În dar o poezie de argint

Odysseas Elytis

Știu că toate astea nu-s nimic și că limba ce-o vorbesc nu

are alfabet

Dacă și soarele și valurile au o scriere silabică ce o

descfirezi numai în vremi de tristețe și exil

Iar patria o frescă în straturi succesive frânce ori slave și

dacă pornești să o restaurezi ești pus îndată după gratii și
dai socoteală

Unei mulțimi de străine Puteri prin intermediul mereu

celei care-i a ta

Cum se intâmplă și cu nenorocirile

Însă dacă n-am o arie de treierat de pe vremuri sau chiar

un bloc de locuit unde copiii se joacă iar cel care pierde

Ar fi trebuit după toate regulile să spună un adevăr și să-l

comunice și celorlalți

Încât până la urmă totți să se pomenească ținând în mână

În dar o poezie de argint.

 

”Sentimentele se construiesc în limba maternă, iar limba

atrage după sine și pasul de dans și modul de viață plin de
optimism elen ”

Dialog cu Dna Conf. Univ. Dr. Mina Maria Rusu,

inspector general MEN

R: Pentru început, aș dori să vă întreb care sunt motivele pentru care Ministerul Educației
din România susține Olimpiada de Limba Neogreacă ?
Dna Mina Maria Rusu: Neogreaca este o disciplină care se studiază în puține școli din România
ca limbă maternă pentru că nu sunt foarte mulți copii, dar cadrul legal este creat și s-ar putea studia
în orice școală din România dacă ar întruni condițiile pentru a avea o secție cu predare în limba
neogreacă sau să fie școală cu predare în limba maternă. Neogrecii fac parte din categoria etnicilor
care participă în România la tot ce înseamnă construirea acestei țări, prin urmare educația este o
datorie față de copiii lor. Avem astfel două dimensiuni ale acestei olimpiade: dimensiunea de limbă
maternă și cea de limbă modernă, pe care filoelenii, foarte mulți din țara asta, au agreat-o. Regimul
acestei discipline este acela de curs opțional. Cursul acesta opțional se face și în școli, dar se face,
de regulă, la sediile Comunității Elene care există în anumite județe, de fapt în 17 județe, în așa fel
încât copiii să poată dobândi un nivel de competență lingvistică conform Certificatelor de tip
european. Ei învață limba înainte de toate, dar pentru a învăța limba trebuie să aibă spiritul acesta
grecesc în sânge, care se conturează și se construieșteurmând să se desăvârșească în cadrul
comunităților unde se studiază istoria și tradițiile minorității elene. Așa se explică faptul că, la un
superlativ absolut, capitolul acesta este dezvoltat în cadrul comunităților și reprezintă pentru
românii care sunt în zonă un model de conviețuire și un model de păstrare a identității.
R : Care ar fi, în timp, evoluția acestui concurs, având în vedere faptul că există și o etapă
internațională ? De la ce s-a pornit ?
Dna Mina Maria Rusu: S-a pornit de la inițiativa Uniunii Elene din România care reprezintă
minoritatea elenă din această țară. Acum 17 ani, Uniunea Elenă s-a gândit să construiască în spațiul
acestei instituții această Olimpiadă pentru a asigura elevilor un loc competițional, un loc în care să
aibă și măsura evoluției, dar și a satisfacției rezultatelor. Timp de zece ani, această Olimpiadă s-a
desfășurat sub egida Uniunii Elene din România, în cadrul lor restrâns, închis și nu a beneficiat de
contribuția Ministerului. De șapte ani, această Olimpiadă a intrat în calendarul concursurilor
naționale agreate de Ministerul Educației, s-a desfășurat și se desfășoară după un regulament
specific ca orice altă olimpiadă, beneficiază la premiere de premii acordate de Ministerul Educației
și de diplome semnate de domnul ministru și, în consecință, acești elevi și profesorii care îi
