Proiect NR. 22/2012 Faza: P.T.

Reablitare si extindere parc in

com. Odoreu, jud. Satu Mare

CAIET DE SARCINI

IMBRACAMINTI ASFALTICE BITUMINOASE

CILINDARTE EXECUTATE LA CALD
 Proiect NR. 22/2012 Faza: P.T.
Reablitare si extindere parc in
com. Odoreu, jud. Satu Mare

1. - OBIECTUL SI DOMENIUL DE APLICARE

1.1. Prezentul caiet de sarcini priveste imbracaminti asfaltice bituminoase cilindrate,

executate la cald din mixturi asfaltice preparate cu agregate naturale si bitum neparafinos.
1.2. Caietul de sarcini se aplica la executia lucrarilor de modernizare a aleilor, pacailor si
drumului accidental circulabil.
1.3. Prevederile prezentului caiet de sarcini nu se aplica imbracamintilor care au in
compozitie nisipuri sau emulsii bituminoase.

2. - DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI

2.1. Imbracamintile asfaltice sunt din tipul betoanleor asfaltice cilindrate si executate la cald
fiind alcatuite in general din doua straturi :
o Strat superior - strat de uzura, tipul : BA16 ; BA16a; BA16m;
o Strat inferior – strat de legatura, tipul: BAD25; BAD25a; BAD25m;

CAPITOLUL I. – NATURA, CALITATEA SI PREPARAREA MATERIALELOR

3. AGREGATE

3.1. Pentru imbracaminti bituminoase se utilzeaza un amestec de sorturi din agregate naturale
prelucrate, care trebuie sa indeplinesacaconditiile STAS 662-89 – pentru nisip natural sort (0÷4)
mm si pietris/pietris concast sorturile :( 4÷8) mm, (8 ÷16 ) mm si ( 16 ÷25) mm, precum si STAS
667/2000 - pentru nisip concasat sort (0÷4) mm si criburi sort ( 4÷8) mm, (8÷16) mm si
(16÷25) mm.
Filerul care se utilzeaza este de calcar sau din creta conform STAS 539-79.
3.2. Limitele procentelor de agregate naturaregatul total, pentru tipul de mixtura BA8 si BA16 :
MASF8 si MASF16, sunt date in tabelul de mai jos :
Tabel nr.1.
Tipul de mixtura asfaltica

Fractiuni de agregate din BA16; BA16m; BA16a BA8; BA8a MASF8 MASF16
amestecul total

Filer si fractiuni din nisipuri sub 9…13 9…13 11…14 10…14

0,1 mm, %

Filer si nisip (0,1…4) mm, % rest pana rest pana rest pana la rest pana
la 100 la 100 100 la 100

Cribluri peste 4 mm, % 22…45 34…58 45…60 63…75

3.3. Granulozitatea agreagate naturale este cuprinsa, pentru fiecare tip de mixtura asfaltica, in
limitele date in tabelul nr.2.
Tabel nr.2.

Marimea ochiului sitei, Treceri prin site pentru mixturi asfaltice

conform SR EN 933-2 (%)
 Proiect NR. 22/2012 Faza: P.T.
Reablitare si extindere parc in
com. Odoreu, jud. Satu Mare

(mm)
BA8 ; BA8a BA16 ; BA16a ; BA16m MASF8 MASF16
16 - 90…100 - 90…100
8 90…100 66…85 95…100 44…59
4 56…78 42…66 40…55 25…37
2 30…55 30…55 19…28 20…25
1 22…42 22…42 16…22 16…22
0,63 18…35 18…35 13…20 13…20
0,20 11…25 11…25 12…16 11…15
0,10 9…13 9…13 11…14 10…14

Mentiune : La betoanele asfaltice BA8, BA16 se foloseste nisip de concasaj sau amestec de nisip
de concasaj cu nisip natural, din care nisipul natural este in proportie de maximum 25% pen
BA8, BA16.

4. FILER

4.1. Se vafolosi filer de calcar care trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii :

 Finetea de minimum 80% ;
 Umiditatea de maximum 2%.
Observatie : In conditii justificate tehnic si economic se poate inlocui partial filerul de calcar cu
filer de var, care se poate folosi numai impreuna cu filerul de calcar ; continutul de filer din var
stins poate fi de maximum 2%.

5. LIANTI

5.1. Pentru realizarea imbracamintilor asfaltice se vor folosi urmatoarele tipuri de bitum :
D60/80 ; D80/100 ; D60/80a ; D80/100a.
Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca bitumul sunt reglementate de SR 754 si sunt
prezentate informativ in Tabelul nr.3.

Tabelul nr.3.
Conditii de admisibilitate

Caracteristici D60/80 D80/100 Metode de verificare

Penetratia la 250 C 60…80 80…100 STAS 42-68

Punctul de inmuiere 0C 49…55 43…49 STAS 60-69
Ductibilitatea cm, minim 4.0 5.0 SR61
la : T= - 50 C 100 100 SR61
T= 250 C

5.2. In functie de calitatea bitumului si natura agregatelor in cadrul studiilor preliminare se va

stabili utilitatea aditivarii bitumului.

6. ADITIVI

6.1. Aditivii utilizati pentru prepararea mului aditivat folosit la executia imbracamintilor
bituminoase din prezentul caiet de sarcini sunt produse tensio – active, cu compozitie si structura
 Proiect NR. 22/2012 Faza: P.T.
Reablitare si extindere parc in
com. Odoreu, jud. Satu Mare

speciifica polar – apolara, conform celor prevazute in declaratia de conformitate a calitatii emis
de producator. Aditivii trebuie sa fie reglementati tehnic conform reglementarilor in vigoare.
6.2. Aditivii trebuie sa indfeplineasca urmatoarele baza :
 sa fie compatibil cu bitumul ;
 sa fie stabil termic la minimum 2000 C ;
 sa se amelioreze adezivitatea bitumului fata de agregatele naturale, fara a afecta celelalte
caracteristici ale acestuia ;
 sa nu fie toxici, coezivi, inflamabili.
6.3. Tipul de aditiv si dozajul acestuia in bitum se stabilesc pe baza unui studiu preliminar
efectuat de un laborator autorizat.

