului pentru utilizatorii deservit, i de
-4
compania „RED Nord West”. De ment, ionat că, deoarece diferent, a
3/17
5/17
6/17
7/17
8/17
9/17
10/17
11/17
12/17
1/18
2/18
3/18
4/17
dintre tarifele aplicate nu era una semnificativă, respectiv, s, i Diferența statistică Asigurarea
impactul asupra pret, urilor reglementate asociat acesteia a fost Telecomunicaţie Servicii de transport
Servicii de sănătate Medicamente
unul minor. Totodată, în trimestrul II 2018 se anticipează o Încalzirea centrală Gaz din rețea
Energie electrică Cheltueli legate de întreţinerea casei
diminuare a tarifului la energia electrică pentru tot, i consumatorii Chiria în casele de locuit a statului Prețurile reglementate
casnici, fapt ce va contribui la continuarea tendint, ei descendente Sursa: BNS, calcule BNM
a ratei anuale a IPC.
Pret, urile la combustibili Graficul 2.7: Contribut, ia componentelor

(p.p.) la dinamica anuală a pret, urilor la
combustibili (%)
Presiunile din partea pret, urilor la combustibili asupra inflat, iei s-au 12
diminuat s, i în trimestrul I 2018. Astfel, rata anuală de cres, tere a 10
pret, urilor la combustibili a consemnat o dinamică descendentă, 8
diminuându-se de la 5.1% în luna decembrie 2017 până la 2.5% în 6
luna martie 2018. Rata medie a acestora a constituit 2.5%, fiind
4
cu 3.7 p.p. inferioară celei din trimestrul IV 2017 (Graficul 2.7).
2
Evolut, ia respectivă a ratei anuale a pret, urilor la combustibili, pe
0
parcursul trimestrului I 2018, a fost sust, inută de mics, orarea
-2
contribut, iei din partea subcomponentelor „carburant, i”, „gaz din
5/17
10/17
2/18
3/18
3/17
4/17
6/17
7/17
8/17
9/17
11/17
12/17
1/18
butelii” s, i „cărbune de pământ” s, i de aprecierea monedei

nat, ionale fat, ă de dolarul SUA din perioada respectivă (-3.6% în Gaz din butelii Cărbune de pamânt
comparat, ie cu trimestrul IV 2017), care a atenuat din impactul Carburanți Lemne p/u foc
Combustibil lichid Prețurile la combustibili
generat de cres, terea accizelor pentru produsele petroliere s, i
cres, terea pret, urilor la resursele energetice pe plan internat, ional.
3 http://bnm.md/ro/content/traiectoria-ratei-anuale-inflatiei-fost-modificata
În acelas, i timp, contribut, ia din partea pret, urilor la subcomponenta

„lemne pentru foc” a consemnat o cres, tere us, oară fat, ă de
trimestrul precedent, influent, ată, într-o anumită măsură, de
înregistrarea unor temperaturi mai scăzute în perioada de
referint, ă.
2.2 Compararea prognozei din

Raportul asupra inflat, iei nr. 1,
2018 cu evolut, ia inflat, iei în
trimestrul I 2018
Tabelul 2.1: Evolut, ia s, i prognoza IPC s, i a Datele cu privire la IPC pentru trimestrul I 2018 denotă o inflat, ie
componentelor sale (%) inferioară4 (0.7 p.p.) celei anticipate (5.9% în scenariul de bază)
(Tabelul 2.1). Aparit, ia acestei abateri negative a fost determinată,
Efectiv Prognoză Abaterea
în principal, de scăderea neanticipată pentru perioada respectivă
(%) RI 1,2018 (p.p.)
a tarifului la gazul din ret, ea în luna martie pentru întreg anul 2018
tr.I,18/ tr.I,18/ efectiv–
tr.I,17 tr.I,17 SB
s, i recalcularea, în consecint, ă, de către BNS a inflat, iei pentru
IPC 5.2 5.9 -0.7 primele două luni ale anului. În acest fel, rata medie a pret, urilor
Inflat, ia de bază 4.7 5.3 -0.6 reglementate în trimestrul I 2018 a constituit 1.1% fiind cu 2.2 p.p.
Produsele inferioară celei anticipate în runda precedentă de prognoză.
alimentare 8.4 8.2 0.2 Aceste modificări au determinat un impact negativ neanticipat de
Pret, urile 0.4 p.p. asupra inflat, iei în trimestrul I 2018. În acelas, i timp,
reglementate 1.1 3.3 -2.2 înregistrarea unei abateri negative a fost determinată s, i de
Combustibili 2.5 3.4 -0.9 dinamica sub as, teptări a inflat, iei de bază. Astfel, rata anuală a
Sursa: BNS, calcule BNM acesteia în trimestrul I 2018 a fost cu 0.6% inferioară celei
anticipate datorită unei rate de schimb mai apreciate decât s-a
Graficul 2.8: Evolut, ia s, i prognoza pe termen preconizat în cadrul rundei precedente de prognoză. Acest fapt
scurt a IPC (%) asociat unei traiectorii inferioare a pret, urilor la petrol (65.1 dolari
SUA/baril fat, ă de 68.7 dolari SUA/baril, în scădere cu 5.2%) au
14
favorizat înregistrarea unei abateri negative de 0.9 p.p. s, i pentru
12
prognoza pret, urilor la combustibili. Impactul negativ generat de
10 subcomponentele ment, ionate mai sus a fost atenuat us, or de
8 consemnarea unei abateri pozitive (0.2 p.p.) pentru prognoza
6 pret, urilor la produsele alimentare. Astfel, rata medie anuală a
4 acestora în trimestrul I 2018 a constituit 8.4% fiind cu 0.2 p.p.
2
superioară celei anticipate ca urmare a unor temperaturi mai reci
pe parcursul lunii martie.
0
II/17
IV/17
I/16
II/16
III/16
IV/16
I/18
I/17
III/17
Inflația (efectiv)
Prognoza pe termen scurt a inflației
Sursa: BNS, prognoza BNM
4 Având în vedere volatilitatea mai pronuntată a valorilor lunare, dar si unele

, ,
eventuale erori de măsurare, care, în mod normal, nu ar trebui să influent, eze
deciziile de politică monetară, prognoza pe termen scurt a inflat, iei este efectuată
cu o frecvent, ă trimestrială. Valoarea respectivă reprezintă un input al proiect, iei
pe termen mediu a inflat, iei, care în mod similar are o frecvent, ă trimestrială s, i stă
la baza deciziilor de politică monetară. În acelas, i timp, aceasta este reflectată în
cadrul Rapoartelor asupra inflat, iei. Totus, i, datele efective cu frecvent, ă lunară cu
privire la IPC, pe măsura publicării acestora de către BNS pe parcursul trimestrului,
sunt analizate s, i comparate cu prognoza pe termen scurt pentru întreg trimestru
pentru a evalua dacă principalele ipoteze anticipate se confirmă sau dacă există
riscul unor abateri pronunt, ate de la prognoză. Prin urmare, abaterile dintre datele
efective disponibile pentru lunile din cadrul trimestrului s, i prognoza pe termen
scurt a inflat, iei trebuie interpretate, t, inând cont s, i de ipoteze/anticipări.
Capitolul 2. Evolut, ia inflat, iei 21
2.3 Pret, urile product, iei industriale

Graficul 2.9: Rata anuală a IPPI (%)
Pe parcursul trimestrului I 2018, rata anuală a pret, urilor în industrie 5
a consemnat o traiectorie descendentă pronunt, ată, pozit, ionându- 4
se la nivelul de 1.5%, cu 1.4 p.p. inferior celui din trimestrul IV
3
2017. Trendul descendent al ratei anuale a IPPI a fost influent, at de
2
dinamica pret, urilor la produsele livrate atât pe piat, a internă cât s, i
cea externă (Graficul 2.9). 1
0
Analizând evolut, ia ratei anuale a pret, urilor în industrie după -1
2/18
3/18
3/17
5/17
6/17
7/17
8/17
9/17
10/17
11/17
12/17
1/18
4/17
principalele ramuri, se conturează că temperarea pronunt, ată a
acesteia a fost determinată de dinamica pret, urilor în industria
Rata anuală a IPPI
prelucrătoare (Graficul 2.10). Temperarea ratei anuale a pret, urilor
Rata anuală a IPPI livrate pe piața internă
în industria prelucrătoare a fost determinată de disparit, ia Rata anuală a IPPI livrate pe piața externă
presiunilor inflat, ioniste din partea industriei alimentare s, i a celei Sursa: BNS
producătoare de băuturi. Această dinamica a pret, urilor poate fi
asociată cu recolta bogată de produse agroalimentare în a doua
Graficul 2.10: Rata anuală a IPPI (%)
jumătate a anului 2017. Totodată, pret, urile din sectorul energetic s, i contribut, ia componentelor acesteia
s, i industria extractivă au generat un impact neglijabil asupra clasificată după principalele ramuri (p.p.)
evolut, iei pret, urilor în industrie.
4.0
3.5
3.0
2.5
2.0
1.5
1.0
0.5
0.0
2/18
3/17
4/17
5/17
6/17
7/17
8/17
9/17
10/17
11/17
12/17
1/18
3/18
Industria extractivă Industria prelucrătoare
Sectorul energetic IPPI

Capitolul 3
Evolut, ii ale activităt, ii

economice
3.1 Cererea
Dinamica ascendentă a activităt, ii economice a continuat s, i în trimestrul IV 2017, conform as, teptărilor din
cadrul rundei precedente de prognoză. În perioada de referint, ă, PIB s-a majorat cu 6.4% comparativ cu
perioada similară a anului 2016, ritmul de cres, tere fiind cu 1.0 p.p. superior celui din trimestrul III 2017.
Dinamica pronunt, ată a activităt, ii economice în trimestrul IV 2017, similar trimestrului precedent, a fost
facilitată atât de cres, terea cererii agregate, cât s, i de performant, a din sectorul agricol. În acelas, i timp, seria
ajustată sezonier reflectă o majorare de 1.3% a PIB comparativ cu trimestrul III 2017. În pofida cres, terii
economice, cererea agregată, conform estimărilor, a continuat să exercite un impact neglijabil asupra inflat, iei
în perioada de referint, ă.
Graficul 3.1: Contribut, ia componentelor Din perspectiva utilizărilor (Graficul 3.1), consemnarea unei rate
cererii la cres, terea PIB (p.p.) anuale pozitive a PIB în trimestrul IV 2017 s-a datorat atât cererii
20 interne cât s, i cererii externe. În acest fel, pe de o parte, dinamica
16 anuală a consumului final al gospodăriilor populat, iei a accelerat
12 până la nivelul de 5.8% pe fundalul majorării venitului disponibil al
8
populat, iei. Pe de altă parte, consumul final al administrat, iei
4
0
publice a înregistrat o scădere marginală (0.1%) comparativ cu
-4 trimestrul IV 2016. O contribut, ie pozitivă la dinamica activităt, ii
-8 economice, dar de o magnitudine inferioară celei din trimestrul
-12 precedent, a fost exercitată de componenta investit, ională.
-16
IV/16 I/17 II/17 III/17 IV/17 Formarea brută de capital fix s-a majorat cu 5.9%, generând un
Cons. gospodăriilor pop. aport de 1.4 p.p. la dinamica PIB. Variat, ia stocurilor a exercitat o
Export
Formarea brută de cap. contribut, ie minoră la dinamica PIB (-0.1 p.p.). Un aport pozitiv
Import pronunt, at asupra dinamicii PIB a fost exercitat s, i de evolut, ia
Cons. admin. publice și private
Rata creșterii PIB exporturilor. Astfel, în trimestrul IV 2017, exporturile au fost cu
Sursa: BNS, calcule BNM 12.4% superioare celor din perioada similară a anului 2016. Totus, i,
o parte semnificativă din aportul pozitiv al componentelor
Graficul 3.2: Contribut, ia componentelor sus-ment, ionate a fost compensat de cres, terea importurilor cu
(p.p.) la cres, terea consumului final al 8.0%, generând, astfel, o contribut, ie negativă de 6.0 p.p. Această
gospodăriilor populat, iei (%) evolut, ie a fost sust, inută de cres, terea cererii interne, dar s, i de
tendint, a de apreciere a monedei nat, ionale fat, ă de dolarul SUA.
6
Cererea de consum a populat, iei