pregătesc beneficiază de toate drepturile de care se bucură și un olimpic la matematică, profesorul
care îl pregătește, școala care îl pregătește și așa mai departe. De vreo 3 ani, la inițiativa Uniunii
Elene din România, prin domnul președinte Dragoș Zisopol, care este și profesor universitar și pe
care am avut șansa de a-l avea și în Parlamentul României în Comisia de Învățământ, s-a ajuns la
o etapă internațională care se numește Olimpiada Internațională a Elenismului, acest lucru
neînsemnând doar limba, ci și civilizația și cultura, olimpiadă care se desfășoară într-un parteneriat
între Parlamentul României și Parlamentul Uniunii Elene, fiind un proiect mare care depășește
granițele României și care este în premieră mondială. Pe de altă parte, România, ca țară, se află
într-o postură pe care a mai avut-o prin anii 50, când a lansat la nivel internațional Olimpiada de
Matematică. Deci, pentru a doua oară România oferă lumii posibilitatea de a participa cu elevi la
o olimpiadă internațională, și aceasta este Elenismul. Vreau să vă spun că, în fiecare toamnă,
înainte de începerea cursurilor în România, în Parlament, în clădirea Parlamentului mai exact în
sala în care își desfășoară ședințele Comisia de învățământ, elevi veniți de pretutindeni, care știu
limba și îndrăgesc și cunosc civilizația elenă, se confruntă și acolo se desfășoară Olimpiada
Internațională a Elenismului. Ce este extrem de important este impactul emoțional asupra elevilor,
pentru că acești elevi scriu la mesele unde parlamentarii români iau decizii pe educație. Deci este
locul simbolic unde s-a semnat certificatul de naștere al acestei olimpiade internaționale și unde
politicul își justifică 100 % existența în decorul acestei țări. Mi se pare acest gest ca fiind o mărturie
clară a politicului în adevăratul sens al termenului, și spun asta deși, din păcate, societatea civilă
nu are încredere 100 % în deciziile politice. Aici este un exercițiu de excelență care duce politicul
în zona de unde vine etimologic, din polisul acela care face referire și la cetățenie, la om al cetății.
Prin urmare servim cetatea și polisul.
R : Ce profil ar avea un membru al comunității elene și totodată un participant la această
olimpiadă ? Poate participa oricine, din momentul în care învață limba neogreacă ?
Dna Mina Maria Rusu: Desigur. Este o olimpiadă deschisă tuturor celor care doresc să intre în
competiție și o să vă dau un exemplu : nu avem în toate județele țării filiale ale Uniunii Elene,
pentru că acestea depind de comunitatea elenă din zonă, și nu în toată țara asta, nu în toate județele
există greci. Masiv, îi avem în Moldova și în Dobrogea, dar îi avem și în Oltenia, în zona județului
Dolj, Calafat, Craiova. Avem și în Dâmbovița, avem, iată, și în Brașov o comunitate solidă și cu
rezultate foarte bune. Însă, ce este foarte important, este că, așa cum vă spuneam, la această
olimpiadă participă și filoeleni, și cum cultura și limba greacă place românilor, pentru că exprimă
o conviețuire de secole, foarte mulți copii au dorit să participe. Cine sunt ei și cine face cu ei limbă
neogreacă ? Sunt, pe mișcarea resurselor umane, a forței de muncă în spațiul Uniunii Europene,
foarte mulți care au fost la un moment dat prin Grecia, chiar și cu familia, la lucru. Copiii lor au
trebuit să urmeze acolo școala. Mă refer, de această dată, la muncitori, generic vorbind. Dar mai
avem și o altă categorie, de intelectuali care sunt din zona Greciei sau au fost la un moment dat,
aceștia fiind majoritatea preoți. Ei bine, avem copii de preoți, copii de foști muncitori în spațiul
grecesc care au contact cu limba și, revenind în țară, normal că nu doresc să piardă această