7. FIBRE

7.1. Fibrele folosite la preparrea mixturii asfaltice stabilizate cu fibre pentru executia
imbracamintilor bituminoase prevazute in prezentul caiet de sarcini sunt fibre sau granule din
celuloza, bitumate sau nebitumate, care trebuie sa fie agrementate tehnic, comform
reglementarilor in vigoare. Se pot utiliza si alte tipuri de fibre cu conditia ca aceasta sa fie
reglementate tehnic de normele, normativele, etc. aflate in vigoare.
7.2. Tipul si dozajul de fibre in mixtura asfaltica se stabilesc pe baza unui studiu preliminar
efe3ctuat de un labortator autorizat.

8. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR INAINTE DE ANROBARE

8.1. Materialele destinate fabricarii mixturilor asfaltice pentru imbracamintile bituminoase se

realizeaza cu prescriptiile din standardelele respective si conditiile aratate la pct.-le 3.1. si 3.2.
din prezentul caiet de sarcini.
8.2. Verificarile si determinarile se executa de laboratorul de santier si constau in urmatoarele :
a). bitum
 penetratia la temperatura de 250 c, STAS 42-68 si punctul de inmuiere prin da inel si bila,
STAS 60-69 ;
b). criblura
 natura mineralogica (examinare vizuala) ;
 granulozitate, STAS 667-2000 ;
 forma granulelor, STAS 667-2000 ;
c). pietris
 natura mineralogica (examinare vizuala) ;
 greanulozitatea, STAS 667-2000 ;
 forma granulelor, STAS 667-2000 ;
 parte levigabila, STAS 667-2000 ;
d). nisip
 natura mineralogica (examinare vizuala) ;
 granulozitate, STAS 667-200 ;
 parte levigabila, STAS 667-2000 ;
 materii organice, sTAS 667-2000 ;
 echivalent de nisip, STAS 667-2000 ;
 coeficient de activitate, sTAS 667-2000 ;
 Proiect NR. 22/2012 Faza: P.T.
Reablitare si extindere parc in
com. Odoreu, jud. Satu Mare

e). filer
 finetea, STAS 539-79

CAPITOLUL II – MODUL DE FABRICARE A MIXTURILOR ASFALTICE

9. COMPOZITIA MIXTURILOR ASFALTICE

9.1. Compozitia mixturilor asfaltice cu carese va realiza imbracamintea asfaltica se stabileste pe

baza unui studiu preliminar aprofundat., efectuat de un laborator atestat, tinandu-se seama de
respectarea conditiilor tehnice precizate ptiile tehnice impuse de caietul de sarcini.
9.2. Formula de compozitie, stabilita pentru fiecare categorie de mixtura sustinuta de studiile si
incercarile efectuate impreuna cu rezultatele obtinute se supune aprobarii beneficiarului. Aceste
studii se refera la :
 incercarea Marsall – stabilitatea la 600 C ;
 incele de curgere – fluaj, la 600 C ;
 densitatea aparenta ;
 absorbtia de apa, pentru 5 (cinci) continuturi de liant repartizate de o parte si de
alta a continutului de liant retinut. Dupa verificarea caracteristicilor obtinute pentru compozitia
propusa beneficiarului, daca nu are obiectiuni sau eventuale propuneri de modificare, accepta
formula de antreprenor.
9.3. Toate dozajele privind agregatele, file, liantul sau unele adaosuri sunt stabilite in functie de
greutatea totala a materialului granular in stare uscata, inclusiv partile fine.
9.4. Limitele procentelor de agregate naturale pe sorturi componente din agregatul total sunt date
in Tabelul nr.1.
9.5. Granulozitate naturale este cuprinsa pentru fiecare tip de mixtura asfaltica in limitele date in
Tabelul nr.2.
9.6. Continutul optim de liant se stabileste prin studii preliminare de un laborator de specialitate
autorizat, conform STAS 1338/1,2-84, si trebuie sa se incadreze intre limitele prezentate in
Tabelul nr.4.

Tabelul nr.4.
Categoria tehnica a strazii
Tipul mixturii I II III IV
asfaltice Continutul de liant ; %masa mixturii asfaltice
BA8 - - - 6,5…7,5
BA16 6. …7 6. …7 6,3…7,3 6,5…7,5
MASF8 6,7…7,5 6,7…7,5 6,7…7,5 6,7…7,5
MASF16 6,5…7,5 6,5…7,5 6,5…7,5 6,5…7,5

10. CARACTERISTICILE FIZICO – MECANICE ALE MIXTURILOR ASFALTICE

10.1.In lipsa unor dispozitii contrare caietului de sarcini caracteristicele fizico – mecanice ale
mixturilor asfaltice preparate cu bitum neparafinos pentru drumuri si bitum aditivat, trebuie sa
indeplineasca in timpul studiului de laborator si in timpul controalelor de fabricatie , in conditiile
aratate in Tabelele nr.5 si nr.6.
 Proiect NR. 22/2012 Faza: P.T.
Reablitare si extindere parc in
com. Odoreu, jud. Satu Mare

Tabelul nr.5.
Tipuri mixturii
Caracteristici Categoria Tipul
pe cilindrii strazii bitumului BA8; BA8a BA16;BA16 MASF8 MASF16
Marshall a
Stabilitatea (S) la 600 C, minimum

KN

I ÷ IV D60/80 - - 7,0 7,0

II D60/80 (a) - 8,5
D80/100 (a) - 8,0
III D60/80 - 7,5
D80/100 - 7,0
IV D60/80 (a) 6,0 -
D80/100 (a) 5,5 -
IV ÷ V D60/80 (a)- - 6,5
D80/100 (a) - 6,0

I÷ IV D60/80 - 1,5…3,5 1,5…3,5 1,5…3,5

II D60/80 (a) - 1,5…3,5
[ mm]Indicele de curgere (l)

