Servicii de protocol pentru clientii americani

la restaurantul Le Chateau de Prestige

Baciu Madalin
Clasa a XII-a H
 Capitolul 1. Consideratii istorico-geografice Statelor Unite Ale Americii

America este o zonă geografică pe Pământ, împărțită în general în trei zone:America

de Nord, America Centrală și America de Sud. Este cunoscută și sub numele de Lumea Nouă.
Deseori prin America se mai desemnează și Statele Unite ale Americii (SUA), o federație de
state din America de Nord.
Suprafața totală a Americii este de 42.549.000 km2.
Geografie:
America este formată din două mari subcontinente care despart
oceanele Atlantic și Pacific: America de Nord și America de Sud. Ele se leagă printr-un
istm care se îngustează spre sud, numit America Istmică. Acesta, împreună cu insulele din
răsăritul său formează America Centrală. Ambele Americi s-ar putea încadra în câte un
triunghi, nordul cu baza pe Oceanul Pacific, iar sudul pe Mediterana Americană. Între ele
pătrunde un canal de apă dinspre Atlantic, mărginit de două peninsule cu dimensiuni mari: cea
labradoro-apalașiană (cu insula Terranova în vârf) și cea a Braziliei (având Capul Branco).

Istoria Statelor Unite ale Americii

 Din preistorie și până în perioada contemporană, istoria teritoriilor care fac parte în
prezent din Statele Unite ale Americii poate fi divizată în numeroase perioade, cele mai
multe în funcție de schimbările politice, sociale și economice care au avut loc în aceste
teritorii.
Pentru colonizarea Americii de Nord s-a dus o luptă acerbă între britanici și francezi.
Aceasta s-a încheiat cu victoria Marii Britanii în estul Statelor Unite ale Americii de astăzi și
cu cea a Franței în nord. În nord-estul SUA, imigranții puritani, proprietarii și companiile
private au fondat coloniile Noii Anglii. În secolele XVII și XVIII acestea și-au câștigat
independența culturală și încrederea că pot duce o politică proprie, refuzând în cele din urma
să plătească impozitele impuse de Marea Britanie. Conflictul a declanșat un război intre 1775
și 1783, marcat de Declarația de independență a Statelor Unite ale Americii din 1776 și de
redactarea unei noi constituții federale. Statele Unite ale Americii, cu puternicele tradiții
spirituale europene, se străduiau să-și dezvolte propria identitate. Prin Doctrina Monroe s-a
implementat o politică de izolare pe plan extern.
Pe parcursul secolului XIX, Statele Unite s-au extins prin cuceriri și anexări de teritorii
străine. După 1828, diferențele dintre statele din Sud și statele din Nord se accentuau tot mai
mult în problema deținerii de sclavi. Războiul de Secesiune din 1861-1865, a traumatizat
tânăra țară, însă Uniunea s-a menținut datorită victoriei unioniștilor din nord. După Războiul
de Secesiune, a început ascensiunea economică și tehnologică a țării.
Intrarea Statelor Unite ale Americii în Primul Război Mondial în 1917 a marcat abandonarea
izolaționismului. După Primul Război Mondial, SUA a revenit la izolaționismul său
tradițional. Această perioadă a cunoscut o puternică dezvoltare economică, însă încrederea
oarbă în progres a determinat o siguranță exagerată și euforică pe piețele financiare. Când
baloanele de săpun ale speculațiilor au explodat în 1929, determinând prăbușirea bursei,
economia lumii a intrat în declin. Politica de intervenție a guvernului condus de Franklin
Delano Roosevelt atenua multe dintre efectele Marii Crize. În 1939, SUA, oficial neutre, au
sprijinit de facto Anglia în lupta împotriva Axei, iar în 1941 au intrat în război împotriva
Japoniei.
Statele Unite ale Americii au ieșit întărite economic din cel de-al Doilea Război
Mondial și au devenit liderul politic, economic, industrial, militar, tehnologic și cultural al
Vestului în anii imediat următori, în cadrul sistemului bipolar ce începea să prindă contur. S-
au opus Uniunii Sovietice în timpul Războiului Rece care a durat până în 1991. Pe plan intern,
mișcările pentru drepturi și libertăți civile și protestele împotriva Războiului din Vietnam au
dus la liberalizarea societății în anii 1960. Ca superputere, SUA au oscilat din 1991 între
cooperarea globală și tendințe hegemonice. La începutul celui de-al treilea mileniu, SUA și
Occidentul s-au confruntat cu provocările terorismului internațional și cu obstacolele crizei
economice globale.
 Capitolul 2.Preparate specifice