achiziție, pentru că până la urmă neogreacă este o limbă vie, o limbă de comunicare, iar Grecia în
sine reprezintă o fascinație pentru orice turist, nu mai spun pentru un iubitor de cultură. De aceea
avem și această categorie de elevi. Pot participa toți elevii care știu limba neogreacă fiind în deplină
cunoștință de cauză despre nivelul de competență. Avem aici o precizare în regulament : ei trebuie
să se înscrie la un nivel intermediar sau superior de competență lingvistică daca au experiență
școlară în Grecia, pentru că nu e totuna să faci acea baie lingvistică acolo și doar să înveți la
comunitate. Astfel avem copii extrem de performanți care fac parte din această categorie. Ceea ce
am constatat este că cei care au sânge grecesc și învață în cadrul comunității trăiesc realmente în
limba maternă, pentru că așa e și firesc, toate sentimentele acolo se construiesc, în limba maternă,
lucru certificat de partea culturală și artistică, făcând totul ca izvorând din interiorul lor, trăind
grecește și atunci limba atrage după sine și pasul de dans și modul de viață. Totul este extrem de
flexibil între ei la nivelul relațiilor interumane, și ceea ce am observat eu, sunt foarte optimiști,
optimismul îi definește, iar într-o societate tensionată, ca cea a momentului, spiritul grecesc face
bine și are un efect terapeutic, de aceea românii se uită deseori la greci, chiar și pentru a-și
reconfigura traseul într-un moment depresiv.
R : Cu alte cuvinte, trebuie să iubești cultura, spațiul mediteranean și să fii optimist pentru
a putea avea profilul unui filoelen ?
Dna Mina Maria Rusu: Nu cred că „trebuie” este termenul potrivit. Lucrurile vin de la sine,
având în vedere că această materie nu este una din trunchiul comun, nu se lucrează cu catalogul și
cu nota, ci cu sufletul, ceea ce este extrem de important. Copiii aceștia nu vin aduși cu arcanul la
această olimpiadă, ci vin de drag, iar aici aș vrea să punctez sporirea numărului de participanți la
etapa națională de la un an la altul, care nu e una artificială, ci este una de conținut, și nu de formă.
Acești copii vin aici pentru bucuria de a se reîntâlni sau de a se întâlni pentru prima dată, important
este acel parteneriat extraordinar între profesor și elev. Ei practic funcționează ca siamezii, nu
există distanță între profesorul care predă limba greacă și elev, pentru că nu există între ei catedra,
ci există doar sentimentele, iar acestea nu pot decât uni, niciodată nu despart oamenii.
R : Vă mulțumesc mult, și aș dori să vă felicit, în final, pentru integrarea în sânul acestei
comunități ca membru al Uniunii Elene din România pentru care ați făcut deosebit de multe
lucruri în ultimii ani. Cum vă simțiți în calitate de organizator principal al acestui eveniment
de atâția ani de zile ?
Dna Mina Maria Rusu: Cum să mă simt ? Orice organizare făcută de către un singur om ar eșua,
dacă nu aș avea un parteneriat exceptional cu inspectorii din teritoriu, precum dl inspector de limba
română din Brașov, dl Neculai Savin, care anul acesta duce greul. Este adevărat că partea de
concepție îmi aparține, dar partea de execuție, care e extrem de importantă, nu se poate face de
către un singur om, nici dacă ar fi un maestru păpușar. Prin urmare, am două mâini drepte atunci
când mă duc în teritoriu pentru că sunt eu, mâna dreaptă care am făcut programul și mâna dreaptă,
inspectorul meu din teritoriu care are o echipă care funcționează. De aceea, lucrurile funcționează,
dovada fiind tăcerea, semn al concentrării candidaților în fața subiectelor.
„Nu numărul contează, ci
calitatea umană.”