D80/100 (a) - 1,5…4,0

III D60/80 - 1,5…4,0
D80/100 - 1,5…4,0
IV D60/80 (a) - 1,5…4,5
D80/100 (a) - 1,5…4,5

II D60/80 (a) - 2,4…5,6

[ KN/mm ]Raport ul S/l

D80/100 (a) - 2,0…5,3

III D60/80 - 1,8…5,0
D80/100 - 1,7…4,6
IV D60/80 (a) 1,3…4,0 - - -
D80/100 (a) 1,2…3,6 - - -
IV ÷ V D60/80 (a) - 1,4…4,3
D80/100 (a) - 1,3…4.0

I ÷ IV D60/80 - 2300 2300 2300

Densitatea aparenta minima [ kg/m3 ]

II D60/80 (a) - 2300

D80/100 (a) - 2300
III D60/80 - 2300
D80/100 - 2300
IV D60/80 (a) 2300 -
D80/100 (a) 2300 -
IV ÷ V D60/80 (a) - 2300
D80/100 (a) - 2300

II D60/80 (a) - 2…5

D80/100 (a) - 2…5
III D60/80 - 2…5
D80/100 - 2…5
 Proiect NR. 22/2012 Faza: P.T.
Reablitare si extindere parc in
com. Odoreu, jud. Satu Mare

Absorbtie de apa [% ] volum IV D60/80 (a) 2…5 -

D80100 (a) 2…5 -
IV ÷ V D60/80 (a) - 2…5
D80/100 (a) - 2…5
 Proiect NR. 22/2012 Faza: P.T.
Reablitare si extindere parc in
com. Odoreu, jud. Satu Mare

Tabelul nr.6.

Tipul
Caracteristica Tipul mixturii: BA8; mixturii:MASF8;
BA8a; BA16; BA16a MASF16

Test Schellenberg, % maximum - 0,2

Caracteristicile pe cilindrii confectionati
la presa de compactare giratorie :
 volum de goluri la 80 giiratii, % 5,0 -
maximum< ;
 volum de goluri la 120 giratii, % -
maximum
Rezistenta la deformatii permanente :
fluaj dinamic la 400 C si 1800 pulsuri, 7600 10000
10-4 mm, maximum
Modul de elasticitate la 15 0 C, Mpa
minimum
 zona climaterica calda 4200 3600 ;4000
 zona climaterica rece 3600

Deformatia permanenta la oboseala

(3600 impulsuri) la 150 C, 10-4, - 1200 ;1000
maximum
Viteza de deformatie la 600C maximum,
[ mm/h ] functie de numarul mediu de
vehicule : -
< 1500, maximum ; 8
1500 …3000, maximum ; 6
>3000, maximum 3,5

11. ACCEPTAREA UTILAJULUI

11.1. Antreprenorul supune acceptarii inginerului lucrarii utilajul pe care-l va utiliza la executia
lucrarilor.
11.2. Acceptul se va da dupa instalarea acestuia, verificarea starii reale de intretinere si
aptitudinile de a realiza performantele cerute prin documentatia actuala.

12. STATIA DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE

12.1. Stocarea si incalzirea liantului : statia de prepararea mixturilor asfaltice trebuie sa dispina
derezervoare de stocare a caror capacitate este cel putin egala cu consumul mediu zilnic si
dispune fiecare de o joja in prealabil etalonata si un dispozitiv capabil de a incalzi liantul pana la
o temperatura necesara, evitand incalzire cat de mica.
12.2. Stocarea si depozitarea filerului de aport : filerul trebuia sa fie stocat la staia de prepararea
mixturilor asfaltice in silozuri prevazute cu dispozitive de alimentare si de extragere corezatoare
care sa permita posibilitatea de a doza filerul, conform tolerantelor indicate in Tabelul nr.7 ;
cantitatea de filer va trebui sa permita alimentarea statieicel putin pentru o zi de fabricatie.
 Proiect NR. 22/2012 Faza: P.T.
Reablitare si extindere parc in
com. Odoreu, jud. Satu Mare

12.3. Stocarea agregatelor : antreprenorul trebuie sa poata asigura stocarea a cel putin o treime
din agregatele destinate santierului; depozitarea se face pe sorturi, in silozuri de tip descoperit,
etichetate, pe platforme amenajate cu pereti despartitori pentru evitarea amestecarii lor.
12.4. Incalzirea si uscarea agregatelor : statia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa
dispuna de mijloace mecanice corespunzatoare pentru introducerea uniforma a agregatelor in
uscatorul instalatiei de asfalt in scopul obtinerii unei productii constante.
12.5. Dozarea liantului : statia de prepararea mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de un siste
alimentare si dozare a liantului, fie in greutate, fie volumetric ; in lipsa unor dispozitii contrare
ale caietului de sarcini speciale, se vor lua in considerare valorile aratate in tabelele anexate cu
privire la dozajul liantului.
12.6. Dozajul agregatelor : instalatia de asfalt va dispune de mijloace de dozare care sa asigure
dozarea sorturilor de agregate, conform retetei, cu precizia care sa asigure incadrarea in
tolerantele admisibile prevazute in Tabelul nr.7.
Tabelul nr.7.
Conditia de executie Abateri admise fata de dozaj

Abaterea admisa la continutul de bitum, fata de ± (0..03) %

dozajul prescris

Abateri admise la agregate, fat de procentele din

dozaj : continut de granule cu dimensiunia peste ±5%
3,15 mmm
Continut de granul cu dimensiunea :
 0,63 ÷ 3,15 ±4 %
 0,2 ÷ 0,63 ±3 %
 0,09 ÷ 0,2 ±2 %
 0,09 ÷ 0 ±1,5 %

(±1 % pentru MASF8 si mASF16)

Continutul de aparegatelor dupa uscare Maximum 0,5 %

Nota : Pana la dotarea statiilor cu site, conform SR 932, se vor folosi ciururile

