PROIECTAREA UNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢARE
Conţinuturi/ detalieri CS
Introducere în Logică,
argumentare şi comunicare
Definirea logicii
Importanţa elementelor de logică
pentru cunoaştere, comunicare şi
argumentare
I. Societate şi comunicare
1. Situaţii de comunicare –
conţinut, relaţie, context
2. Comunicarea interpersonală,
comunicarea publică,
comunicarea interculturală
3. Bariere în comunicare
II. Societate, comunicare şi
argumentare
1. Argumentarea şi structura
argumentării:
1.1 Ce este argumentarea?
1.2 Structura argumentării
Activiţăţi de învăţare
Prezentarea necesităţii studierii logicii pentru
fundamentarea propriilor păreri, pentru
comunicare, pentru stabilirea adevărului şi
distingerea lui de fals, pentru consolidarea
calităţilor găndirii, etc.
- noţiuni introductive despre logică, despre
2.1 istoria logicii, tipuri de logică
- delimitări conceptuale: termeni, propoziţii,
raţionamente, argument valid, nevalid,etc.
Conceptul de comunicare – definiţii, funcţii,
elemente structurale;
- schema de comunicare;
- relaţia de comunicare(pozitivă, neutră,
negativă);
1.1 - context (fizic, psihosocial, cultural,
temporal).
2.1 - tipuri de comunicare: directă – indirectă
3.1 - comunicare intrapersonală, interpersonală,
de grup, de masă, publică, interculturală –
caracteristici, funcţii, rol.
- identificarea factorilor perturbatori în
procesul de comunicare;
- consecinţele unei comunicări defectuoase;
- modalităţi de reducere a barierelor.
Distincţii conceptuale: argumentare, premise,
concluzie, argumente deductive, inductive,
indicatori de premise şi indicatori de
concluzie;
- se prezintă structurile diferitelor tipuri de
1.2
argumentare şi câte un exemplu de analizat
pentru fiecare tip în parte;
- analiza tipurilor de propoziţii care pot avea
rol de premise într – o argumentare;
3
Resurse Evaluare
- activitate frontală bazată pe expunerea
profesorului, care aduce argumente pentru
studierea logicii;
- activitate individuală de căutare a informaţii
suplimentare despre tipurile de logică; Observaţie
- activitate individuală de căutare în dicţionare a sistematică
explicaţiilor date diferitelor concepte.
- activitate frontală bazată pe expunerea
profesorului;
- activităţi pe grupe pentru identificarea relaţiilor
de comunicare şi a contextelor;
- activitate individuală de căutare a informaţii
suplimentare despre tipurile de comunicare;
- activităţi pe grupe de câte 4 elevi prin care
aceştia, analizând mai multe mesaje, vor Verificarea
fişelor de lucru
identifica factorii perturbatori în procesul de
comunicare;
- activitate frontală pentru analiza argumentărilor
prezentate ca exemple (fişe cu tipuri de
argumentare);
- activităţi pe grupe de câte 4 elevi prin care
aceştia, analizând mai multe enunţuri pe baza
indicatorilor de premise şi de concluzie, vor
determina dacă sunt argumentări sau nu şi le vor
Verificarea
fişelor de lucru
exprima în ordinea corectă a argumentării;
- activităţi pe grupe pentru alcătuirea unor tipuri
de argumentări, după o structură dată;
- activitaţi pe grupe pentru stabilirea celui mai
bun argument pentru o concluzie dată;
1.3 Principiile logicii tradiţionale
2. Analiza logică a
argumentelor:
2.1 Termenii
Definirea termenilor
Caracterizare generală
Clasificarea termenilor
Raporturi între termeni
2.2 Propoziţii categorice
Definirea propoziţiilor
categorice
Tipuri de propoziţii
categorice
Raporturi logice între
propoziţii categorice
Aplicaţii
2.3 Propoziţii compuse
Definirea şi structura
propoziţiilor compuse
- se prezintă cele 4 principii logice
Caracterizarea generală a termenilor –
distincţia dintre cuvânt, noţiune şi termen;
1.2 - raportul intensiune – extensiune (exerciţii).
