Agentia Functionari Publici

STUDENTĂ: Cojocariu Oana-Mihaela
SERIA 3, GRUPA 4
- 2009 -
0
CUPRINS
I. Organizarea şi funcţionarea Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Iaşi............3
1.1 Scurt istoric

1.2 Obiect/ domeniu de activitate al Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Iaşi...3
1.3 Organizarea internă a Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Iaşi...................4
1.4 Funcţionalitate (relaţii interne cu accent pe latura financiară)............................7
1.5 Structura de personal............................................................................................8
1.6 Relaţii cu exteriorul ………………………………………………………........10
1.7 Structura şi evoluţia principalelor venituri/ cheltuieli bugetare la CJAS Iaşi în
perioada 2004-2006 - tabel comentat cu identificarea factorilor de influenţă ..................16
II. Fundamentarea indicatorilor financiari la CJAS…………………………20
2.1 Cadrul juridic utilizat în fundamentarea veniturilor proprii/ cheltuielilor

bugetare ………………………………………………………………………………….20
2.2 Calcule de fundamentare privind veniturile proprii/ cheltuielilor bugetare.......21
2.3 Fluxuri informaţionale generate de fundamentarea veniturilor proprii/
cheltuielilor bugetare.....................................................................................................33
III. Finanţarea cheltuielilor bugetare …………………………………………..55
3.1 Surse de finanţare a instituţiilor publice ………………………………………55

3.2 Modalităţi tehnice utilizate în finanţarea cheltuielilor bugetare.........................56
3.3 Fluxuri informaţionale generate de finanţarea cheltuielilor bugetare ................66
Bibliografie
Anexe
1
I. Organizarea şi funcţionarea Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate
Iaşi
1.1 Scurt istoric si ddd
Casa de Asigurări de Sănătate a Judeţului Iaşi s-a înfiinţat in 1999, prin legea
145/1997 abrogată prin OG 150/2002. CAS Iaşi este o instituţie publică autonomă de
interes local, cu personalitate juridică, fără scop lucrativ, care administrează şi
gestionează în mod autonom Fondul de Asigurări Sociale de Sănătate propriu, cu
respectarea normelor elaborate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, asigurând
funcţionarea sistemului de asigurări de sănătate la nivel judeţean, desfăsurând, deci
activităţi în domeniul asigurării sănătăţii.
CAS Iaşi administrează fondul de asigurări sociale de sănătate (FASS), fond
constituit din contribuţia asiguraţilor, contribuţia persoanelor fizice şi juridice care
angajează personal salariat, subvenţii de la bugetul de stat şi de la bugetele locale, alte
venituri.
CAS Iaşi reprezintă principalul sistem de finanţare a ocrotirii şi promovării
sănătăţii populaţiei în judeţul Iaşi care asigură acordarea unui pachet de servicii de bază.
Casa Judeţeană de Aigurări Iaşi colectează contribuţiile şi gestionează bugetul fondului
aprobat, cu respectarea prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă, asigurând
funcţionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate la nivel local.
1.2. Obiect/ domeniu de activitate
CAS Iaşi îşi desfăşoară activitatea, realizând încasarea contribuţiilor datorate de

angajator şi de asiguraţi cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare , conform statutului
propriu, având ca principale atribuţii:
 să colecteze contribuţiile la fond pentru persoanele fizice, altele decât cele pentru
care colectarea veniturilor se face de către ANAF;
 să administreze bugetul propriu;
2
 să înregistreze, să actualizeze datele referitoare la asiguraţi şi să le comunice
CNAS;
 să elaboreze şi să publice raportul anual şi planul de activitate pentru anul
următor;
 să utilizeze toate demersurile legale pentru a optimiza colectarea contribuţiilor şi
recuperarea creanţelor restante la contribuţii pentru fond;
 să furnizeze gratuit informaţii, consultanţă, asistenţă în problemele asigurărilor
sociale de sănătate şi ale serviciilor medicale persoanelor asigurate, angajatorilor şi
furnizorilor de servicii medicale;
 să administreze bunurile casei de asigurări, conform prevederilor legale;
 să negocieze, să contracteze şi să deconteze serviciile medicale contractate cu
furnizorii de servicii medicale în condiţiile contractului cadru;
 să monitorizeze numărul serviciilor medicale furnizate şi nivelul tarifelor
acestora;
 poate să organizeze licitaţii în vederea contractării unor servicii din pachetul de
servicii, pe baza prevederilor contractului cadru;
 să asigure, în calitate de instituţiei competentă, activităţile de aplicare a
documentelor internaţionale cu prevederi în domeniul sănătăţii încheiate de România cu
alte state;
 alte atribuţii prevăzute de acte normative în domeniul sănătăţii.
1.3 Organizarea internă a Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Iaşi
Casa de Asigurări de Sănătate a Judeţului Iaşi este o instituţie publică, cu

personalitate juridică, cu buget propriu, în subordinea CNAS.
La conducerea Casei de Asigurări de Sănătate a judeţului Iaşi se află un Consiliu
de Administraţie şi preşedintele-director general. În subordinea acestuia, aşa cum reiese
din organigramă, se află directori specializaţi pe diferite servicii şi medical şef care
conduce serviciul medical. Funcţia de medic-şef este echivalentă cu cea de director
general adjunct.
3
Serviciul medical al CJAS Iaşi urmăreşte interesele asiguraţilor cu privire la
calitatea serviciilor acordate de către furnizorii de servicii medicale, medicamente şi
dispozitive medicale aflaţi în relaţii contractuale cu casele de asigurări.
Conducerea Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Iaşi este asigurată de către
un Director General numit pe bază de concurs, prin decizie a preşedintelui C.N.A.S.,
pentru un mandat de 4 ani, în conformitate cu prevederile O.U.G. 150/2002 şi de un
Consiliu de Administraţie al cărui preşedinte este Directorul General.
Consiliul de Administraţie al Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Iaşi este
format din 9 membrii şi îşi desfăşoară activitatea conform O.U.G. 150/2002, al Statutului
C.N.A.S. şi al Statutului Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Iaşi.
Între compartimentele din cadrul Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Iaşi
există relaţii de colaborare în toate problemele care privesc activitatea acestora, de
informare asupra problemelor ce le interesează, de transmitere a unor propuneri de
îmbunătăţire a activităţii şi de sprijin în rezolvarea problemelor.
În ceea ce priveşte structura organizatorică a Casei Judeţeane de Asigurări de
Sănătate Iaşi se observă faptul că aceasta este structurată pe trei nivele ierarhice cu
responsabilităţi specifice privind fundamentarea principalilor indicatori de venituri şi
cheltuieli ale instituţiei.
La conducerea unităţii se află un Preşedinte Director General, care are calitatea de
ordonator principal de credite bugetare şi are în subordinea sa 2 directori executivi, şi
specific domeniului un Medic Şef. Aceştia au în subordine diferite servicii, direcţii,
compartimente, birouri cu răspunderi şi competenţe în domeniul destiunii financiare a
instituţiei.
4
5
1.4. Funcţionalitate (relaţiile interne cu accent pe latura financiară)
Pe partea administrativă, cel care deţine conducerea este directorul economic,

având în subordine serviciul de contabilitate, de evidenta a asiguraţilor, administrative şi
controlul creanţelor.
Serviciile de resurse umane, relaţii cu publicul şi informaţional se află în
subordinea directă a preşedintelui.
Serviciul Buget, Finanţe şi Contabilitate intră în relaţii cu celelalte servicii, mai
ales pe linie documentară, participând la organizarea sistemului informaţional al unităţii.
Compartiment ServContractare,
Evidenta Asigurati Statistica, Asistenta
primara, Stomatologie si
Serviciul Resurse dspozitive medicale,
Umane ingrijiri la domociliu,
Organizare, Verificare Raportari
Venituri din contrib.. facultative
Salarizare,
Perfectionare
Ch. materiale
Ch. de administrare SBFC si serv. Serv. Contractare,
fond medicale
Statistica, Asist.
Spitaliceasca si
urgenta
Prespitaliceasca,
Alte venituri clinica si paraclinica
Birou
Administrativ si
Dotari Compartiment
Comp. Juridic Contractare, Statistica,
Contencios Farmacii, Verificare
Raportari
Fig. 1Relaţiile SBFC - (Serviciul Buget, Finante, Contabilitate) cu celelalte

compartimente
Serviciul contabil preia de la celelalte direcţii cu care intră in relaţie necesarul de

cheltuieli şi trimite raportul cu valoarea aprobată.
Pe partea de venituri, contabilitatea preia valoarea veniturilor din contribuţiile
persoanelor nesalarizate ce plătesc contribuţie sau a celor care au agresat alte persoane.
6
1.5. Structura de personal
Personalul Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Iaşi este format în proporţie de
80% din funcţionari publici al căror statut este reglementat în principal de Legea nr.
188/1999 şi 20% din personal contractual (bugetar), al cărui statut este reglementat de
Codul muncii, Legea 54/2003.
Tabelul nr. 1 – Structura de personal a Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate

Iaşi
Nr. Funcţii de demnitate publică Număr de Număr de posturi

Crt. posturi în 2006 în 2007
1. I. Funcţionari publici – total din care: 85 92

2. A. Funcţionari publici cu funcţii de 10 10
conducere - total
3. Director executiv 2 2
4. Medic şef 1 1
5. Şef serviciu 6 6
6. Şef birou 1 1
7. B. Funcţionari publici de execuţie - 75 82
Total
8. a) Clasa I – Total – studii superioare 60 67
9. Consilier superior 19 19
10. Consilier principal 17 18
11. Consilier asistent 6 6
12. Consilier debutant
13. Expert superior
14. Expert principal 2
15. Expert asistent 2 2
16. Expert debutant
17. Auditor superior 4 4
18. Auditor principal 4 4
19. Auditor asistent 2 2
20. Inspector superior
21. Inspector principal 2
22. Inspector asistent 4 4
23. Inspector debutant
24. Consilier juridic superior 1 2
25. Consilier juridic principal 1
26. Consilier juridic asistent 2
7
27. Consilier juridic debutant
28. 1 1
b) Clasa II – Total – studii superioare
de scurtă durată
29. Referent de specialitate superior 1
30. Referent de specialitate principal 1
31. Referent de specialitate asistent
32. Referent de specialitate debutant
33. c) Clasa III – Total – studii medii 14 14
34. Referent superior 6 6
35. Referent principal 6 6
36. Referent asistent 2 2
37. Referent debutant
38. II. PERSONAL CONTRACTUAL - 14 15
TOTAL din care:
39. Director general – Secretar general 1 1
40. A. Funcţii de execuţie de specialitate - 2 2
total
41. Consilier, expert, inspector de 1 1
specialitate gr. IA
42. Consilier, expert, inspector de
specialitate gr. IA
43. Consilier, expert, inspector de
specialitate gr. IA
44. Referent de specialitate, insp. de spec., 1
revizor contabil, gr III
45. Referent de specialitate, insp. de spec.,
revizor contabil, gr IV
45. Referent, inspector, revizor contabil,
debutant
46. Tehn.-econ., referent, interpret relaţii,
subinginer gr IA
subinginer gr I
subinginer gr II
subinginer gr III
subinginer, debutant
51. Consilier juridic gr. IA
52. Consilier juridic gr. I
53. Consilier juridic gr. II
54. Consilier juridic gr. III
55. Consilier juridic gr. IV 1
8
56. Consilier juridic debutant
57. Referent tr. IA
58. Referent tr. I
59. Referent tr. II
60. Referent tr. III
61. Referent tr. IV
62. Referent debutant
63. B. Funcţii comune - total 11 12
64. Secretar-dactilograf, dactilograf tr. I
65. Secretar-dactilograf, dactilograf tr. II
66. Casier, magaziner, tr. I 3 3
67. Casier, magaziner, tr. II
68. Casier, magaziner, tr. I 1
69. Casier, magaziner, tr. II 1
70. Casier, magaziner, tr. III
71. Portar, paznic, îngrijitor, curier, tr. I 2 2
72. Portar, paznic, îngrijitor, curier, tr. II 1 1
73. Şofer tr. IA
74. Şofer tr. I 3 3
75. Şofer tr. II 1
76. Muncitor calificat tr. I 1 1
77. Muncitor calificat tr. II
78. Muncitor calificat tr. III
79. Muncitor calificat tr. IV
80. Muncitor calificat tr. V
81. Muncitor calificat tr. VI
82. Muncitor necalificat
83. TOTAL GENERAL 99 107
1.6 Relaţii externe ale Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Iaşi
Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate a Judeţului Iaşi stabileşte relaţii externe

cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate în subordinea căreia se află, cu Trezoreria
Publică şi cu furnizorii, fie de servicii medicale şi care sunt cei mai importanţi, din punct
de vedere al exercitării obiectului de activitate, fie furnizorii de utilităţi.
9
Fig. nr. 2. Diagrama de relaţii externe
MSF
CNAS
DSP
ANFP
Colegiul Colegiul
Farmaciştilor Medicilor
CJAS IAŞI
Trezoreria Colegiul
Statului Dentiştilor
Medici de
familie
Medici
specialişti
Unităţi Furnizorii de Farmaciile