12.7. Adaugarea fibrelor adugarea fibrelor pentru mixturile asfaltice cu fibre de celuloza se face
automat cu dozarea gravimetrica, utilizand documente de dozare corespunzatoare ; fibrele de
celuloza se adauga in malaxor dupa ce au fosr introduse agregatele incalzite, impreuna cu
filerul ; toate aceste materiale se amesteca impreuna cu o durata de timp specifica tipului de fibra
de celuloza utilizat (dar nu mai putin de 20 secunde, in cazul instalatiilor cu functionare
discontinua) ;dupa dispresia fibrelor i masa de agregate si filer se adauga bitumul, procesul de
malaxare continuand pana la realizarea unei omogenitati depline a amestecului ; durata de
malaxare, fie uscata, fara bitum, fie cea totala, cu bitum, se va stabili dupa caz, folosind testul
Schellenberg si/sau determinarea Marshall, efectuata pe acelasi tip de mixtura preparata la timpi
de malaxare, cuprinsi in gama 15…100 secunde, pana la stabilirea caracteristicilor fizico –
mecanice ale mixturii ; in cazul utilizarii in mod exceptional al instalatiilor cu flux continuu
carew nu permit malaxarea uscata, fara bitum, durata de malaxare va fi cea necesara obtinerii
unei mixturii omogene si stabile, aceasta durata se va stabili in m od similar, folosind testul
Schellenberg si incercarile Marshall pe mixtura rezultata.
12.8. Malaxarea :statia de preparae a mixturilor trebuie sa fie echipata cu un malaxor capabil de
a produce mixturi asfaltice omogene ; daca cuva malaxorului nu este inchisa, ea trebuie sa fie
prevazuta cu o capota pentru a impiedica pierderea prafului prin dispersie ; statia trebuie
 Proiect NR. 22/2012 Faza: P.T.
Reablitare si extindere parc in
com. Odoreu, jud. Satu Mare

prevazuta cu un sistem de blocare impiedicand golirea malaxorului atat timp cat durata de
malaxare nu a fost atinsa.
12.9. Stocarea si incaracarea mixturilor : la iesirea din malaxor trebuie amenjate dispozitive si
luate precautini utile in scopul limitarii la maximum a segregarii mixturii asfaltice la
incaracvarea in mijloace de transport ;daca se foloseste buncar de stocare, acesta va trebui in
mod obligatoriu incalzit ; in cazul mixturilor asfaltice cu fibre, stocarea se va face in buncarul
tampon nu mai mult de 2 (doua) ore pentru eliminarea efectului de tiraj si consecintele acestuia.
13. Fabricarea : fabricarea mixturilor asfaltice pentru imbracaminti bituminoase va trebui
relizata numai in statii automate de asfalt ; o atentie deosebita se va da in special respectarii
privind continutul de liant si se va urmarii prin observatii vizuale ca anrobarea celor mai mari
granule sa fie asigurata intr-un mod convenabil ; temperaturile , indiferent de tipul de mixtura
prezentata in acest caiet de sarcini, ale agregatelor naturale, ale bitumului si ale mixturilor
asfaltice se stabilesc in functie de tipul liantului, astfel :
 pentru bitum D80/100 :
a). temperatura bitumului este cuprinsa intre (160 ÷170) 0 C ;
b). temperatura agregatelor este (165 ÷180) 0 C ;
c). temperatura mixturii la iesirea din malaxor de (155 ÷170) 0 C ;
 pentru bitum D80/100 :
a). temperatura bitumului este cuprinsa intre (165 ÷175) 0 C ;
b). temperatura agregatelor este (170 ÷190) 0 C ;
c). temperatura mixturii la iesirea din malaxor de (160 ÷180) 0 C , valoarea temperaturilor va fi
stabilita in asa fel sa se obtina temperatura ceruta la asternerea mixturii, tinand seama de racirea
care are loc in timpul transportului si a asteptarilor.

14. REGLAREA STATIEI DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE

14.1. Dupa acceptarea utilajului de catre beneficiarul lucrarii, antreprenorul trece la operatiuni de
reglare si etalonare, dupa cum urmeaza ;
 a debitului dozatoarelor pentru agregate;
 a debitului pompelor pentru liant;
 a debitului privind filerul, precum si la determinarea caracteristicilort a unei bune
functionari a malaxorului.
14.2. Autorizatia de punere in exploatare va fi data beneficiarului dupa ce se va consta ca
debitele fiecarui constituient permit sa se obtina amestecul prescris in limitele tolerantelor
admise.
14.3. Daca, urmare a reglajelor, anumite aparate sau dispozitive se dovedesc defectuase,
antreprenorul va trebui sa le inlocuiasca, sa efectueze din nou reglajul, dupa care sa se supuna
aprobarii sefului de statie.
14.4. Antreprenorul nu are dreptul la nici un fel de plata pentru imobilizarea utilajului sau a
personalului care-l deserveste in tot timpul cat dureaza operatiunile pentru obtinerea autorizatiei
de punere in exploatare, cu atat mai mult in caz de refuz.

15. CONTROLUL FABRICATIEI

15.1. Mixturile asfaltice produse in statii de prepararea mixturilor asfaltice sunt supuse
incercarilor preliminare de informare, controlului de calitate si receptiei a caror frecventa este
data in Tabelul nr.8.
 Proiect NR. 22/2012 Faza: P.T.
Reablitare si extindere parc in
com. Odoreu, jud. Satu Mare

Tabel nr.8.