- prezentarea tipurilor de termeni după
criteriul intensiunii şi după criteriul
extensiunii, oferirea de exemple.
3.2
- identificarea raporturilor de concordanţă şi a
raporturilor de opoziţie, precum şi
reprezentarea acestor raporturi (exemplificarea
4.1
lor).
Prezentarea tipurilor de propoziţii:
- caracterizarea generală a propoziţiilor
categorice, delimitări conceptuale, cuantor,
1.2 copulă, tipuri de propoziţii categorice;
- reprezentarea propoziţiilor prin diagrame
Venn şi Euler;
2.2
Rapoturile dintre propoziţii categorice
(numirea, identificarea în pătratul lui
Boethius, condiţionarea propoziţiilor sub
3.2 aspectul valorii de adevăr).
Caracterizarea generală a propoziţiilor
compuse; conectori logici
Tipuri de propoziţii compuse:
- se prezintă cele mai importante,
recunoaşterea lor în limbaj natural şi
stabilirea valorii lor de adevăr (negaţia,
4
- activitate frontală de enunţare şi explicare a Proba orală
principiilor logice, precum şi a necesităţii
respectării lor;
- activitate frontală privind caracterizarea
generală a termenilor, delimitările conceptuale,
Interevaluare
analiza intensiunii şi extensiunii;
- activităţi individuale de caracterizare din punct
de vedere intensional şi extensional a unor
termeni daţi;
- activităţi pe grupe pentru aplicarea raportului
dintre intensiune şi extensiune;
- fişe cu serii de termeni de ordonat extensional
sau intensional, manual;
- activităţi independente, prin care elevii să
clasifice după extensiune şi după intensiune
termenii daţi (se folosesc culegeri de logică );
- activităţi pe grupe pentru stabilirea raporturilor
între mai multe perechi de termeni daţi de
profesor;
- recunoşterea raporturilor dintre termeni după
reprezentarea lor şi găsirea unor perechi de
termeni care să corespundă acestor raporturi (se
folosesc culegeri de logică ). Proba scrisă
- se analizează propoziţiile categorice din punct
de vedere calitativ şi cantitativ;
- se prezintă planşa cu propoziţii categorice;
- activităţi independente de construire a
exemplelor pentru fiecare tip de propoziţie în
Verificarea
fişelor de lucru
parte;
- activităţi de reprezentare a diferitelor propoziţii
categorice;
- activităţi de transformare a propoziţiilor din
limbaj natural în limbaj formal, la forme standard
şi caracterizarea acestora (se folosesc culegeri de
logică, manuale).
Verificarea
- activitate frontală pentru prezentarea tipurilor mapelor de
de propoziţii compuse;
lucru
- activităţi de transformare a propoziţiilor
Autoevaluare
(enunţurilor) din limbaj natural în limbaj formal
şi invers;

Tipuri de propoziţii compuse
Aplicaţii
2.4 Definirea si clasificarea
Caracterizare generală
Tipuri de definiţii
Forme de clasificare
Corectitudine în definire şi
clasificare
2.5 Raţionamente
3. Tipuri de argumentare:
3.1.1 Argumentare deductivă :
argumente imediate cu
propoziţii categorice
(conversiunea şi obversiunea)
3.1.2 Argumente cu propoziţii
compuse
conjuncţia, disjuncţia neexclusivă, disjuncţia
1.2 exclusivă, implicaţia şi echivalenţa);
- utilizarea tabelelor de adevăr în definirea
conectorilor logici
Tipuri de formule cu propoziţii compuse.
Caracterizare generală; prezentarea
elementelor definiţiei; componentele
1.3 clasificării (exemple);
3.2 Tipuri de definiţii şi forme de clasificare
(exerciţii de recunoaştere);
4.1
Prezentarea regulilor definirii corecte şi cele
ale clasificării corecte, pe baza unor exemple.