spitaliceşti servicii medicale
Ambulatorii Laboratoare de Furnizori Ambulanţe

spitaliceşti investigaţii de
paramedicale 10 dispozitive
medicale
MSF – Ministerul Sănătăţii şi Familiei
CJAS – Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate
CNAS – Casa Naţională de Asigurări de Sănătate
ANFP - Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici
DSP – Direcţia de Sănătate Publică
FNUASS – Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate
Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi se află în subordinea CNAS şi administrează
împreună cu aceasta, în condiţiile legii, fondul naţional unic de asigurări sociale de
sănătate.
Drepturile de care dispun asiguraţii se stabilesc în baza contractului cadru care se
elaborează de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate pe baza consultării
Colegiului Medicilor din România, Colegiul Farmaciştilor şi Ordinul Asistenţilor
Medicali din România până la data de 31 octombrie a anului în curs pentru anul următor.
Proiectul se avizează de către Ministerul Sănătăţii şi Familiei, cu consultarea obligatorie a
ministerelor şi instituţiilor centrale cu reţea sanitară proprie, şi se aprobă prin hotărâre a
guvernului.
Criteriile de calitate a asistenţei medicale şi stomatologice sunt elaborate de către
Colegiul Medicilor din România şi de către Ordinul Asistenţilor Medicali din România,
în timp ce respectarea acestora este asigurată de către Casa Naţională de Asigurări de
Sănătate Iaşi.
Metodologia de acreditare a furnizorilor de aparatură medicală şi materiale
sanitare de face anual de către Ministerul Sănătăţii şi Familiei. Metodologia de autorizare
se aprobă prin ordin al ministerului Sănătăţii şi Familiei. Lista furnizorilor de aparatură
medicală şi materiale sanitare autorizaţi este dată publicităţii anual.
Relaţiile dintre furnizorii de servicii şi Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate
Iaşi sunt de natură civilă şi se stabilesc pe baza contractelor încheiate anual pe baza
modelelor prevăzute în normele metodologice de aplicare a contractului cadru. Casa
Judeţeană de Asigurări de Sănătate Iaşi controlează modul în care furnizorii de servicii
medicale respectă clauzele contractuale privind serviciile furnizate, furnizorii având
obligaţia să permită accesul la evidenţele referitoare la derularea contractului.
11
Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Iaşi, la fel ca toate instituţiile publice,
poate realiza plăţile numai prin intermediul unităţilor administrativ teritoriale ale
Trezoreriei Statului, care reprezintă banca statului.
Casa Naţională de Asigurări de Sănătate Iaşi elaborează şi publică raportul anual
şi planul de activitate pentru anul următor, care este aprobat de DSP.
Cu avizul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, în condiţiile legii, sunt stabilite
salariile de bază ale funcţionarilor publici numiţi în funcţii publice specifice la Casa de
Asigurări de Sănătate Iaşi. Acest demers se realizează în raport cu categoria, clasa şi
gradul profesional al funcţiei publice.
Totodată, ANFP poate aproba, în condiţiile legii, organizarea concursurilor pentru
ocuparea funcţiilor publice vacante.
Serviciul Buget, Finanţe, Contabilitate din cadrul CJAS Iaşi, transmite către
CNAS, la solicitarea acesteia, toate situaţiile financiare, contul de execuţie, monitorizarea
cheltuielilor de personal, situaţia datoriilor şi alte documente.
Solicitare CNAS
Şef SBFC CNAS

Proiect al Bugetului fondului
naţional de asigurări soc. de
sănătate; Propuneri de
rectificare
Solicitare CNAS
Şef SBFC CNAS

Situaţii financiare
Trimestrial
12
Şef SBFC CNAS
Cont de execuţie 15 luna curentă
Situaţia datoriilor 20 luna curentă
SACDS
Ordonanţare de plată
Furnizor
Şef SBFC Ordin de plată
Trezoreria Iaşi
SACDS
Şef SBFC Casierie
Dispoziţii de plată/încasare
13
SACDS
Furnizor
Şef SBFC Ordin de plată
Trezoreria Iaşi
Comisia de recepţie
Gestionar Nota de intrare/recepţie
SBFC
Fig. 4- 10 Circulaţia documentelor în cadrul SBFC
O altă categorie de relaţii externe o reprezintă cea cu asiguraţii care beneficiază de

servicii medicale, medicamente, materiale sanitare şi dispozitive medicale în mod
nediscriminatoriu, de la care colectează contribuţiile. Persoana asigurată are obligaţia
plăţii unei contribuţii băneşti lunare pentru asigurările de sănătate care se stabileşte sub
forma unei cote de 6,5% din veniturile salariale, indemnizaţii de şomaj etc. Persoanele
juridice sau fizice la care îşi desfăşoară activitatea asiguraţii au obligaţia să calculeze şi să
vireze casei de asigurări o contribuţie de 7% raportat la fondul de salarii realizat, datorată
pentru asigurarea sănătăţii personalului din unitatea respectivă.
14
1.7 Structura şi evoluţia principalelor venituri/ cheltuieli bugetare la Casa
Judeţeană de Asigurări de Sănătate Iaşi
Principalele categorii de cheltuieli ale Casei de Asigurări de Sănătate se împart în

cheltuieli pentru servicii medicale şi medicamente, care au cea mai mare pondere în
cadrul cheltuielilor, şi cheltuieli de administarre a fondului, fiecare cu subcapitole de
cheltuieli. Pentru ultimii patru ani, prevederile cheltuielilor înscrise în bugetul de venituri
şi cheltuieli sunt cele înscrise în tabelul următor:
Mii RON
Denumirea 2003 2004 2005 2006
indicatorului
1. Servicii 154.217 197.325 303.222 292.500
medicale şi
medicamente
Materiale şi 154.217 197.235 303.222 292.500
prestări
servicii cu
caracter
medical
Asistenţă 10.369 12.986 12.064 14.032
medicală
primară
Asistentţă 5.364 12.986 7.404 8.425
medicală de
specialitate din
ambulatoriu
Servicii 2.867 12.986 3.647 5.363
medicale
paraclinice
Servicii 97.021 127.869 224.592 159.273
medicale
spitaliceşti
Medicamente 15.617 15.137 6.824 7.238
şi materiale
specifice
utilizate în
spitale pentru
unele boli
cronice şi
15
specialităţi pe
bază de
programe
Dispozitive 530 15.137 840 884
medicale
Asistentă cu 14.469 19.781 35.915 46.614
medicamente
în tratamentul
ambulatoriu
Servicii 4.179 5.128 6.175 6.846
medicale de
urgentă
prespitaliceşti
Asistenţă 2.665 3.200 3.045 3.443
medicală
ambulatorie
stomatologică
Servicii 1.126 1.399 2.713 3.222
medicale de
recuperare-
reabilitare a
sănătăţii şi
îngrijirii la
domiciliu
2. Cheltuieli 1.760 2.261 2.404 2.469
de
administrare a
fondului
2.1 Cheltuieli 1.142 1.293 1.571 1.737
de personal
Cheltuieli cu 817 948 1.179 1.250
salariile
Contribuţii 185 185 237 272
pentru asigurări
sociale de stat
Cheltuieli 41 45 39 36
pentru
constituirea
fondului pentru
plata ajutorului
de şomaj
Deplasări, 39 50 38 83
detaşări,
transferuri
Contribuţie 61 66 77 84
pentru
16
constituirea
fondului de
asigurări
sociale de
sănătate
2.2 Cheltuieli 398 567 687 736
materiale şi
servicii
Cheltuieli 235 285 296 375
pentru
întreţinere şi
gospodărire
Materiale şi 32 53 72 130
prestări de
servicii cu
caracter
funcţional
Obiecte de 20 39 15 60
inventar de
mică valoare
sau scurtă
durată şi
echipament
Reparaţii 82 167 273 90
curente
Reparaţii 0 0 0 50
capitale
Cărţi şi 8 5 7 18
publicaţii
Alte cheltuieli 20 19 22 12
2.3 Cheltuieli 221 400 144 0

de capital
Investiţii ale 221 400 144 0
instituţiilor
publice
CHELTUIELI 181.603 279.017 305.626 294.271
TOTALE
Tabelul nr. 1 Principalele categorii de cheltuieli bugetare
17
Se observă că, pe parcursul celor patru ani, valoarea cheltuielilor este relativ
aceeaşi, exceptând evoluţia acestora din anul doi, când cheltuielile au crescut cu aproape
50%.
Veniturile fondului de asigurări sociale de sănătate se utilizează pentru:
a) plata serviciilor medicale, a medicamentelor, a materialelor sanitare şi dispozitivelor
medicale, în condiţiile stabilite prin contractul-cadru;
b) cheltuieli de administrare, funcţionare şi de capital în limita a maximum 3% din
sumele colectate;
c) fondul de rezervă în cotă de 1% din sumele constituite la nivelul CNAS.
Veniturile fondului nu pot fi utilizate pentru:
a) investiţii pentru construirea şi consolidarea de unităţi sanitare;
b) achiziţionarea aparaturii medicale de înaltă performanţă;
c) persoanele fără venituri sau cu venituri sub salariul de bază minim brut pe
economie, care necesită activităţi de prevenire, de diagnostic, de terapie şi de reabilitare
în cazul afecţiunilor transmisibile, prevăzute în programele naţionale elaborate de
Ministerul Sănătăţii şi Familiei;
d) măsuri profilactice şi tratamente instituite obligatoriu prin norme legale.
Aceste tipuri de cheltuieli se suportă de la bugetul de stat.
II. Fundamentarea indicatorilor financiari la Casa Judeţeană de

Asigurări de Sănătate Iaşi
18
2.1. Cadrul juridic utilizat în fundamentarea veniturilor proprii/ cheltuielilor
bugetare
Fundamentarea indicatorilor financiari, pe lângă actele normative care
reglementează la modul general activitatea Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Iaşi,
se realizează pe baza următoarelor acte normative: Legea contabilităţii nr. 82 din 24
decembrie 1991, republicată; Ordinul nr. 1394 din 1 august 1995 pentru aprobarea
clasificaţiei indicatorilor privind finanţele publice; Ordonanţa nr. 80 din 30 august 2001
privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autorităţile şi instituţiile publice;
Legea nr. 247 din 29 aprilie 2002 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 80/2001
privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autorităţile şi instituţiile publice;
Ordonanţa de urgenţă nr. 92 din 10 noiembrie 2004 privind reglementarea drepturilor
salariale şi a altor drepturi ale funcţionarilor publici pentru anul 2005.
Elaborarea unui buget modern presupune folosirea tehnicilor de previziune şi a
analizei macroeconomice, care permit evidenţierea impactului economic, social şi politic
al opţiunilor privind procurarea resurselor şi efectuarea cheltuielilor.
Bugetul de stat trebuie să reflecte, prin intermediul indicatorilor săi, pe de o parte
necesităţile de resurse financiare ale statului ce decurg din înfăptuirea programului
guvernamental propus pentru perioada imediat următoare, iar pe de altă parte,
posibilităţile de acoperire a acestor resurse în condiţii considerate normale din punct de
vedere economico-financiar. Se pune astfel, problema dimensionării corecte a nivelului
veniturilor şi cheltuielilor publice. Pentru determinarea cuantumului veniturilor şi
cheltuielilor în practica financiară se folosesc metode clasice, cât şi metode moderne
bazate pe analiza cost-avantaje şi alte studii de eficienţă.
Fundamentarea cheltuielilor de cuprins în buget se face pornind de la următoarele
noţiuni generale:
 Baza normativă reprezintă suportul legal ce stă la baza fundamentării
cheltuielilor. Nici o cheltuială nu poate fi înscrisă în bugetul de venituri şi cheltuieli sau
finanţată prin acesta dacă nu este reglementată printr-un act normativ;
 Execuţia preliminată pentru anul de bază constă în execuţia certă pentru o
anumită perioadă de timp şi execuţia probabilă la sfârşitul anului corectată cu anumite
influenţe;
19
 Analiza şi structura comparativă a cheltuielilor, atât pe total, cât şi pe structură şi
dinamică, fiind necesară realizarea de analize şi studii privind evoluţia pe un anumit
interval de timp. Această analiză comparată se face de către organul ierarhic superior în
etapa de analiză a proiectului de buget primit de la instituţia subordonată;
 Preţurile şi tarifele diferitelor servicii, care au repercusiuni asupra structurii şi
evoluţiei cheltuielilor, reprezintă factorul cel mai imprevizibil în evoluţia diferitelor
categorii de cheltuieli deoarece îşi pune amprenta caracterul inflaţionist al economiei;
 Baremurile de cheltuieli sunt norme legale prin intermediul cărora anumite
categorii de cheltuieli sunt stabilite la nivelul maxim ce nu poate fi depăşit şi care sunt
actualizate periodic în funcţie de rata de creştere a preţurilor şi tarifelor.
2.2. Calcule de fundamentare privind veniturile proprii/ cheltuielile bugetare
Fundamentarea indicatorilor de venituri la Casa Judeţeană de Asigurări de

Sănătate Iaşi
Total venituri = V1+V2+V3+V4+V5
V1: Contribuţii la Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate
V1 = C1+C2+C3
C1: Contribuţii de la persoanele fizice şi juridice
C1 = 1+2+3
1. Cu carte de muncă = a*b*12luni*c*d
a: număr salariaţi
b: salariu mediu
c: cota de contribuţie %
d: realizare %
2. Salariaţi şi alte persoane asimilate = a*b*12 luni*c*d
b: salariu mediu
d: realizare %
3. Salariaţi cu timp parţial de muncă = a*b*12 luni*c*d
20
b: salariu mediu
d: realizare %
C2: Contribuţia persoanelor asigurate
C2 = 1+2+3+4+5+6
1. Salariaţi = s1+s2+s3
s1. Contribuţia aferentă salariaţilor cu carte de muncă = a*b*12 luni*c*d
b: salariu mediu
s2: Salariaţi şi alte persoane asimilate = a*b*12 luni*c*d
b: salariu mediu
s3: Salariaţi cu timp parţial de muncă = a*b*12 luni*c*d
b: salariu mediu
2. Liber profesionişti = a*b*c
a: venit impozabil
b: cota de contribuţie
c: realizare %
3. Agricultori = a*b*c
a: venit impozabil
b: cota de contribuţie
c: realizare %
4. Contribuţia persoanelor nesalariate = a*b*12 luni*c*d
a: numărul persoanelor
b: venit mediu lunar impozabil
21
d: realizare %
5. Contribuţia persoanelor cu venituri sub nivelul salariului de bază minim
brut
= a*b/3*12 luni*c*d
a: număr persoane
b: salariul de bază minim brut pe ţară
d: realizare
6. Contribuţia facultativă la asigurări = a*b*12 luni*c*d
a: număr persoane
b: venit mediu lunar impozabil
d: realizare
C3: Şomeri
C3= [(a1*a2)+(b1+b2)+(c1+c2)]*d*12 luni
a1: număr persoane
a2: ajutor/indemnizaţie de şomaj
b1: număr persoane
b2: alocaţie de sprijin
c1: număr persoane
c2: ajutor pentru integrare profesională
d: cota de contribuţie de 6,5 %
C4: Venituri încasate în urma valorificării creanţelor
V2: Încasări din alte surse – dobândă