Faza de executie Natura controlului sau a Categoria controlului Frecventa controlului

incercarii
Studiul compozitiei
Studiu
Controlul reglajului statiei
de asfalt
Determinarea continutului
de bitum si filer
Granulometria amestecului
Temperatura agreagatelor,
a bitumului si a mixturii la
iesirea din malaxor
Stabilitatea la temperatua
de 600 C
Indicele de curgere. Fluaj
Densitatea aparenta
Absorbtia de apa
Umflarea
Compozitia
Nota : A – incercari preliminare de informare ;
B – controlul de calitate ;
C – controlul de receptie
A B C
X Pentru fiecare produs
X Inaintea inceperii
fabricatiei fiecarui tip de
produs
X Zilnic
X Zilnic
X Permanent
X Unul la fiecare 400 mc
X Unul la fiecare 400 mc
X Unul la fiecare 400 mc
X Unul la fiecare 400 mc
X Unul la fiecare 400 mc
X Unul la fiecare 400 mc

CAPITOLUL III. – MODUL DE PUNERE IN OPERA

16. TRANSPORT

16.1. Transportul in santier al mixturii asfaltice preparate se afectueaza cu autocamioane cu bena

metalica care trebuie sa fie curatata de orice corp strain inainte de incarcare ; utilizarea oricaror
produse chimice (motorina, pacura, gaz) suuceptibile de a dizolva liantul sau de a se amesteca cu
aceasta este interzisa, volumul mijloacelor pentru punere in opera este determinat de debitul de
functionare al statiei de preparare a mixturilor asfaltice si de punere in opera in asa maniera
incat sa nu existe intreruperi.
16.2. Autobasculantele vor fi echipate in mod obligatoriu pe orice distanta de transport cu prelate
de protectie pentru a evita actiunea nefavarabila a agentilor atmosferici.

17. ALTE LUCRARI PREGATITOARE

17.1. Pregatirea stratului suport :

 inainte de asternerea mixturilor asfaltice, stratul support de fundatie se va curata
corespunzator ;
 in cazul in care straturile support au un profil transversal necorespunzator sau prezinta
denivelari, se vor lua masuri de rectificare a acestora.
17.2. Amorsarea :
 la executarea imbracamintilor bituminoase se vor amorsa rosturile de lucru si stratul
suport cu o emulsie cationica de bitum cu rupere rapida ;
 stratul suport se va amorsa in mod obligatoriu in urmatoarele cazuri :
 Proiect NR. 22/2012 Faza: P.T.
Reablitare si extindere parc in
com. Odoreu, jud. Satu Mare

strat de legatura pe strat de baza din mixtura bituminoasa ;

strat de legatura pe strat de legatura cand stratul de uzura se executa la un interval
de timp mai mare de 3(trei) zile sau daca suprafata stratului suport s-a urmarit in
urma circulatiei ;
 dupa amorsare se va astepta timpul necesar de ruperii emulsiei cationice ;
 in functie de compactitatea suportului se va folosi un amorsaj cu 0,3 ÷ 0,5 kg/mp
de bitum pur ;
 caracteristicile emulsiei trebuie sa fie de asa natura incat ruperea sa fie efectiva
inaintea asternerii mixturilor bituminoase ;
 liantul trebuie sa fie compatibil cu cel utilizat la fabricarea mixturilor
bituminoase ;
 amorsajul se va face in fata repartizatorului – finisor la o distanta minima de 100
m;
 in cazul mixturilor asfaltice cu fibre, amorsajul se va realiza cu EBC dozata functie de
starea suprafetei suport si de trafic si raspandita omogen ; dozajul se va stabili dupa caz
cu avizul consultantului.

18. ASTERNEREA

18.1. Asternerea mixturilor bituminoase se face in anotimpul calduros la tempertauri de peste ±

100 C, in perioada martie ÷ noiembrie, in conformitate cu prevederile legal in vigoare ; la
utilizarea bitumului tip D100/120, asternerea este admisa pana la 15 noiembrie, iar utilzarea
bitumului tip D60/80, pana la 15 septembrie ;executia straturilor dupa aceaste perioade nu se
poate face decat cu aprobarea administartorului drumului ; de asemenea, executia trebuie
intrerupta pe timp de ploaie ; mixturile asfaltice trebuie sa aiba la asternere si la compactare, in
functie de tipul liantului8, temperaturile conform Tabelului nr.9.

Tabel nr.9.

Temperatura minima Temperaturile minime de compactare in 0 C

Tipul liantului de asterenere in 0C
La inceput La sfarsit
D60/80 145 140 110
D80/100 140 135 100

18.1.1. In cazul mixturilor asfaltice cu fibre de celuloza, la inceperea compatarii, temperatura va

fi de cca1500 C, iar la terminarea compactarii de minimum 1200C.
18.1.2. Masuratoarea temperaturii mixturii va fi efectuata din masa mixturii in buncarul
finisorului.
18.1.3. Temperatura se va fixa definitiv in timpul punerii la punct a modului de de compactare
pentru a obtine compactarea maxima.
18.1.4. Mixturile bituminoase a caror temperatura este sub cea prevazuta in
Tabelul nr.9. vor fi refuzate; aceste mixturi trebuie sa fie imediat evacuate din santier, ele
neputand fi reincalzite la fata locului; la fel se va proceda si mixturile care se racesc in buncarul
finisorului ca urmare a unei defectiuni.
18.2. Grosimea stratului de asternere: punerea in opera a mixturilor asfaltice se face pentru:
 stratul de uzura intr-o singura asternere;
 Proiect NR. 22/2012 Faza: P.T.
Reablitare si extindere parc in
com. Odoreu, jud. Satu Mare

 stratul de legatura in 2 (doua) asterneri .

18.3. Asternerea propriu – zisa a mixturilor bituminoase executatela cald :
 mixtura asfaltica trebuie asternuta in mod continuu si uniform atat din punct de vedere al
grosimii cat si al afanarii; asternerea se va face pe intreaga latime a caii de rulare; atunci
cand acest lucru nu este posibil, antreprenorul propune benefiarului latimea benzilor de
asternere si pozitia rosturilor longitudinale;
 grosimea maxima a materialelor raspandite printr-o singura trecere este fixata de caietul
de sarcini speciale sau prin prevederile proiectului ;
 viteza de asternere cu finisorul trebuie sa fie adaptat cadentei de sosire a mixturilor de la
statia de preparare si pe cat se poate de constanta, in scopul evitarii in totalitate a
opririlor ;
 antreprenorul trebuie sa dispuna de un lucrator calificat care sa corecteze imediat dupa
asternere si inaintea compactarii, denivelarile flagrante ;
 in buncarul utilajului de asternere trebuie sa fie in permanenta suficienta mixtura, asa
incat, sa se evite situatia raspandirii neuniforme in strat a materialului asternut .
18.4. Rosturile lo9ngitudinale si transversale :
 rosturile longitudinale si transversale de lucru trebuie sa fie regulate si etanse ;
 este interzis ca rostul longitudinal al unui strat sa se suprapuna, indiferent de situatie
peste rosturile longitudinale ale straturilor inferioare, indiferent daca acesta din urma
este in stratul de legatura sau de baza – realizate din mixturi asfaltice sau dintr-un alt
material care in compozitie liant hidraulic ;
 un decalaj minim de ordin a 20 cm este necesar si totodata el nu trebuie sa se
gaseasca sub urma rotilor ;
 rosturile separand mixturile bituminoase raspandite de la o zi la alta trebuie sa fie
realizate in asa fel incat sa asigure o tranzatie perfecta si continua intre suprafetele
vechi si cele noi ;
 marginea benzii vechi va fi badijonata cu emulsie de bitum ;
 rosturile transversale ale diferitelor straturi vor fi decalate cu cel putin un metru ;
 marginea benzii vechi va fi decupata pe intreaga sa latime eliminand o lungime de
banda de cca. 50 cm ;
 suprafata proaspat creata prin decupare va fi badijonata cu emulsie de bitum, chiar
inaintea realizarii noii benzi.