1.2
2.2 Definirea tipurilor de raţionamente (inductive,
deductive, mediate, imediate, cu propoziţii
categorice, compuse sau mixte).
Caracteristici; inferenţe deductive imediate cu
1.4
propoziţii categorice – conversiunea şi
5.1 obversiunea şi aplicaţii ale acestora;
Stabilirea validităţii inferenţelor imediate cu
propoziţii categorice (respectarea legii
generale a distribuirii termenilor).
Argumente deductive cu propoziţii compuse:
- cu două premise (ipotetice şi disjunctive);
- cu trei premise (dilema constructivă şi
distructivă);
Erori în construcţia argumentelor cu
1.4 propoziţii compuse:
- eroarea afirmării consecventului;
4.2 - eroarea negării antecedentului;
5
Test de
- activităţi independente de validare a enunţurilor evaluare
cu propoziţii compuse. sumativă
- activitate frontală de surprindere a specificului
definirii şi clasificării termenilor (se folosesc
dicţionarele pe care elevii le au la dispoziţie);
- activităţi pe grupe pentru identificarea tipurilor
Proba orală
de definiţii şi a formelor de clasificare dintre cele
prezentate de profesor (fişe cu tipuri de definiţii şi
forme de clasificare);
- activităţi independente de identificare a
definiţiilor incorecte şi a regulilor pe care acestea
le încalcă (manuale, culegeri);
- activitaţi pe grupe pentru identificarea
clasificărilor incorecte şi a regulilor pe care le
încalcă (manuale, culegeri);
Verificarea
- activităţi de construire a unor definiţii şi
fişelor de lucru
clasificări incorecte, precizându – se ce reguli nu
se respectă.
Recapitulare
- activitate frontală de identificare a diferitelor
tipuri de raţionamente
- activităţi de analiză a raţionamentelor prezentate
de profesor.
- activităţi pe grupe pentru stabilirea formelor
corecte de conversiune şi obversiune ale
Proba orală
propoziţiilor date; Compararea
- activităţi pe grupe şi activităţi independente de
rezultatelor
stabilire a validităţii inferenţelor propuse.
obţinute pe
grupe
- activitate frontală pentru prezentarea
argumentelor deductive cu propoziţii compuse;
- activitate frontală de identificare a diferitelor Observaţie
tipuri de argumente; sistematică
- activităţi de analiză a raţionamentelor
prezentate de profesor.
- activităţi de construire a unor argumente Proba orală
deductive cu propoziţii compuse incorecte

3.1.3 Silogismul
Prezentare generală
Legile silogismului
Stabilirea validităţii
Forme speciale
3.1.4 Demonstraţia
3.2 Argumentare nedeductivă :
3.2.1 Analogia
- eroarea afirmării disjunctului. precizându – se ce reguli nu se respectă. Autoevaluarea
5.1 Verificarea validităţii argumentelor cu - activităţi pe grupe şi activităţi independente de
propoziţii compuse prin: stabilire a validităţii inferenţelor propuse;
- metoda matricială - vor completa portofoliul cu argumentări Verificarea
- metoda tabelelor de adevăr parţiale deductive cu propoziţii compuse identificate în
fişelor de lucru
manualele şcolare, ziare, reviste, etc.
- activitate frontală pentru prezentarea Verificarea
Definire şi caracterizare generală silogismului simplu categoric; caietelor
1.4 Structura silogismului - activităţi de reprezentare a diferitelor silogisme;
Figuri şi moduri silogistice - activitate frontală de identificare a diferitelor Observaţie
2.3 silogisme(mod, figură); sistematică
Legile generale şi legile speciale ale - activităţi de analiză a silogismelor prezentate de
3.3 silogismului profesor (mod, figură, validitate). Proba orală
Moduri silogistice valide - activităţi independente de construire a
exemplelor pentru moduri silogistice valide; Autoevaluarea
4.2 Verificarea validităţii prin metoda diagramelor - activităţi pe grupe şi activităţi independente de
Venn, metoda reducerii stabilire a validităţii silogismelor propuse;
Verificarea
5.1 - activităţi de transformare a argumentărilor
deductive din limbaj natural în limbaj formal, la fişelor de lucru
Forme speciale de argumentare silogistică: forme standard şi caracterizarea acestora (se
polisilogismul – soritul, entimema, folosesc culegeri de logică, manuale);
epicherema. - activitate pe grupe prin care elevii realizează un Test de
portofoliu ce va cuprinde argumentări deductive evaluare
4.2 ce pot fi transformate în silogisme identificate în sumativă
manualele şcolare, ziare, reviste, etc.