V2= d1+d2+d3
d1: venituri din dobânzi la disponibilităţile curente = (a*365 zile)*b
a: media zilnică a disponibilităţilor curente
b: dobânda
d2: Venituri din dobânzi la depozite pe termen de 30 zile = (a*12 luni)*b
a: media lunară a depozitelor
22
b: dobânda %
d3: Venituri din dobânzi la depozite pe termen de 90 de zile = (a*4
trimestre)*b
a: media trimestrială a depozitelor
b: dobânda %
V3: Sume primite de la alte bugete

V3= s1+s2
s1: Sume de la bugetul de stat pentru persoane asigurate
s1 = 1+2
1. Militari în termen = (a*b)*2*12 luni*c
a: număr persoane
b: salariul de bază minim brut
2. Persoane private de libertate = (a*b)*2*12 luni*c
a: număr persoane
b: salariu de bază minim brut
s2: Sume de la bugetul asigurărilor sociale de stat
s2= 1+2
1. Persoane în concediu medical sau concediui medical pentru îngrijirea
copilului bolnav = (a*b)
a: număr total de zile de incapacitate/an
b: contribuţia/zi de incapacitate
2. Persoane în concediu medical din cauză de accidente de muncă şi boli
profesionale = (a*b)
a: număr total de zile de incapacitate/an
b: contribuţia/zi de incapacitate
V4: Subvenţii de la bugetul de stat
V5: Donaţii, sponsorizări şi alte venituri în condiţiile legii
V6: Venituri din emiterea de carduri europene de sanatate
23
V7: Cursuri de pregatire pentru angajatii casei si din exterior
Fundamentarea cheltuielilor la Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate

Iaşi
Fundamentarea cheltuielilor are loc pe baza unor documente specifice: bugetul de

venituri şi cheltuieli, planul de finanţare a investiţiilor, indicatori şi calcule de
fundamentare, planul cheltuielilor bugetare defalcate pe capitole şi subcapitole.
Cuantificarea cheltuielilor se realizează cu ajutorul indicatorilor fizici şi valorici şi cu
ajutorul calculelor de fundamentare conform normelor şi normativelor de cheltuieli care
sunt reglementate prin acte normative, ce sunt modificate şi perfecţionate în raport cu
evoluţia inflaţionistă a preţurilor şi tarifelor, deci în conformitate cu conjunctura
economică.
La baza fundamentării cheltuielilor stă clasificaţia bugetară, care reprezintă o
grupare judicioasă şi sistematică a veniturilor şi cheltuielilor bugetare prin balanţele
financiar - operative, în toate etapele procesului bugetar.
Fundamentarea cheltuielilor bugetare are loc în 2 etape importante :
- la nivelul instituţiilor de bază, privind activităţile curente ale acestora
potrivit cu articolele şi aliniatele de cheltuieli;
- la nivelul institutiilor superioare sau ordonatorilor superiori de credite
bugetare prin centralizarea datelor de la ordonatorii subordonaţi şi a celor
din evidenţa proprie.
Fundamentarea cheltuielilor bugetare potrivit cu organizarea procesului bugetar
din ţara noastră reprezintă suportul principal în vederea angajării de cheltuieli în numele
statului pe seama veniturilor bugetare.
În fundamentarea cheltuielilor bugetare apar ca importante urmatoarele 4 repere:
 identificarea şi individualizarea indicatorilor specifici oricărei acţiuni;
 situaţia anului de bază;
 norme şi normative de cheltuieli folosite în dimensionarea unor categorii de
cheltuieli;
 cadrul juridic de acţiune cu caracter general şi specific.
24
Cheltuielile cu servicii medicale şi medicamente
Cele mai importante cheltuieli bugetare efectuate de Casa Judeţeană de Asigurări

de Sănătate Iaşi sunt cele pentru servicii medicale şi medicamente (6216), necesarul
acestora fiind fundamentat pe fiecare subcapitol, astfel:
0.1 Asistenţa medicală primară
0.2 Asistenţă medicală ambulatorie de specialitate pentru specialităţi clinice
0.3 Asistenţă medicală ambulatorie de specialitate pentru specialitati paraclinice
0.4 Asistenţă medicală stomatologică
0.5 Asistenţă medicală spitalicească
0.6 Asistenţă medicală de urgenţă şi transport sanitar
0.7 Asistenţă medicală de recuperare
0.8 Asigurarea medicamentelor şi/sau materialelor sanitare specifice în
tratamentul unor boli cronice
0.9 Acordarea medicamentelor în ambulatoriu cu şi fără contribuţie personală
1.0 Medicamente utilizate în tratamentul în spital
1.1 Servicii şi îngrijiri la domiciliu
1.2 Dispozitive medicale
1. Asistenţa medicală primară = 16.939 mii lei

Estimarea s-a realizat având în vedere următorii indicatori :
a. populaţia judeţului pe grupe de vârstă (0-1 an; 1-4 ani; 5-59 ani ; 60 ani şi
peste);
b. numărul de puncte estimat a se realiza « per capita » în funcţie de structura
pe grupe de vârstă a asiguraţilor ajustat conform normelor;
c. numărul copiilor încredinţaţi sau daţi în plasament;
d. numărul persoanelor instituţionalizate
e. numărul de puncte aferent serviciilor medicale pentru:
- persoane înscrise pe listă ;
- persoane pentru care se acordă servicii medicale prevăzute în
pachetul minimal;
25
f. valoarea unui punct « per capita » stabilită la valoarea de 1,4 RON;
g. valoarea minimă garantată a unui punct pentru plata pe serviciu, unică pe
ţară de 0,8 RON ;
h. valoarea sumelor cuvenite medicilor de familie nou veniţi într-o localitate.
Suma estimată este determinată ţinând cont de valoarea minim garantată a
punctului comunicată de CNAS şi că necesarul estimat la valoarea definitivă a punctului
este de 20.000 mii RON. Calculul a avut în vedere cheltuielile medii reale pe luna pentru
un cabinet medical cât şi numărul de medici de familie.
Cheltuielile medii estimate pe un cabinet medical pe lună este de 4.000 RON, din
care :
- cheltuieli de personal = 3.600 RON (salariu medic = 1.600 RON,
salariu asistent = 1.000 RON, salariu alt personal = 500 RON, cote
pentru personalul angajat = 500 RON);
- cheltuieli materiale = 4.000 RON (medicamente şi materiale sanitare =
500 RON, utilităţi = 2.750 RON, obiecte de inventar, materiale de
dezinfecţie = 500 RON, alte cheltuieli = 250 RON ( asigurare
malpraxis, formulare, materiale birotica, etc.).
Valoarea estimată pe an pentru 417 medici de familie contractanţi (40.000 RON x
417 x 12 luni) este de 200.000 RON.
La această valoare a bugetului anual pentru fiecare din cei 806.000 asiguraţi
rezultă o valoare medie de 21 mii lei pe lună.
Pentru un cabinet cu limita minimă de 500 asiguraţi, valoarea medie lunară este
de 10.400 mii lei pe lună.
Din cele 200.000 RON :
- 154.000 RON sunt pentru plata per capita (76,96%) care repartizată pe
cele 9.113.108 puncte per capita estimate, rezultă 16.900 RON/punct per capita la
valoarea definitivă ;
- 46.000 RON sunt pentru plata per serviciu (22,96 %) care repartizată
pe cele 4.862.000 puncte per serviciu, rezultă 9.460 RON/punct per serviciu la valoarea
definitivă.
26
2. Asistenţă medicală ambulatorie de specialitate pentru specialităţi clinice
= 13.161 RON
Estimarea s-a realizat avându-se în vedere următorii indicatori:
a. număr puncte estimat a se realiza în anul 2006;
b. valoarea minim garantată pentru un punct pe serviciu medical, unică pe
ţară de 0,533 RON;
c. valoarea cheltuielilor de întreţinere şi funcţionare ale cabinetelor speciale
d. valoarea serviciilor spitaliceşti de tip ambulatoriu.
Numărul de puncte estimat în 2006 este 17.310.849 (8.014.282 puncte realizate în
semestrul I 2004 x 2 semestre x 108%), din care :
- 12.981.937 număr puncte pe consultaţie;
- 2.154.919 număr puncte servicii;
- 253.151 număr puncte servicii conexe;
- 1.920.842 numar puncte diferenta grad
Contravaloarea serviciilor medicale clinice achitate pe puncte este de 9.227 RON.
Contravaloarea sumelor alocate pentru cabinete speciale (TBC, LSM, etc.) sunt
3.685 RON, din care :
- 2.824 RON cheltuieli de personal;
- 863 RON cheltuieli de întreţinere şi funcţionare;
Contravaloarea serviciilor conform anexei 17 din Normele Metodologice (servicii
spitaliceşti de tip ambulatoriu) este de 250 RON.
3. Asistenţă medicală ambulatorie de specialitate pentru specialitati
paraclinice = 18.839 RON
Estimarea s-a realizat având în vedere numărul de investigaţii realizate în
semestrul I 2006.
Suma estimată pentru anul 2006 se compune din:
- servicii radiologie = 1.241 RON, corespunzătoare unui număr de
95.484 investigaţii şi 69.636 cazuri;
- analize de laborator = 4.849 RON, corespunzătoare unui număr de
850.044 analize şi 317.874 cazuri;
27
- ecografii = 9.751 RON corespunzătoare unui număr de 465.076
ecografii realizate de 76 de medici cu competenţă, înmulţite cu tariful pe tip de ecografie
din anul 2004 şi indexat cu 108%.
- CT si RMN-uri = 3.000 RON corespunzătoare unui număr de 10.125
realizări în semestrul I 2004 x 2 = 20.250 cazuri pe 2005, înmulţite cu tariful din anul
2004 şi indexate cu 108%.
4. Asistenţă medicală stomatologică = 4.834 RON
Estimarea s-a realizat ţinând cont de:
a. numărul de medici stomatologi şi dentişti;
b. suma ce revine în medie pentru un asigurat.
Serviciile medicale stomatologice realizate şi decontate în trimestrul I 2005 sunt
de 38.527, iar pentru anul 2006 se estimează o creştere de 30% ţinând cont că medicii
întocmesc liste de aşteptare pentru a se încadra în plafoanele trimestriale contractate pe
2005.
Pornind de la prevederea bugetară pe 2005 de 3.443 RON, indexată cu 30% şi cu
indicele preţului de consum de 108%, estimarea pe anul 2006 este de 4.834 RON.
Plafonul pe medic estimat în 2006 :
- 4.824 RON / 410 medici / 4 trimestre = 295 RON / trimestru
Valoarea medie pe asigurat estimată pe 2005 :
- 4.834 RON / 830.000 asiguraţi = 582 RON / asigurat / an
5. Asistenţă medicală spitalicească = 207.463 RON, din care: 1.351 RON
arierate 2004 si 5.486 RON arierate 2005.
Estimarea s-a realizat având în vedere următorii indicatori:
a. număr bolnavi externaţi;
b. număr zile de spitalizare în spitalizarea continuă;
c. tariful mediu pe zi/spitalizare şi/sau pe caz rezolvat (DRG) pentru fiecare
tip de spital în funcţie de teritoriu şi specificul patologie;
d. număr de zile de spitalizare în spitalizarea de zi şi tariful corespunzător;
e. contravaloarea salariilor pentru rezidenţi, stagiari, cercetatori;
f. contravaloarea cheltuielilor din unităţile de primire urgenţă, cabinete
infecţioase şi cabinete de urgenţă stomatologice;
28
Numărul de bolnavi externaţi şi zile de spitalizare s-a estimat avându-se în vedere
realizările semestrului I 2004, iar tarifele pe zi de spitalizare şi caz au la baza cheltuielile
reale din semestrul I 2004 indexate cu 108%.
6. Asistenţă medicală de urgenţă şi transport sanitar = 9.360.702 RON
Estimarea s-a realizat având în vedere indicatorii:
a. număr de kilometri echivalenţi, număr de ore de zbor estimat;
b. număr de solicitări estimat;
c. tariful pe solicitare estimat în funcţie de clasificarea mijloacelor de
transport conform normelor CEN 1789.
Numarul de kilometri echivalenţi estimaţi pentru anul 2005 au la bază realizările
din semestrul I 2004, iar tarifele au fost calculate pe baza tarifelor valabile în anul 2004
indexate cu 108%.
S-a estimat pentru intervenţiile cu elicopterul un numar de 240 ore de zbor/an,
respectiv 3 ore de zbor/zi.
7. Asistenţă medicală de recuperare = 4.038.065 RON
Estimarea s-a realizat având în vedere :
a. număr de zile de spitalizare estimat;
b. tariful pe zi spitalizare influenţat cu indicele de inflaţie;
c. numărul de servicii şi proceduri cu tariful mediu corespunzător;
- Contravaloarea serviciilor achitate pe baza de tarif pe zi de spitalizare
(Preventoriul Deleni) s-a determinat avându-se în vedere un număr de 31.695 zile de
spitalizare şi un tarif mediu de 25 RON / zi de spitalizare.
Valoarea estimată este de 784.541 RON, din care 30.000 RON medicamente.
- Numărul de servicii de recuperare – reabilitare (servicii consultaţii, proceduri)
estimat pentru anul 2005 este 795.287, tariful mediu 41 RON/serviciu, iar valoarea totală
a acestor servicii este de 3.253 mii RON.
În semestrul I 2004 s-au realizat servicii în valoare de 1.506 mii RON. La nivel de
an 2004 valoarea acestora se estimează 3.012 mii RON. La această valoare s-a aplicat
indicele de 108% şi s-a determinat necesarul pentru anul 2005.
Din însumarea valorilor de mai sus, rezultă suma totală necesară pe anul 2005 de
4.038 mii RON.
29
8. Asigurarea medicamentelor şi/sau materialelor sanitare specifice în
tratamentul unor boli cronice = 9.647 mii RON
Estimarea s-a realizat ţinând seama de:
a. număr de bolnavi/program aflaţi în evidenţă la 30.06.2004;
b. costul mediu/bolnav.
S-au avut în vedere cheltuielile efective pe fiecare din bolile cronice realizate la
30.06.2004, indexate cu 108% cu excepţia bolilor neurologice şi transplanturi pentru care
estimarea pentru 2005 s-a realizat pe baza prevederilor pe anul 2004 indexate cu 108%,
deoarece consumurile pentru aceste boli la 30.06.2004 nu sunt edificatoare, fiind preluate
de CAS Iasi la 01.03.2004. Valoarea tuturor programelor de sănătate este de 38.467 RON,
din care cele finanţate de CAS Iasi sunt în valoare de 9.647 mii RON.
9. Acordarea medicamentelor în ambulatoriu cu şi fără contribuţie
personală = 87.382 mii RON, din care 9.231 mii RON arierate 2004
Suma estimată pentru 2005 este alcătuită din următoarele elemente:
1. suma necesară pentru bolile cronice = 43.586 mii RON,
determinată în baza valorii estimate pe anul 2004 = 40.358 mii RON, indexată cu 108%.
Valoarea estimată pe anul 2004 s-a calculat pe baza numărului de bolnavi (CNP-uri) ce au
beneficiat de reţete medicale pentru boli cronice în semestrul I 2004 (17.619) cât şi a
valorii medii pe CNP pe luna corespunzătoare fiecarei boli cronice;
2. suma necesară pentru reţetele gratuite şi compensate (cu
excepţia bolilor cronice) = 28.600 mii RON, determinată în baza valorii estimate pe anul
2004, respectiv 26.400 mii RON, indexată cu 108%. Valoarea estimată pe 2004 s-a
calculat în baza consumului mediu de 2.200 mii RON / lună din cele 4.100 mii RON
media consumului total (inclusiv pentru boli cronice) din semestrul I 2004;
3. diferenţe de acoperit pentru reţetele compensate de care vor
beneficia pensionarii cu pensii mai mici de 600 RON / lună = 5.964 mii RON,
determinate în baza valorii estimate pe anul 2004, respectiv 5.523 mii RON indexată cu
108%. Valoarea estimată pe 2004 s-a calculat pe baza numărului de pensionari cu pensii
mai mici de 600 RON / lună ce au beneficiat în semestrul I 2004 de reţete compensate.
30
La suma celor trei elemente (78.151 mii RON) se adaugă valoarea de 9.231 mii
RON reprezentând angajamente legale cu plata în anul 2005, rezultând valoarea totala de
92.322 mii RON.
10. Medicamente utilizate în tratamentul în spital = 46.74 mii RON, din care:
1.690 mii RON arierate 2004 si 4.308 mii RON arierate 2005
Estimarea s-a realizat ţinând cont de nivelul consumului din anul 2004 şi costului
mediu pe bolnav.
11. Servicii şi îngrijiri la domiciliu = 300 mii RON
12. Dispozitive medicale = 1.800 mii RON, din care 900 arierate 2004.
Estimarea s-a realizat în funcţie de:
- valoarea necesara pentru lista de asteptare la 30.06.2004 = 900 mii
RON ;
- disponibil din prevederea bugetara pe semestrul II 2004 = 410 mii
RON ;
- valoarea cererilor curente estimate in semestrul II 2004 = 410 mii
RON;
- valoarea estimata a cererilor in anul 2005 = 900 mii RON;
(900 mii RON - 410 mii RON + 410 mii RON + 900 mii RON = 1.800 mii RON)
Cheltuielile bugetare ce privesc serviciile medicale şi medicamentele, sunt
fundamentate de către SACDS, iar solicitarea este transmisă SBFC şi mai departe,
CNAS, reluându-şi circuitul invers prin aprobarea cheltuielilor.
31
CNAS
Solicitare fundamentare indicatori minimali (1)