19. COMPACTAREA

19.1. Atelierul de compactare va fi propus de antreprenor si aprobat de benficiarul lucrarii dupa

incercarile de etalonare din timpul primelor zile ale punerii in opera. Aceste incercari de
etalonare vor fi efectuate sub responsabilitatea antreprenorului, beneficiarul, putand solicita
interventia unui laborator, agreat, care sa efectueze in acest scop pe cheltuiala antreprenorului
incercarile de compacticitate considerate necersare. Urmare a acestor incercari, antreprenorul
propune benficiarului urmatoarele :
 sarcina fiecarui utilaj ;
 planul de mers al fiecarui utilaj pentru a asigura un numar de treceri pe cat posibil
constant, in fiecare punct al stratului ;
 viteza de mers a fiecarui utilaj ;
 presiunea de umflare a pneurilor, aceasta putand varia intre 3 ÷ 9 bar;
 temperatura de asternere, fara ca aceasta sa fie inferioara minimului fixat la punctul
precedent.
 Proiect NR. 22/2012 Faza: P.T.
Reablitare si extindere parc in
com. Odoreu, jud. Satu Mare

19.2. Metoda propusa va fi satisfacatoare numai daca ea permite atingerea in proportie de 100%
a densitatii aparente obtinute in studiul preliminar privind stabilirea compozitiei mixturii in cel
putin 95% din masuratorile efectuate. Pentru restul de 5% din masuratori, compactivitatea
obtinuta nu va fi inferioara valorii de 95% din densitatea aparenta stabilita.
19.3. Operatia de compactare a mixturilor asfaltice trebuie astfel executat incat sa se obtina
valori optime pentru caracteristicile fizico – mecanice de deformabilitate si de suprafatare.
Compactarea :
 are loc in lungul axului drumului, de la margine spre ax ;
 pe sectoarele in panta sau cu panta transversala unica, se va efectua dinspre marginea de
cota inferioara catre marginea de cota superioara ;
 compactoarele trebuie sa lucreze fara socuri pentru a se evita valurirea stratului ;
 suprafata stratului va fi controlata in permanenta astfel incat micile denivelari aparute la
suprafata sa poata fi corectate dupa prim atrecere a rulourilor compactoare pe toata
lungimea stratului asternut.
19.4. La executia in mai multe straturi succesive, cum este cazul la straturile de baza, asternerea
si compactarea se vor face separat pentru fiecare strat in parte. Se va asigura o perfecta legatura
intre straturi, stratul superior aplicandu-se la cel mult 24 (douazeci si patru) de ore dupa
executarea primului strat, a carui suprafta trebuie sa fie uscata si curata.
19.5. Conform reglementarilor in vigoare pentru imbracamintile bituminoase, aterielul va fi
compus din urmatoarele :
 compactor pe pneuri de 160 KN ;
 compactaoare cu rilouri netede de 120 KN.
19.5.1. In Tabelul nr.10. este indicat numarul minim de treceri al utilajelor de compactare
necesare pentru obtinerea gradului minim necesar de compactare.

Tabel nr.10.
Atelierul de compactare
A B
Compactor cu Compactor cu
Tipul startului Compactor cu rulouri netede de rulouri netede de
pneuri de 60KN 120KN 120 KN
Numar de treceri
Strat de uzura 10 4 12
Strat de legatura 12 4 14

19.5.2. Specificarea acestor ateliere si numarul minim de treceri nu exclud obligativitatea

antreprenorului de efectuarea incercarilor de etalonare si supunerea acestora date beneficiarului,
spre adoptare.
19.5.3. In cazul mixturilor asfaltice cu fibre de celuloza, la compactare se vor respecta
urmatoarele :
 compactarea se realizeaza cu cilindrul compactor cu rulouri netede in tandem sau cu
cilindrul cu trei tamburi lestati la 8 ÷ 10 to;
 prima trecere se face static imediat in spatele repartizatorului si cat mai aproape de
acesta;
 urmatoarele doua treceri se pot face cu compactorul vibrator (compactorul cu vibratii de
greutate mai mica sau egala cu 6 to), urmate de 4 ÷ 8 treceri statice ;
 Proiect NR. 22/2012 Faza: P.T.
Reablitare si extindere parc in
com. Odoreu, jud. Satu Mare

 nu se vor executa in nici un caz mai mult de doua treceri cu vibratorul actionat ; este de
preferat insa compactarea statica ;
 la asternere peste straturi rigide (din beton de ciment, peste poduri, etc.) vibrarea este
interzisa ;
 numarul de treceri depinde de grosimea stratului si de natura suportului ;nu se vor folosi
cilindri compactori cu pneuri sau combinati, datorita aderentei mari a mixturii cu fibre de
celuloza.
19.6. Compactoarele cu pneuri vor trebui sa fie echipate cu sorturi de protectie. Ele nu trebuie
niciodata sa se indepateze la mai mult de 50 m in spatele finisorului pentru a mentine in
peermanenta pneurile la temperatura mixturii proaspat asternute.