Interviu cu Conf. univ. dr. Dragoş Gabriel Zisopol

deputat în Parlamentul României,
preşedinte Uniunea Elenă din România

R: Domnule președinte de onoare al comisiei, aș dori să vă întreb, pentru început, de ce ați

ales Brașovul ca oraș-gazdă al Olimpiadei Naționale de Limba Neogreacă?
Dl. D.G. Zisopol: Am să vă răspund că în general Uniunea Elenă din România își desfășoară
principalele activități în zonele în care avem filiale grecești. Nu suntem pentru prima oară în
Brașov și avem o comunitate foarte puternică aici, deoarece, în ceea ce mă privește, în calitate de
cadru didactic universitar, pentru mine forța înseamnă calitate și nu neapărat numărul membrilor
unei comunități. Dar, în plus, vreau să vă spun că această comunitate este și o comunitate
tradițională grecească ce se alătură comunităților din Brăila, de exemplu, Galați sau Constanța. Pe
de altă parte, avem un om de calitate, președinta comunității noastre de aici, dna Lemonitza Chiriac
care este la nivel național vicepreședinte al Uniunii Elene din România și se ocupă și de portofoliul
legat de limba neogreacă la nivel național. Iată că aveți foarte multe atuuri în ceea ce privește
alegerea locație.Pe de altă parte, la etapa desfășurată acum câțiva ani în orașul dumneavoastră,
rezultatele au fost excepționale și am găsit de cuviință că este foarte corect să ne întoarcem acolo
unde a fost foarte bine.
R: Cum ar trebui să percepem la nivel național un asemenea eveniment, atât ca elevi, ca
profesori, ca părinți și de ce nu, ca om politic sau om de afaceri?
Dl. D.G. Zisopol: Cred că, în primul rând, olimpiada presupune multă muncă. Eu, la rândul meu,
am fost olimpic național, din păcate cu mulți ani în urmă. Sunt un om care a sprijinit și sprijină
necondiționat calitatea în învățământul românesc, înainte de toate, sunt cadru didactic universitar
și cunosc foarte bine ce înseamnă învățământul. Sunt la al treilea mandat ca deputat în Parlamentul
României, membru în Comisia pentru Învățământ, Științe, Tineret și Sport, deci cunosc foarte bine
și problemele învățământului și ceea e înseamnă o olimpiadă din perspectiva tânărului olimpic,
din perspectiva cadrului didactic, și iată, și din perspectiva politicianului, așa cum subliniați
dumneavoastră foarte bine. Olimpiada presupune foarte multă responsabilitate, în primul rând
foarte multă muncă din partea copiilor, a elevilor în special, a părinților, a cadrelor didactice, foarte
multă muncă, să știți, din partea comunităților grecești,pentru că noi suntem implicați 100 % în
aceste evenimente, de la munca efectivă realizată de membrii comunităților noastre, până la
donații, sponsorizări și premiile pe care le oferim copiilor, aducând valoare adăugată reală acestei
olimpiade și din punct de vedere material. Pe de altă parte, sunt foarte importanți acești copii,
acești oameni minunați care contribuie la formarea acestora pentru că ei sunt vârful de lance al
comunității, ei sunt de fapt, viitorul României, și vreau să vă spun că nu numai al României, pentru
că eu consider că munca lor duce la rezultate extraordinare, nu numai din punct de vedere al
rezultatelor olimpiadei, ci și din punct de vedere al calității umane, pentru că, în cele din urmă, noi
suntem formatori, ca profesori și suntem la baza societății. Asta contează foarte mult, contează
foarte mult să ajutăm țara ca fiind o țară cu oameni din ce în ce mai educați, cu calități deosebite
cu siguranță vom avea și rezultate mai bune și vom crea oameni care mâine ne vor lua locul în