Transmitere machete (2)
Serviciul Buget, Finante si

Contabilitate
1, 2 1, 2 1, 2
Serviciul Acreditare, Serviciul Acreditare, Serviciul Acreditare,

Contractare, Contractare, Contractare,
Decontare, Statistica Decontare, Statistica Decontare, Statistica
asistenta primara si asistenta med. farmacii si
ambulatoriu
Spitaliceasca si dispozitive medicale
prespitaliceasca
Fig.11 Fluxul informaţional al fundamentării cheltuielilor cu serviciile medicale şi

medicamentele
Cheltuielile de administrare şi funcţionare
A doua categorie de cheltuieli bugetare a CJAS Iaşi o reprezintă cheltuielile de

administrare şi funcţionare (7316) estimate la valoarea de 24.695.657 mii lei. Acestea
se grupează, la rândul lor, în :
0.2 Cheltuieli de personal
10 Cheltuieli cu salariile
0.1 Salarii de bază
0.2 Salarii de merit
0.3 Indemnizatii de conducere şi alte indemnizaţii
0.4 Spor de vechime
0.5 Sporuri pentru condiţii de muncă
32
0.6 Plăţi pentru ore suplimentare
0.7 Fond de premii
0.8 Alte drepturi salariale acordate personalului încadrat cu contract de
muncă
0.9 Drepturi salariale acordate personalului încadrat pe bază de convenţii
civile
11 Contribuţii pentru asigurări sociale de stat
12 Cheltuieli pentru constituirea fondului pentru plata ajutorului de şomaj
13 Deplasări, detaşări, transferuri
14 Contribuţie pentru constituirea fondului de asigurări sociale de sănătate
20 Cheltuieli materiale si prestarile de servicii
24 Cheltuieli pentru întreţinere şi gospodărire
0.1 Încălzit
0.2 Iluminat şi forţe motrice
0.3 Apă, canal, salubritate
0.4 Poştă, telefon, telex, radio, televizor, telefax
0.5 Furnituri de birou
0.6 Materiale pentru curăţenie
0.7 Alte materiale şi prestări servicii
25 Materiale şi prestări de servicii cu caracter funcţional
26 Obiecte de inventar de mică valoare sau scurtă durata şi echipament
0.1 Lenjerie şi accesorii de pat
0.2 Echipament
0.3 Alte obiecte de inventar de mică valoare sau scurtă durată
27 Reparaţii curente
28 Reparaţii capitale
29 Cărţi şi publicaţii
30 Alte cheltuieli
0.1 Calificarea, perfecţionarea şi specializarea profesională a salariaţilor
0.2 Protocol
0.3 Protecţia muncii
33
0.4 Alte cheltuieli autorizate prin dospoziţii legale
70 Cheltuieli de capital
72 Investiţii ale instituţiilor publice
02 Cheltuieli de personal = 1.293.527

Cheltuielile de personal vizează plata drepturilor salariale ale personalului angajat
şi obligaţiile aferente faţă de bugetul statului, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele
fondurilor speciale, precum şi drepturile de delegare, detaşare şi transfer în interes de
serviciu. Cheltuielile de personal se stabilesc ţinând seama de dimensiunea personalului
de specialitate, auxiliar şi administrativ finanţat din buget, în concordanţă cu programele
şi atribuţiile pe care le are de realizat fiecare compartiment funcţional, prin aplicarea
corespunzătoare a legislaţiei în domeniul salarizării.
10 Cheltuieli cu salariile
Suma cheltuielilor cu salariile s-a stabilit ţinând seama de redimensionarea la

strictul necesar a personalului de specialitate, administrativ şi auxiliar.
Pentru activitatea desfăşurată, funcţionarii publici au dreptul la un salariu compus din:
a) salariul de bază;
b) sporul pentru vechime în muncă;
c) suplimentul postului;
d) suplimentul gradului.
0.1 Salarii de bază = 562.112 RON

Salar bază = nr. Posturi i + nr. Luni lucrate x ΣSalar baza mediu lunari x (1+c)
Salariile de bază se stabilesc în mod diferenţiat, avându-se în vedere realizarea

unei ierarhii juste şi motivate în sistem de carieră, în raport cu natura competenţelor, cu
activitatea desfăşurată şi cu importanţa ei, corespunzător cerinţelor nivelului studiilor
absolvite, precum şi a categoriei, clasei şi gradului funcţiei publice.
Pentru funcţiile cu acelaşi nivel de studii, specifice diferitelor domenii de
activitate bugetară, salariile de bază se diferenţiază în raport cu răspunderea şi importanţa
34
socială a domeniului de activitate, cu priorităţile de dezvoltare sau de creştere a calităţii
serviciilor în anumite domenii, precum şi cu necesităţile de atragere a personalului de
specialitate spre anumite activităţi.
În cadrul fiecărei funcţii, salariile de bază se diferenţiază pe 3 categorii, iar în
cadrul acestora pe 3 clase, astfel încât să se asigure posibilitatea diferenţierii salariilor de
bază individuale în raport cu nivelul pregătirii profesionale a fiecărei persoane şi cu
experienţa acesteia în activitate.
0.2 Salarii de merit = 22.183 RON

Salar de merit = Σ nr. Posturii x c% x Sb x nr. luni x (1+c)
Pentru rezultate deosebite obţinute în activitatea desfăşurată, ordonatorul de

credite poate acorda, în limita a 20% din numărul total al funcţionarilor publici, prevăzut
în statul de funcţii, un salariu de merit lunar de până la 15% din salariul de bază, care
face parte din acesta şi care constituie bază de calcul pentru sporuri şi alte drepturi care se
acordă în raport cu salariul de bază. Salariile de merit se vor acorda funcţionarilor publici
încadraţi pe funcţii de execuţie în proporţie de două treimi din numărul total stabilit în
condiţiile prezentului alineat.
Pentru funcţionarii publici nou-angajaţi, salariul de merit se poate acorda după o
perioadă de cel puţin 6 luni de la angajare.
Funcţionarii publici care beneficiază de salariu de merit se stabilesc în fiecare an,
după aprobarea bugetelor anuale, pe baza rezultatelor obţinute în activitatea desfăşurată
în perioada anterioară.
0.3 Indemnizatii de conducere şi alte indemnizaţii = 77.196 RON

I = Σ nr. posturi cu indem. de conducere j x c%0j x Sb 0j x nr. luni x (1+c)
Pentru funcţionarii publici care ocupă o funcţie de conducere, salariul de bază este
cel corespunzător funcţiei de execuţie în care acesta este încadrat, la care se adaugă o
indemnizaţie de conducere, care face parte din salariul de bază, şi care constituie bază de
calcul pentru sporuri şi alte drepturi care se acordă în raport cu salariul de bază,
35
diferenţiată în raport cu răspunderea funcţiei de conducere, cu mărimea compartimentului
condus, precum şi cu ponderea activităţii de conducere faţă de cea de execuţie.
Indemnizaţia de conducere se stabileşte la încadrarea în funcţie de către
ordonatorul de credite şi este stabilită în procent fix din salariul de bază corespunzător
funcţiei de execuţie, cu excepţia funcţiilor publice de conducere ale căror salarii de bază
cuprind şi indemnizaţia de conducere.
Indemnizaţia de conducere se acordă şi funcţionarilor publici care conduc sau
coordonează programe/proiecte, pe perioada de derulare a acestora, prevăzute în
programul de activitate al instituţiei, în raport de complexitatea programului/proiectului
condus sau coordonat.
Funcţionarii publici care posedă titlul ştiinţific de "doctor", beneficiază de un spor
pentru titlul ştiinţific de 15% din salariul de bază, dacă îşi desfăşoară activitatea în
domeniul pentru care posedă titlul ştiinţific respectiv.
0.4 Spor de vechime = 113.881 RON

Sv = Σ nr. posturi x c% x Sbi x nr.luni x (1+c)
Funcţionarii publici salarizţti potrivit ordonanţei de urgenţă privind reglementarea

drepturilor de natură salarială ale funcţionarilor publici beneficiază, la funcţia de bază,
de un spor de vechime în muncă de până la 25%, calculat la salariul de bază,
corespunzător timpului lucrat în program normal de lucru, astfel:
Tranşe de vechime în muncă Cota din salariul de bază

între 3 şi 5 ani 5%
de la 5 la 10 ani 10%
De la 10 la 15 ani 15%
De la 15 la 20 ani 20%
peste 20 ani 25%
Tabel nr. 2 Clasificarea sporurilor de vechime
Sporul corespunzător vechimii în muncă se plăteşte cu începere de la data de întâi

a lunii următoare celei în care s-a împlinit vechimea în muncă, prevăzută la tranşa
respectivă.
36
0.5 Sporuri pentru condiţii de muncă = 0 RON
Funcţionarii publici care, potrivit programului normal de lucru, îşi desfăşoară

activitatea în timpul nopţii, între orele 22,00 şi 6,00, beneficiază, pentru orele lucrate în
acest interval, de un spor pentru munca prestată în timpul nopţii de 25% din salariul de
bază, dacă timpul astfel lucrat reprezintă cel puţin jumătate din programul normal lunar
de lucru.
0.6 Plăţi pentru ore suplimentare = 318,3 RON
Orele prestate peste durata normală a timpului de lucru de funcţionarii publici

încadraţi în funcţii de execuţie se vor plăti cu un spor din salariul de bază, astfel :
a) 50% din salariul de bază pentru primele două ore de depăşire a duratei
normale a zilei de lucru ;
b) 100% din salariul de bază pentru orele următoare. Cu spor de 100% se plătesc
şi orele lucrate în zilele de repaus săptămânal sau în celelalte zile în care, în conformitate
cu reglementările în vigoare, nu se lucrează.
Munca prestată suplimentar poate fi compensată cu timp liber corespunzător la
cererea funcţionarului public, în condiţiile în care orele nu au fost plătite.
Munca peste durata normală poate fi prestată şi sporurile prevăzute se pot plăti
numai dacă efectuarea orelor suplimentare a fost dispusă în scris de şeful ierarhic, fără a
se depăşi 120 ore anual. În cazuri cu totul deosebite se poate aproba efectuarea orelor
suplimentare şi peste acest plafon, dar nu mai mult de 360 ore anual, cu aprobarea
ordonatorului de credite şi cu avizul comisiei paritare.
0.7 Fond de premii = 66.787,3 RON
37
Ordonatorii de credite pot acorda premii lunare în limita a 10% din cheltuielile cu
salariile, cu încadrarea în fondurile aprobate anual prin buget cu această destinaţie.
Premiile se pot acorda în cursul anului funcţionarilor publici care au realizat sau au
participat direct la obţinerea unor rezultate în activitate, apreciate ca valoroase. Sumele
neconsumate pot fi utilizate în lunile următoare, în cadrul aceluiaşi an bugetar.
În cazurile în care ordonatorii principali de credite bugetare realizează economii
prin reducerea cheltuielilor cu salariile, pot aproba acordarea de premii în cursul anului
din economiile realizate, în limita a 5% din cheltuielile cu salariile prevăzute în bugetul
aprobat, pentru funcţionarii publici din aparatul propriu şi din unităţile subordonate, fără
a depăşi valoarea economiilor realizate.
Premiile individuale se stabilesc de către ordonatorii de credite bugetare, în limita
sumelor alocate cu această destinaţie de către ordonatorii principali de credite, cu avizul
comisiei paritare.
Pentru activitatea desfăşurată, funcţionarii publici beneficiază, de un premiu anual
egal cu salariul mediu lunar de bază brut, realizat în anul pentru care se face premierea.
Pentru funcţionarii publici care nu au lucrat tot timpul anului, premiul se acordă
proporţional cu perioada în care au lucrat, luându-se în calcul media salariilor de bază
brute lunare, realizate în perioada în care au desfăşurat activitate, raportată la perioada
întregului an.
0.8 Alte drepturi salariale acordate personalului încadrat cu contract de muncă =