20. REGLAREA PROFILELOR

20.1. Pentru straturile de rulare realizate peste un support reglat ca nivelment sau reprofilat in
prealabil, asternerea se va efectua pe baza principiului cantitatilor medii de mixtura pe unitati de
suprafata.
20.2. Avand in vedere specificatia de pct.-ul 16. (referitor la asternere) se impune ca o conditie
primordiala, ca la realizarea straturilor de mixturi sa se foloseasca dispozitivul electronic de
actionare a grinzii vibro – finisoare a finisorului permanent.
20.3. Acest dispozitiv permite transmiterea comenzilor de actionare la nivelul grinziiprin
intermediul palpatorului de citire a cotelor de executie (materializate topografic prin sarma fixata
pe tarusi reglabili).

21. SUPRAFATAREA

21.1. Pentru ca suprafta stratului suport sa satisfaca ea insasi conditiile de mai jos, denivelarea
maxima masurata pe un strat sub rigla de 3,00 m, trebuie sa ramana in toate punctele inferioara
limitelor de toleranta indicate in Tabelul nr.11.

Tabel nr.11.

Natura profilului unde are

loc verificarea Denivelari maxime sub lata de 3,00 m [cm]

Strat de legatura Strat de uzura

In sens longitudinal 0,8 0,5
In sens transversal 1,0 0,7

Nota : Abaterile limita la panta profilului transversal este ± 0,5% in toate trei cazuri.

22. TRATAREA SUPRAFETEI

 Proiect NR. 22/2012 Faza: P.T.
Reablitare si extindere parc in
com. Odoreu, jud. Satu Mare

22.1. Dupa executarea imbracamintilor se procedeaza la inchiderea porilor prin raspandirea si

cilindrarea a unui amestec cald de 2…3 kg/mp de nisip de concasaj bitumat (nisip : 0 ÷ 3,15 mm
cu 2 ÷ 3%).
22.2. Pentru sectoarele care se executa dupa 1 octombrie, sau cele executate inainte de aceasta
dat, in zone umbrite sau trafic redus, se va realiza, cu aprobarea beneficiarului, pe baza
constatarilor de pe teren, inchiderea suprafetei prin badijonare.
22.2.1. Badijonarea se realizeaza prin stropire cu bitum sau cu emulsie cationica cu rupere rapida
(o parte de emulsie cu 60% bitum in combinatie cu o parte de apa curata si nealcalina) si
raspandirea de nisip de concasaj 0 ÷ 3,15 mm (cu continut redus de praf sub 0,09 mm).
22.2.2. Cantitatile sunt cele indicate mai jos :
a).
 stropire cu bitum, 0,5 kg/mp ;
 raspandire de nisip, 3 ÷ 5 kg/mp ;
b).
 stropire cu emulsie cationica 60% bitum diluat cu apa, ÷0,8 kg/mp ;
 raspandire de nisip, 3 ÷ 5 kg/mp
22.2.3. Inchiderea se poate face si cu suspensie de bitum filerizar diluata pana la 15% continut de
bitum, cu aceeasi de nisip.
22.3. Inchiderea suprafetei se aplica in mod obligatoriu la imbracamintile de beton asfaltic cu
agregate mari in prima luna de darea in circulatie, printr-un tratament bituminos executat la cald.
22.4. In cazul mixturilor asfaltice cu fibre de celuloza, sporirea rugozitatii straturilor de rulare
prin raspandirea de agregat concasat, cuartit, sort 2…5 mm, pe suprafetele precomprimate de
finisor, la temperatura de 1200 C, sin in cantitati de 1…1,2 kg/mp, urmate de cilindrarea clasica.

23. CONTROLUL PUNERII IN OPERA

23.1. Controlul compactarii :

a). Autocontrolul compactarii.
In cursul compactarii, antreprenorul trebuie sa vegheze in permananta la urmatoarele :
 cadenta executiei sa fie cea sa fie cea retinuta la incercari ;
 utilajele prescrise atelierului de compactare sa fie efectiv pe santier, in functiune continua
si regulata ;
 elementele definite practic in timpul incercarilor (sarcina fiecarui utilaj, planul de mers,
viteza, presiunea in pneuri, distanta maxijma dintre finisor si primul compactor cu
pneuri) sa fie respectate cu strictete.
Beneficiarul isi rezerva dreptul, in cazul unui autocontrol insuficient, sa opreasca lucrarile pe
santier pana cand antreprenorul va lua masurile necesare de remediere.
b). Controlul ocazional de compactare
Pe parcursul executiei lucrarilor, beneficiarul isi rezerva dreptul sa efectueze incercari, sa fie
inopinant fie ca urmare a constatarilor facute in cadrul verificarilor de autocontrol, pentru a se
asigura ca nu exista abateri semnificative de la normele tehnice aflate in vigoare.
In cazul in care, in urma acestui control ocazional, rezultatele privind compactarea
mixturilor sunt inferioare fata de perioada studiului de alcatuire a produsului, atunci beneficiarul,
va impune serii noi de incercari si probe, urmand ca pe baza acestor noi date sa se modifice
structura materialului cat si modalitatile de compactare stabilite initial.
Daca se dovedeste ca atat reteta initiala cat si solutia de de compacatre stabilita pentru
atelierul de compacatare sunt bune dar nu au fost respectate la realizarea straturilor
 Proiect NR. 22/2012 Faza: P.T.
Reablitare si extindere parc in
com. Odoreu, jud. Satu Mare

dirigintele/inspectorul de santire va cere indepartarea straturilor necorespunzatoare si refacerea