Parlament, care vor reprezenta România în țară și în străinătate, și sperăm că, fiind din ce în ce mai
buni, și rezultatele pentru țara noastră vor fi pe măsură.
R: Cum s-a ajuns la Olimpiada Internațională de Elenistică?
Dl. D.G. Zisopol: Am ajuns astăzi la cea de-a XVI-a ediție a Olimpiadei Naționale de Limba
Neogreacă, după ce am început la sediul Uniunii Elene din București, singuri, foarte greu, cu zece
copii, acum mulți ani, apoi pe undeva în jurul anului 2010 am reușit să instituționalizăm această
olimpiadă, adică să semnăm un protocol de colaborare cu Ministerul Educației Naționale. Am
invitat membrii de la minister să vadă ceea ce am făcut, ce am realizat, deoarece eu sunt pe acest
principiu, niciodată nu am încercat să forțez nota, când am putut să facem dovada calității, am
chemat ministerul să vadă cum stăm în ceea ce privește acest proiect al Uniunii Elene. Au fost
copiii extraordinar de entuziasmați, cadrele didactice care au venit de la Minister, vă spun sincer,
nu se așteptau să găsească în cadrul Uniunii Elene din România o astfel de activitate. Am avut o
colaborare de excepție cu Ministerul Educației Naționale încă de la început am colaborat cu dna
conf.univ. dr Mina Maria Rusu, inspector general în cadrul Ministerului Educației, o colaborare
de excepție cu un om care a făcut minuni în ceea ce privește realizările, dintre care menționez
câteva. În primul rând, suntem singura țară din lume care avem o Olimpiadă Internațională de
Limba Neogreacă, deși suntem ca diasporă elenă pe locul XIII în lume, plecând de la 3 milioane
de greci în SUA, 700.000 în Australia și exemplele ar putea continua, cu toate acestea, iată ce
înseamnă munca și, după cum vă spuneam la început, nu numărul contează, ci calitatea umană.
Dacă în 1859, academicianul Teodorescu ne aducea prima Olimpiadă Internațională de
Matematică, iată că acum câțiva ani, un alt cetățean român, chiar dacă de etnie greacă, a realizat
din nou o olimpiadă unică. Suntem iar, în istorie, cu România prin această olimpiadă
internațională. Această olimpiadă are la bază conceptul de originalitate pornind de la ideea că
fundamental umană este în primul rând creativitatea. Am reușit să semnez un protocol de
colaborare între Parlamentul României și Parlamentul Republicii Elene, acest protocol ducând la
realizarea Olimpiadei Internaționale de Elenistică, care se desfășoară anual în Parlamentul
României. Deci iată câteva lucruri extraordinare, de noutate practică în plan internațional, nu
numai pe plan european, care au contribuit esențial la dezvoltarea învățământului în limba
neogreacă. Un alt lucru foarte important care stă la baza acestei colaborări a fost faptul că am reușit
să introducem în școlile din România limba neogreacă, ca limbă maternă sau ca opțional,
studiindu-se astfel ca orice limbă, precum franceza sau engleza. Astfel, toți copiii care doresc, de
la clasa pregătitoare începând pot studia această limbă. Am sprijinit prin proiecte europene foarte
multe inițiative care au dus la realizarea acestui deziderat care a fost Olimpiada Internațională de
Elenistică, am rezolvat problema manualelor prin manuale electronice distribuite pe tablete, table
inteligente multmedia, implicarea în proiecte Erasmus+. Astfel, încercăm să demonstrăm că pe
lângă principiul calității, promovăm imaginea unui suflet de grec și a unei inimi de român care
fuzionează perfect.
„Aici, la Brașov, ne simțim greci cu două patrii”