4
În ultimul trimestru al anului 2017, consumul privat a continuat

2 dinamica pozitivă semnalată în perioadele precedente. În acest
fel, ritmul anual de cres, tere a consumului final al gospodăriilor
0
populat, iei a înregistrat un nivel de 5.8%, fiind cu 0.4 p.p. superior
IV/16 I/17 II/17 III/17 IV/17 celui din trimestrul III 2017. Dinamica respectivă a consumului
Consumul în formă naturală populat, iei a fost generată de cres, terea cheltuielilor pentru
Cheltuielile pentru procurarea serviciilor
Cheltuielile pentru procurarea bunurilor
procurarea bunurilor cu 5.0%, dar s, i de majorarea consumului de
Consumul final al gospodăriilor populaţiei bunuri s, i servicii în natură cu 9.7%. În acelas, i timp, procurarea
Capitolul 3. Evolut, ii ale activităt, ii
economice 23
serviciilor a înregistrat o cres, tere mai modestă în comparat, ie cu

celelalte componente, majorându-se cu 3.6% (Graficul 3.2). Graficul 3.3: Evolut, ia venitului disponibil
al populat, iei (%, fat, ă de perioada similară
a anului precedent) s, i contribut, iile
Dinamica anuală a consumului gospodăriilor populat, iei a fost
subcomponentelor (p.p.)
sust, inută de evolut, ia venitului disponibil al acesteia. Astfel, după
16
o temperare us, oară în trimestrul precedent, în trimestrul IV 2017,
ritmul anual al venitului disponibil al populat, iei s-a accelerat 12
considerabil, consemnând un nivel de 14.0%, cu 7.1 p.p. superior 8

fat, ă de cel din trimestrul III 2017 (Graficul 3.3). Această evolut, ie a 4
fost determinată, în principal, de veniturile aferente activităt, ii
0
salariale, precum s, i celor aferente remiterilor. Contribut, ii pozitive,
dar mai modeste au fost înregistrate de veniturile aferente -4
IV/16 I/17 II/17 III/17 IV/17
activităt, ii individuale agricole, componentei alte venituri s, i Alte venituri
prestat, iilor sociale. Totodată, venitul aferent activităt, ii individuale Prestații sociale
Remiteri
non-agricole a exercitat contribut, ie negativă la dinamica anuală a Activitatea individuală non-agricolă
Activitatea individuală agricolă
venitului disponibil al populat, iei. După dinamica us, or negativă din Activitatea salarială
trimestrul precedent, în trimestrul IV 2017, rata anuală de Venituri disponibile - total
cres, tere a venitului disponibil al populat, iei, în termeni reali, s-a Sursa: BNS, calcule BNM
pozit, ionat la nivelul de 6.0%, fiind cu 6.6 p.p. superioară celei din
trimestrul III 2017. Graficul 3.4: Dinamica veniturilor s, i a
cheltuielilor publice
Sectorul public
30
Executarea bugetului public nat, ional 24.8
25
20
Conform datelor furnizate de către Ministerul Finant, elor, în primul 20.9 15.7
trimestru al anului 2018 veniturile bugetului public nat, ional au 15
constituit 13.3 miliarde lei (34.6% în PIB5 ), cu 10.8% peste nivelul 10 11.0 10.8
veniturilor acumulate în primul trimestru al anului 2017 (Graficul 5
3.4). Partea majoră a veniturilor bugetare a fost acumulată din 0
contul impozitelor s, i al taxelor, care au avut o pondere de 65.8% -0.9
-5
din total. Contribut, iile s, i primele de asigurări obligatorii au I/16 III/16 I/17 III/17 I/18
constituit 29.6%, iar ponderea altor venituri s, i granturi au
Venituri Cheltuieli
constituit 4.1% s, i respectiv 0.5% din totalul veniturilor bugetare.
Sursa: Ministerul Finant, elor
Cheltuielile bugetului public nat, ional, în primul trimestru al anului
2018, au totalizat 12.2 miliarde lei (31.6% în PIB5 ), înregistrând o Graficul 3.5: Evolut, ia transferurilor bugetare
diminuare de 0.9% fat, ă de trimestrul similar al anului 2017. Din (milioane lei)
totalul de cheltuieli, ponderea cea mai mare au avut-o cheltuielile
pentru protect, ia socială 40.7%, pentru învăt, ământ au fost alocate
6000
18.9%, iar ocrotirii sănătăt, ii – 12.8%. 5120
5000 4585 4428
De ment, ionat că, pe parcursul primului trimestru al anului, din 4000

bugetul de stat (BS) au fost acordate transferuri către bugetul 3000
asigurărilor sociale de stat (BASS), fondul asigurărilor obligatorii de
2000
asistent, ă medicală (FAOAM) s, i la bugetele locale (BL) 4.4 miliarde
lei (în diminuare cu 3.4% comparativ cu primul trimestru al anului 1000
2017) (Graficul 3.5). Partea majoră a transferurilor din bugetul de 0

stat au fost îndreptate către bugetele locale, aproximativ 46.4% I/16 III/16 I/17 III/17 I/18
din totalul transferurilor, fiind urmate de transferurile acordate Bugetele locale FAOAM BASS Total Bugetul de stat
BASS circa 38.2% s, i FAOAM beneficiind de finant, are mai modestă
de 15.4%. Sursa: Ministerul Finant, elor
În acest context, în primul trimestru al anului 2018, executarea

bugetului public nat, ional s-a soldat cu un excedent de 1.1 miliarde
lei. În primul trimestru al anului 2017, executarea bugetului public
nat, ional s-a soldat cu un deficit de 0.27 miliarde lei. Soldurile
conturilor bugetului public nat, ional, la situat, ia din 31 martie 2018
s-au majorat, fat, ă de 1 ianuarie 2018, cu 733.4 milioane lei s, i au
constituit 7.5 miliarde lei.
5 PIB estimat de BNM.
Datoria de stat
Graficul 3.6: Raportul cererii s, i ofertei pe La situat, ia din 31 martie 2018, soldul datoriei de stat a Republicii
piat, a primară a valorilor mobiliare de stat Moldova a totalizat 50.9 miliarde lei (33.2% în PIB5 ), inferior celui
din 31 martie 2017 cu 1.4%, din contul diminuării datoriei de
2.0 stat externă (cu o contribut, ie negativă de 3.4 p.p.), fiind part, ial
1.73 compensată de datoria de stat internă (cu o contribut, ie pozitivă
1.63
de 2.0 p.p.). Datoria de stat, la sfârs, itul trimestrului I 2018, a fost
1.5
formată din datoria de stat externă în proport, ie de 55.2% s, i datoria
1.17 1.18 de stat internă în proport, ie de 44.8%.
1.01
1.0
La sfârs, itul trimestrului I 2018, soldul datoriei de stat externe a
0.80 însumat 1707.8 milioane dolari SUA, înregistrându-se o majorare,
0.5 comparativ cu începutul anului, cu 7.1 milioane dolari SUA sau cu
I/16 II/16 III/16 IV/16 I/17 II/17 III/17 IV/17 I/18
circa 0.4%. Recalculat în moneda nat, ională soldul datoriei de stat
Alocat Ministerul Finanțelor/ Oferta Ministerului Finanțelor
Cererea băncilor comerciale / Oferta Ministerului Finanțelor externe a constituit 28.1 miliarde lei (18.3% în PIB7 ). Pe parcursul
anului 2018, finant, area externă netă a atins o valoare negativă,
Sursa: BNM constituind circa -35.0 milioane dolari SUA. Totodată, fluctuat, ia
ratei de schimb a dolarului SUA fat, ă de alte valute a avut valori
Graficul 3.7: Curba randamentelor VMS (%) pozitive s, i a reprezentat 42.1 milioane dolari SUA.
8.0
7.67
La situat, ia din 31 martie 2018, datoria de stat internă a constituit
7.5 7.28 7.28 22.8 miliarde lei (14.9% în PIB5 ), în cres, tere cu 4.7% anual.
7.0 6.92
6.78
Modificarea datoriei de stat interne s-a produs pe seama valorilor
6.5 6.33 6.33 6.71 mobiliare de stat (VMS) emise pe piat, a primară, al căror volum a
6.01
6.0 6.26 6.19
6.11
6.43
crescut cu 17.0% în ultimele 12 luni. Ca urmare a acestor evolut, ii,
5.96
5.5 la sfârs, itul trimestrului I 2018, datoria internă a fost formată din
5.0
5.10 5.16 VMS emise pentru executarea garant, iilor de stat (58.2% din total),
4.5
4.50
VMS emise pe piat, a primară (32.7%) s, i VMS convertite (9.0%).
4.0
91z 182z 364z 1 an 2ani 3ani 5ani
Tr. I 2018 Tr. IV 2017 Tr. I 2017

Piat, a primară a valorilor mobiliare de stat (VMS)
Pe parcursul trimestrului I 2018, Ministerul Finant, elor a pus în

Sursa: BNM
circulat, ie valori mobiliare de stat în valoare totală de 2707.2
milioane lei, cu 1.2% mai mult decât volumul ofertei init, iale,
Graficul 3.8: Structura VMS alocate pe piat, a
ca urmare a volumului excesiv de lichiditate pe piat, a primară a
primară (%)
valorilor mobiliare de stat. Raportul dintre cerere s, i ofertă pe piat, a
primară a VMS a fost de 1.63, volumul cererii pe piat, a primară
100% 0.9 2.0
3.9
6.6
0.7
constituind 4358.6 milioane lei (Graficul 3.6).
90% 14.9 9.6
80% 6.0
70%
40.6
Conjunctura piet, ei a permis Ministerului Finant, elor să continue
37.2
60% 32.4
trendul de diminuare a ratelor dobânzilor aferente VMS alocate,
50%
care pe parcursul perioadei de raportare s-au redus pe toate
40%
30% 27.1
34.6
30.9
scadent, ele, bonurile de trezorerie înregistrând cu 1.2-1.4 p.p.,
20%
iar obligat, iunile de stat cu scadent, a la doi s, i la trei ani cu 0.8-0.9
10% 18.7 18.9 14.9
p.p. (Graficul 3.7). De ment, ionat că, în luna martie 2018, au fost
0% emise pentru prima dată obligat, iuni de stat cu scadent, a la 5 ani,
I/17 IV/17 I/18
91 zile 182 zile 364 zile 1 an 2 ani 3 ani 5 ani care au fost tranzact, ionate la o rată medie efectivă de 6.71%.
Ministerul Finant, elor va utiliza acest instrument cu regularitate
Sursa: BNM începând cu trimestrul II al anului curent.
Structura portofoliului VMS puse în circulat, ie pe parcursul perioadei

de referint, ă identifică că cele mai populare VMS au fost cele
cu scadent, a la 364 de zile, care au constituit 37.2% din totalul
tranzact, iilor, fiind urmate de bonurile de trezorerie de 182 de
zile, a căror pondere a constituit 30.9%, iar ponderea bonurilor
de trezorerie de 91 de zile a alcătuit 14.9%. De ment, ionat că
ponderile obligat, iunilor de stat cu scadent, a la 2 ani, 3 ani s, i la 5
ani au constituit 9.6%, 6.6% s, i 0.7%, respectiv (Graficul 3.8).
economice 25
Cererea de investit, ii
În trimestrul IV 2017, contribut, ia pozitivă din partea componentei Graficul 3.9: Dinamica anuală a investit, iilor
investit, ionale la dinamica PIB a continuat să fie una pozitivă, însă (%)
net inferioară celei din trimestrul precedent. Temperarea ritmului
de cres, tere a investit, iilor a fost determinată de evolut, ia variat, iei 10
stocurilor, care a generat un aport negativ în trimestrul IV 2017 8

spre deosebire de trimestrul III 2017. În acelas, i timp, rata anuală 6
a formării brute de capital fix a consemnat un nivel de 5.9%, sau
4
cu 0.4 p.p. superior celui din trimestrul III 2017. Dinamica
ascendentă a fost generată, preponderent, de majorarea ratei 2
anuale a investit, iilor orientate în „mas, ini s, i utilaje” cu 2.0 p.p., 0
până la nivelul de 8.6%. Totodată, rata anuală a investit, iilor
-2
destinate „construct, iilor” a accelerat marginal până la nivelul IV/16 I/17 II/17 III/17 IV/17
de 5.0% (Graficul 3.9). Formarea brută de capital fix
Construcții
Mașini și utilaje
În acelas, i timp, potrivit datelor operative prezentate de BNS,
în trimestrul IV 2017, rata anuală de cres, tere a investit, iilor în Sursa: BNS
active imobilizate corporale6 , s-a pozit, ionat la nivelul de -0.4%. În
structură, contribut, ii pozitive la dinamica investit, iilor în mijloace Graficul 3.10: Contribut, ia componentelor la
fixe au revenit grupelor „mas, ini, utilaje, instalat, ii de transmisie” cres, terea investit, iilor în imobilizări corporale
s, i „construct, ii ingineres, ti” (Graficul 3.10). Aceste evolut, ii au în tr. IV 2017 (p.p.)
fost contrabalansate, în mare parte, de declinul investit, iilor în
construct, ia de clădiri. Alte imobilizări corporale
Din perspectiva surselor de finant, are a procesului investit, ional, Mijloace de transport
sursele din „bugetul public nat, ional” s, i „alte surse” au consemnat Mașini, utilaje, instalații de
transmisie
o dinamică pozitivă, iar acumulările de capital efectuate din contul
„investitorilor străini” s, i al „mijloacelor proprii” au avut o dinamică Construcții inginerești
negativă (Graficul 3.12).