96.400 RON
Aceste drepturi salariale se acordă:

- pe perioada în care funcţionarii publici sunt trimişi în delegare în alte localităţi
decât cea în care îşi desfăşoară activitatea şi constau în rambursarea costului transportului
pentru el şi membrii familiei sale, precum şi pentru gospodăria sa, plata unei
indemnizaţii egale cu salariul de bază net din ultima lună, un concediu plătit de 5 zile
lucrătoare, în vederea mutării efective, acordat la cererea sa.
- la încadrarea într-o autoritate, instituţie publică sau unitate din altă localitate
decât cea de domiciliu, în primul an de activitate după absolvirea studiilor, sub forma
38
unei indemnizaţii de instalare echivalentă cu un salariu de bază corespunzător funcţiei de
debutant în care urmează a fi încadrat. Indemnizaţia de instalare poate fi echivalentă cu
două salarii de bază
- în cazul în care funcţionarii publici urmează o formă de specializare sau
perfecţionare pe o durată mai mare de 1 lună, dar nu mai mult de 1 an, sub forma
drepturilor salariale pe aceasta perioadă.
Cheltuielile cu salariile s-au stabilit ţinându-se cont de numărul de salariaţi şi
funcţiile acestora şi salariile aferente: 85 de funcţionari publici ( 10 în funcţii de
conducere, 75 de execuţie) şi personalul contractual în număr de 14 (2 având funcţii de
execuţie de specialitate, 11 cu funcţii comune).
S-a realizat calculul salariilor pe fiecare categorie, iar prin însumare s-a
determinat suma necesară pentru plata acestora.
Fondul aferent salariilor pentru funcţionarii publici s-a calculat astfel:
- pentru funcţionarii publici de conducere: 10 (numărul de posturi) *
951,8 sal de baza mediu / lună) * 12 (numărul de luni) = 114.216 RON
- pentru funcţionarii publici de execuţie: 25 * 921,40 RON* 12 + 21 *
832,10 * 12 + 10 * 753,70 * 12 + 8 * 607,20 * 12 + 2 * 472 * 12 + 14
* 509,30 * 12 = 752.776,80 RON
Funcţionarii publici de execuţie sunt împărţiţi în trei categorii, în funcţie de studii:
Clasa I –studii superioare, Clasa II –studii superioare de scurtă durată, Clasa III –studii
medii.
Fondul aferent salariilor pentru personalul contractual s-a calculat astfel:
- pentru personalul contractual cu funcţii de executie de specialitate: 1 *
951,8 * 12 + 1 * 607,2 * 12 = 20.466 RON
- pentru personalul contractual cu funcţii commune: 4 * 401,2 * 12 + 2
* 324,7 *12 + 1 * 318,6 * 12 + 3 * 451,8 * 12 + 1 * 433,4 * 12 =
57.769,8 RON
Total fondul aferent salariilor = 114.216 + 752.776,8 + 20.466 + 57.769,8 =
866.992,8 RON
Exemplu pentru calcularea salariului personalului:
Salar tarifar = 895 RON pentru 168 ore lucrate
39
Spor de vechime (5%) = 895 * 5% = 44,75 RON
Indemnizaţie de conducere (15%) = 895 * 15% = 134,25 RON
Salariu de merit (15%) = (895 + 134,25) * 15% = 154,3875 RON
Venit brut = 1.228,38 RON
CFS (1%) = 11,836 RON
CASS (6,5%) = 79,84 RON
CAS (9,5%) = 116,696 RON
Venit net = 1.020 RON
Deducere bugetară = 210 RON (pentru salariat fără nici o persoană în întreţinere)
Venit impozabil = 810 RON
Impozit (16%) = 129,6014 RON
Rest plată = 890,407 RON
11 Contribuţii pentru asigurări sociale de stat
Cheltuielile privind contribuţiile de asigurări sociale de stat s-au estimat,

luând în considerare o reducere cu câte două procente a cotei datorată de angajator în anii
2005 şi 2006 şi cu un punct procentual pentru anul 2007.
Cheltuielile cu contribuţiile pentru asigurările sociale de stat ale unităţii se
determină în funcţie de fondul brut de salarii şi de cota de contribuţie la asigurările
sociale de stat.
Cota de contribuţie la asigurările sociale de stat a unităţii este de 22%, fiind vorba
de condiţii normale de muncă.
Formula de determinare a contribuţiei unităţii la asigurările sociale de stat este
următoarea:
CASS = Fond brut salarii * 22%
CASS = 866.992,8 * 22% = 190.738,41 RON
12 Cheltuieli pentru constituirea fondului pentru plata ajutorului de şomaj
40
Cheltuielile de asigurări pentru şomaj, contribuţia de asigurări sociale de
sănătate s-au stabilit în cuantumurile şi condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare.
Contribuţia unităţii la constituirea fondului de şomaj se determină în funcţie de
fondul brut de salarii al unităţii şi de cote de contribuţie la fondul de şomaj a unităţii –
3%.
Formula de determinare a contribuţiei unităţii la fondul de şomaj este următoarea:
C.F.S. = Fbs * 3%, unde:
C.F.S. – contribuţia la fondul de şomaj a unităţii;
Fbs – fondul de salarii brut al unităţii.
13 Deplasări, detaşări, transferuri
Fundamentarea cheltuielilor pentru deplasări, detaşări, transferări este

generată de deplasarea personalului unităţii în alte localităţi în vederea îndeplinirii unor
sarcini de serviciu. În aceste condiţii se acoperă cheltuielile reprezentând:
- diurna în condiţiile legale stabilite;
- decontarea transportului între localităţi;
- decontarea cazării;
- decontarea altor cheltuieli efectuate pentru îndeplinirea misiunii de
serviciu.
În fundamentarea acestor cheltuieli se pleacă de la nivelul acestora din anul de
bază, ţinându-se cont de evenimente anticipate a avea loc în anul de plan, de indicele de
inflaţie, de perspectivele unor majorări de preţuri şi de tarife (scumpirea combustibililor,
majorări de taxe, creşterea tarifelor la transporturile de călători). Fundamentarea
cheltuielilor cu deplasările, detaşările şi transferările se face plecând de la valoarea
acestor cheltuieli la 1 ianuarie a anului de bază înmulţită cu 12 luni şi cu un procent de
prognozare ce ţine seama de elementele precizate mai sus.
În proiectul de buget de venituri şi cheltuieli pentru anul 2004 a fost fundamentată
la acest articol o sumă de 83,6 mii RON, egal repartizată pe trimestre.
14 Contribuţie pentru constituirea fondului de asigurări sociale de sănătate
41
Contribuţia unităţii la constituirea fondului de asigurări sociale de sănătate se
determină în funcţie de următoarele elemente:
 fondul brut de salarii al unităţii;
 cota de contribuţie la asigurările sociale de sănătate a unităţii – care este de 7%.
Formula de determinare a contribuţiei unităţii la asigurările sociale de sănătate
este următoarea:
CAS = Fbs * 7%
Solicitare machete indicatori
CNAS Serviciul Buget,

Finante si Contabilitate
Transmitere fundamentare
Solicitare machete indicatori Transmitere fundamentare
Serviciul Resurse
Umane Organizare,
Salarizare,
Perfectionare
Fig.12 Fluxul informaţional al fundamentării cheltuielilor de personal
20 Cheltuieli materiale si prestările de servicii = 875.168 RON
S-au stabilit pe baza actelor normative specifice şi a legislaţiei care reglementează

normativele de cheltuieli pentru combustibil şi convorbiri telefonice, consumurile
efective din semestrul I 2004 la cheltuielile de întreţinere şi funcţionare (utilităţi, furnituri
de birou, materiale pentru curăţenie, obiecte de inventar, reparaţii curente) şi estimarea
lor pe întregul an 2004 având în vedere necesitatea, oportunitatea şi eficacitatea fiecarei
42
cheltuieli, în condiţii normale de funcţionare, la care s-a aplicat un coeficient de indexare
de 108%.
24 Cheltuieli pentru întreţinere şi gospodărire = 515.169

RON
În cadrul acestui articol se includ fondurile necesare pentru buna desfăşurare a

activităţii unităţii, reprezentând cheltuieli pentru încălzit, iluminat, apă, canal, salubritate,
poştă, telefon, telex, radio, televizor, telefax, furnituri de birou, materiale pentru
curăţenie, alte materiale şi prestări de servicii necesare şcolii.
0.1 Încălzit = 56.043 RON

Cheltuieli cu incalzirea = consum (gigacal) x tarif (RON)
Acest articol cuprinde fondurile băneşti necesare achitării furnizorilor de energie

termică, gaze naturale şi combustibil, care se evaluează pe baza devizului întocmit în
preţuri curente.
Fundamentarea cheltuielilor cu încălzirea se va face pe baza următorilor
indicatori: număr metri cub gaz consumaţi în anul de bază şi tariful/mc gaz.
Formula de fundamentare este:
Cheltuieli pentru încălzit = Nr. mc gaz * Tarif/mc
La baza fundamentării stau contractele cu furnizorii şi execuţia bugetară a anului
precedent, de unde se ia numărul de mc gaz consumaţi în anul precedent înmulţit cu
tariful de mc gaz, luând în considerare majorările de preţuri şi indicele de inflaţie.
De exemplu, pentru un consum mediu de gaz metan pentru încălzire de 130.000
mc/an şi un tarif al gazului metan de 0,4311 RONmc, cheltuielile pentru încălzire se vor
determina astfel:
Cheltuieli pentru încălzire = 130.000 *0,4311 = 56.043 RON
43
În proiectul de buget de venituri şi cheltuieli pentru anul 2004 a CJAS Iaşi a fost
fundamentată pentru cheltuielile cu încălzirea o sumă de 56.043 RON, repartizată în mod
inegal pe trimestre, mai mult în perioada de iarnă (trimestrul I şi IV ale anului).
0.2 Iluminat şi forţe motrice = 84.750 RON
În această categorie de cheltuieli se includ: costul curentului electric pentru

iluminat, pentru forţă motrică şi costul becurilor electrice şi al tuburilor fluorescente.
Cheltuielile privind costul curentului electric pentru iluminat şi forţă motrică se
fundamentează în funcţie de următorii indicatori:
- număr ore iluminat şi funcţionare aparatură;
- număr corpuri iluminat, aparatură;
- consum de energie electrică;
- tariful pentru un kw.
Formula de determinare este următoarea:
Cheltuieli pentru iluminat şi forţă motrice = Nr. ore iluminat şi funcţionare
aparatură * Nr. corpuri iluminate * Consum energie electrică/ corp X Tarif (1 kw).
La baza fundamentării cheltuielilor cu energie stau contractele cu furnizorii
(Electrica) precum şi execuţia bugetară pentru anul expirat (facturile de la furnizori) de
unde se preia numărul de kw consumaţi.
De exemplu, pentru un consum mediu anual de energie electrică de 200.000
kw/an şi un tarif al energiei electrice de 0,3684lei/kw, cheltuielile privind costul
curentului electric se vor determina astfel:
Cheltuieli pentru iluminat şi forţă motrică = 229.150 * 0,3684 =84,4191 RON
Cheltuielile cu becurile electrice şi tuburile fluorescente se fundamentează după
următorii indicatori:
- număr de săli iluminate cu becuri;
- număr de becuri pe o scală;
- o medie a becurilor schimbate într-un an;
- preţul unui bec.
Formula de determinare este:
44
Cheltuieli cu becuri electrice şi tuburi fluorescente = Nr. mediu becuri
schimbate/an * Preţ unitar
o sumă de 330,90 RON, repartizată în mod inegal pe trimestre mai mult în perioada de
iarnă.
lei
Nr Elemente de fundamentare Previzionat
ctr
1 Energie termică livrată 84,4191
(229.370 w *0,3684lei/kw)
2 Materiale :
-tuburi neon 131
-becuri 100
-materiale electrice diferite 56,70
-cabluri , prize 42,30
Total iluminat şi forţă motrică 84.750
Tabel nr. 3 Cheltuieli cu iluminat şi forţe motrice
0.3 Apă, canal, salubritate = 8.050 RON
Cheltuielile incluse în acest aliniat se detaliază pe: apă potabilă, apă caldă, gunoi,
canal. Unitatea de măsură pentru acestea este mc/an, diferenţiere făcându-se în funcţie de
costul diferit al acestora.
În fundamentarea cheltuielilor cu apă, canal, salubritate se au în vedere următorii
indicatori:
- consum de apă caldă mc/an;
- consum apă potabilă mc/an;
- gunoi mc/an;
- tariful pentru un mc de apă caldă şi un mc de apă rece;
- tariful pentru serviciile de salubritate şi canalizare.
45
Apă, canal, salubritate = nr. m3 apa potabila x tarif/ m3 apa + nr m3 apa
reziduala x tarif/ m3 apa reziduala + gunoi colectat x tarif/ m3 gunoi colectat
În fundamentarea acestor cheltuieli se ţine cont de contractul încheiat cu furnizorii

acestor utilităţi şi servicii şi de execuţia bugetară a anului precedent de unde se ia
numărul de mc consumaţi, care se înmulţeşte cu tariful în vigoare, eventual corectat cu un
indice de inflaţie.
0.4 Poştă, telefon, telex, radio, televizor, telefax = 167.500 RON
În această categorie de cheltuieli se includ: plata serviciilor de poştă,

abonamentelor de telefon, radio, televizor şi plata convorbirilor internaţionale.
În fundamentarea acestor cheltuieli se folosesc următorii indicatori:
- cheltuielile medii cu convorbirile telefonice pentru anul expirat;
- numărul de posturi telefonice;
- tariful pentru abonamentul serviciilor telefonice;
- numărul de televizoare, aparate radio;
- tariful pentru abonamentul radio şi TV;
- cheltuielile pentru corespondenţa poştală internă şi externă.
Poştă, telefon, radio = Abonament * Nr. luni * Nr. impulsuri * Tarif
În fundamentare se utilizează informaţii privind execuţia bugetară pe anul expirat
referitoare la cheltuieli medii pe telefon, număr telefoane, număr de televizoare, aparate
radio, timbre etc.
0.5 Furnituri de birou = 93.500 RON
Articolul Furnituri de birou cuprinde fondurile băneşti necesare achiziţionării

rechizitelor de birou şi se evaluează conform borderoului :
46
Nr Specificaţie Previzionat
Crt
1 Hârtie de scris 35.665,6
2 Dosare 1.135,4
3 Pixuri 245,5
4 Formulare tipizate 45.360
5 Alte materiale 10.993,5
Total cheltuieli furnituri de birou 93.500 RON
Tabel nr. 4 Cheltuieli cu furnituri de birou
0.6 Materiale pentru curăţenie = 10.260 RON
În această categorie de cheltuieli se includ cheltuielile pentru:

- materiale comune de curăţenie specifice întreţinerii uşilor, ferestrelor,
mobilierului, grupurilor sanitare, pardoselii etc.
- materiale pentru dezinsecţie, deratizare folosite de unitate pentru
menţinerea curăţeniei;
- materiale igienico – sanitare pentru personal.
Biroul Administrativ şi Dotari este cel care oferă informaţiile în legătură cu norma
de consum, necesarul de materiale de curăţat pe metru pătrat, deoarece el este cel care
răspunde de administrarea materialelor de curăţenie şi gospodărie.
Indicatorii de fundamentare se referă la:
- numărul de săli;
- suprafaţa de curăţenie a instituţieie;
- tipul de materiale de curăţenie necesare (mături, clor, detergent, săpun
etc.);
- cantitatea necesară din fiecare material de curăţenie necesar (kg, bucăţi,
litri)
- preţul unitar pentru fiecare material de curăţenie.
Materiale pentru curăţenie = Cantitatea din tipul de material necesar * Preţul
unitar
47
Fundamentarea se face în funcţie de execuţia anului precedent ţinându-se cont de
nivelul indicatorilor înmulţit cu tarifele în vigoare, corectate cu rata inflaţiei.
0.7 Alte materiale şi prestări servicii = 95.065 RON
În această categorie de cheltuieli se includ:

- cheltuieli de transport privind materiale, alimente, combustibil,
medicamente, obiecte de inventar;
- materiale şi plata lucrărilor pentru întreţinerea şi amenajarea spaţiilor verzi
ale unităţii;
- plata diferitelor prestări de servicii efectuate de terţi ca: imprimerie,
legătorie, pază contractată;
- costul serviciilor de deratizare, deparazitare şi dezinsecţie efectuate de
unităţi specializate;
- plata cheltuielilor de întreţinere efectuate prin unităţi specializate;
- materiale pentru prevenirea incendiilor.
Baza de determinare a acestor cheltuieli o reprezintă contractele cu furnizorii
pentru prestarea serviciilor de întreţinere, precum şi execuţia pentru anul precedent.
o sumă de 95.065 RON.
25 Materiale şi prestări de servicii cu caracter funcţional = 130.000 RON
La acest articol se încadrează cheltuielile cu procurarea materialelor şi efectuarea

prestaţiilor de servicii, precum şi alte cheltuieli cu caracter funcţional specifice fiecărui
domeniu de activitate, care asigură desfăşurarea în bune condiţii a activităţii unităţii.
Aceste materiale şi prestări de servicii se referă la materialele consumabile de
natură funcţională ce ajută la procesul de asamblare a diferitelor lucrări la atelierele de
tâmplărie şi la reparaţiile minore sau la punerea în funcţiune a unor utilaje tehnologice.
48
Indicatorii financiari utilizaţi în dimensionarea cheltuielilor cu materiale şi
servicii sunt: tipul de materiale folosite, cantitatea şi preţul unitar. În fundamentarea
acestor cheltuieli se ţine seama de execuţia bugetară a anului precedent.
26 Obiecte de inventar de mică valoare sau scurtă durata şi echipament =

60.000 RON
Dotările cu obiecte de inventar şi cu echipament se stabilesc în funcţie de starea

de existenţă a acestora şi de necesităţile urgente de completare a dotării necesare
desfăşurării procesului de învăţământ în condiţii normale.
Fundamentarea se face ţinând cont de necesarul de obiecte de inventar şi
echipament, de cantitatea şi de preţul unitar al acestora din anul de plan.
Alte obiecte de inventar de mică valoare sau scurtă durată cuprinde alte plăţi
făcute pentru procurarea de obiecte de inventar cu caracter funcţional sau de uz
administrativ – gospodăresc, în limita stabilită de lege sau cu o durată de serviciu de până
la un an, indiferent de valoarea lor, cum ar fi mobilierul.
27 Reparaţii curente = 90.000 RON
Reparaţiile curente se execută periodic, sau după necesitate, în scopul creării

posibilităţii de exploatare a fondului fix supus reparaţiei. Valoarea lucrărilor de reparaţii
curente ce se aplică într-un an se va încadra de regulă în 5% din valoarea de înlocuire a
fondului fix.
Reparaţiile curente se referă la costul materialelor procurate pentru lucrările de
întreţinere şi reparaţii curente în regie proprie ale clădirii (zugrăveli interioare şi
exterioare, revopsirea tâmplăriei, alte modernizări etc.), ale instalaţiilor, ale mobilierului
precum şi costul lucrărilor de reparaţii executate de terţi.
Reparaţiile curente se înscriu în buget pe baza devizelor estimate de reparaţii, în
funcţie de suprafaţa (metru pătrat) care se repară şi costul reparaţiei.
49
Denumire Destinaţie spaţiu Anul Suprafaţa Descriere Valoarea
imobil ultimei lucrării lucrare Reparaţiei
reparaţii
Corp Spaţiu 1992 250 m2 Reparaţie 90.000

clădire administrativ tencuială,
sediu instalaţie
CJ electrică
pardoseală
Total reparaţii curente 90.000
Tabel nr. 5 Cheltuieli cu reparaţii curente
28 Reparaţii capitale = 50.000 RON
În cadrul reparaţiilor capitale se efectuează înlocuirea totală sau parţială a unor

elemente sau părţi componente uzate fizic, în scopul aducerii cât mai aproape de starea
iniţială. Valoarea lucrărilor de reparaţii capitale nu poate depăşi 60% din valoarea de
înlocuire a mijlocului fix.
În categoria cheltuielilor cu reparaţiile capitale se includ:
- reparaţiile capitale la clădiri şi construcţii, utilaje executate în antrepriză,
inclusiv costul devizelor şi proiectelor tehnice;
- costul materialelor şi prestărilor de servicii, în cazul lucrărilor de reparaţii
capitale executate în regie.
Cheltuielile cu reparaţiile capitale se includ în bugetul de venituri şi cheltuieli pe
baza devizelor estimative de reparaţii întocmite de serviciile de specialitate sau de
executantul lucrării.
29 Cărţi şi publicaţii = 18.000 RON
50
Acest articol cuprinde plăţile şi cheltuielile făcute în scopul procurării de cărţi şi
publicaţii. În această categorie de cheltuieli sunt incluse:
- plăţile şi cheltuielile făcute în scopul procurării de cărţi;
- costul colecţiilor constituite anual din abonamentele la publicaţii periodice
din ţară şi străinătate;
- costul abonamentelor la Monitorul Oficial, colecţiile de acte normative
utilizate în activitatea instituţiei;
- costul dischetelor, casetelor, filmelor.
Indicatorii folosiţi pentru fundamentarea cheltuielilor cu cărţi şi publicaţii sunt
cantitatea acestora şi preţul estimativ, ţinând cont de ofertele furnizorilor de carte.
30 Alte cheltuieli = 12.000 RON
La acest articol se includ cheltuielile cu protecţia muncii şi cu transportul

personalului. Acestea se fundamentează în funcţie de execuţia anului precedent.
Solicitare machete indicatori
CNAS Serviciul Buget,

Finante si Contabilitate
Transmitere fundamentare
Solicitare machete indicatori Transmitere fundamentare
Birou Administrativ
si Dotari
Fig.13 Fluxul informaţional al fundamentării cheltuielilor materiale şi prestărilor

de servicii
70 Cheltuieli de capital = 500.000 RON

72 Investiţii ale instituţiilor publice = 500.000 RON
Suma este estimată pentru urmatoarele dotări:
- 25 calculatoare
51
- 2 autoturisme (pentru schimb)
- 1 videoproiector
- 1 instalaţie sonorizare
- 1 instalaţie de supraveghere
- 1 poartă automată
- 1 gheretă pază
2.3. Fluxuri informationale generate de fundamentarea

cheltuielilor bugetare
Fig.14
Flux informaţional generat de fundamentarea indicatorilor financiari
Ministerul Finanţelor
Publice
1
7
CNAS
2
6 5
CJAS Iaşi
3
Compartimente de 4
specialitate din cadrul Compartimentul
CJAS Iaşi Financiar - Contabil
Demersul de fundamentare a indicatorilor financiari se desfăşoară astfel:

- relaţia 1 – Ministerul Finanţelor Publice trimite la CNAS machete tipizate în
vederetransmiterii spre completare caselor judeţene din teritoriu;
52
- relaţia 2 – CNAS trimite machetele spre completare Casei Judeţene de Asigurări
de Sănătate Iaşi;
- relaţia 3 - machetele se repartizează în cadrul instituţiei pe compartimente de
specialitate, unde aceste documente sunt completate cu informaţiile cerute;
- relaţia 4 – după completare, machetele sunt transmise la Compartimentul
Financiar- Contabil unde se centralizează datele;
- relaţia 5 – de la acest compartiment, datele centralizate se transmit la Preşedintele
Director General al Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Iaşi;
- relaţia 6 – documentele se transmit de la Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate
Iaşi la CNAS;
- relaţia 7 - CNAS trimite documentele spre aprobare la Ministerul Finanţelor
Publice.
53
III. Finanţarea cheltuielilor Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate
Iaşi
3.1. Surse de finanţare
Finanţarea cheltuielilor CJAS Iaşi se realizează dintr-o singură sursă bugetară:

bugetul asigurărilor sociale de sănătate, serviciile medicale fiind suportate din fondul
naţional unic de asigurări sociale de sănătate.
Fondul se formează din:
a) contribuţii ale persoanelor fizice şi juridice;
b) subvenţii de la bugetul de stat;
c) dobânzi, donaţii, sponsorizări şi alte venituri, în condiţiile legii.
Colectarea contribuţiilor se face de către casele de asigurări în contul unic deschis
pe seama CNAS. În mod excepţional, în situaţii motivate, pentru acoperirea deficitului
bugetului fondului, după epuizarea fondului de rezervă veniturile bugetului fondului se
completează cu sume care se alocă de la bugetul de stat.
Persoana asigurată are obligaţia plăţii unei contribuţii băneşti lunare pentru
asigurările de sănătate, contribuţie lunară care se stabileşte sub forma unei cote de 6,5%
şi care se aplică asupra: veniturilor din salarii care se supun impozitului pe venit,
veniturilor din activităţi desfăşurate de persoane care exercită profesii liberale sau
autorizate potrivit legii să desfăşoare activităţi independente, indemnizaţiilor de şomaj şi
alocaţiilor de sprijin şi alte venituri.
Persoanele juridice sau fizice la care îşi desfăşoară activitatea asiguraţii au
obligaţia să calculeze şi să vireze casei de asigurări o contribuţie de 7% raportat la fondul
de salarii realizat, datorată pentru asigurarea sănătăţii personalului din unitatea
respectivă; acestea au obligaţia să anunţe casei de asigurări orice schimbare care are loc
în nivelul veniturilor.
Următoarele categorii de persoane beneficiază de asigurare, fără plata
contribuţiei:
a) toţi copiii până la vârsta de 18 ani, tinerii de la 18 ani până la vârsta de 26 de ani,
dacă sunt elevi, ucenici sau studenţi şi dacă nu realizează venituri din muncă;
54
b) soţul, soţia şi părinţii fără venituri proprii, aflaţi în întreţinerea unei persoane
asigurate;
c) persoanele cu handicap care nu realizează venituri din muncă, pensie sau alte surse şi
se află în îngrijirea familiei;
d) pensionarii de asigurări sociale, pensionarii militari, pensionarii I.O.V.R. şi alte
categorii de pensionari;
e) bolnavii cu afecţiuni incluse în programele naţionale de sănătate stabilite de
Ministerul Sănătăţii şi Familiei, până la vindecarea respectivei afecţiuni, dacă nu
realizează venituri din muncă, pensie sau din alte resurse;
f) femeile însărcinate sau lăuzele, dacă nu au nici un venit sau au venituri sub salariul
de bază minim brut pe ţară;
g) persoanele care fac parte dintr-o familie care are dreptul la ajutor social, potrivit
Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările şi completările
ulterioare;
h)persoanele care se află în perioada de amânare sau întrerupere a executării pedepsei
privative de libertate, dacă nu au venituri.
3.2. Metode şi tehnici utilizate pentru finanţarea Casei Judeţene de

Asigurări de Sănătate Iaşi
În procesul de execuţie a bugetului de venituri şi cheltuieli al Casei Judeţene de