Interviu cu dna prof. Lemonitza Chiriac

Președinte Comunitatea Elenă din Brașov

R: Pentru început am dori să vă întrebăm ce reprezintă

pentru Comunitatea Elenă din Brașov găzduirea
Olimpiadei Naționale de Limbă Negreacă?
Dna L. Chiriac: Comunitatea Elenă din Brașov este o prezență extrem de veche pe meleagurile
brașovene, fiind o prezență activă încă din secolul XVII, aducându-și aportul asupra multor aspecte
ale dezvoltării acestui oraș, economice, sociale și culturale. Vă dați seamă ca organizarea acestei
Olimpiade pentru noi este un lucru extraordinar, demonstrând că farmecul limbii grecești, atracția
pentru limba greacă și importanța acestei limbi nu este un lucru de neglijat, lucru pe care noi ne
străduim să îl promovăm, să îl facem cunoscut de foarte mult timp. De la reînființarea Comunității
Grecești, în anul 1990, acesta este principalul nostru scop: menținerea și promovarea limbii
grecești. Este o limbă care și-a pus amprenta asupra întregii omeniri, este o limbă care stă la baza
tuturor științelor, este o limbă care are o profunzime de neimaginat, este a doua cea mai veche
limbă vorbită de pe planetă, după limba chineză. Deci mândria noastră este cu atât mai mare când
vedem că a crescut interesul față de limba greacă și faptul că un lăcaș de cultură, cum este această
instituție: Colegiul Național „Andrei Șaguna” care găzduiește a XVI-a ediție a Olimpiadei, este
pentru noi un lucru care ne bucură extraordinar de mult și suntem mândri și onorați în același timp.
R: Cine învață limba neogreacă în Brașov?
Dna L. Chiriac: Limba neogreacă a constituit și constituie pentru noi, membrii comunității
grecești, un obiectiv fundamental. Pe lângă membrii de origine greacă, care își trimit copiii la
comunitate să învețe limba străbunilor lor, au venit și mulți filoeleni, copiii multor locuitori ai
Brașovului care pur și simplu iubesc Grecia, iubesc limba și cultura greacă, iubesc muzica
grecească și atunci, noi fiind deschiși față de oricine, nefiind exclusiviști și neconsiderându-ne
niciodată un cerc în care alții nu au ce căuta. De-a lungul anilor au fost extraaordinar de mulți elevi
din toate școlile brașovene care au venit să învețe limba greacă și pentru noi este un motiv de
mândrie și de bucurie.
R: Ce activități oferă Comunitatea Elenă din Brașov celor care doresc să afle mai multe
despre această comunitate și despre lumea grecească? Ce ar putea găsi acolo, la ce activități
s-ar putea înscrie?
Dna L. Chiriac: În comunitatea noastră, în afară de promovarea limbii elene se desfășoară
activități culturale, cultural educative, pentru că prin păstrarea tradițiilor acestui popor nu facem
decât să educăm. Pentru acesta am înființat o formație de dansuri care este din 1998 prezentă pe
scenele Brașovului la toate manifestările publice și de masă, avem un grup coral care interpretează
cântecele grecești vechi cu rădăcini în folclorul grecesc, cântece pe care toții cei care au trăit pe
alte meleaguri, forțați de istorie, ca să spunem așa, au crescut, le-au trăit și l-au transmis mai
departe. Și același lucru îl facem și noi. Avem foarte mulți filoeleni alături de noi care ne ajută, la
rândul lor să păstrăm și să promovăm aceste tradiții. În afară de acestea, prin spectacolele pe care
le organizăm de Ziua Națională a Greciei și de marile sărbători creștine, nu facem decât să
îndemnăm lumea să fie generoasă, să progreseze, să evolueze și să țină cont unii de alții, adică să
păstrăm sentimentul uman.
R: Mergeți pe linia strămoșilor, care înființând Biserica Sf. Treime din Brașov au găzduit și
protejează corpul ultimul descendent al familiei lui Constantin Brâncoveanu, marele domn
martir al creștinismului românesc?
Dna L. Chiriac: Exact.
R: Putem considera Comunitatea Elenă o apărătoare a culturii brașovene?
Dna L. Chiriac: Cu siguranță, pentru că în cultura brașoveană grecii au avut în fiecare etapă câte
un rol și astfel aceste două popoare au trăit în armonie, au avut relații armonioase și de prietenie
întotdeauna, niciodată nu au fost diferențe între poporul român și poporul grec. Noi fiind foarte
buni prieteni cu poporul român și invers, noi ne considerăm brașoveni și greci.
R: În final, ce reprezintă pentru dumneavoastră, personal, această experiență a Olimpiadei
Naționale de Limba Neogreacă?
Dna L. Chiriac: Este un lucru la care nu am visat în tinerețe, dar care s-a concretizat mai târziu,
către maturitate. Este o mare mândrie și o mare satisfacție. Faptul că vin la tine, ca profesor, copii
care nu știu nimic din limba greacă și după un număr de ani de studiu al limbii grecești pleacă în
drumul vieții vorbind cursiv această limbă, nu pot să neg că este o mare satisfacție. Și până la urmă
asta contează, ce lași în urma ta. Faptul că în loc să fie atrași acești tineri de tentațiile lumii
moderne, preferând să vină la noi, să se lase atrași de frumusețea acestei limbi și a acestei culturi,
prin dansul, limba, muzica și valorile ei, rămânând alături de noi, pentru noi este o mare bucurie
și o mare mândrie.
R: Rămâneți, după cum spunea și dl președinte al Uniunii Elene, dl. Dragoș Zisopol, suflet
de grec și inimă de român?
Dna L. Chiriac: Suflet de grec, inimă de român: da. Sau putem să spunem, în plus, suntem greci
cu două patrii.
R: Foarte frumos spus, vă mulțumesc mult.
 Brașovul – cămin al comunității elene

Așezat în inima României, Brașovul a reprezentat timp de secol un spațiu al comunicării și