Clădiri nerezidențiale
Cererea externă netă7 Clădiri rezidențiale
-4.0 -2.0 0.0 2.0 4.0

Datele cu privire la evolut, ia comert, ului extern al Republicii
Moldova, reflectă revigorarea acestuia s, i în primul trimestru 2018. Sursa: BNS, calcule BNM
Astfel, în primele două luni ale trimestrului I 2018, rata anuală a
exporturilor s-a pozit, ionat la nivelul de 38.0% sau cu 11.6 p.p. Graficul 3.11: Structura investit, iilor pe tipuri
superioară celei din trimestrul IV 2017. Similar semestrului II al de imobilizări corporale, tr. IV 2017 (%)
anului precedent, accelerarea ratei anuale a exporturilor în
trimestrul I 2018 s-a datorat unei cereri sporite din partea UE. În
Alte imobilizări Clădiri
acelas, i timp, des, i pozitivă dinamica exporturilor către t, ările CSI a corporale rezidențiale
12%
fost una mai put, in pronunt, ată (Graficul 3.13). Mijloace de
6%
transport
9%
Analizând exportul pe categorii de mărfuri (Graficul 3.14), de
Clădiri
remarcat că, accelerarea semnificativă a ratei anuale a exporturilor nerezidențiale
22%
în trimestrul IV 2017 a fost determinată de majorarea exporturilor
de produse agroalimentare. Astfel, recolta agricolă bună din anul Mașini, utilaje,
instalații de
2017, asociată cererii sporite din partea UE pentru aceste produse transmisie
31% Construcții
au creat precondit, iile necesare pentru revigorarea exporturilor în inginerești
20%
trimestrul IV 2017. Similar trimestrului III 2017, în trimestrul IV
poate fi remarcată o contribut, ie importantă generată de grupa
„vehicule, aparate optice s, i de înregistrat sau de reprodus sunete”, Sursa: BNS, calcule BNM
care se datorează evolut, iilor favorabile în sectoarele industriale
de producere ale acestora (în special zonele economice libere).
6 Din 1 ianuarie 2017 chestionarul statistic 2-INV „Cu privire la investitii” a fost
,
modificat pentru ajustarea instrumentarului statistic (not, iuni s, i definit, ii utilizate,
metode de calcul s, i de prezentare a indicatorilor) cu prevederile noilor Standarde
Nat, ionale de Contabilitate, care au intrat în vigoare cu titlu obligatoriu din 1 ianuarie
2015.
7 S-au utilizat datele trimestriale cu privire la evolutia comertului extern al
, ,
Republicii Moldova, exprimate în mii dolari SUA.
Totodată, datele operative pentru primele două luni ale trimestrului

I 2018 prezintă o situat, ie practic similară, însă rata anuală a
exporturilor de produse agroalimentare a crescut în comparat, ie cu
cea din trimestrul IV 2017.
Merită a fi ment, ionat că, volatilitatea sporită a ratei anuale a

exporturilor pe parcursul ultimelor perioade a fost cauzată de
evolut, ia exportului de mărfuri autohtone, spre deosebire de
reexporturi, care au generat un aport pozitiv, dar net inferior
exporturilor (Graficul 3.15).
În trimestrul IV 2017, rata anuală a importurilor de mărfuri s-a

pozit, ionat la nivelul de 23.8% sau cu 1.3 p.p. superior celui din
trimestrul III 2017. Totodată, datele operative pentru primele
două luni ale trimestrului I 2018 reflectă o continuare a tendint, ei
ascendente a ratei anuale a importurilor. De ment, ionat că, potrivit
informat, iei operative în trimestrul I 2018 rata anuală a exporturilor
a depăs, it-o pe cea a importurilor, astfel contribuind la crearea unor
precondit, ii pentru ameliorarea cererii externe nete.
Consemnarea unor ritmuri pronunt, ate de cres, tere a importurilor pe

parcursul ultimei perioade a fost sust, inută de evolut, ia acestora, în
principal, din t, ările UE s, i cele clasificate ca „Restul lumii” (Graficul
3.16). Totodată, importurile din t, ările CSI au avut dinamică pozitivă,
însă impactul acestora asupra importurilor totale a fost unul mai
modest.
Pe grupe de mărfuri (Graficul 3.17), majorarea ratei anuale a

importurilor în trimestrul IV 2017 a fost influent, ată, în principal, de
evolut, ia importurilor de „vehicule, aparate optice s, i de înregistrat
sau de reprodus sunete”, „produse ale industriei chimice s, i ale
prelucrării lemnului”, „articole din metale, pietre sau ceramică” s, i
„produse minerale”, care au generat contribut, ii pozitive de 7.7,
3.9, 3.4 s, i 3.3 p.p., respectiv. De ment, ionat că, înregistrarea unor
ritmuri pronunt, ate de cres, tere a importurilor pe parcursul
ultimelor perioade a fost determinată de revigorarea consumului
populat, iei, drept urmare a majorării venitului disponibil al
populat, iei s, i aprecierii monedei nat, ionale.
economice 27
Graficul 3.12: Dinamica anuală a Graficul 3.15: Evolut, ia ratei anuale a

investit, iilor pe surse de finant, are (%, exporturilor (%) s, i contribut, ia după origine
f.a.p.) (p.p.)
30
140
25
120
20
100
80
15
60 10
40 5
20 0
0
Bugetul de stat Bugetele unităților Mijloacele proprii Mijloacele investitorilor Alte surse -5
-20
administrativ-teritoriale străini
IV/16 I/17 II/17 III/17 IV/17
Export de mărfuri autohtone
-40
I/17 II/17 III/17 I/18 Reexport
Exporturile
Sursa: BNS, calcule BNM Sursa: BNS, calcule BNM
Graficul 3.13: Evolut, ia ratei anuale a Graficul 3.16: Evolut, ia ritmului anual al
exporturilor (%) s, i contribut, ia pe categorii importurilor (%) s, i contribut, ia pe categorii
de t, ări (p.p.) de t, ări (p.p.)
40 35
35
30
30
25 25
20 20
15
15
10
5 10
0 5
-5
IV/16 I/17 II/17 III/17 IV/17 I/18* 0
IV/16 I/17 II/17 III/17 IV/17 I/18*
UE CSI Restul lumii Exporturile Restul lumii CSI UE Importurile

* ian.-feb. * ian.-feb.
Graficul 3.14: Evolut, ia ratei anuale Graficul 3.17: Evolut, ia ritmului anual
a exporturilor (%) s, i contribut, ia al importurilor (%) s, i contribut, ia
componentelor pe grupe de mărfuri componentelor pe grupe de mărfuri
(p.p.) (p.p.)
30 25
25
20
20
15 15
10
10
5
0 5
-5
0
-10 IV/16 I/17 II/17 III/17 IV/17
IV/16 I/17 II/17 III/17 IV/17
Alte mărfuri
Alte mărfuri
Vehicule, aparate optice și de înregistrat sau de reprodus sunete
Vehicule, aparate optice și de înregistrat sau de reprodus sunete
Articole din metale, pietre sau ceramică Articole din metale, pietre sau ceramică
Materiale textile și îmbrăcăminte Materiale textile și îmbrăcăminte
Produse ale industriei chimice și ale prelucrării lemnului Produse ale industriei chimice și ale prelucrării lemnului
Produse minerale Produse minerale
Produse alimentare, ale regnului animal, băuturi și grăsimi Produse alimentare, ale regnului animal, băuturi și grăsimi
Rata anuală a exporturilor
Rata anuală de creștere a importurilor

3.2 Product, ia
Graficul 3.18: Contribut, ia sectoarelor Pe categorii de resurse, cres, terea PIB în trimestrul IV 2017 a
economiei la cres, terea PIB (p.p.) fost determinată, preponderent, de contribut, ia pozitivă din partea
8
evolut, iei agriculturii, dar s, i din partea impozitelor nete pe produs.
În acest fel, valoarea adăugată brută aferentă agriculturii s-a
6
majorat cu 18.5% comparativ cu perioada similară a anului 2017.
4 Totodată, impozitele nete pe produse, în trimestrul IV 2017, au
crescut cu 13.3% generând un aport de 1.8 p.p. la dinamica
2
PIB. Contribut, ii pozitive, dar de magnitudine mai redusă au fost
0 exercitate de cres, terea valorii adăugate brute în comert, , industrie
s, i în sectorul transportului s, i depozitării cu 5.2, 5.1 s, i, respectiv,
-2
IV/16 I/17 II/17 III/17 IV/17 6.6% (Graficul 3.18). În acelas, i timp, valoarea adăugată brută în
Impozite nete pe produs Alte activități construct, ii s, i sectorul informat, iilor s, i comunicat, iilor s-a majorat cu
Administrație publică Tranzacții imobiliare
Informații și comunicații Comerț, transport și depozitare
4.3 s, i, respectiv, 3.1% comparativ cu trimestrul IV 2016.
Construcții Industria
Agricultura Rata creșterii PIB
Indicatorii operativi pentru primele două luni ale anului 2018
Sursa: BNS, calcule BNM conturează precondit, ii pentru continuarea cres, terii economice s, i
în trimestrul I 2018. În acest fel, după o diminuare bruscă la finele
Graficul 3.19: Evolut, ia în termeni reali a anului 2017, în primele două luni ale trimestrului I 2018, ritmul
industriei (%, fat, ă de luna similară a anului anual de cres, tere a volumului product, iei industriale a consemnat
precedent) un nivel mediu de 4.1%, fiind totus, i cu 1.5 p.p. inferior celui din
trimestrul IV 2017 (Graficul 3.19). Dinamica respectivă a fost
12 determinată de accelerarea ritmului anual de cres, tere a industriei
9 prelucrătoare (de la 8.1% în trimestrul IV 2017 până la 11.3% în
6 primele două luni ale trimestrului I 2018) s, i a industriei extractive
3
(de la -1.3% în trimestrul IV 2017 până la 40.7% în primele două
0
luni ale trimestrului I 2018). Totodată, ritmul anual de cres, tere a
-3
volumului product, iei în sectorul „product, ia s, i furnizarea de energie
-6
electrică s, i termică, gaze, apă caldă s, i aer condit, ionat”, în perioada
-9
ianuarie-februarie 2018, s-a diminuat cu 3.1 p.p. fat, ă de trimestrul
-12
IV 2017, până la nivelul de -11.2%.
4/17
8/17
10/17
1/18
2/17
3/17
5/17
6/17
7/17
9/17
11/17
12/17
2/18
Producția industrială
Rezultate pozitive, în primele două luni ale anului, au fost
consemnate s, i în sectorul transporturilor. Astfel, transportul de
Sursa: BNS
mărfuri în lunile ianuarie s, i februarie 2018 a fost cu 32.5% s, i,
respectiv, 44.5% superior celui din lunile corespunzătoare ale
Graficul 3.20: Evolut, ia transportului de
anului precedent. Totus, i, în luna martie acesta a înregistrat o
mărfuri (%, fat, ă de luna similară a anului
precedent)
diminuare de 14.5% (Graficul 3.20). Cu toate acestea, în
trimestrul I 2018, întreprinderile de transport feroviar, rutier,
50 fluvial s, i aerian au transportat cu 13.6% mai multe mărfuri
40 comparativ cu perioada similară a anului 2017. Această evolut, ie a
30 fost determinată de cres, terea în termeni anuali a volumului de
20 mărfuri transportate rutier (13.7%), feroviar (12.9%), aerian (1.8
10 ori) s, i fluvial (1.7 ori).
0
-10 Comet, ul cu amănuntul. Unele semnale pozitive cu privire la
-20 activitatea economică au fost înregistrate la începutul anului 2018
1/18
4/17
6/17
7/17
8/17
9/17
10/17
11/17
2/18
3/18
3/17
5/17
12/17
în comert, . Astfel, în perioada ianuarie-februarie 2018, cifra de

Aerian Fluvial afaceri la întreprinderile cu activitate principală de comert, cu
Rutier Feroviar amănuntul a consemnat o majorare medie (în pret, uri comparabile)
Total mărfuri transportate
de 6.5%, cu 12.4 p.p. superioară celei din trimestrul precedent
Sursa: BNS (Graficul 3.21). Totodată, cifra de afaceri la întreprinderile cu
activitate principală de servicii de piat, ă prestate populat, iei a
înregistrat, în primele două luni ale trimestrului I 2018, o cres, tere
medie de 8.1%, fiind cu 9.2 p.p. superioară celei din trimestrul IV
2017.
economice 29
Comet, ul cu ridicata. În primele două luni ale trimestrului I 2018,

cifra de afaceri la întreprinderile cu activitate principală de comert, Graficul 3.21: Evolut, ia comert, ului intern,
cu ridicata a consemnat o cres, tere medie de 7.7%8 , cu 3.5 p.p. pret, uri comparabile (%, fat, ă de luna similară
inferioară celei din trimestrul IV 2017 (Graficul 3.22). Totodată, a anului precedent)
cifra de afaceri la întreprinderile cu activitate principală de servicii
15
de piat, ă prestate întreprinderilor a înregistrat, în perioada de
referint, ă, o diminuare medie de 2.1%, fiind cu 5.6 p.p. inferioară 10
ratei anuale din trimestrul precendent. 5
0
Product, ia agricolă
-5
-10
În primele trei luni ale anului 2018 volumul product, iei globale
agricole s-a majorat cu 1.0% în comparat, ie cu cel din perioada -15
2/18
2/17
3/17
4/17
5/17
6/17
7/17
8/17
9/17
10/17
11/17
12/17
1/18
similară a anului precedent. De ment, ionat că, dinamica respectivă
a fost determinată de evolut, ia pozitivă a sectorului zootehnic. Comerţ cu amănuntul Servicii prestate populației
Majorarea volumului product, iei în sectorul zootehnic a fost Sursa: BNS

determinată de evolut, ia product, iei de „vite s, i păsări” (2.0%) s, i
„lapte” (0.7%). În acelas, i timp, diminuarea product, iei de „ouă” cu Graficul 3.22: Evolut, ia comert, ului cu ridicata
1.1% a atenuat o parte din efectul pozitiv generat de majorarea (deflatat cu rata anuală a IPC) (%, fat, ă de
product, iei de lapte s, i carne. luna similară a anului precedent)
30
25
20
15
10
5
0
-5
-10
4/17
7/17
8/17
10/17
1/18
2/17
3/17
5/17
6/17
9/17
11/17
12/17
2/18
Comerţ cu ridicata Servicii prestate întreprinderilor
Graficul 3.23: Product, ia globală agricolă (%,

fat, ă de anul precedent)
20
15
10
5
0
-5
-10
-15
2015 2016 2017 ian.-feb.18
Producția animalieră
Producția vegetală
Producţia globală agricolă
8 Deflatat cu rata anuală a IPC.