acestora pe cheltuiala antreprenorului.
Antreprenorul nu are dreptul la nicio plata atat pentru utilajele sale cat si pentru
personalul sau sau muncitor care au fost utulizate pe perioada probelor, determinarilor si
incercarilor cauzate de controlul de calitate asupra materialului asfaltic si al modalitatilor de
compactare.
23.2. Controlul profilelor :
a). Reglajul de suprafata si de nivelment
Reglarea suprafetei de asternere a straturilor de mixtura se va face in conformitate cu
prospectul tehnic al finisorului sin functie de elementele de trasare ale documentatiei de executie,
respectandu-se atat deverul proiectat in profi transversal si longitudinal cat si de cotele de
executie (implict de grosimea straturilor).
Cantitatea medie de material pus in opera pe unitatea de de suprafata trebuie sa fie egala
cu cea prevazuta in documentatie cu o abatere in limita tolerantei de ± 5%.
Tolerantele abaterilor constatate fata de cotele din proiect se considera acceptabile in
urmatoarele limite:
 ± 2,5 %, pentru stratul de baza;
 ± 1,5%, pentru stratul de legatura.
Daca tolerantele sunt respectate in 95% din punctele controlate, reglarea este
considerata convenabila.
23.3. Controlul denivelarilor :
Controlul devinevalarilor se va face comparand citirile diferentelor sub fata inferioara a
unei rigle de 3,00 m si suprafata controlata a fiecarui strat si valorile tolerantelor admisibile,
astfel :
 controlul longitudinal se va efectua prin trecerea riglei in axul fiecarei benzi de asternere,
in special in dreptul punctelor de oprire a lucrului sau a finisorului ;
 controlul transversal se face de regula in orice profil transversal solicitat de catre
dirigentelui/inspectorului de santier, in interiorul latimii benzii de asternere.

23.4. Frecventa controalelor :

Faza de Natura controlului Categoria de Frecventa controlului

executie sau a incercarii control
A B C
Executarea Temperatura de X Permanent
asternere
Etalonarea atelirului de X La inceputul executarii lucrarilor
compactare si ocazional
Controlul Controlul ocazional de X X Extragerea de carote : o carota la
profilelor compactare prin carote fiecare 300 m pe banda
Reglajul de suprafata : X X In fiecare zi si la orice oprire –
controlul cantitatii medii reluare a lucrului
asternute
Reglajul nivelmentului X In fiecare punct indicat de
diriginte/inspector de santier
Controlul denivelarilor X In fiecare ounct indicat de
diriginte/inspector de santier

Nota : unde : A reprezinta - incercari preliminare de informare ;

B reprezinta – control de calitate ;
 Proiect NR. 22/2012 Faza: P.T.
Reablitare si extindere parc in
com. Odoreu, jud. Satu Mare

C reprezinta – control de receptie.

CAPITOLUL IV.– CONDITII TEHINICE

24. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMITA

24.1. Grosimile straturilor vor fi cele prevazute in profilul transversal tip sau in profilele
caracteristice proiectate. Abaterile locala limita de la grosimile prevazute in proiect pentru
fiecare strat in parte sunt de – 10%. Abaterile in plus de la grosime nu constituie motiv de
respingere.
24.2. Latimile straturilor vor fi cele prevazute in proiect. Abaterea limita locala admisa va fi :
 pentru latimea unei cai de rulare ± 5,0% ;
 pentru latimea unei benzi de stationare ± 2,5% ;
24.3. Deverul in profil transversal, precum si declivitatile din profil longitudinal vor avea
valorile din proiect. Abaterea limita maxima pentru deverul profilului transversal va fi ± 0,5%.
La cotele profilului longitudinal se admit urmatoarele abateri locale :
 ±2,5 cm pentru stratul de la baza ;
 ± 1,5 cm pentru straturile de legatura si de uzura.
24.4. Denivelarile admise in lungul benzii sub dreptarul de 3,00 m sunt de maxim
0,5 cm.

CAPITOLUL V.– RECEPTIA LUCRARILOR

25. RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE

25.1. In cadrul receptiei pe faze de executie (receptii ale lucrarilor ce devin ascunse, sau receptii
pe faza determinanta, stabilite prin proiect) se va verifica daca partea de lucrari supusa receptiei
s-a executat,conform proiectului si prezentului caiet de sarcini.
25.2. In urma verificarilor se incheie un proces – verbal de receptie a lucrarilor, in care se
confirma posibilitatea trecerii executiei la faza imediat urmatoare.
Receptia pe faze de executie se face in mod obligatoriu :
 la cota finala a stratului de baza ;
 la cota finala a stratului de legatura ;
 la cota finala a stratului a imbracamintii.
25.3. Registrul de santier cu procesele de receptie pe faze de executie se va pune la
dispozitia organelor de control si a comisiei de receptie la terminatrea lucrarilor si receptiei
finale.

26. RECEPTIA LA TERMINAREA LUCRARILOR

26.1. La terminarea executiei imbracamintii se va proceda la efectuarea receptiei la terminarea

lucrarilor, conform legislatiei in vigoare.
26.2. Comisia de receptie convocata examineaza lucrarile fata de preveerile proiectului privind
conditiile tehnice si de calitate ale executiei si constatarilor consemnate in cursul executiei de
catre factorii raspunzatori de realizarea lucrarilor (beneficiar, proiectant, diriginte/inspector de
santier, reprezentanti ai inspectiilor de stat pentru calitatea sau cu alte atributii).
 Proiect NR. 22/2012 Faza: P.T.
Reablitare si extindere parc in
com. Odoreu, jud. Satu Mare

26.3. Antreprenorul va pune la dispozitia comisiei de receptie documentatia de executie, precum

si documentele de receptie incheiate pe parcursul executiei privind concordanta lucrarilor cu
prevederile proiectului de executie si caietului de sarcini.
26.4. Eventualele defectiuni se vor consemna in documentul incheiat si se vor stabili si termenele
de remediere.
26.5. In urma acestei receptii se va incheia in prezenta tuturor celor mentionati anterior , procesul
– verbal de receptie preliminara.

27. RECEPTIA FINALA

27.1. Receptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de gratie si se va face in conditiile
respectarii prevederilor legale in vigoare, precum si prevederilor prezentului caiet de sarcini.
27.2. Perioada comportarii in exploatare a lucrarilor definite este de 24 (douazeci si patru) de
luni calendaristice de la data receptiei la terminarea lucrarilor.

Intocmit,

Ing. Amati Rodica