al conviețuirii naționalităților diferite care au reușit să transforme în cămin spațiul carpatic.
Oraș cosmopolit încă de la înființare, Brașovul a devenit cămin al comunității elene care îi
va contura specificul de oraș al meșteșugului și al comerțului.
Grecii nu sunt o prezență modernă în spațiul brașovean, primele atestări istorice ale acestei
comunități datând din secolul XIV (aproximativ 1392). Aparent împinși spre nord de teama
turcilor, părăsind astfel spațiul Bulgariei de azi, familii de greci se vor stabili în Șcheii Brașovului.
Se menționează în documente păstrate la Arhivele Statului existența unei școli în predare în limba
greacă care permitea accesul și copiilor români, sași sau maghiari.
Un al doilea val de migrație a populației elene în spațiul orașului Brașov este atestată în
secolul XVII (aproximativ 1670) ca urmare a invadării Țării Românești de către turci. Grecii
așezați în cetatea Brașovului o vor numi „Stefanopoli” și vor construi aici un spital, o școală,
magazine contribuind astfel la dezvoltarea economică și culturală a cetății.
Cel mai important val de migrație
elenă are loc la sfârșitul secolului al XVIII-
lea, când, incurajați de o serie de acte
legislative existente în cetatea Brașovului
asistăm la dezvoltarea comunității elene.
Membrii comunității elene vor beneficia de
o serie de privilegii precum dreptul de a
face comerț liber, dreptul de a-și alege
singuri judecătorii și jurații în treburile
coloniei, sunt scutiți de serviciu militar, au
dreptul de a-și construi un edificiu religios.
Astfel, în urma acestor privilegii se
va construi Biserica Sfânta Treime chiar în centrul orașului Brașov, lucru care demonstrează
importanța acordată comunității grecești în acea perioadă. Unul dintre fondatorii lăcașului de cult
a fost Panaiotis Hagi Nikos care a donat o suma impresionantă de bani pentru construirea bisericii.
Deși supusă unor norme de construcție impuse de stăpânirea habsurgică a vremii, între care
menționăm amplasarea „numai în fundul grădinii, cu condiţia să nu se schimbe acoperişul casei,
să nu se clădească turn şi clopot sau toacă ”, Biserica Sfânta Treime este astăzi una dintre cele mai
frumoase și inedite construcții din centrul Brașovului.
Arhitectura construcţiei este caracteristică secolului al XVIII-lea. Sprijinită pe zidul de
apărare a cetăţii, este ridicată în formă de navă, din piatră şi cărămidă, cu acoperişul din ţigle
ascuţite şi terminate sus în semicerc, cu bolţile interioare elegant curbate în arc frânt cu penetraţii,
întreaga construcţie denotă unitate de stil şi compoziţie.
Faţada realizată în stil baroc adaptat locului prezintă bogate ornamente în stuc, reprezentând
basoreliefuri de plante si flori.
Surprinzător este faptul că, deși „camuflată” în peisajul urban al orașului, clădirea ascunde
nu numai existența unui lăcaș de cult, cât și istoria poporului român care timp de secole a conviețuit
alături de cel elen. Astfel, ultimul descendent al familiei lui Constantin Brîncoveanu își va găsi în
acest loc pacea și eternitatea, fiind înhumat în acest lăcaș de cult.
Prezența și importanța comunității elene în cetatea Brașovului este surprinsă de Setil
Pușcariu care în lucrarea „Brașovul de altădată” mărturisește :
“Ei erau în mare parte români macedoneni, în parte greci sau bulgari, albanezi sau sârbi
cu sentimente grecești. Întocmai cum nu mai știi astăzi ce slavi sau germani se ascund sub numirea
de maghiari, nu se știa exact mai demult ce erau la origine negustorii care-și ziceau greci. Ca în
Banat, unde băcanului ii zic românii “grec”, indiferent de naționalitatea lui, tot astfel săsoaicele
din Brașov, când trimiteau servitoarea la bacanie, îi spuneau “du-te la prăvălia grecească.
Puțini dintre aceștia erau însurați cu
romance și se considerau de români, ca
bunăoară Sotir, care avea de nevastă pe fata
popii Gherman și ale carui fiice s-au maritat
toate cu români. Cei mai multi din vechii
negustori, români și greci, erau băcani, dar
în prăvăliile lor se vindea și manufactură, mai
ales en gros. Unii se ocupau cu incaso,
comision și zarafie. Mai puțini țineau piei și
sticlărie. Câțiva erau bancheri”.
În secolul al XX-lea, relațiile
comerciale și culturale dintre brașoveni și
comunitatea grecească se vor dezvolta firesc
până în perioada celui de-Al Doilea Război
Mondial, dar vor fi profund afectate de naționalizarea comunistă care îi va obliga să renunțe la
activitățile tradiționale comerciale. Majoritatea vor alege să părăsească România, stabilindu-se în
Grecia după terminarea războiului civil din țara mamă.
Cei care rămân în Brașov vor reînființa, după 1990, Comunitatea Elenă care va înregistra
în urma recensământului din 2002 un număr de 77 de membrii de etnie elenă, deși comunitatea are
astăzi și membri filoeleni, numărul acestora atingând aproximativ 250 de persoane. Comunitatea
Elenă din Brașov face parte din Uniunea Elenă din România, promovând la nivel cultural mai ales
valorile acestei comunități care a conviețuit timp de secole în cetatea Brașovului alături de celelalte
naționalități lăsându-și amprenta asupra modului de viață cosmopolit al brașovenilor
Prof. Anda Laura Silea
Surse: http://www.elkibv.ro, http://www.brasov.ro, http://www.brașovultau.ro
 CRONICA OLIMPIADEI NAȚIONALE DE LIMBA NEOGREACĂ