3.3 Piat, a muncii
Evolut, ia pozitivă din sectorul agricol a favorizat condit, iile pe piat, a muncii în perioada octombrie-decembrie
2017 prin cres, terea numărului populat, iei ocupate s, i diminuarea us, oară a ratei s, omajului. Ritmul anual de
cres, tere al câs, tigului salarial s-a accelerat, în principal ca urmare a cres, terii acestuia în activităt, ile economice
precum industria prelucrătoare, comert, informat, ii s, i comunicat, ii. Costul unitar cu fort, a de muncă la nivelul
sectorului industrial s-a majorat datorită cres, terii mai pronunt, ate a câs, tigurilor salariale fat, ă de productivitatea
muncii.
Fort, a de muncă
Graficul 3.24: Rata anuală de cres, tere a În trimestrul IV 2017, atât populat, ia economic activă, cât s, i cea
populat, iei ocupate (%) s, i formarea acesteia ocupată au consemnat evolut, ii pozitive comparativ cu perioada
după sectoarele economiei nat, ionale (p.p.) similară a anului 2016, majorându-se cu 1.4 s, i 1.9%, respectiv
4
(Graficul 3.24). Considerând structura economiei nat, ionale,
dinamica anuală a populat, iei ocupate a fost determinată, în cea
2 mai mare parte, de cres, terea numărului acesteia în sectorul
0 agricol cu 7.1%. În acelas, i timp, în sectorul construct, iilor a fost
înregistrată cea mai pronunt, ată diminuare a populat, iei ocupate
-2
(de 14.6%) fat, ă de trimestrul IV 2016.
-4
Rata s, omajului, conform metodologiei BIM9 , a constituit în perioada

-6
IV/16 I/17 II/17 III/17 IV/17 de referint, ă 3.3%, fiind cu 0.4 p.p. inferioară comparativ cu cea
Agricultură Industrie
Construcții Comerț
de la finalul anului 2016. Rata s, omajului ajustată sezonier a
Transport și comunicații Servicii sociale* reprezentat 3.6%, fiind cu 0.6 p.p. inferioară celei din trimestrul
Alte activități Populația ocupată III al anului 2017. Rata de ocupare ajustată sezonier a înregistrat
Populația activă
valoarea de 40.8% fiind cu 1.0 p.p. superioară celei din trimestrul
*Administrat, ia publică, învăt, ământ, sănătate s, i asistent, ă
III 2017 (Graficul 3.25). Conform datelor furnizate de ANOFM10 ,
socială în 12 luni ale anului 2017, numărul persoanelor concediate s-a
diminuat cu 34.9% fat, ă de anul 2016, iar numărul locurilor de
Graficul 3.25: Evolut, ia ratei s, omajului s, i a muncă vacante identificate s-a majorat cu 21.6%.
ratei de ocupare a populat, iei (%)
48 7
46 6 Fondul de salarizare
44
5
42
40 4
În trimestrul IV 2017, fondul de salarizare pe economie a crescut
38 3
36
cu 14.9%, iar în termeni reali, deflatat cu IPC, acesta s-a majorat
2 cu 6.9% comparativ cu perioada similară a anului 2016, ca urmare
34
32 1 a contribut, iei pozitive atât din partea fondului de remunerare din
30 0 sectorul real, cât s, i a contribut, iei din partea sectorului bugetar
IV/16 I/17 II/17 III/17 IV/17
Rata de ocupare (a.s.) (axa din stânga)
(Graficul 3.26).
Rata șomajului (a.s.)
Rata șomajului Numărul mediu de salariat, i la nivelul economiei nat, ionale a fost
Sursa: BNS, calcule BNM cu 2.2% superior celui din octombrie-decembrie 2016, astfel
conturându-se o tendint, a pozitivă a numărului de salariat, i
antrenat, i în economie deja trei trimestre consecutive. Totus, i,
această evolut, ie pozitivă s-a datorat exclusiv dinamicii numărului
mediu de salariat, i din sectorul real, care a contribuit cu 2.7 p.p.
asupra evolut, iei numărului total. Totodată, sectorul bugetar a
continuat exercitarea unui impact negativ asupra evolut, iei
indicatorului sus-ment, ionat în trimestrul IV 2017 (Graficul 3.27).
9 Biroul Internat, ional al Muncii.
10 Agentia Nat, ională pentru Ocuparea Fort, ei de Muncă.
,
economice 31
În perioada de referint, ă, salariul mediu al unui lucrător în economia

nat, ională s-a majorat cu 12.4% în comparat, ie cu perioada similară Graficul 3.26: Fondul de salarizare în
a anului 2016. Atât în sectorul bugetar, cât s, i în sectorul real economie în termeni nominali s, i reali (%,
al economiei s-a înregistrat o cres, tere a salariului mediu fat, ă fat, ă de perioada corespunzătoare a anului
precedent), precum s, i contribut, iile reale
de perioada corespunzătoare a anului 2016, cu 18.0 s, i 10.3%,
ale sectoarelor economiei asupra acestora
respectiv. Rata anuală a salariului mediu real pe economie a (p.p.)
constituit 4.6%, fiind superioară cu 1.2 p.p. fat, ă de nivelul din
trimestrul III 2017. Această cres, tere a fost determinată atât de 16
dinamica salariilor în sectorul bugetar (9.8%), cât s, i de dinamica 14
salariilor din sectorul real (2.6%). 12
10
În trimestrul IV 2017, rata anuală a productivităt, ii muncii estimată 8
la nivelul întregii economii a constituit 4.4%, în timp ce la nivelul 6
sectorului industrial s-a situat în palierul negativ constituind -2.6%, 4
fiind astfel cu 3.8 s, i, respectiv, 6.6 p.p. inferioară valorilor din 2
trimestrul III 2017. În acelas, i timp, dinamică anuală a salariului 0
mediu real estimată la nivelul întregii economii s-a majorat până la IV/16 I/17 II/17 III/17 IV/17
4.6%, iar la nivelul sectorului industrial s-a diminuat până la nivelul Sectorul bugetar Sectorul real
Total economie real Total economie nominal
de 2.8%. În acest context, ritmul anual al costului unitar al fort, ei
de muncă la nivelul economiei în ansamblu s-a majorat cu cca 4.6 Sursa: BNS, calcule BNM
p.p. situându-se în proximitatea valorii nule, iar în industrie s-a
majorat cu cca 6.2 p.p., până la 5.5% (Graficul 3.28). Graficul 3.27: Numărul mediu de salariat, i
(%, fat, ă de perioada corespunzătoare a
anului precedent), precum s, i contribut, iile
reale ale sectoarelor economiei asupra
acestora (p.p.)
-1
-2
IV/16 I/17 II/17 III/17 IV/17
Sectorul real Sectorul bugetar Total economie
Graficul 3.28: Salariul mediu real s, i

productivitatea muncii în industrie (%,
fat, ă de perioada corespunzătoare a anului
precedent)
10
8
6
4
2
0
-2
-4
-6
-8
IV/16 I/17 II/17 III/17 IV/17
Castigul salarial mediu

Productivitatea muncii
Câstigul salarial mediu în industrie
Productivitatea muncii în industrie
Costul unitar cu forța de muncă
Costul unitar cu forța de muncă în industrie

3.4 Sectorul extern

Graficul 3.29: Ponderea contului curent în
PIB (%)
În trimestrul IV 2017, deficitul contului curent al balant, ei de plăt, i
30 s-a diminuat cu 4.2 p.p. fat, ă de cel din trimestrul precedent,
20 constituind 3.9% ca pondere în PIB (Graficul 3.29). Diminuarea
10 deficitului balant, ei de plăt, i s-a produs în urma majorării
0
componentelor cu contribut, ie pozitivă „balant, a veniturilor
-10
secundare”, „balant, a veniturilor primare” s, i „balant, a serviciilor”.
-20
-30
Totodată, ponderea negativă a componentei „balant, a bunurilor”
-40
s-a majorat nesemnificativ.
IV/16 I/17 II/17 III/17 IV/17
Balanța veniturilor secundare Balanța veniturilor primare În trimestrul IV 2017, a fost sesizată o us, oară diminuare a
Balanţa serviciilor Balanţa bunurilor intrărilor nete de capital, astfel contul financiar, ca pondere în PIB,
Contul curent Contul curent și de capital
a consemnat un nivel de 5.2% sau cu 0.7 p.p. inferior celui din
trimestrul III 2017. De ment, ionat că, în direct, ia diminuării
Sursa: BNM intrărilor nete de capital au influent, at intervent, iile pe piat, a
valutară efectuate de BNM. Astfel, activele de rezervă, ca pondere
Graficul 3.30: Ponderea contului financiar în în PIB, s-au majorat cu 7.2%. Similar trimestrului precedent,
PIB (%) componenta „alte investit, ii” a generat cel mai mare aport la
12 acumularea intrărilor de capital (Graficul 3.30). Dinamica
8 respectivă a fost sust, inută, în principal, de evolut, ia grupei
4 „credite comerciale s, i avansuri” s, i „numerar s, i depozite”.
0
-4
Ponderea datoriei externe în PIB, la finele anului 2017, a constituit
-8
84.9%, fiind cu 3.1 p.p. inferioară celei din trimestrul III 2017
(Graficul 3.31). De remarcat că, în structura datoriei externe nu
-12
au fost consemnate modificări esent, iale, astfel similar perioadelor
-16
precedente, ponderea majoră în totalul datoriei externe o det, in
-20
IV/16 I/17 II/17 III/17 IV/17 agent, ii economici11 cu 38.3%, după care sectorului
Investiții directe Alte investiții guvernamental12 îi revine 24.2% s, i investit, iilor directe – 22.4%.
Active de rezervă Alte fluxuri financiare
Contul financiar
Sursa: BNM
Notă: (-) – intrări nete de capital, (+) – ies, iri nete de capital
Graficul 3.31: Ponderea datoriei externe în

PIB (%)
105
90
75
60
45
30
15
0
IV/16 I/17 II/17 III/17 IV/17
Banca centrală Bănci

Investiţii directe (credite intra-grup) Administrația publică
Alte sectoare Datoria externă
Sursa: BNM
11 Datoria cumulativă a „Băncilor” s, i a „Altor sectoare”.

12 Datoria cumulativă a „Administrat, iei publice” s, i a „Băncii centrale”.
33
Capitolul 4
Promovarea politicii
monetare
4.1 Instrumentele politicii monetare
Politica ratelor dobânzilor Graficul 4.1: Ratele medii lunare de referint, ă

pe piat, a interbancară s, i rata de bază a BNM
(%)
Plasarea continuă a activităt, ii economice sub nivelul său de
echilibru s, i persistent, a presiunilor dezinflat, ioniste pe parcursul 25
perioadei de raportare, în contextul lagului de propagare a
20
efectelor deciziilor de politică monetară asupra inflat, iei, au
fundamentat deciziile de ment, inere a ratei de bază a BNM, în 15
trimestrul I 2018, la nivelul de 6.5% anual.
10
Cotat, iile piet, ei monetare interbancare au continuat să scadă s, i
5
în trimestrul I 2018, însă diminuările înregistrate au fost mai
accentuate comparativ cu trimestrul anterior. Cotat, ia CHIBOR 0
2W consemnată la finele trimestrului s-a diminuat cu 1.14 p.p. 2016 2017 2018
fat, ă de trimestrul anterior, constituind 8.31% (Graficul 4.1). CHIBID 2W CHIBOR 2W Rata de bază a BNM
Ratele dobânzilor aferente valorilor mobiliare de stat (VMS) de 91 Sursa: BNM

zile au continuat trendul descrescător (Graficul 4.2), dar într-un
ritm mai accelerat comparativ cu trimestrul anterior. Valoarea Graficul 4.2: Evolut, ia lunară a coridorului
medie a ratei dobânzii aferentă VMS de 91 zile din ultima lună a ratelor dobânzilor (%)
trimestrului a constituit 3.94% anual (-1.48 p.p. comparativ cu 25
valoarea consemnată în ultima lună a trimestrului precedent).
20
15
Operat, iunile de piat, ă monetară
10
Pe parcursul trimestrului I 2018, surplusul de lichiditate a fost 5
în continuare absorbit prin intermediul licitat, iilor de plasare a

0
certificatelor BNM (CBN). 2016 2017 2018
Credite overnight Depozite overnight
Credite/depozite interbancare VMS-91 zile
Vânzări de certificate ale BNM (CBN) Piața secundară a VMS
Sursa: BNM
BNM a derulat licitat, iile de plasare a CBN cu frecvent, ă săptămânală
s, i cu anunt, area ratei maxime a dobânzii echivalente cu rata
de bază a BNM. Pe ansamblul trimestrului I 2018, rata medie
ponderată a operat, iunilor de absorbt, ie a lichidităt, ii a constituit
6.5% anual.
Stocul plasamentelor CBN a variat pe parcursul trimestrului între

valoarea minimă de 7506.5 milioane lei s, i cea maximă de 9926.2
milioane lei, fiind influent, at de procurările consistente de valută
efectuate de BNM în perioada de raportare. Soldul mediu lunar al
CBN s-a cifrat la 8985.4 milioane lei (+2041.4 milioane lei fat, ă de
trimestrul IV, 2017) (Graficul 4.3).
Activitatea de creditare
Graficul 4.3: Evolut, ia soldului zilnic al La situat, ia din 31 martie 2018 datoria creditoare a băncilor fat, ă
operat, iunilor pe piat, a monetară (milioane de Banca Nat, ională a Moldovei a constituit 0.08 milioane lei, fiind
lei)
reprezentată integral din creditele acordate băncilor în anii 1992-
12000
2002 pentru creditarea cooperativelor de construct, ie a locuint, elor.
Comparativ cu trimestrul precedent, soldul creditelor acordate
10000
băncilor s-a diminuat cu 0.05 milioane lei. Ca rezultat al evaluării
8000 portofoliului de credite efectuate în luna martie 2018 nu au fost
6000 formate reduceri pentru pierderi la credite.
4000
Facilităt, ile permanente
2000
0 Regimul de funct, ionare al facilităt, ilor permanente (depozite s, i