Asigurări de Sănătate Iaşi, dacă cheltuielile estimate nu pot fi acoperite integral din
veniturile previzionate a se încasa, se acordă transferuri de la bugetul de stat (militari în
termen, persoane private de libertate) şi bugetul asigurărilor sociale de stat (persoane în
concediu medical sau în concediu medical pentru îngrijirea copilului bolnav, persoane în
concediu medical din cauză de accidente de muncă şi boli profesionale).
Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate nu realizează venituri proprii, aşadar
finanţarea sa se realizează în principal pe baza resurselor financiare mobilizate la Fondul
naţional unic de sigurări de sănătate, încadrat în sistemul bugetar în categoria fondurilor
speciale.
55
În primă fază, Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Iaşi asigură colectarea
sumelor la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, sume care sunt
virate, mai apoi, Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, care, la rândul ei le transmite
la nivelul Ministerului Finanţelor Publice.
Mai apoi, de la nivelul Ministerului Finanţelor Publice se realizează repartizarea
sumelor necesare către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, care la rândul ei le
repartizează la casele judeţene din teritoriu.
Aşadar, finanţarea Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Iaşi se bazează în
principal pe utilizarea creditelor bugetare.
Finanţarea prin intermediul creditelor bugetare presupune parcurgerea mai multor
etape şi respectarea anumitor reguli, prezentate în detaliu în continuare.
Baza normativă cu privire la creditele bugetare este reprezentată de Ordinul nr.
1819/18 decembrie 2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind deschiderea şi
repartizarea/retragerea creditelor bugetare din bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul
asigurărilor pentru şomaj şi bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de
sănătate şi de Ordinul nr. 1792/24 decembrie 2002 pentru aprobarea Normelor
metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor instituţiilor
publice, precum şi organizarea, evidenţa şi raportarea angajamentelor bugetare şi legale.
În comformitate cu prevederile art. 27 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr.
86/2003 privind reglementarea unor măsuri în materie fiscal – bugetară, Casa Naţională
de Asigurări de Sănătate pot efectua cheltuieli în limita aprobată prin buget şi a creditelor
bugetare deschise, în condiţiile legii.
Creditele bugetare reprezintă sumele aprobate prin buget, în cazul CNAS din
bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, reprezentând limita
maximă până la care se pot ordonanţa şi efectua plăţi în cursul anului bugetar pentru
angajamentecontractate în cursul exerciţiului bugetar şi/sau din exerciţii anterioare pentru
acţiuni multianulae, respectiv se pot angaja, ordonanţa şi efectua plăţi din buget pentru
celelalte acţiuni.
Deschiderea de credite bugetare reperezintă aprobarea comunicată ordonatorului
principal de credite de către Ministerul Finanţelor Publice prin Trezoreria Statului, în
limita căreia se pot efectua repartizări de credite bugetare şi plăţi.
56
Deschiderea şi repartizarea/retragerea creditelor bugetare pentru cheltuielile
aprobate în bugetul Fondului naţional de asigurări sociale de sănătate se efectuează în
limita creditelor bugetare şi potrivit destinaţiilor aprobate în aceste bugete şi în raport cu
gradul de folosire a fondurilor puse la dispoziţie anterior.
În vederea efectuării cheltuielilor bugetare, ordonatorii principali de credite ai
bugetului Fondului naţţţional unic de asigurări sociale de sănătate solicită lunar
Ministerului Finanţelor Publice, până la data de 25 a lunii curente pentru luna următoare,
deschiderea de credite bugetare pe capitole de cheltuieli, cu defalcare pe titluri, atât
pentru activitatea proprie, cât şi pentru activitatea instituţiilor subordonate.
Cererile pentru deschiderea de credite bugetare se aprobă de către ordonatorii
principali de credite bugetare sau alte persoane cărora le-au fost delegate aceste atribuţii,
în condiţiile legii, şi de către conducătorii compartimentelor financiar-contabile şi se
avizează pentru control financiar preventiv propriu şi delegat.
În scopul deschiderii creditelor bugetare, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate
completează şi prezintă Ministerului Finanţelor Publice – Direcţia generală de
programare bugetară sectorială şi securitate socială exemparul 1 (galben) şi 3 (roz) din
formularul „Cerere pentru deschidere de credite”.
Formularul „Cerere pentru deschidere de credite” este însoţit de următoarele
documente:
 „Nota justificativă pentru deschiderea creditelor bugetare”, întocmită în 2
exemplare, din care unul se prezintă Ministerul finanţelor Publice;
 „Situaţia centralizatoare a borderourilor privind transmiterea dispoziţiilor
pentru repartizarea/retragerea creditelor bugetare”, întocmită în 2 exemplare, din care un
exemplar se prezintă Ministerului Finanţelor Publice. Se întocmeşte numai de către
ordonatorul principal de credite.
 „Borderou privind transmiterea dispoziţiilor pentru repartizarea/retragerea
creditelor bugetare prin Trezoreria Statului din judeţul/sectorul/municipiul Bucureşti”,
întocmit în 2 exemplare care se prezintă Ministerul finanţelor Publice. Se întocmesc
distinct, câte 2 exemplare pentru fiecare judeţ.
 „Dispoziţie bugetară privind retragerea/repartizarea creditelor bugetare”,
se întocmeşte în 4 exemplare care se prezintă Ministerului Finanţelor Publice.
57
Formularele menţionate nu au regim special şi se întocmesc pe suport de hârtie, în
conformitate cu normele metodologice.
În cazuri justificate, până la data de 25 a fiecărei luni, Casa Naţională de Asigurări
Sociale de Sănătate poate dispune retragerea creditelor bugetare deschise şi neutilizate
din conturile proprii sau alte instituţii subordonate, cu avizul Ministerului Finanţelor
Publice. În acest scop se întocmesc şi se prezintă Ministerului Finanţelor Publice –
Direcţia generală a contabilităţii publice formularelor prevăzute anterior, cu excepţia
Borderoului privind repartizarea/retragerea creditelor bugetare prin Trezoreria Statului
din judeţul/sectorul/municipiului Bucureşti.
După aprobarea deschiderii de credite bugetare de către Ministerul finanţelor
Publice, Casa Naţională de Asigurări Sociale de Sănătate are obligaţia de a ridica de la
Direcţia generală a contabilităţii publice exemplarele nr. 3 şi 4 din dispoziţiile bugetare
privind repartizarea/retragerea creditelor bugetare, împreună cu exemplarul nr. 3 din
„Cerere pentru deschiderea creditelor bugetare”, vizate şi ştampilate de către persoanele
cu atribuţii în acest sens din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, prin care se confirmă
deschiderea şi repartizarea/retragerea creditelor bugetare respective.
Exemplarul nr. 3 din „Dispoziţie bugetară privind repartizarea/retragerea
creditelor bugetare”, vizată şi ştampilată de persoane cu atribuţii în acest sens din
Ministerul Finanţelor Publice, se transmite de către Casa Naţională de Asigurări Sociale
de Sănătate ordonatorilor de credite din subordine cărora leâau fost repartizate credite
bugetare. Astfel încât aceştia să aibă la cunoştinţă de creditele bugetare care le-au fost
repartizate pentru luna respectivă.
În scopul înregistrării în contabiliotatea Trezoreriei Staului a creditelor bugetare
deschise şi repartizate din bugetul Fondului Naţional unic de asigurări sociale de sănătate,
Planul de conturi al Trezoreriei Statului se completează cu următorul cont în afara
bilanţului, contul 05 „Credite deschise şi repartizate din bugetul Fondului naţional unic
de asigurări sociale de sănătate”, care se deschide pe numele CNAS şi al instituţiilor
publice din subordine, cu desfăşurarea pe capitole şi titluri de cheltuieli conform
Clasificaţiei indicatorilor privind finanţele publice.
Acest cont se deschide la solicitarea instituţiilor publice finanţate din bugetul
Fondului Naţional unic de asigurări sociale de sănătate, după caz, la unităţile Trezoreriei
58
Staului în a căror rază sunt înregistrate fiscal, cu excepţia instituţiilor publice ai căror
conducători au calitatea de ordonator principal şi secundar de credite, cu sediul în
municipiul Bucureşti, precum şi al instituţiilor publice autonome cu sediul în municipiul
Bucureşti, ai căror conturi se deschid la Direcţia trezorerie şi contabilitate publică a
municipiului Bucureşti.
Contul deschis la Trezoreria Statului se înscrie pe formularul „Cerere pentru
deschidere de credite” şi pe formularul „Dispoziţiile bugetare de repartizare/retragere de
credite bugetare”.
CNAS şi instituţiile subordonate organizează şi conduc evidenţa creditelor
bugetare deschise în cadrul creditelor bugetare aprobate, cu ajutorul conturilor din clasa 9
„Conturi în afara bilanţului” prevăzute în Planul de conturi pentru instituţii publice:
- contul 941 „Credite deschise şi repartizate”;
- contul 944 „Credite deschise pentru cheltuieli proprii”.
Contul 941 „Credite deschise şi repartizate”
Cu ajutorul acestui cont instituţiile publice ai căror conducători au calitatea de
ordonator principal şi secundar de credite ţin evidenţa creditelor deschise de repartizat se
şine pe capitole şi titluri ale bugetului aprobat.
La ordonatorii principali de credite, în debitul copntului se înregistrează credite
deschise pentru a fi repartizate ordonatorilor de credite subordonaţi, precum şi creditele
de retras de la aceştia, iar în credit, creditele repartizate acestora, precum şi creditele
retrase.
La ordonatorii terţiari de credite, în debitul contului se înregistrează creditele
reparitzate de ordonatorul principal de credite pentru a fi repartizate ordonatorilor terţiari
de credite, precum şi creditele de retras de la ordonatorii terţiari de credite, iar în credit,
creditele repartizate ordonatorilor terţiari de credite, precum şi creditele retrase.
Contul 944 „Credite deschise pentru cheltuieli proprii”
Cu ajutorul acestui cont instituţiile publice ai căror conducători au calitatea de
ordonator principal, secundar sau terţiar de credite, după caz, ţin evidenţa creditelor
bugetare deschise pentru cheltuieli prorii.
Contabilitatea analitică a creditelor deschise pentru cheltuieli prprii se şene pe
capitole şi titlurile bugetului aprobat.
59
Ordonatorii principali de credite înregistrează în debitul contului creditele
deschise de Ministerul Finanţelor Publice pentru cheltuieli proprii, iar în credit, creditele
retrase.
Ordonatorii secundari şi terţiari de credite bugetare primite prin repartizare de le
ordonatorul de credit ierarhic superior pentru cheltuieli peorii, iar în credit, creditele
retrase.
Soldurile conturilor 941 şi 944 nu se redeschid în anul următor.
Indiferent de subordonare şi modul de organizare a cheltuielilor, instituţiile
publice au obligaţia să respecte procedurile privind parcurgerea celor 4 faze ale execuţiei
bugetare a cheltuielilor, precum şi să organizeze, să conducă evidenţa şi să raporteze
angajamentele bugetare şi legale.
Ordonatorii de credite sunt autorizaţi să angajeze, să lichideze şi să ordonanţeze
cheltuieli pe parcursul exerciţiului bugetar, în limita creditelor bugetare aprobate, iar plata
cheltuielilor se efectuează de cptre persoanle autorizate care, conform legii, poartă
denumirea generică de contabil.
Aşadar, operaţiunile specifice angajării, lichidării şi ordonanţării cheltuielilor sunt
de competenţa ordonatorilor de credite şi se efectuează pe baza propunerilor
compartimentelor de specialitate ale instituţiilor publice, iar operaţiunile specifice plăii
sunt de competenţa contabililor. În concluzie, atribuţiile contabililor fiid diferite de cele
ale ordonatorilor de credite bugetare.
A. Angajarea cheltuielilor
Sumele aprobate la partea de cheltuieli, în cadrul cărora se angajează, se
ordonanţează şi se efectuează plăţi, reprezintă limite maxime care nu pot fi depăşite.
Creditele aferente acţiunilor multianuale reprezintă limita superioară a
cheltuielilor care urmează a fi ordonanţate şi plătite în cursul exerciţiului bugetar..
ordonatorii de credite au obligaţia de a angaja şi de a utiliza credite bugetare numai în
limita prevederilor şi potrivit destinaţiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de
activitatea instituţiilor publice şi cu respectarea dispoziţiilor legale.
Angajarea oricăror cheltuieli din fonduri publice îmbracă două forme de
angajamente:
60
 angajamentul legal, proiectele angajamentelor legale reprezintă decizii de
principiu luate de ordonatorii de credite, care implică o obligaţie de efectuare a unei
cheltuieli faţă de o terţă persoană.
Angajarea şi ordonanţarea cheltuielilor, indiferent de tipul de angajament, se
efectuează numai cu viza prealabilă de control financiar prevemtiv propriu. În acest sens,
proiectul de angajament legal se prezintă pentru viza controlului financiar preventiv
împreună cu o propunere de angajare a unei cheltuieli.
 Angajament bugetar, orice act prin care o autoritate competentă afectează
fonduri publice unor destinaţii, în limita creditelor bugetare aprobate.
Este interzis ordonatorilor de credite aprobarea unor angajamente legale fără
asigurarea că au fost rezervate şi fonduri publice necesare plăţii acestora în exerciţiul
bugetar, cu excepţia acţiunilor multianulae.
Valoarea angajamenbtelor legale nu poate depăşi valoarea angajamentelor legale
şi, respectiv a creditelor bugetare aprobate, cu excepţia angajamentelor legale aferente
acţiunilor multianuale care nu pot depăşi creditele de angajament aprobate în buget.
Creditele bugetare neangajate, precum şi creditele bugetare angajate şi neutilizate
până la finele exerciţiului bugetar sunt anulate de drept.
Orice cheltuială angajată şi neplătită până la data de 31 decembrie a exerciţiului
bugetar curent se va plăti în contul bugetului pe anul următor din creditele bugetare
aprobate în acest sens. Această cheltuială trebuie să se raporteze la finele anului curent pe
baza datelor din contabilitatea cheltuielilor angajate.
În situaţia în care se impune majorarea sau diminuarea angajamentelor legale, este
necesară elaborarea unor propuneri de modificare a angajamentelor legale şi bugetare
iniţiale, însoţite de memorii judtificative.
B. Lichidarea cheltuielilor
Constă în verificarea existenţei angajamentelor, determinarea sau verificarea
realităţii sumei datorate, verificarea condiţiilor de exigibilitate ale angajamentului legal
pe baza documentelor justificative care să ateste operaţiunile specifice.
Verificarea existenţei obligaţiei de plată se realizează prin verificarea
documentelor justificative din care să rezulte pretenţia creditorului, precum şi „realitatea
61
serviciului efectuat”. De exemplu, salariile şi indemnizaţiile vor fi lichidate pe baza
statelor de plate colective etc.
Documentele care atestă bunurile livrate, lucrările executate şi serviciile prestate
sunt factura fiscală sau factura.
Determinarea sau verificarea existenţei sumei datorate creditorului se efectuează
de către persoana împuternicită de ordonatorul de credite, pe baza datelor înscrise în
factură şi a documentelor întocmite de comisia de recepţie condtituită conform legii
(Proces verbal de recepţie – în cazul mijloacelor fixe, Nota de recepţie şi constatare de
diferenţe – în cazul bunurilor materiale, altele decât mijloacele fixe).
Documentele mai sus menţionate se vizează pentru „Bun de plată” de ordonatorul
de credite sau de persoana delegată cu aceste atribuţii. Prin acordarea semnăturii şi
menţiunii de „Bun de plată” pe factură, se atestă că serviciul a fost efectuat de către
furnizor şi că toate poziţiile din factură au fost verificate. Condiţiile de exigibilitate a
obligaţiei se verifică pe baza datelor cuprinse în angajamentele legale, care trebuie să
cuprindă şi date cu privire la temenele de plată ale obligaţiei.
C. Ordonanţarea cheltuielilor
Este faza în procesul execuţiei bugetare în care se confirmă că livrările de bunuri
au fost efectuate sau alte creanţe au fost verificate şi că plata poate fi efectuată. Persoana
desemnată de către ordonatorul de credite confirmă faptul că există o oblogaţie certă şi o
sumă datorată, exigibilă la o anumită dată, şi în acest caz ordonatorul de credite bugetare
poate emite „Ordonanţarea de plată” pentru efectuarea plăţii.
„Ordonanţarea de plată” este documentul intern prin care ordonatorul de credite
dă dispoziţie conducătorului compartimentului financiar – contabil să întocmească
instrumentele de plată a cheltuielilor.
„Ordonanţarea de plată” va fi însoţită de documentele justificative în original şi va
purta viza persoanelor autorizate din compartimentele de specialitate, care să confirme
corectitudinea sumelor de plată, livrarea şi recepţionarea bunurilor, executarea lucrărilor
şi prestarea serviciilor, existenţa unui alt titlu care să justifice plata, precum şi, după caz,
înregistrarea bunurilor în gestiunea instituţiei şi în contabilitatea acesteia.
62
Înainte de a fi transmisă compartimentului financiar – contabil pentru plată,
ordonanţarea de plată se transmite pentru avizare persoanei împuternicite să exercite
controlul financiar preventiv.
După aprobare „Ordonanţarea de plată” împreună cu documentele justificative în
original se înaintează conducătorului compartimentului financir – contabil pentru plată.
D. Plata cheltuielilor
Plata cheltuielilor este faza finală a execuţiei bugetare prin care instituţia publică
este eliberată de obligaţiile sale faţă de terţii – creditori.
Plata cheltuielilor se efectuează de persoanele autorizate care, potrivit legii, poartă
denumirea generică de contabil, în limita creditelor bugetare şi destinaţiilor aprobate în
condiţiile legii, prin unităţile de trezorerie şi contabilitate publică la care îşi au conturile
deschise, cu excepţia plăţilor în valută, care se efectuează prin bănci, sau a altor plăţi
prevăzute de lege să se efectueze prin bănci.
Plata cheltuielilor este asigurată de şeful compartimentului financiar- contabil în
limita creditelor bugetare deschise şi neutilşizate sau a disponibilităţilor aflate în conturi,
după caz.
Instrumentele de plată utilizate de instituţiile publice, respectiv cecul de numerar
şi ordinul de plată pentru Trezoreria Statului (OPHT), se semmnează de două persoane
autorizate în acest sens, dintre care prima semnătură este cea a conducătorului
compartimentului financiar – contabil iar a doua, a persoanei cu atribuţii în efectuarea
plăţii.
Nu se poate efectua plata dacă se observă următoarele:
 în cazul în care nu există credite bugetare deschise şi/sau repartizate ori
disponibilităţile sunt insuficiente;
 când nu există confirmarea serviciului efectuat şi documentele nu sunt
vizate pentru „Bun de plată”;
 când beneficiarul nu este cel faţă de care instituţia are obligaţii;
 când nu există viza de control financiar preventiv pe ordonanţarea de plată
şi nici autoroizarea prevăzută de lege.
63
În cazul constatării unei erori în legătură cu plata ce urmează să fie efectuată,
conducătorul compartimentului financiar – contabil suspendă plata.
Creditele bugetare aprobate în buget vor putea fi utilizate la cererea ordonatorilor
e credite numai după deschiderea de credite de către ordonatorii principali de credite
bugetare, repartizarea creditelor bugetare pentru bugetul propriu şi pentru ordonatorii de
credite secundari sau terţiari, după caz, şi/sau alimentarea cu fonduri a conturilor deschise
pe seama acestora.
Ordinele de plată se emit pe numele fiecărui creditor. Acestea vor fi datate şi vor
avea înscrise în spaţiul rezervat obiectului plăţii şi subdiviziunea bugetului aprobat de la
care se face plata.
Ordinele de plată se vor înregistra într-un registru distinct, vor purta un număr de
ordine unic, începând cu numărul 1 în ordine crescătoare pentru fiecare ordonator de
credite şi pentru fiecare exerciţiu bugetar.
Un ordin de plată nu poate cuprinde plăţi referitoare şa mai multe subdiviziuni ale
bugetului aprobat.
Din conturile de cheltuieli bugetare sau de disponibilităţi, după caz, instituţiile
publice pot ridica pe bază d cecuri pentru ridicare de numerar, numerarul pentru
efectuarea plăţilor de salarii, premii, deplasări, precum şi pentru alte cheltuieli care nu se
pot efectua prin virament, cum ar fi: drepturi cu caracter social, burse pentru elevi şi
studenţi, ajutoare etc.
Aşadar, instituţiile publice, indiferent de subordonare şi de modul de finanţare a
cheltuielilor, au obligaţia să organizeze evidenţa angajamentelor bugetare şi legale.
64
3.3. Flux informational generat de finantarea CJSA Iasi
Cerere de deschidere de
credite bugetare
CNAS 3 ex 2 MFP 1 ex Consemnarea
1 3 în evidenţă a
Notă justificativă
4΄ Dispoziţii bugetare de deschiderii de
repartizare – 1 ex credite
bugetare
Înştiinţare asupra deschiderii şi 1 ex

