Limba friulană

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Friulana sau limba friulană (în friulană furlan sau denumită cu
friulană
afecțiune marilenghe, în italiană friulano) este o limbă romanică
aparținând grupei limbilor romanice retice, vorbită în regiunea Friuli-
furlan
Vorbită în Italia
Venezia Giulia, situată în nord-estul Italiei. Friulana numără aproximativ
600.000 de vorbitori nativi, a căror vastă majoritate vorbesc și italiana.
Regiuni Friuli-Veneția Giulia
Număr de 794.000
Este adeseori denumită și „ladina estică”, întrucât ladina și friulana sunt vorbitori
puternic înrudite. Sistem de
scriere alfabetul latin
Spre deosebire de ladină, vorbită de mult mai puțini vorbitori (circa Clasificare
30.000), dar care a fost foarte conservativă, friulana s-a îndepărtat de limbi indo-europene
"matca" inițială suferind influențe multiple din partea limbilor care au italice
înconjurat-o: germana, italiana, venețiana și slovena. Documente scrise
romanice
în friulană sunt atestate încă din secolul al XI-lea. De ex. se cunoaște un
italice de vest
registru cu nume proprii de la sfârșitul secolului al XIII-lea. Literatura în
friulană, atât poezie cât și proză, datează de la începutul secolului al romanice de vest
XIV-lea. În secolul al XX-lea a apărut din nou un interes crescător pentru galo-iberice
această limbă rețiană, care continuă și azi. galo-romanice
rhețiene
friulană
Cuprins friulană
Poeți și scriitori faimoși
Gramatică
Statut oficial și codificare
Fonologie
Organ de Osservatori Regjonâl de Lenghe
reglementare e de Culture Furlanis
Morfologie
ISO 639-2 fur
Articole
ISO 639-3
Pronume (cel mai
răspândit fur
Note
dialect)
Lectură suplimentară SIL frl
Vezi și Extras
Ducj i oms a nassin libars e compagns come
dignitât e derits. A àn sintiment e cussience e
bisugne che si tratin un culaltri come fradis.
Poeți și scriitori faimoși Răspândire în lume

Ermes di Colorêt (secolul al 16-lea)

Pietro Zorutti (secolul al 19-lea)
Pier Paolo Pasolini (secolul al 20-lea)

Gramatică

Fonologie
Vocalele lungi sunt tipice pentru limba friulană.Acest fapt a determinat o
influență semnificativă pentru pronunția atât în friulană cât și înitaliană.

Distincția pe care friulana o face între vocale lungi și vocale scurte este
evidentă în perechi minimale (în ortografia oficială, vocalele lungi sunt
marcate printr-un accent circumflex).

lat (lapte)
lât (mers, dus)
fis (compact, dens)
fîs (fii)
lus (lux)
lûs (lumină) Puteți vizita Wikipedia în friulană.
Această pagină poate conține caractere
Dialectele friulanei diferă în modul de a trata vocalele lungi. În unele Unicode
Modifică date / text
dialecte vocalele lungi devin diftongi. Următorul tabel indică cum patru
cuvinte (pît - picior, sêt - sete, pôc - mic(ă) și fûc - foc) sunt
pronunțate în patru dialecte. Fiecare dialect utilizează o combinație
unică de diftongi (în galben) și monoftongi (în albastru) pentru
vocalele lungi.

Vest Codroipo Carnia Central

sêt [seit] [se:t] [seit] [se:t]

pît [peit] [peit] [pi:t] [pi:t]

pôc [pouk] [po:k] [pouk] [po:k]

fûc [fouk] [fouk] [fu:k] [fu:k]

Consoanele duble (ll, rr, ș.a.m.d.), utilizate frecvent în italiană, sunt Limbile romanice retice - Friulana e cu verde
aproape absente în friulană.

Morfologie

Articole
În friulană, substantivele care se referă la lucruri lipsite de viață sau
concepte abstracte sunt fie masculine, fie feminine. Spre exemplu "il
mûr" ("zidul", masculin), "la cjadree" ("scaunul", feminin).

Articolele iau următoarele forme, derivate din latină,ille și unus:

Articole hotărâte Limbile romanice

Număr Masculin Feminin

Singular il la
Plural i lis
Înaintea unui cuvânt ce începe cu o vocală, ambele pot fi abreviate lal'.

Articolul nehotărât în friulană variază corespunzător cu genul substantivului.

Articolele nehotărâte
 Masculine un
Feminine une
De remarcat că aceste forme reprezintă forme standard; în limba vorbită se poate auzi adesea și el (în friulana nordică) ori al (în
friulana sudică și vestică) în loc de il, li (sau las în friulana nordică) în loc de lis și le în loc de la, dar aceste variante trebuiesc evitate
în limba friulană scrisă. Vocalele finale, așa cum ar fi-e din une, se pronunță.

Există de asemenea și articol partitiv; are doar o formă,des. Spre exemplu, des vacjis înseamnă niște vaci.

Pronume
Tendință de gramaticalizare a pronumelui aton subiect (ca în franceză; ex.:el russignol al cianta „privighetoarea cântă”)[1]

Note
1. ^ Marius Sala, Ioana-Vintilă-Rădulescu, Limbile lumii, Mică Enciclopedie, Ed. științifică și enciclopedică, București,
1981, p. 208

Lectură suplimentară
Sull'idioma friulano e sulla sua affinita colla lingua valaca. Schizzo storicofilologico. Udine: V
endrame; 1846

Vezi și
Limbi romanice retice
Limba retoromană
Limba ladină
Limba română
Limba valonă

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Limba_friulană&oldid=11948255

Ultima editare a paginii a fost efectuată la 4 martie 2018, ora 18:37.

Acest text este disponibil sub licențaCreative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice
; pot exista și clauze
suplimentare. Vedeți detalii la Termenii de utilizare.