-2000
credite overnight) stabilit de BNM a permis băncilor gestionarea
eficientă a lichidităt, ilor proprii s, i a acordat BNM un plus de
Sold zilnic al CBN Sold zilnic al operațiunilor repo flexibilitate în realizarea politicii monetare.
Sursa: BNM
Ratele dobânzilor la facilităt, ile permanente ale BNM, pe parcursul
trimestrului I 2018, au fost ment, inute la acelas, i nivel, constituind
pentru depozitul overnight 3.5% anual, iar pentru creditul
overnight 9.5% anual.
Pe parcursul trimestrului I 2018, băncile au utilizat zilnic facilitatea

de depozit overnight, facilitatea de credit fiind solicitată doar în
luna martie de către o singură banca, pentru suplinirea cererii de
lichiditate pe termen scurt.
Volumul total al depozitelor overnight plasate la BNM în trimestrul

de referint, ă a însumat 47329.4 milioane lei, ceea ce indică un sold
mediu zilnic de 759.3 milioane lei, inferior celui din trimestrul
precedent cu 19.7%. Sumele individuale ale plasamentelor
overnight ale băncilor au variat între minima de 5.0 milioane lei s, i
maxima de 1000.0 milioane lei.
Volumul creditelor overnight acordate în perioada de raportare a

constituit 340.0 milioane lei.
Rezervele obligatorii
În trimestrul I 2018 mecanismul rezervelor obligatorii a continuat

să exercite funct, iile de control monetar s, i management al
lichidităt, ii în sistemul bancar.
Pe parcursul trimestrului, norma rezervelor obligatorii din

mijloacele atrase în lei moldovenes, ti s, i în valută neconvertibilă a
fost ment, inută la nivelul de 40.0% din baza de calcul, iar norma
rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în valută liber
convertibilă la nivelul de 14.0% din baza de calcul.
Rezervele obligatorii în MDL ment, inute de bănci în perioada 16

martie 2018 – 15 aprilie 2018 s-au cifrat la 13767.2 milioane
lei, superioare celor ment, inute la finele trimestrului precedent
(perioada 8 decembrie 2017 – 7 ianuarie 2018) cu 1128.6 milioane
lei (8.9%).
Rezervele obligatorii în VLC ment, inute de bănci la Banca Nat, ională,

la situat, ia din 31 martie 2018, au însumat 64.8 milioane dolari
Capitolul 4. Promovarea politicii
monetare 35
SUA s, i 128.2 milioane euro. Comparativ cu 31 decembrie 2017,

rezervele obligatorii în euro s-au majorat cu 8.2% în detrimentul
celor în dolari SUA în proport, ii similare.
Piat, a monetară interbancară
În trimestrul I 2018, datorită persistent, ei excedentului de

lichiditate urmărit în sistemul bancar, pe piat, a interbancară a
creditelor/depozitelor n-au fost înregistrate tranzact, ii.
Depozitele statului plasate la Banca Nat, ională a Moldovei
La situat, ia din 31 martie 2018, soldul depozitelor plasate de

Ministerul Finant, elor la Banca Nat, ională a constituit 526.9 milioane
lei, dintre care 498.9 milioane lei destinate ment, inerii rezervei de
lichiditate a statului. Rata medie ponderată la depozitele în sold a Graficul 4.4: Evolut, ia cursului oficial de
fost de 7.1% anual, iar termenul mediu ponderat – 775 de zile. schimb s, i volumul tranzact, iilor zilnice ale
BNM, trimestrul I 2018
Intervent, iile pe piat, a valutară internă mil. USD USD/MDL
50 17.5
40
17.0
BNM a intervenit pe piat, a valutară internă în perioada ianuarie- 30
20 16.5
martie 2018, preponderent în calitate de cumpărător de valută 10 16.0
(Graficul 4.4). 0
- 10 15.5
- 20 15.0
Pe parcursul perioadei de raportare, volumul tranzact, iilor nete ale - 30
14.5
- 40
Băncii Nat, ionale a Moldovei efectuate pe piat, a valutară - 50 14.0
interbancară contra lei moldovenes, ti la data valutei a constituit 1/18 2/18 3/18
Tranzacții BNM nete interbancare
97.82 milioane dolari SUA (din care 23.34 milioane dolari SUA
Swap de vânzare valuta/lei
echivalentul a 19.0 milioane euro), inclusiv conversii valutare cu Swap de cumpărăre valuta/lei
institut, iile Băncii Mondiale (Banca Internat, ională pentru Cursul oficial
Reconstruct, ie s, i Dezvoltare s, i Asociat, ia Internat, ională de Sursa: BNM
Dezvoltare) în sumă de 0.76 milioane dolari SUA.
Totodată, BNM a efectuat operat, iuni de tip swap de cumpărare

în valoare de 44.54 milioane dolari SUA (echivalentul a 36.39
milioane euro), precum s, i swap de vânzare în valoare de 4.00
milioane dolari SUA.
Graficul 4.5: Modificarea agregatelor

4.2 Dinamica indicatorilor monetari monetare (%, cres, tere anuală)
25
În trimestrul I 2018, dinamica agregatelor monetare a fost una 20
pozitivă, media trimestrială în termeni anuali constituind 14.2%
15
pentru M2 (cu 2.5 p.p. peste nivelul din trimestrul IV 2017) s, i 9.5%
10
pentru M3 (cu 1.3 p.p. mai mult fat, ă de cres, terea din trimestrul
precedent). Baza monetară a înregistrat o evolut, ie mai accelerată 5
fat, ă de trimestrul precedent, media trimestrială în termeni anuali 0

constituind 17.3% (Graficul 4.5). -5
-10
Masa monetară I/16 II/16 III/16 IV/16 I/17 II/17 III/17 IV/17 I/18
Bani în circulație M2 M3 Baza monetară
Pe parcursul trimestrului I 2018, masa monetară în sens larg a

Sursa: BNM
înregistrat în medie o cres, tere anuală de 9.5%, generată de
majorarea tuturor subcomponentelor. Astfel, cres, terea masei
monetare M3 a fost condit, ionată de contribut, ia majoră a
depozitelor în moneda nat, ională, fiind urmată de contribut, ia
banilor în circulat, ie s, i de contribut, ia nesemnificativă a depozitelor
în valută (Graficul 4.6).
Componenta depozitelor în moneda nat, ională a înregistrat o

dinamică pozitivă în trimestrul de raportare (Graficul 4.7),
determinată practic integral de modificarea depozitelor la vedere,
a căror contribut, ie este în cres, tere al s, aptelea trimestru
consecutiv (Graficul 4.8). Această situat, ie este mai put, in pozitivă
din punctul de vedere al stabilităt, ii pe termen mediu a sectorului
financiar, preferabilă fiind cres, terea depozitelor la termen.
Graficul 4.6: Dinamica agregatului monetar Totodată, constatăm că, contribut, ia depozitelor la termen a
M3 (%, contribut, ia componentelor în revenit la valori pozitive în trimestrul I 2018 constituind 1.5% din
cres, tere anuală)
cres, terea depozitelor în moneda nat, ională (Graficul 4.10). În
perioada de referint, ă, în structura depozitelor la vedere,
15
predominante sunt depozitele persoanelor juridice, totodată, se
10 9.5 atestă o cres, tere considerabilă a contribut, iei din partea
depozitelor persoanelor fizice comparativ cu trimestrul precedent
5
(Graficul 4.12).
0 Componenta depozitelor în valută, pe parcursul ultimelor trei

trimestre, înregistrează o contribut, ie minoră pozitivă, având un
-5 trend descendent (Graficul 4.9). În trimestrul I 2018, evolut, ia
2016 2017 2018 depozitelor în valută a fost totalmente acoperită de modificarea
Depozite în moneda naţională Depozite în valută depozitelor la vedere în valută ale persoanelor fizice (Graficul 4.13).
Bani în circulaţie Agregatul monetar M3 Componentele depozitelor la termen în valută au continuat acelas, i
Sursa: BNM
trend init, iat opt trimestre în urmă, realizând contribut, ii nule sau
minor negative în evolut, ia depozitelor în valută (Graficul 4.11).
Graficul 4.7: Dinamica soldului total al
depozitelor (%, contribut, ia componentelor Banii în circulat, ie, la rândul lor, s-au diminuat cu 3.1% comparativ
în cres, tere anuală) cu trimestrul precedent, totodată contribut, ia banilor în circulat, ie
la cres, terea M3 s-a majorat cu 0.6 p.p. fat, ă de nivelul înregistrat
15 în trimestrul IV 2017. Cres, terea banilor în circulat, ie a fost
determinată de încasări mai mici în comparat, ie cu eliberările din
10 8.7 casele băncilor licent, iate. Din totalul încasărilor, ponderea cea
mai mare au avut-o încasările de la comercializarea mărfurilor de
5 consum s, i încasările pe conturile curente s, i conturile de depozit
ale persoanelor fizice. Totodată, referitor la eliberările din casele
0 băncilor licent, iate, cele mai principale le-au constituit: eliberările
pentru cumpărarea valutei de la persoanele fizice s, i eliberările de
-5 mijloace bănes, ti pentru bancomate s, i POS-terminale.
2016 2017 2018
Depozite în moneda naţională Depozite în valută
Depozite Total
Sursa: BNM
monetare 37
Graficul 4.8: Dinamica soldului depozitelor în MDL Graficul 4.11: Dinamica soldului depozitelor la
(%, contribut, ia componentelor în cres, tere anuală) termen în valută (%, contribut, ia componentelor în
40 5
30
0
20
15.4
-3.2
-5
10
0 -10
-10
-15
2016 2017 2018
2016 2017 2018
Depozite la termen Depozite la vedere Depozite în moneda naţională
Depozite pers. juridice Depozite pers. fizice
Depozite la termen în valută
Sursa: BNM
Sursa: BNM
Graficul 4.9: Dinamica soldului depozitelor în Graficul 4.12: Dinamica soldului depozitelor la
valută (%, contribut, ia componentelor în cres, tere
vedere în MDL (%, contribut, ia componentelor în
anuală)
10 50
40 38.2
5 30
20
0 0.4
10
0
-5
-10
-20
-10 2016 2017 2018
2016 2017 2018
Depozite pers. juridice
Depozite la termen Depozite la vedere Depozite în valută Depozite pers. fizice
Depozite la vedere în moneda naţională
Sursa: BNM
Sursa: BNM
Graficul 4.10: Dinamica soldului depozitelor la Graficul 4.13: Dinamica soldului depozitelor la
termen în MDL (%, contribut, ia componentelor în vedere în valută (%, contribut, ia componentelor în
cres, tere anuală) cres, tere anuală)
25 20
20
15
15
10 10 7.7
5
2.4
0
5
-5
2016 2017 2018 0
Depozite pers. juridice Depozite pers. fizice 2016 2017 2018
Depozite la termen în moneda naţională Depozite pers. juridice Depozite pers. fizice
Depozite la vedere în valută
Sursa: BNM Sursa: BNM

Lichiditate excesivă
Graficul 4.14: Lichiditate excesivă (%,
contribuţia componentelor în cres, tere Lichiditatea excesivă în sistemul bancar creează un potent, ial risc
anuală)
al instabilităt, ii financiare în economia nat, ională. În condit, iile
unei cereri slabe de credite din partea agent, ilor economici s, i
12000
a conjuncturii nefavorabile (ponderea creditelor neperformante
10000 9594
8120
constituind 16.2% în luna martie 2018), se va accentua reticent, a
7743
8000
6706
7342
băncilor de a accepta nivelul înalt de risc ce însot, es, te operat, iunile
6000
de creditare. Astfel va spori cererea băncilor fat, ă de operat, iunile
4000 financiare cu un nivel redus de risc s, i profitabilitate suficientă, cum
2000 ar fi plasamentele în VMS s, i CBN, asociată cu cres, terea lichidităt, ii
0 excesive.
-2000
I/16 II/16 III/16 IV/16 I/17 II/17 III/17 IV/17 I/18
Pe parcursul trimestrului I 2018, lichiditatea excesivă în sistemul
CBN Depozite overnight Rezerve Excesive VMS Repo Lichiditatea excesivă bancar s-a majorat în medie cu 1.5 miliarde lei (+18.1%),
înregistrând în medie 9.6 miliarde lei (Graficul 4.14), totodată, la
Sursa: BNM sfârs, itul trimestrului I 2018 lichiditatea excesivă a atins deja 9.8
miliarde lei.
Graficul 4.15: Evolut, ia soldului creditelor (%,
cres, tere anuală) Piat, a creditelor
15
Evolut, ia soldului creditelor acordate de către băncile licent, iate13
10
5
În trimestrul I 2018, soldul total al creditelor acordate de către
0
băncile licent, iate a avut un trend descendent, constituind, la
-5 sfârs, itul perioadei de referint, ă, 31 858.6 milioane lei, în diminuare
-10 cu 4.8% fat, ă de sfârs, itul trimestrului I 2017, pe seama mics, orării
-15 ambelor componente atât a soldului creditelor în moneda nat, ională
-20 cât s, i a soldului în valută recalculat în moneda nat, ională (Graficul
I/16 I/17 I/18 4.15). Soldul creditelor acordate în moneda nat, ională a înregistrat,
Total
În MDL
la sfârs, itul trimestrului I 2018, un ritm de cres, tere anual negativ,
În valută recalculat în MDL de 4.7%.
În valută - USD
Sursa: BNM
Pe parcursul trimestrului I 2018, evolut, ia anuală a soldului
creditelor în moneda nat, ională acordate de către băncile licent, iate
Graficul 4.16: Structura soldului creditelor a fost indusă de diminuarea soldului creditelor acordate
(%, în total) persoanelor juridice, totodată, fiind part, ial contrabalansată de
soldul creditelor acordate persoanelor fizice, care a înregistrat
100
14.4 14.7
cres, teri.
16.6
80
Ritmul anual de cres, tere a soldului creditelor în valută acordate
60 10.6 9.7
10.0
de către băncile licent, iate, recalculat în moneda nat, ională, a
25.3 27.0
40 22.1
înregistrat la finele trimestrului I 2018, o descres, tere de 4.9%,
20 la fel pe seama variat, iei anuale a evolut, iei creditelor acordate
29.7 29.3 28.5
0
persoanelor juridice (cu o pondere de 97.8% din totalul creditelor
I/17 IV/17 I/18 în valută). Trendul descendent al creditelor în valută recalculate
Comerţ Persoane fizice Industria alimentară
în lei a fost determinat, în mare parte, de aprecierea monedei
Industria productivă Agricultură Prestarea serviciilor
Altele
nat, ionale fat, ă de principalele valute de referint, ă.
Sursa: BNM
În trimestrul I 2018, în structura portofoliului de credite acordate
de către băncile licent, iate pe sectoare de activitate, cea mai
mare cotă (28.5%) îi revine sectorului comert, ului, fiind urmat
de creditele acordate persoanelor fizice (27.0%), a căror pondere
a înregistrat pe parcursul ultimelor 12 luni o cres, tere esent, ială
de 4.9 p.p., în comparat, ie cu alte sectoare. Totodată, circa 9.7%
din credite au fost acordate industriei alimentare s, i circa 7.7%
acordate în agricultură. Ponderile soldurilor creditelor înregistrate
13 Analiza datelor a fost efectuată în baza rapoartelor ORD 01.06 ”Ratele
dobânzilor aferente soldului creditelor s, i al depozitelor” prezentate de către băncile

licent, iate până la data de 12 aprilie 2018.
monetare 39
pe celelalte sectoare nu au suferit modificări esent, iale (Graficul

