"Mii de ani de inconstienta ne-au bagat nesimtirea adanc in vene.

Tot ce suntem si tot ce facem in

momentele cu miza (cele care conteaza) este sa rafinam si depasim noi nivele de tradare si
nesimtire.
Traim intr-un mediu interior si exterior de nesimtire atat de generalizata imediat ce ne lovim de
momente de onestitate si umanitate , le negam, le minimalizam sau le gasim motivatii perverse in
disperarea de a ne justifica in continuare propria nesimtire sau le privim nostalgic ca si cum ar fi
ceva absurd si prostesc sa iei in calcul un comportament similar.
Inevitabil, noi insine si relatiile noastre vor curge cu nesimtirea alaturi nu rareori grotescă:
- cand iti pedepsesti partenerul ca nu te serveste odată dupa ani de zile in care a facut-o neobosit;
- cand iti asumi o libertate totala in relatie dar inebunesti de furie cand partenerul tau se trezeste din
dependenta de tine si-si urmeaza si el propria libertate;
- cand iti refuzi responsabilitatea propriilor decizii acuzandu-ti partenerul care ti-a dat incredere;
- cand te folosesti constant de cineva fara sa te gandesti o clipa la situatia sau, dificultatile lui.
In orice relatie am intra trebuie sa intelegem ca nesimtirea este acolo. In noi insine si in celalalt.
Secretul este ca aceasta situatie nu este o problemă, dimpotrivă este o oportunitate.
Este oportunitatea de a intelege dincolo de orice indoiala importanta asimilarii bunului simt in
relatie cu ceilalti.
Nimeni nu este responsabil de nesimtirea si inconstienta in care a fost prins cata vreme nu intelege
ce traieste si face dar cauta sa inteleaga fiind onest cu el si celalat.
Ingaduinta noastra cu nesimtirea celor cu care ajungem in relatii trebuie sa fie una enormă (trebuie
să gasim puterea de a le ierta multe) dar numai si numai daca decizia lor interioara de a depasi
conditionarile si tentatiile superioritatii, ipocriziei si competitiei sunt nenegociabile.
Una este sa fii nesimtit nestiind unde si de ce nu este k, si cu totul altceva este situatia in care totul
iti este clar dar pur si simplu nu te intereseaza sa schimbi cea ai inteles ca este incorect pt ca ti-o
mers destul de bine folosidu-te de fraieri, sau pt ca intelegi ca este prea greu sa-ti abordezi
mostruozitatea interioara care te impinge la nesimtire.
Sigur ca nimeni dintre cei cu care esti in relatii nu-ti vor spune ca-i doare fix in pulă de povestile
tale de prietenie , onestitate si umanitate in relatii, pt vor inca destule de la tine.
Asa ca daca vrei o alta experienta in relationare , este responsabilitatea celui constient si uman să fie
atent si sa inteleaga cu cine are de a face pt a indeparta partial sau total pe cei care nu inteleg ca
relationarea perversă nu mai prezintă vreun interes pt tine.
Oricine a iesit din puterea nesimtirii stie ce cale lunga si dificila presupune eliberarea de nesimtire
(ipocrizie) si in consecinta acestia vor intelege firescul rabdarii in fata pasilor , inevitabil marunti .
Insa atentia la intimitatea celor cu care esti in relatii trebuie sa fie una pe masura rabdarii si
ingaduintei fata de limitele lor ... intrucat tenatia parazitului inconstientei de a considera bunatatea
sau ingaduinta drept prostie numa buna de exploatat, este imensa.
Ingaduinta si bunatatea sunt obligatorii dar daca nu vin in paralel cu preocuparea de a-ti finisa
perceptia motivatiilor celuilalt si cu curajul de a raspunde cu forta acolo unde ai inteles ca nu exista
un interes real pt bun simt , aspiratiile tale umane sunt APA DE PLOAIE.
Conștiența adevarată aduce responsabilitatea crearii in noi insine a puterii de a proteja (si stimula)
eficient , constiinta si umanitatea oriunde o vezi , de virulența incredibila a nesimtirii ce cauta cu
disperare contaminarea totală.
Recuperarea umanitatii la scara mare nu este o poveste doar despre iubire, detasare, iertare,
acceptare ci este in acelasi timp o poveste despre curajul de a risca ceva sau uneori totul pt ceeace
esti, o poveste despre accesarea furiei nemiloase in fata nesimtirlor mari si agresive ce se bazeaza
pe intimidari sau santaje mizerabile.
Viata pune nesimtitii la punct in cele din urma daca nu sunt deranjati in interesele lor de oameni
constienti si curajosi , dar pana cand li se umple paharul ei se pisa cu bolta pe intreaga lume care le
permit asta , iar toti cei umiliti care vad ca susccesul nesimtirii sunt sedusi de aceasta cale.
Sunt oameni care-si aduna toate resursele interioare si exterioare pentru pasi marunti de recuperare
a umanitatii si sunt alții interesati doar de investitii in aparente devenind nesimțiții apostoli ai
ipocriziei.
Sigur ca nu este treaba noastra sa schimbam pe cineva dar este treaba noastra ca viata noastra
personala sa nu fie intoxicata sau corupta de oameni care-s incapabili sa respecte viata si valorile ei
fundamentale : libertate , onestitate, prietenie. La fel este treaba noastra sa dovedim ca nesimtirea
nu se poate ascunde nicaieri fara sa fie vazută."
Pace.
- Cristi Popan