repartizării de credite bugetare
4
Dispoziţii 7 Consemnarea
CNAS
bugetare de TFP- Bucureşti în evidenţă a
6
repartizare 5 deschiderii şi
repartizării de
credite
bugetare
Dispoziţii bugetare
1 ex de repartizare
8
Casa de Asigurări 11
de Sănătate Iaşi TFP – Iaşi
9 10
12
Unităţi spitaliceşti din subordinea

Casei de Asigurări de Sănătate
Iaşi
13 13
Unităţi spitaliceşti cu Unităţi spitaliceşti

paturi fără paturi
1. – CNAS manifestă iniţiativa în deschiderea de credite bugetare;
65
2. - întocmirea documentelor privind deschiderea de credite bugetare către
finanţator, Ministerul Finanţelor Publice;
3. – analiza documentelor bugetare transmise de CNAS;
4. – dispoziţia dată de Finanţator, Ministerul Finanţelor Publice către Trezoreria
municipiului Bucureşti cu sensul de autorizare pentru deschiderea de credite bugetare;
4΄- informarea CNAS de dispoziţia dată de Trezoreria municipiului Bucureşti;
5. – informarea în contul Trezoreriei municipiului Bucureşti a trecerii sumei de
bani din contul bugetului finanţator în contul CNAS;
6. – manifestarea iniţiativei CNAS în repartizarea creditelor bugetare;
7. – întocmirea documentelor privind repartizarea creditelor bugetare către Casa
de Asigurări de Sănătate Iaşi;
8. – transmiterea documentelor privind repartizarea creditelor bugetare de la
Trezoreria municipiului Bucureşti la Trezoreria municipiului Iaşi unde îşi are deschis cont
Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi;
9. – analiza acestor documente;
10. – înregistrarea în evidenţa Trezoreriei a repartizării creditelor bugetare
11. – Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi este înştiinţată de primirea în cont a
sumelor reprezentând creditele bugetare repartizate;
12, 13 – repartizrea creditelor bugetare către unităţile din subordine, unităţi care
au calitatea de ordonatori terţiari de credite bugetare.
Plata furnizorilor se face în 4 etape:

I. Angajarea la plată –administrativ
- servicii medicale
II. Lichidarea- verificarea prestării serviciilor, emiterea facturii
III. Ordonanţarea –emiterea ordonanţării de plată şi a ordinului de plată
IV. Plata
66
factură
SACDS Furnizori
Ordonanţare
de plată
Ordin de plată
SBFC Trezorerie
Ordin de plată
Fig. 15 Plata furnizorilor CJAS Iaşi
67
BIBLIOGRAFIE:
I. Cărţi:
1. Drehuţă, Emilian, Neamţu, Gh, Voicu, Elena, Bugetul public şi

contabilitatea unităţilor bugetare, Editura Agora, Bacău, 2002
2. Georgescu, Iuliana, Elemente de contabilitate aplicate în societăţile
comerciale şi instituţiile publice, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2004
3. Greceanu-Cocoş, Virginia, Practica auditului la instituţiile publice şi
legislaţia utilă, Editura Societatea Adevărul, Bucureşti, 2000
1. Răduţi, Angela, Contabilitate publică, Editura Economică, Bucureşti,
2003
II. Acte normative:
1. Ordonanţa de urgenţă nr. 150/2002 privind organizarea şi funcţionarea

sistemului de asigurări sociale de sănătate
2. Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice
3. Ordonanţa de urgenţă privind reglementarea drepturilor de natură
salarială ale funcţionarilor publici în anul 2003
III. Alte surse:
1. Ministerul Finanţelor,Planul de conturi pentru instituţiile de stat şi

instrucţiunile de aplicare a acestuia
2. Bugetul de venituri şi cheltuieli, CAS, Iaşi
3. www.hih.ro
68

Agentia Functionari Publici

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Agentia Functionari Publici

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

STUDENTĂ: Cojocariu Oana-Mihaela

I. Organizarea şi funcţionarea Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Iaşi............3

1.1 Scurt istoric

II. Fundamentarea indicatorilor financiari la CJAS…………………………20

2.1 Cadrul juridic utilizat în fundamentarea veniturilor proprii/ cheltuielilor

III. Finanţarea cheltuielilor bugetare …………………………………………..55

3.1 Surse de finanţare a instituţiilor publice ………………………………………55

1.1 Scurt istoric si ddd

1.2. Obiect/ domeniu de activitate

CAS Iaşi îşi desfăşoară activitatea, realizând încasarea contribuţiilor datorate de

1.3 Organizarea internă a Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Iaşi

Casa de Asigurări de Sănătate a Judeţului Iaşi este o instituţie publică, cu

Pe partea administrativă, cel care deţine conducerea este directorul economic,

Fig. 1Relaţiile SBFC - (Serviciul Buget, Finante, Contabilitate) cu celelalte

Serviciul contabil preia de la celelalte direcţii cu care intră in relaţie necesarul de

Tabelul nr. 1 – Structura de personal a Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate

Nr. Funcţii de demnitate publică Număr de Număr de posturi

1. I. Funcţionari publici – total din care: 85 92

1.6 Relaţii externe ale Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Iaşi

Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate a Judeţului Iaşi stabileşte relaţii externe

Unităţi Furnizorii de Farmaciile

Ambulatorii Laboratoare de Furnizori Ambulanţe

Şef SBFC CNAS

Şef SBFC CNAS

Situaţia datoriilor 20 luna curentă

Şef SBFC Ordin de plată

Şef SBFC Casierie

Şef SBFC Ordin de plată

Gestionar Nota de intrare/recepţie

Fig. 4- 10 Circulaţia documentelor în cadrul SBFC

O altă categorie de relaţii externe o reprezintă cea cu asiguraţii care beneficiază de

Principalele categorii de cheltuieli ale Casei de Asigurări de Sănătate se împart în

2.3 Cheltuieli 221 400 144 0

Tabelul nr. 1 Principalele categorii de cheltuieli bugetare

II. Fundamentarea indicatorilor financiari la Casa Judeţeană de

2.2. Calcule de fundamentare privind veniturile proprii/ cheltuielile bugetare

Fundamentarea indicatorilor de venituri la Casa Judeţeană de Asigurări de

V2: Încasări din alte surse – dobândă

V3: Sume primite de la alte bugete

Fundamentarea cheltuielilor la Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate

Fundamentarea cheltuielilor are loc pe baza unor documente specifice: bugetul de

Cele mai importante cheltuieli bugetare efectuate de Casa Judeţeană de Asigurări

1. Asistenţa medicală primară = 16.939 mii lei

Solicitare fundamentare indicatori minimali (1)

Serviciul Buget, Finante si

Serviciul Acreditare, Serviciul Acreditare, Serviciul Acreditare,

Fig.11 Fluxul informaţional al fundamentării cheltuielilor cu serviciile medicale şi

Cheltuielile de administrare şi funcţionare

A doua categorie de cheltuieli bugetare a CJAS Iaşi o reprezintă cheltuielile de

02 Cheltuieli de personal = 1.293.527

Suma cheltuielilor cu salariile s-a stabilit ţinând seama de redimensionarea la

0.1 Salarii de bază = 562.112 RON

Salariile de bază se stabilesc în mod diferenţiat, avându-se în vedere realizarea

0.2 Salarii de merit = 22.183 RON

Pentru rezultate deosebite obţinute în activitatea desfăşurată, ordonatorul de

0.3 Indemnizatii de conducere şi alte indemnizaţii = 77.196 RON

0.4 Spor de vechime = 113.881 RON

Funcţionarii publici salarizţti potrivit ordonanţei de urgenţă privind reglementarea

Tranşe de vechime în muncă Cota din salariul de bază

Tabel nr. 2 Clasificarea sporurilor de vechime

Sporul corespunzător vechimii în muncă se plăteşte cu începere de la data de întâi

Funcţionarii publici care, potrivit programului normal de lucru, îşi desfăşoară

0.6 Plăţi pentru ore suplimentare = 318,3 RON