4.16).
Evolut, ia creditelor noi acordate de către băncile licent, iate Graficul 4.17: Evolut, ia creditelor noi
acordate (%, cres, tere anuală)
Pe parcursul trimestrului I 2018, băncile licent, iate din Republica
Moldova au acordat credite noi în volum superior celui din
40
trimestrul I 2017 cu 5.4% (Graficul 4.17). Similar trimestrului
30
precedent, cele mai mari cres, teri au fost înregistrare la creditele
20
acordate mediului financiar nebancar, industriei alimentare s, i 10
comert, ului. 0
- 10
Din totalul creditelor noi acordate de către băncile licent, iate pe - 20
parcursul perioadei de referint, ă, creditele acordate în moneda - 30
- 40
nat, ională det, in ponderea majoritară de 63.7%. Evolut, ia creditelor I/16 I/17 I/18
noi acordate în moneda nat, ională de către băncile licent, iate, Total În MDL În valută recalculat în MDL În valută (USD)
pe parcursul trimestrului I 2018, a fost influent, ată de cres, terea
dinamicii anuale pe sectorul persoanelor fizice cu 22.5%.
Sursa: BNM
Piat, a depozitelor la termen acceptate de către băncile licentiate14

,
Graficul 4.18: Dinamica soldului depozitelor
La sfârs, itul trimestrului I 2018, dinamica anuală a soldurilor (%, cres, tere anuală)
depozitelor la termen atrase de către băncile licent, iate a
30
înregistrat valori pozitive de 1.2%, fapt influent, at de tendint, a
ascendentă a componentei în moneda nat, ională (Graficul 4.18). 20
10
Trendul anual ascendent al depozitelor în lei, la sfârs, itul
trimestrului I 2018, a fost determinat de evolut, ia depozitelor 0
atrase de la persoanele juridice. Totodată ritmul anual negativ al
-10
depozitelor în valută recalculate în moneda nat, ională, a fost
influent, at de evolut, ia ambelor componente, dar mai accentuat de -20
evolut, ia soldului depozitelor de la persoanele juridice ca efect al I/16 I/17 I/18
aprecierii monedei nat, ionale fat, ă de principalele valute de MDL În valută recalculat în MDL
referint, ă. Total În valută (USD)
Sursa: BNM
14 Analiza datelor a fost efectuată în baza rapoartelor ORD 01.06 ”Ratele

dobânzilor aferente soldului creditelor s, i al depozitelor” prezentate de către băncile
licent, iate până la data de 12 aprilie 2018.
Ratele dobânzilor15
Evolut, ia ratei de bază
Pe parcursul trimestrului I 2018 au avut loc două s, edint, e ale

Comitetului executiv al Băncii Nat, ionale a Moldovei cu privire la
deciziile de politică monetară. Urmare evaluării balanţei riscurilor
interne şi externe s, i a perspectivelor inflaţiei pe termen scurt şi
mediu, Comitetul executiv al Băncii Nat, ionale a Moldovei, la
s, edint, ele din 30 ianuarie 2018 s, i 1 martie 2018 a decis
ment, inerea ratei de bază aplicate la principalele operat, iuni de
politică monetară la nivelul de 6.5% anual (nivel stabilit la s, edint, a
din 05 decembrie 2017). Aceste decizii au urmărit favorizarea
unui climat monetar capabil să revigoreze activitatea de creditare
s, i economisire, alături de adaptarea în continuare a mediului
economic intern la volatilitatea s, i incertitudinea aferente situat, iei
macroeconomice externe, având ca scop ancorarea anticipat, iilor
inflat, ioniste, readucerea s, i ment, inerea ratei inflat, iei în
proximitatea t, intei de 5.0% pe termen mediu, cu o posibilă
deviere de ± 1.5 p.p.
Evolut, ia ratei dobânzii la soldul creditelor
În perioada ianuarie-martie 2018, ratele medii trimestriale ale

dobânzilor aferente soldului creditelor acordate de către băncile
licent, iate s, i-au continuat trendul de diminuare, iar media acestora
a constituit 9.35% anual pentru creditele în moneda nat, ională (-
0.38 p.p. fat, ă de trimestrul IV 2017 s, i -1.97 p.p. fat, ă de trimestrul
I 2017). Această reducere, în mare parte, a apărut ca urmare
a restrângerii ratei dobânzii la creditele acordate persoanelor
fizice. Evolut, iile ment, ionate reflectă efectul de relaxare a politicii
monetare promovate de către Banca Nat, ională a Moldovei în
ultimele nouă trimestre s, i existent, a excesului de lichiditate în
Graficul 4.19: Ratele medii ale dobânzilor sistemul bancar.
aferente soldurilor creditelor s, i depozitelor
(%)
Pe parcursul trimestrului I 2018, costul aferent soldului creditelor
16
în valută a avut evolut, ii similare celor în moneda nat, ională, însă
14
înregistrând diminuări semnificativ mai mici, coborând până la rata
12 11.32
medie ponderată de 5.05% anual. Scăderea a fost part, ial cauzată
10
9.73 9.35
s, i de excesul de valută înregistrat pe piat, a valutară în perioada de
7.59
raportare.
8
5.81
6 5.58 5.33
4 5.15 5.05
Evolut, ia ratei dobânzii la soldul depozitelor
2.13
2
0
1.43 1.22 Urmând tendint, a descendentă a ratei de bază aplicate la
I/16 II/16 III/16 IV/16 I/17 II/17 III/17 IV/17 I/18 principalele operat, iuni de politică monetară a Băncii Nat, ionale a
Credite în moneda naţională Credite în valută Moldovei, ratele medii trimestriale ale dobânzilor aferente soldului
depozitelor acceptate de către băncile licent, iate s, i-au continuat
Sursa: BNM trendul descrescător.
Rata medie a dobânzii aferentă soldului depozitelor în lei, în

trimestrul I 2018, a constituit 5.33% anual, inferioară celei din
trimestrul precedent cu 0.48 p.p., iar celei din trimestrul I 2017
cu 2.26 p.p. (Graficul 4.19). Evolut, ia ratei medii trimestriale
a dobânzii aferente soldului plasamentelor în lei a fost indusă,
în principal, de mics, orarea ratelor medii de dobândă la soldul
depozitelor în lei atrase de la persoanele juridice.
15 Analiza ratelor a fost efectuată în baza rapoartelor ORD 01.06 ”Ratele dobânzilor
aferente soldului creditelor s, i al depozitelor” prezentate de către băncile licent, iate

până la data de 12 aprilie 2018 s, i nu include ratele la depozitele la vedere.
monetare 41
Rata medie trimestrială a dobânzii aferentă soldului plasamentelor

în valută a înregistrat un nou nivel minim istoric de 1.22% anual Graficul 4.20: Evolut, ia marjei bancare
în perioada de referint, ă, inferioară celei din trimestrul precedent aferente soldurilor creditelor s, i depozitelor
cu 0.21 p.p. Reducerea trimestrială a fost influent, ată de declinul (p.p.)
ratelor medii ale dobânzilor aferente soldului plasamentelor atrase
5
atât de la persoanele fizice cât s, i de la persoanelor juridice. 3.92 4.02
4 3.73
3.72 3.83
Evolut, ia marjei bancare 3 3.45
2
Marja bancară trimestrială (calculată drept diferent, a dintre ratele 1
medii ale dobânzilor aferente soldului creditelor s, i ratele medii ale 0
dobânzilor aferente soldului depozitelor) aferentă soldului I/16 I/17 I/18
-1
operat, iunilor în lei moldovenes, ti, în trimestrul I 2018, a fost
-2
superioară celei din trimestrul precedent cu 0.10 p.p. s, i a
constituit 4.02%. Marja bancară trimestrială aferentă soldului în Marja bancară la operațiunile în moneda naţională
valută a reflectat tendint, e similare s, i a constituit 3.83%, Marja bancară la operațiunile în valută
înregistrând o cres, tere de 0.11 p.p. (Graficul 4.20).

Sursa: BNM
Evolut, ia ratelor la creditele s, i depozitele noi

acordate/atrase de către băncile licent, iate Graficul 4.21: Ratele medii ale dobânzilor
aferente creditelor s, i depozitelor noi (%)
Ca rezultat al politicii monetare promovate de către Banca
Nat, ională a Moldovei s, i surplusului de lichiditate înregistrat în 16
sistemul bancar, ratele medii ponderate ale dobânzilor la creditele 14
11.38
noi s, i la depozitele la termen noi au continuat să scadă pe 12
9.80 9.52
parcursul trimestrului I 2018 (Graficul 4.21). Comparativ cu 10
8
trimestrul precedent, rata medie ponderată a creditelor acordate 6.54
6 5.49
în moneda nat, ională de către băncile licent, iate a coborât la 5.33
4.82
4 4.81 4.76
nivelul de 9.52% anual (-0.28 p.p.), iar rata medie ponderată a 1.96
2 1.33
depozitelor atrase în moneda nat, ională s-a redus cu 0.73 p.p., 1.13
0
până la nivelul de 4.76% anual. Aceste evolut, ii au fost I/16 II/16 III/16 IV/16 I/17 II/17 III/17 IV/17 I/18
determinate de reducerile ratelor dobânzilor la credite pe diferite Credite în moneda naţională Credite în valută
sectoare de activitate ale persoanelor juridice s, i ale persoanelor
fizice, precum s, i de diminuarea ratelor dobânzilor la depozitele
Sursa: BNM
atrase atât de la persoanele fizice, cât s, i de la persoanele juridice.
Pe segmentul valutar, ratele medii ponderate la depozite au avut Graficul 4.22: Fluctuat, iile cursului oficial al
acelas, i trend de diminuare, totodată, la credite ratele medii leului moldovenesc în raport cu dolarul SUA
şi euro
ponderate nu au suferit schimbări esent, iale.
24
Evolut, ia cursului de schimb nominal s, i real efectiv
22
Pe parcursul trimestrului I 2018, cursul oficial nominal al monedei
nat, ionale s-a apreciat cu 3.7% în raport cu dolarul SUA, în timp ce
20
în raport cu euro a consemnat o apreciere în proport, ii mai mici –
de 0.6% comparativ cu trimestrul anterior (Graficul 4.22).
18
În valori medii, în trimestrul de referint, ă, leul moldovenesc s-a

apreciat cu 3.6% în raport cu dolarul SUA, în timp ce fat, ă de euro 16
2016 2017 2018
s-a depreciat cu 0.5% comparativ cu ultimul trimestru al anului
Cursul oficial al monedei naţionale faţă de dolarul SUA
precedent. Cursul oficial al monedei naţionale faţă de euro
În trimestrul I 2018, evolut, ia cursului de schimb al monedei Sursa: BNM
nat, ionale în raport cu dolarul SUA s-a înscris în tendint, ele urmate
de majoritatea valutelor partenerilor comerciali principali. La
finele trimestrului, comparativ cu sfârs, itul anului 2017, fat, ă de
dolarul SUA s-au apreciat: hrivna ucraineană – cu 5.5%, euro – cu
3.1%, leul românesc – cu 3.0%, lira sterlină – cu 4.5%, coroana
cehă – cu 3.9%, yuanul renminbi chinezesc – cu 3.8% etc.
(Graficul 4.23).
În termeni reali, în trimestrul I 2018, leul moldovenesc s-a

depreciat cu 0.9% (Graficul 4.24), această dinamică fiind
condit, ionată, preponderent, de evolut, ia diferent, ialului de inflat, ie

Graficul 4.23: Evoluţia monedelor unor dintre Republica Moldova s, i t, ările principalilor parteneri comerciali.
parteneri comerciali principali în raport cu Contribut, ii semnificative la deprecierea REER au avut Ucraina – cu
dolarul SUA, (31.03.2018/31.12.2017, %) 0.4 p.p. s, i România – cu 0.3 p.p. (Graficul 4.25).
UAH 5.5% Similar perioadelor precedente, în primul trimestru al anului 2018