Macaroni and Cheese

Originea acestei rețete este una puțin incertă. Cea mai veche rețetă asemănătoare este una din Italia
secolului 14, însă acea rețetă cere folosirea parmezanului. Se presupune însă că originea rețetei
răspândită în SUA a originat în Marea Britanie. Cea mai veche rețetă americană demacaroane cu
brânză datează din 1824 și necesită doar trei ingrediente: paste (macaroane), cașcaval Cheddar și unt.
În prezent însă este unul dintre cele mai accesibile și mai consumate feluri de mâncare din SUA.
Acesta poate fi preparat acasă, în cuptor sau poate fi cumpărat din majoritatea magazinelor mari, sub
formă de semipreparat congelat.

Pancakes
Poate cel mai bine cunoscut preparat de la micul dejun american, clătitele sunt făcute de obicei dintr-
un aluat pe bază de făină și zahăr, amestecat cu iaurt sau lapte bătut, ouă și ulei, dar și cu un agent de
creștere precum praful de copt. Acestea sunt consumate de americani cu sirop de arțar sau alte
toppinguri precum fructe, unt de arahide, nutella și așa mai departe.
Banana Split

celebrul Banana Split a sărbătorit recent 100 de ani de la inventarea sa de către asistentul unui
farmacist din Pennsylvenia. Desertul este compus dintr-o banană tăiată în două pe lungime
(de unde și numele „split”), globuri de înghețată de căpșuni, ciocolată și vanilie, sosuri de
ananas, căpșuni și ciocolată, iar apoi presărată cu un amestec de nuci mărunțite și acoperită cu
frișcă și o cireașă. Desertul este o bombă calorică, însă este iubit de mulți amatori de dulce
pentru gustul delicios pe care îl are.

Clam Chowder

Supa de scoici este una foarte răspândită în Statele Unite, în special în zonele cu deschidere la
ocean. Varianta clasică este făcută pe bază de lapte sau smântână și conține, pe lângă scoici,
cartofi și ceapă. Roșiile sunt interzise în rețeta originală (din New England) însă sunt folosite
în alte variațiuni ale rețetei. Clam Chowder poate fi găsit în restaurante în zilele de vineri în
special, datorită faptului că aceasta a fost creată când catolicii țineau post de carne vinerea,
însă consumau fructe de mare.
Donuts

Gogoașa americană (donut sau doughnut) își are originea incertă, însă cea mai posibilă
variantă este cea că produsul de patiserie a fost inventat de coloniștii olandezi în Statele Unite.
Acestea pot avea forma tradițională de inel și glazurate cu diferite tipuri de glazură sau pot fi
umplute cu gem, cremă custard sau ciocolată și ulterior glazurate și decorate cu bomboane sau
alte ornamente comestibile. Printre variațiile de gogoașă se numără și Bear Claw, o gogoașă
cu o formă neregulată, care este de obicei făcută cu pastă de migdale și stafide și glazurată de
obicei cu glazură de zahăr.

Inele de ceapa

Inelele de ceapă sunt un alt preparat de bază din meniul restaurantelor fast food americane.
Ceapa este feliată astfel încât să se formeze inele din straturile acesteia și este scufundată în
lapte, apoi în făină și prăjită în ulei sau untură încinsă. Această mâncare este foarte des
consumată ca garnitură, pe lângă cartofi prăjiți și hamburgeri. Poate fi consumată și cu diferite
sosuri în care inelele prăjite sunt scufundate.
American Pie

Se pare că plăcinta americană cu mere a devenit populară odată cu cultivarea soiurilor

europene de măr în zonele colonizate. Aceasta a devenit un simbol național la începutul
secolului 20, când ziarele titrau că „cei ce nu mănâncă plăcinte pot fi alungați”. Deși
americanii au diversificat umplutura plăcintei cu diferite creme și fructe, plăcinta cu mere
rămâne varianta clasică, iubită de majoritatea populației.

SURSĂ FOTO: ©