5.1
- activitate frontală pentru prezentarea
Definire şi caracterizare generală; Interevaluare
demonstraţiei ca proces logic;
Structura demonstraţiei; - activităţi de analiză a demonstraţiilor prezentate
2.3 de profesor
Corectitudine în demonstrare; - activităţi independente de identificare, Proba orală
Tipuri de demonstraţie. exemplificare a demonstraţiei ;
3.3
- activitate individuală de căutare de informaţii
5.1 – definire, caracterizare, tipuri de analogie, suplimentare despre tipurile de demonstraţie.
rolul analogiei - activitate frontală pentru prezentarea analogiei;
- activităţi pe grupe şi activităţi independente de Verificarea
stabilire a tipurilor de analogii propuse; fişelor de lucru
- activităţi pe grupe şi activităţi independente de
construire a unor analogii (se completează
portofoliul).
Interevaluare
6

3.2.3 Inducţia logică
III. Societate, comunicare şi
argumentare corectă
Evaluarea argumentelor
Erori de argumentare
Argumente şi contraargumente în
conversaţie, dezbatere, discurs
public, eseu şi în mass-media.
Argumente şi contraargumente în
negociere şi în rezolvarea de
conflicte
- definire, caracteristici, tipuri de inducţie: - activităţi independente de identificare,
3.3 completă, incompletă, prin enumerare, exemplificare a tipurilor de inducţii;
ştiinţifică - activităţi de construire a unor inducţii complete Autoevaluarea
- metode de cercetare inductivă şi incomplete, dar şi prin utilizarea metodelor
5.1 inductive;
- completarea portofoliului cu inferenţe inductive
1.6
- activităţi pe grupe şi activităţi independente de Proba orală
Tehnici de argumentare
stabilire a tehnicilor de argumentare studiate;
2.4 Modalităţi de argumentare
- activităţi de analiză a inferenţelor prezentate de
Aprecierea corectitudinii logice (validitatea
argumentelor) profesor;
- autoevaluarea propriului portofoliu, completarea
acestuia cu noi tipuri de argumente.
- activităţi independente de identificare, Verificarea
exemplificare a tipurilor de erori; mapelor de
2.5 - activitate frontală de identificare a diferitelor
4.3 Erori formale şi erori materiale lucru
Sofisme şi paralogisme tipuri de sofisme;
- activităţi de analiză a sofismelor prezentate de
Proba orală
3.4 profesor.
4.4 - activităţi de construire a unor sofisme
precizându – se tipul acestora (se completează
5.2 Verificarea
portofoliul).
5.3 fişelor de lucru
Argumentare şi contraargumentare
- activităţi pe grupe şi activităţi independente de
Construirea unei propoziţii alternative identificare, exemplificare a unor argumentări şi
contraargumentări;
Argumente şi contraargumente în comunicare - fişe cu propoziţii alternative;
- activităţi de analiză a unor argumentări sau
contraargumentări prezentate de profesor;
Verificarea
Persuasiune şi manipulare mapelor de
- activităţi de construire a unor argumentări sau
contraargumentări lucru
- activitate individuală de căutare în dicţionare a
explicaţiilor date conceptelor de persuasiune şi
manipulare;
- activităţi independente de identificare,
exemplificare a acestor tehnici. Recapitulare
finală, săpt. 36