BRAȘOV – 26 – 28 APRILIE 2017

PROGRAMUL OLIMPIADEI NAȚIONALE DE LIMBA NEOGREACĂ

MIERCURI 26 APRILIE 2017

12:00 – 14.00 – Sosirea participanților, însoțitorilor și membrilor Comisiei Centrale (Hotel Capitol
Brașov)
15:00 – 17:00 – Ședința Consiliului reprezentanților Uniunii Elene din România (Sala de
Conferințe a Hotelului Capitol)
18:00 – 20:00 – GALA DE DESCHIDERE – Sala de concerte „PATRIA” a Filarmonicii Brașov

JOI, 27 APRILIE 2017

9:00 – 12:00 - PROBA SCRISĂ (Colegiul Naţional „Andrei Şaguna” – Șirul Mitropolit Andrei Șaguna
1, Brașov)
13:00 – 20:00 – Evaluarea lucrărilor
15:30 – 18:00 – Activități de vizitare a orașului Brașov
19:00 – 22:00 - Seara grecească, la Restaurantul Bistro 2003 Brașov
22:00 – Afișarea rezultatelor, depunerea contestațiilor
22:00 – 24:00 - Rezolvarea eventualelor contestaţii şi definitivarea evaluării

VINERI, 28 APRILIE 2017

9:30 – 11:00 - Festivitatea de premiere (Sala Festivă a Colegiului Naţional „Andrei Şaguna”).
15.00-18.00 - Diseminarea rezultatelor şi plecarea participanţilor.
 PARTICIPANȚII LA
ETAPA NAȚIONALĂ
A OLIMPIADEI DE
LIMBĂ NEOGREACĂ,
2017
COMISIA CENTRALĂ

Coordonator Ministrul Educaţiei Naționale

Conf. univ. dr. Mina -Maria Rusu,
Inspector general MEN

Reprezentant al Uniunii Elene din România:

Conf. univ. dr. Dragoş Gabriel Zisopol
deputat în Parlamentul României, preşedinte Uniunea Elenă din România

Președinte al Comisiei Centrale

Conf. univ. dr. Tudor Dinu
Universitatea din București

Vicepreședinte al Comisiei Centrale

Lector univ. dr. Angheliki Mouzakiti
Prof. Lemonitza Chiriac
 IMPRESII :

Olimpiada ne aduce o serie de Am descoperit limba greacă datorită

experiențe plăcute, pe lângă faptul că prietenilor și am transformat totul
putem vizita locuri importante în care într-un hobby, fără să mă aștept la
se dezvoltă de secole comunitatea asemenea performanțe
grecească

Studiez limba greacă de trei ani și îi Limba greacă îți deschide mintea și te
sfătuiesc pe toți cei care doresc să ghidează spre experiențe noi. Pe
învețe această limbă să stăpânească mine m-a schimbat în bine,
întâi foarte bine limba română. aducându-mi prieteni noi.

Paticiparea la această Olimpiadă mi-a

implinit visul de a concura într-o
competiție frumoasă și să reușesc să
devin din ce în ce mai bună. Este
adevărat că o limbă străină îți poate
împlini un vis, eu având astfel șansa
de a fi admisă la facultatea mult Cine dorește să învețe limba greacă
dorită, datorită rezultatelor obținute. trebuie să dea dovadă de multă
răbdare și mult curaj, datorită
dificultății alfabetului. Va descoperi o
limbă interesantă cu o cultură
Mă bucur să fiu aici în ultimul meu an impresionantă.
ca participantă la Olimpiadă și mă
bucur că mi-am revăzut prietenii din
alte oraș în acest spațiu minunat.
 MULȚUMIM

SPONSORILOR NOȘTRI
 COLECTIVUL DE REDACȚIE

COORDONATOR

Prof. NECULAI SAVIN

INSPECTOR DE LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ

ISJ BRAȘOV

REDACTOR / REPORTER:

PROF. ANDA LAURA SILEA

LICEUL TEORETIC „I.C. DRĂGUȘANU” VICTORIA

TEHNOREDACTARE ȘI SUPORT TEHNIC

ELEV VLAD SIMION

COLEGIUL NAȚIONAL „ANDREI ȘAGUNA” BRAȘOV