RALUCA NICOLAE LIMBA JAPONEZA - INTRODUCERE IN SCRIEREA KANA - EDITURA FUNDATIEFI ROMANIA DE MAINE Bucuresti, 2005INTRODUCERE Limba japoneza presupune existenfa mai multor sisteme de scriere: ramaji ccscrierea cu caractere latine), hiragana, katakana $i kanji (ideograme), dar in =e intalnim o combinatie intre cele patru sisteme de scriere. Primul pas in invatarea Jimbii japoneze ar fi insusirea regulilor de gr-cuntie, redate cu ajutorul transcrierii cu caractere latine, rdmaji, care cuprinde azskoarele reguli de pronuntie: Jea in cuvantul “ceas™ ca in cuvéntul “cinste” fo] cain cuvantul “ciorba* vu] ca in cuvantul “ciueure” cain cuvantul “ghetou” ‘ca in cuvntul “ghirlanda” ] ca in cuvantul “ghiaur* 9] ca in cuvantul “ghiont” ] ca in cuvétul “ghiulea” 52] ca in cuvéntul “giacd” a in cuvantul “gigant” j ca in cuvantul “gicarsa” 1] ca in cuvantul “giumbusluc” _Azzntie! Nu scriefi sya, syu, sy » Lya, Jyu, jyo; cya (sau chya), cyu (sau chyu), cyo ie, [ke] ea in cuvantul “chemare™ 4, [ki] ca in cuvantul “chilipir” ya, [kja] ca tn cuvantul “chiar* yo, [kjo] ca in cuvantul “chioso” ya, [ju] ca in cuvantul “chiul” sha, [fa] ca in cuvantul “sarada” shi, ()i] cain cuvantul “sirag” sho, {fo} ca in cuvantul “sotron” shu, {Ju} ca in cuvantul “guru? ‘su, [tsu] ca in euvantul “fugui” wa, [wa] ca in cuvantul “suav” a, [ja] ca in cuvantul “iarisi” 0, [jo] ca in cuvantul “jod”” ‘yu, fju] ca ta cuvantul “iunie” s2 chyo), ci sha, shu, sho; ja, ju, jo; cha, chu, cho. Azntie! Nu confundafi pronuntia lui ki cu chi si a lui gi cu,i?. litere’. Col mai cunoscut sistem rdmayf este sistemul Hepburn, avand | | | | | Cu toate acestea, sistemul rdmaji nu este prea freevent intrebuinfat de Zzemational Cooperation Agency), sntat [dsaika] Sitorii_nativi, exceptie ficind cAteva abrevieri precum: JICA? (Japan JETRO * (Japan External Trade ‘Crzanization), JTB* (Japan Travel Bureau), NHK® (Nippon Hésé Kydsd), NTSC? » b, ¢,d,€, £8, i,j. k, m,n, 0, p, tS, tu, W, ¥, 2 (nu existdl, q x); litera v este rareori, mai ales in cuvinte de origine strain wuntie incoreetl ar putea da nastere la cuvinte total diferite ca sens: chikal (aproape) # Kika rmuasindvie), kagi (chete) # kaj (incendiu).(National Television System Committee), ANA® (All Nippon Airways), JAL® (Japan Air Lines) etc. Pentru redarea vocalelor fungi se foloseste un semn diacritic asemandtor unei linii plasate deasupra vocalei care" urmeaza si fie pronunfaté cu lungimea a dowd vocale: a > & (ohdsan, bunica), i — T (aisu-kurimu, inghetat’), u > o (gyiinyil, lapte), e — & (onésan, sori mai mare), 0 — 6 (di, multi, multe). Cantitatea vocalica are rol fonologic, contribuind la diferenjierea sensului dintre cuvinte: fori (paste) si tori (strada). Apostroful este utilizat dupa consoana “n”, atunci céind aceasta nu este pronuntati in combinatie cu vocala sau grupul de (semi)vocale care ii urmeaza: sen'en (0 mie de yeni), kin'yobi"” (vineri). fn ceea ce priveste terminafiile verbale, scrise desu/masu, acestea se pronunta: {des}, [mas], omifandu-se vocala finala u”. Att hiragana, cat i katakana sunt cunoscute sub denumirea de scriere kana si au derivat din simplificarea unor ideograme imprumutate din limba chinezi'’, Hiragana si katakana contin fiecare in parte 46 de semne de bazd, la care se mai adaugé cdteva combinatii obtinute prin (semi)sonorizare, consoani geminata, vocala lung’ si yon (fuzionarea a doud silabe)', Hiragana se foloseste pentru redarea cuvintelor de origine japonezi (ago) sau de origine chinez& (kango)"* atunci cand acestea nu apar scrise in ideograme, precum si pentru scrierea terminatiilor flexionare la verbe si le adjective sau pentru scrierea particulelor. Hiragana nu este propriu-zis un alfabet, ci un silabar, pentru c& fiecare semn echivaleaz& o silabi, nu doar un sunet, De! exemplu, combinatia ka nu se scrie prin alaturarea a doua litere, consoana [k] $i vocala [a], ci printr-un singur semn grafic, 7%. Din punct de vedere fonologic, stratul de bazii al limbii japoneze se caracterizeaza prin armonie vocalic& (repetarce aceleiasi vocale in cadrul unui cuvant: ofoko, barbat) si silab& deschisa' (format? fie dintr-o vocala, fie dintr-o consoani si 0 vocal: gkai, rogu; taberu, a ménca),. motiv pentru care semnele din scrierea hiragana reprezint& fie o vocala, Tie" 7 (cass) (Combinajie de dou Vocale, frecare reprez irra | * pronuntat (ana) ° pronuntat [dsaru} *"prezenfa apostrofului indict delimitarea dintre cele doua silabe: kin'yabi — kinyo-bi, nnyé-bi. In cazul in care sunetul care urmeazi dup’ consoana “n” este o ali consoana, marcarea cu’ apostrof nu mai este necesara: ginké (banca), $i nu gin’kd, 1 "' vezi Anexa 2 " veri Amexa 1 " vezi capitolul Katakana si gairaigo E ™ sub intluenta limbii chineze au aptirut si s-au dezvoltat noi tipuri de silabe : silabele terminate tn consoana /n/ (9 A= rin-go, mar) sau in consoana geminata (# &>°C a-sat-te, alaltlieri) 6