GBP 4.5%
CZK 3.9%
pe piat, a valutară a persistat un surplus de valută, continuând
CNY 3.8% să expună leul presiunilor de apreciere s, i creând premise pentru
MDL 3.7%
BGN 3.1%
intervent, ia BNM pe piat, ă.
EUR 3.1%
RON 3.0%
HUF 2.5%
În acest context, oferta netă de valută de la persoanele fizice
PLN 2.4% a depăs, it cu 10.9% în volum cererea netă de valută din partea
CHF 2.4%
BYN 1.2%
agent, ilor economici, comparativ cu gradul de acoperire de 124.1%
RUB 0.1% în trimestrul precedent s, i 100.1% în trimestrul I 2017. În aceste
TRY -4.8%
condit, ii, BNM a procurat 97.7 milioane dolari SUA de la băncile
-6.0% -4.0% -2.0% 0.0% 2.0% 4.0% 6.0%
locale.
Sursa: BNM
În trimestrul I 2018, sub influent, a factorilor de natură sezonieră,
transferurile din străinătate în favoarea persoanelor fizice s-au
Graficul 4.24: Dinamica cursului de schimb
nominal efectiv (NEER) s, i real efectiv (REER)
redus fat, ă de trimestrul precedent cu 15.2%16 . Totus, i, s-a ment, inut
al MDL calculat în baza ponderii principalilor ritmul anual robust de cres, tere, persoanele fizice încasând cu
parteneri comerciali (Dec.2000-100%) 22.1%17 mai multă valută din transferuri, comparativ cu aceeas, i
perioadă a anului precedent.
150%
În acelas, i timp, oferta netă de valută de la persoanele fizice, s-a
140% majorat atât în raport cu trimestrul IV 2017 (+4.0%), cât s, i fat, ă
de perioada similară a anului precedent (+14.4%), cifrându-se la
130%
451.6 milioane dolari SUA. În raport cu trimestrul IV 2017, în cea
120%
mai mare proport, ie, a sporit oferta netă de dolari SUA – cu 14.2%,
urmată de euro – cu 2.1%, în timp ce oferta netă de ruble ruses, ti
110% s-a diminuat cu 24.5%. În consecint, ă, ponderea dolarului SUA a
crescut în structura ofertei nete de valută de la persoanele fizice
100%
2016 2017 2018
(Graficul 4.26).
NEER REER
Totodată, în trimestrul de referint, ă în comparat, ie cu perioadele
Sursa: BNM precedente, excedentul de valută s-a restrâns, datorită unei cereri
mai mari de valută din partea agent, ilor economici (407.2 milioane
Graficul 4.25: Contribut, ia principalilor dolari SUA), cu 16.3% fat, ă de trimestrul IV 2017 s, i cu 3.2% fat, ă de
parteneri comerciali ai RM la modificarea trimestrul I 2017. De regulă, în perioadele reci ale anului se
cursului real efectiv în trimestrul I 2018 intensifică cererea de valută din partea importatorilor de resurse
energetice, în trimestrul de referint, ă aceasta s-a majorat cu 4.3%
Ucraina
fat, ă de trimestrul anterior. Pe lângă aceste vânzări, o cerere mai
România
Italia
consistentă de valută a fost consemnată din partea importatorilor
Belarus
China
de produse farmaceutice, a unor companii din domeniul
Germania
Cehia
telecomunicat, iilor etc.
Franţa
Ungaria
Marea Britanie
Elvetia Privit în dinamică lunară, pe întreaga durată a lunii ianuarie,
Olanda
Bulgaria
Polonia
cursul de schimb al monedei nat, ionale s-a înscris pe un trend
Austria
Federația Rusă
de apreciere rapidă, sust, inută de excesul de valută acumulat de
Turcia
depreciere (-)/ apreciere
bănci în ultimele zile ale anului 2017 s, i datorită ment, inerii unei
-0.4 -0.3 -0.2 -0.1 0.0 0.1 0.2 0.3
Contribuție, curs bilateral leu/valută
Contribuție, diferențialul de inflație
oferte nete de valută consistente din partea persoanelor fizice. La
Contribuție, curs real
finele lunii ianuarie, leul moldovenesc s-a apreciat fat, ă de dolarul
SUA cu 2.2% în comparat, ie cu nivelul înregistrat la sfârs, itul lunii
Sursa: BNM
anterioare.
Această tendint, ă a continuat până în prima săptămână a lunii

februarie, după care a urmat o depreciere cauzată de necesităt, ile
mai mari de valută din partea importatorilor de resurse energetice,
16 Potrivit datelor disponibile pentru primele două luni ale anului 2018, la data
elaborării raportului
17 Modificări calculate prin excluderea diferentelor generate de cursul valutar
,
monetare 43
de produse farmaceutice s, i din partea unor companii din sectorul

telecomunicat, iilor. Totus, i, în a doua jumătate a lunii februarie, Graficul 4.26: Structura valutară a ofertei
pe fondul sincronizării cererii cu oferta de valută, dinamica leului nete de valută (valutele sunt recalculate în
s-a stabilizat în raport cu dolarul SUA, cursul USD/MDL rămânând USD la cursul mediu constant)
practic neschimbat potrivit valorilor de la finele lunii.
100%
La începutul lunii martie, cererea netă modestă de valută din 80%

partea agent, ilor economici a plasat din nou cursul leului
60%
moldovenesc pe o traiectorie de apreciere fat, ă de dolarul SUA,
care s-a ment, inut până la finele trimestrului, cu mici except, ii. 40%
Astfel, în condit, iile în care, în luna martie, oferta netă de valută
din partea persoanelor fizice a acoperit în proport, ii excesive, de 20%
117.5% (Graficul 4.27), cererea netă de valută din partea 0%

persoanelor juridice, moneda nat, ională s-a apreciat cu 1.4% fat, ă I/16 II/16 III/16 IV/16 I/17 II/17 III/17 IV/17 I/18
de dolarul SUA, potrivit valorilor de la sfârs, itul lunii. USD EUR RUB Alte valute
Dinamica de depreciere a leului în raport cu moneda unică Sursa: BNM

europeană în trimestrul I 2018, în valori medii, s-a datorat
evolut, iei acestei valute pe piet, ele externe. Euro s, i-a întărit pozit, ia Graficul 4.27: Gradul de acoperire a
în raport cu dolarul SUA (+4.2%), revenind la un nivel consemnat vânzărilor nete prin oferta netă s, i dinamica
ultima dată în anul 2015. Pe de o parte, această evolut, ie a avut cursului oficial
loc datorită consolidării încrederii participant, ilor piet, ei în
performant, ele economice ale zonei euro, iar pe de altă parte, 200%
MDL/USD
22
aprecierea euro s-a produs s, i pe fondul disputelor între SUA s, i 180%

20
principalii partenerii comerciali, precum s, i al scepticismului piet, ei 160%
140%
în raport cu sustenabilitatea reformelor fiscale, de natură 18
120%
expansionistă, aprobate de Senatul SUA la finele anului precedent. 100% 16
80%
La sfârs, itul trimestrului I 2018, soldul activelor oficiale de rezervă a 60%

14
constituit 2875.2 milioane dolari SUA (Graficul 4.2818 ), în cres, tere 40%
12
20%
cu 71.9 milioane dolari SUA (+2.6%), în principal, ca urmare a
0% 10
intervent, iilor BNM de procurare de valută pe piat, a locală. 1/16 7/16 1/17 7/17 1/18
Acoperire cerere prin oferta Cursul mediu MDL/USD
Totodată, în trimestrul I 2018, Asociat, ia Internat, ională de

Dezvoltare a debursat credite în sumă totală de 2.3 milioane Sursa: BNM
dolari SUA (0.9 milioane dolari SUA pentru suport bugetar), iar
IFAD a continuat finant, area cu 1.7 milioane dolari SUA, prin Graficul 4.28: Evolut, ia activelor oficiale
credite s, i granturi, a Programului rural de rezilient, ă de rezervă exprimate în luni de import de
economico-climatică incluzivă IFAD VI. mărfuri s, i servici (MBP6)
milioane USD luni de
3500 7
import
Potrivit situat, iei de la finele trimestrului I 2018, activele oficiale de
3000 6
rezervă au continuat să asigure un nivel suficient de acoperire a
importurilor de mărfuri s, i servicii (5.2 luni de import19 ). 2500 5
2000 4
1500 3
1000 2
500 1
0 0
2016 2017 2018
Active oficiale de rezervă (AOR)
Active oficiale de rezervă în luni de import
Sursa: BNM
18 Pebaza datelor efective s, i din prognoză actualizate.

19 Calculat pe baza ultimei prognoze disponibile (din martie 2018) asupra
importului de bunuri s, i servicii pentru anul 2018.
Capitolul 5
Implementarea
prevederilor
Memorandumului
privind politicile economice
s, i financiare
5.1 Indicele pret, urilor de consum

Graficul 5.1: Limitele de tolerant, ă privind
inflat, ia aferente mecanismului de consultare
cu privire la inflat, ie (%)
În trimestrul I 2018, rata anuală a IPC s-a aflat în cadrul delimitat
10 9 al benzilor de tolerant, ă (Graficul 5.1) stabilite de clauza cu privire
8.2 la inflat, ie din programul cu FMI. Astfel, valoarea inflat, iei din
7.7
8 7.6
7.3
7 luna martie este cu 0.3 p.p. inferioară punctului de centru s, i
6.2 7.3
7 5.8 5.5 5.5 în limitele benzii înguste stipulate în mecanismul de consultare
6 6.2
5.1 5.7 privind inflat, ia.
4.7
4 5 5
4.2
4.2 Angajamentele în domeniul politicii monetare includ un set de
3.7 3.8 3.5 3.5
2.4 3 t, inte trimestriale privind inflat, ia (conform datelor cu privire la
2
2.2
1.8 1.5 1.5 indicele pret, urilor de consum (IPC) publicate de Biroul Nat, ional de
0 Statistică al Republicii Moldova), prevăzute în limitele benzilor de
12/16 3/17 6/17 9/17 12/17 3/18 6/18 9/18 12/18
tolerant, ă. Banda îngustă este stabilită în intervalul de ± 1.0 p.p.
Banda largă Banda îngustă
Efectiv/Punctul de centru Efectiv
de la punctul central, iar banda largă – în intervalul de ± 2.0 p.p.
Sursa: BNM, FMI
de la punctul central. În cazul devierilor de la benzile de tolerant, ă,
se vor impune consultări cu expert, ii FMI sau cu membrii Consiliului
Executiv al FMI, care se vor axa pe: (i) evaluarea politicii monetare
Tabelul 5.1: Limitele de tolerant, ă ale ratei
promovate s, i respectarea condit, iilor programului sust, inut de FMI;
anuale a inflat, iei (%)
(ii) cauzele devierilor de la parametrii programat, i, t, inând cont de
Banda Banda Efectiv / Banda Banda
factorii compensatori s, i de act, iunile de remediere propuse.
largă îngustă Punctul îngustă largă
de (prag) (prag)
În cazurile în care rata anuală a inflat, iei va depăs, i limitele benzii
centru
înguste stabilite pentru sfârs, itul fiecărui trimestru, BNM va init, ia
2016
consultări cu expert, ii FMI referitor la cauzele devierii s, i la sugestiile
31 dec. - - 2.4 - -
privind act, iunile de politici necesare. În cazurile în care rata
2017
31 mart. 6.2 5.2 5.1 3.2 2.2
anuală a inflat, iei va depăs, i limitele benzii largi stabilite pentru
30 iun. 7.7 6.7 7.3 4.7 3.7
sfârs, itul fiecărui trimestru, autorităt, ile se vor consulta cu membrii
30 sept. 8.2 7.2 7.6 5.2 4.2
Consiliului Executiv al FMI referitor la cauzele devierii s, i la sugestiile
31 dec. 9.0 8.0 7.3 6.0 5.0 privind act, iunile de politici necesare, înainte de a solicita finant, ări
2018 suplimentare.
31 mart. 7.0 6.0 4.7 4.0 3.0
30 iun. 5.8 4.8 3.8 2.8 1.8 În prima parte a anului 2017, rata anuală a inflat, iei a consemnat o
30 sept. 5.5 4.5 3.5 2.5 1.5 traiectorie ascendentă, după care a înregistrat o evolut, ie relativ
31 dec. 5.5 4.5 3.5 2.5 1.5 stabilă în a doua jumătate a anului. Ulterior, în trimestrul I 2018,
Sursa: BNM, FMI
rata anuală a IPC a conturat o tendint, ă descendentă. Ca rezultat,
în anul 2017 s, i la începutul anului curent, aceasta s-a aflat în
cadrul delimitat al benzilor de tolerant, ă largi stabilite de clauza cu
privire la inflat, ie din programul agreat cu FMI (Tabelul 5.1).
Capitolul 5. Implementarea prevederilor Memorandumului
privind politicile economice s, i financiare 45
Tabelul 5.2: Stocul rezervelor internat, ionale

5.2 Rezerve internat, ionale nete ale nete ale BNM (milioane dolari SUA)
Pragul rezervelor Stocul efectiv al
BNM internat, ionale nete rezervelor
ale BNM, stabilit în internat, ionale
programul agreat nete ale BNM
Unul din criteriile de performant, ă cantitativă, în baza căruia este cu FMI (la curs de program)
evaluat programul sust, inut financiar de FMI, este pragul rezervelor 2016
internat, ionale nete ale BNM (Tabelul 5.2). dec. 1833.0 1894.2
2017
La 31 martie 2018, stocul rezervelor internat, ionale nete ale BNM mart. 1818.0 1953.0
iun. 1843.0 2053.5
(la curs de program) a fost de 2517.8 milioane dolari SUA, depăs, ind
sept. 1962.0 2292.6
t, inta indicativă de 2368 milioane dolari SUA prevăzută pentru
dec. 2131.0 2463.3
martie 2018 în programul convenit cu FMI.
2018
mart. 2368.0 2517.8
Sursa: BNM, FMI
46
Listă de figuri
1.1 IPC cu intervalul de incertitudine (%, f.a.p.) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5
1.2 Decompozit, ia IPC (%, p.p., f.a.p.) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5
1.3 Inflat, ia de bază (%, f.a.p.) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5
1.4 Pret, urile produselor alimentare (%, f.a.p.) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6
1.5 Pret, urile reglementate (%, f.a.p.) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6
1.6 Pret, urile la combustibili (%, f.a.p.) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6
1.7 Deviat, ia PIB (%) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7
1.8 Indicele condit, iilor monetare reale si decompozit, ia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7
1.9 Evolut, ia indicelui compus PMI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7
1.10Evolut, ia USDX* în contextul politicii monetare a SRF . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8
1.11Evolut, ia USD/EUR (media lunară) s, i a ratelor dobânzilor în zona euro . . . . . . . . . . . . . . 8
1.12Evolut, ia RUB/USD sub influent, a evolut, iei pret, ului la Urals . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8
1.13Piat, a mondială de petrol . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9
1.14Ritmul anual de cres, tere a indicelui FAO privind pret, urilor mondiale la produsele alimentare
(%) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9
1.15Scenariul de evolut, ie a cursului de schimb USD/EUR . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12
1.16Scenariul de evolut, ie a pret, ului internat, ional al petrolului Urals (dolari SUA/baril) . . . . . . 12
1.17Scenariul de evolut, ie a ritmului anual de cres, tere a pret, urilor internat, ionale la produsele
alimentare (%) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13
1.18IPC (%, f.a.p., p.p.) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13
1.19Decompozit, ia diferent, ei dintre prognoze (p.p.) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13
1.20Inflat, ia de bază (% f.a.p., p.p.) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14
1.21Pret, urile produselor alimentare (% fap, p.p. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14
1.22Pret, urile reglementate (%, f.a.p., p.p.) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14
1.23Pret, urile la combustibili (%, f.a.p.) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15
2.1 Rata anuală a IPC s, i a inflat, iei de bază (%) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17
2.2 Rata anuală a pret, urilor la produsele alimentare, reglementate s, i la combustibili (%) . . . 18
LISTĂ DE FIGURI 47
2.3 Evolut, ia inflat, iei anuale (%) s, i contribut, ia subcomponentelor (p.p.) . . . . . . . . . . . . . . . 18
2.4 Contribut, ia subcomponentelor (p.p.) la dinamica anuală a inflat, iei de bază (%) . . . . . . . 18
2.5 Contribut, ia componentelor (p.p.) la dinamica anuală a pret, urilor la produsele alimentare (%) 19
2.6 Contribut, ia componentelor (p.p.) la dinamica anuală a pret, urilor reglementate (%) . . . . 19
2.7 Contribut, ia componentelor (p.p.) la dinamica anuală a pret, urilor la combustibili (%) . . . . 19
2.8 Evolut, ia s, i prognoza pe termen scurt a IPC (%) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20
2.9 Rata anuală a IPPI (%) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21
2.10Rata anuală a IPPI (%) s, i contribut, ia componentelor acesteia clasificată după principalele
ramuri (p.p.) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21
3.1 Contribut, ia componentelor cererii la cres, terea PIB (p.p.) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22
3.2 Contribut, ia componentelor (p.p.) la cres, terea consumului final al gospodăriilor populat, iei
(%) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22
3.3 Evolut, ia venitului disponibil al populat, iei (%, fat, ă de perioada similară a anului precedent)
s, i contribut, iile subcomponentelor (p.p.) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23
3.4 Dinamica veniturilor s, i a cheltuielilor publice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23
3.5 Evolut, ia transferurilor bugetare (milioane lei) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23
3.6 Raportul cererii s, i ofertei pe piat, a primară a valorilor mobiliare de stat . . . . . . . . . . . . . 24
3.7 Curba randamentelor VMS (%) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24
3.8 Structura VMS alocate pe piat, a primară (%) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24
3.9 Dinamica anuală a investit, iilor (%) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25
3.10Contribut, ia componentelor la cres, terea investit, iilor în imobilizări corporale în tr. IV 2017
(p.p.) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25
3.11Structura investit, iilor pe tipuri de imobilizări corporale, tr. IV 2017 (%) . . . . . . . . . . . . . 25
3.12Dinamica anuală a investit, iilor pe surse de finant, are (%, f.a.p.) . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27
3.13Evolut, ia ratei anuale a exporturilor (%) s, i contribut, ia pe categorii de t, ări (p.p.) . . . . . . . . 27
3.14Evolut, ia ratei anuale a exporturilor (%) s, i contribut, ia componentelor pe grupe de mărfuri

(p.p.) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27
3.15Evolut, ia ratei anuale a exporturilor (%) s, i contribut, ia după origine (p.p.) . . . . . . . . . . . . 27
3.16Evolut, ia ritmului anual al importurilor (%) s, i contribut, ia pe categorii de t, ări (p.p.) . . . . . . 27
3.17Evolut, ia ritmului anual al importurilor (%) s, i contribut, ia componentelor pe grupe de mărfuri

(p.p.) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27
3.18Contribut, ia sectoarelor economiei la cres, terea PIB (p.p.) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28
3.19Evolut, ia în termeni reali a industriei (%, fat, ă de luna similară a anului precedent) . . . . . . 28
3.20Evolut, ia transportului de mărfuri (%, fat, ă de luna similară a anului precedent) . . . . . . . . 28
3.21Evolut, ia comert, ului intern, pret, uri comparabile (%, fat, ă de luna similară a anului precedent) 29
3.22Evolut, ia comert, ului cu ridicata (deflatat cu rata anuală a IPC) (%, fat, ă de luna similară a
anului precedent) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29
3.23Product, ia globală agricolă (%, fat, ă de anul precedent) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29
3.24Rata anuală de cres, tere a populat, iei ocupate (%) s, i formarea acesteia după sectoarele
economiei nat, ionale (p.p.) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30
3.25Evolut, ia ratei s, omajului s, i a ratei de ocupare a populat, iei (%) . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30
3.26Fondul de salarizare în economie în termeni nominali s, i reali (%, fat, ă de perioada

corespunzătoare a anului precedent), precum s, i contribut, iile reale ale sectoarelor
economiei asupra acestora (p.p.) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31
3.27Numărul mediu de salariat, i (%, fat, ă de perioada corespunzătoare a anului precedent),

precum s, i contribut, iile reale ale sectoarelor economiei asupra acestora (p.p.) . . . . . . . . 31
3.28Salariul mediu real s, i productivitatea muncii în industrie (%, fat, ă de perioada

corespunzătoare a anului precedent) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31
3.29Ponderea contului curent în PIB (%) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32
3.30Ponderea contului financiar în PIB (%) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32
3.31Ponderea datoriei externe în PIB (%) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32
4.1 Ratele medii lunare de referint, ă pe piat, a interbancară s, i rata de bază a BNM (%) . . . . . . 33
4.2 Evolut, ia lunară a coridorului ratelor dobânzilor (%) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33
4.3 Evolut, ia soldului zilnic al operat, iunilor pe piat, a monetară (milioane lei) . . . . . . . . . . . . . 34
4.4 Evolut, ia cursului oficial de schimb s, i volumul tranzact, iilor zilnice ale BNM, trimestrul I 2018 35
4.5 Modificarea agregatelor monetare (%, cres, tere anuală) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35
4.6 Dinamica agregatului monetar M3 (%, contribut, ia componentelor în cres, tere anuală) . . . 36
4.7 Dinamica soldului total al depozitelor (%, contribut, ia componentelor în cres, tere anuală) . 36
4.8 Dinamica soldului depozitelor în MDL (%, contribut, ia componentelor în cres, tere anuală) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37
4.9 Dinamica soldului depozitelor în valută (%, contribut, ia componentelor în cres, tere anuală) . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37
4.10 Dinamica soldului depozitelor la termen în MDL (%, contribut, ia componentelor în cres, tere anuală) . . . . . . . . . . . . . . 37
4.11 Dinamica soldului depozitelor la termen în valută (%, contribut, ia componentelor în cres, tere anuală) . . . . . . . . . . . . . 37
4.12 Dinamica soldului depozitelor la vedere în MDL (%, contribut, ia componentelor în cres, tere anuală) . . . . . . . . . . . . . . 37
4.13 Dinamica soldului depozitelor la vedere în valută (%, contribut, ia componentelor în cres, tere anuală) . . . . . . . . . . . . . 37
4.14Lichiditate excesivă (%, contribuţia componentelor în cres, tere anuală) . . . . . . . . . . . . 38
4.15Evolut, ia soldului creditelor (%, cres, tere anuală) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38

4.16Structura soldului creditelor (%, în total) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38
4.17Evolut, ia creditelor noi acordate (%, cres, tere anuală) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39
4.18Dinamica soldului depozitelor (%, cres, tere anuală) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39
4.19Ratele medii ale dobânzilor aferente soldurilor creditelor s, i depozitelor (%) . . . . . . . . . . 40
4.20Evolut, ia marjei bancare aferente soldurilor creditelor s, i depozitelor (p.p.) . . . . . . . . . . . 41
4.21Ratele medii ale dobânzilor aferente creditelor s, i depozitelor noi (%) . . . . . . . . . . . . . . 41
4.22Fluctuat, iile cursului oficial al leului moldovenesc în raport cu dolarul SUA şi euro . . . . . . 41
4.23Evoluţia monedelor unor parteneri comerciali principali în raport cu dolarul SUA,

(31.03.2018/31.12.2017, %) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42
4.24Dinamica cursului de schimb nominal efectiv (NEER) s, i real efectiv (REER) al MDL calculat
în baza ponderii principalilor parteneri comerciali (Dec.2000-100%) . . . . . . . . . . . . . . . 42
4.25Contribut, ia principalilor parteneri comerciali ai RM la modificarea cursului real efectiv în

trimestrul I 2018 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42
4.26Structura valutară a ofertei nete de valută (valutele sunt recalculate în USD la cursul mediu
constant) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43
4.27Gradul de acoperire a vânzărilor nete prin oferta netă s, i dinamica cursului oficial . . . . . . 43
4.28Evolut, ia activelor oficiale de rezervă exprimate în luni de import de mărfuri s, i servici (MBP6) 43
5.1 Limitele de tolerant, ă privind inflat, ia aferente mecanismului de consultare cu privire la

inflat, ie (%) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44
50
Listă de tabele
1.1 Evolut, ia as, teptată a variabilelor externe (media anuală) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12
2.1 Evolut, ia s, i prognoza IPC s, i a componentelor sale (%) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20
5.1 Limitele de tolerant, ă ale ratei anuale a inflat, iei (%) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44
5.2 Stocul rezervelor internat, ionale nete ale BNM (milioane dolari SUA) . . . . . . . . . . . . . . . 45

RI Main 2 PDF

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

RI Main 2 PDF

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

Raport asupra inflației

Nr. 2, mai 2018

Banca Nat, ională a Moldovei

© Banca Nat, ională a Moldovei, 2018

1.1 Mediul intern . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5

1.2 Mediul extern . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7

1.3 Compararea prognozelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13

1.4 Riscuri s, i incertitudini . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14

2 Evolut, ia inflat, iei 17

2.1 Indicele pret, urilor de consum . . . . . . . . . . . . . . . . 17

2.2 Compararea prognozei din Raportul asupra inflat, iei nr.

2.3 Pret, urile product, iei industriale . . . . . . . . . . . . . . . 21

3 Evolut, ii ale activităt, ii

3.3 Piat, a muncii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30

3.4 Sectorul extern . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32

4.1 Instrumentele politicii monetare . . . . . . . . . . . . . . 33

4.2 Dinamica indicatorilor monetari . . . . . . . . . . . . . . 35

5 Implementarea prevederilor Memorandumului

5.1 Indicele pret, urilor de consum . . . . . . . . . . . . . . . . 44

5.2 Rezerve internat, ionale nete ale BNM . . . . . . . . . . . 45

CBN Certificate ale Băncii Nat, ionale a Moldovei

CSI Comunitatea Statelor Independente

IPPI Indicele pret, urilor product, iei industriale

OPEC Organizat, ia T, ărilor Exportatoare de Petrol

RUB Rubla rusească

USD Dolarul SUA

Graficul 1.1: IPC cu intervalul de

Capitolul 1 incertitudine (%, f.a.p.)

1.1 Mediul intern

Rata anuală a inflat, iei va tranzita în descres, tere intervalul

Pe de altă parte, pret, urile la combustibili vor compensa us, or

ale agent, ilor economici vor constitui factorii-cheie ai pozit, ionării

De la nivelul actual situat în cadrul intervalul de variat, ie, inflat, ia

Inflat, ia de bază va fi în diminuare continuă în anul curent,

Accelerarea, în termeni anuali, a pret, urilor respective va fi cauzată

Ritmul de cres, tere a pret, urilor produselor alimentare se

Ritmul anual de cres, tere a pret, urilor reglementate va

Scenariul de bază presupune că ritmul anual de cres, tere

Cererea agregată va rămâne dezinflat, ionistă în următorii

agregate, preponderent pe întreg orizontul de prognoză.

1.2 Mediul extern

Începutul anului 2018 a marcat economia mondială prin

miliardarilor rus, i, au lovit rubla rusească s, i piat, a de valori din

cres, terii cotat, iilor materiilor prime s, i a intensificării riscurilor,

semnificativă din martie 2018, însă pentru confirmarea trendului

monedei unice europene. După mai multe luni de dialog,

obiectivelor BCE (Graficul 1.11).

accentuată a excedentului de cont curent. Îmbunătăt, irea balant, ei

3. Deprecierea valutelor, în cazul de față, deprecierea dolarului SUA și a yuanului chinezesc.

1.3 Compararea prognozelor

Prognoza actuală a inflat, iei rămâne destul de aproape de

anul 2018 s, i majorată cu 0.2 p.p. pentru anul 2019.

Inflat, ia de bază a fost revizuită în sens descendent pe

ca rezultat al unui curs de schimb MDL/USD mai apreciat. Aceste

Prognoza ritmului de cres, tere a pret, urilor produselor

trimestrul I 2018 fiind mai mare decât cea anticipată a determinat

Previziunea ritmului de cres, tere a pret, urilor reglementate

în care ipotezele anterioare nu au înregistrat abateri, diferent, ele

În acest context, prognoza pret, urilor reglementate a fost diminuată

Prognoza ritmului de cres, tere a pret, urilor la combustibili a fost

Graficul 1.21: Pret, urile produselor

• Escaladarea riscurilor geopolitice. Escaladarea recentă

comercial ar putea fi perturbarea comert, ului internat, ional s, i