PARCHETUL EUROPEAN

Într-un comunicat de presă al Comisiei Europene de la data de 17 iulie 2013 se prezintă propunerea Comisiei
de a înființa Parchetului European și consolidarea garanțiilor procedurale ale Oficiului European de Luptă
Antifraudă.

CE ESTE PARCHETUL EUROPEAN?

”Prin instituirea Parchetului European, Comisia Europeană acționează astăzi în vederea îmbunătățirii, la
nivelul Uniunii, a derulării urmăririi penale a autorilor infracțiunilor de fraudă asupra banilor contribuabililor
din UE. Sarcina exclusivă a Parchetului European va consta în efectuarea de cercetări și urmări penale, acesta
urmând să aibă competența, la nevoie, de a trimite în judecată — în instanțele din statele membre —
persoanele învinuite de săvârșirea de infracțiuni care afectează bugetul UE. Parchetul European va fi o
instituție independentă, supusă controlului democratic.”

José Manuel Barroso, Președintele Comisiei Europene, a declarat: „După cum am promis cu ocazia
discursului din 2012 privind starea Uniunii, Comisa a propus astăzi instituirea Parchetului European.
Această inițiativă confirmă angajamentul Comisiei față de consolidarea statului de drept; propunerea va
consolida în mod decisiv protecția banilor contribuabililor și combaterea eficace a fraudelor asupra
fondurilor UE.”

Logica propunerii de instituire a Parchetului European este simplă: dacă există un „buget federal” — finanțat
de toate statele membre ale UE și administrat în temeiul normelor comune — este nevoie, de asemenea, de
„instrumente federale” pentru a proteja acest buget în mod eficace pe întreg teritoriul Uniunii. În prezent,
interesele financiare ale Uniunii nu sunt suficient protejate. Această situație este cauzată de mai mulți factori.

În primul rând, organismele UE existente – OLAF (Oficiul European de Luptă Antifraudă), Eurojust (Agenția
Uniunii Europene de Cooperare Judiciară în Materie Penală) și Europol (Oficiul European de Poliție) – nu au
competența de a efectua cercetări penale sau de a începe urmăriri penale în cazuri de fraudă. OLAF nu poate
decât să transmită rezultatele anchetelor sale administrative autorităților naționale competente, care decid
apoi, independent, dacă încep urmărirea penală pe baza constatărilor OLAF.
În al doilea rând, eforturile naționale de asigurare a respectării legislației sunt fragmentate între statele
membre, acestea neluând întotdeauna măsurile necesare pentru a combate infracțiunile care aduc atingere
bugetului UE. Astăzi, doar 1 din 5 cazuri transferate de OLAF autorităților judiciare naționale se încheie prin
pronunțarea unei condamnări. De asemenea, rata condamnărilor diferă semnificativ de la un stat membru la
altul.
În al treilea rând, din cauza faptului că numărul urmăririlor penale încununate de succes este foarte mic, se
recuperează doar o mică parte din suma totală fraudată în statele membre. Autorii fraudelor care vizează
bugetul UE știu că au mari șanse să își păstreze câștigul și mizează pe lipsa coerenței în asigurarea respectării
legislației la nivelul UE.

STRUCTURA

De asemenea, în același comunicat se prezintă și structura viitorului Parchet European, acesta urmând sa aibă
o structură descentralizată, integrată în sistemele judiciare naționale. Procurorii europeni delegați vor efectua
cercetările și urmăririle penale în statul lor membru, utilizând personal național și aplicând legislația națională.
Acțiunile lor vor fi coordonate de către procurorul european, pentru a se asigura o abordare uniformă pe întreg
 teritoriul UE, aspect de o importanță vitală, în special în cazurile transfrontaliere. Întreaga structură se va baza
pe resursele existente și ar trebui, prin urmare, să nu implice costuri suplimentare substanțiale.

Instanțelor naționale li se va atribui sarcina de a efectua controlul judiciar, ceea ce înseamnă că acțiunile
Parchetului European vor putea fi contestate în instanțele naționale. În același timp, propunerea consolidează
în mod considerabil drepturile procedurale ale persoanelor suspectate care vor face obiectul cercetărilor
desfășurate de Parchetul European.
Comisia propune un „colegiu” format din 10 persoane, reunind procurorul general, 4 procurori adjuncți și
5 procurori delegați, care va asigura integrarea fără probleme a celor două niveluri, cel național și cel al UE,
în special prin convenirea unor norme generale de alocare a cazurilor.

Instituția Procurorului European va avea 2 componente, explică Monica Macovei într-un comunicat de presă
recent:
 un birou central, format din 25 de procurori europeni selectați pe baza unei competiții deschise, cu un
procuror șef
 a doua componenta va fi alcătuită din „procurori europeni delegați”, care vor fi, practic, procurori din statele
membre care vor lucra în continuare în statele lor în cazurile de fraudă cu bani europeni, dar printr-o
colaborare directă cu biroul central.

TEMEIUL JURIDIC
Temeiul juridic și normele cu privire la instituirea Parchetului European figurează la articolul 86 din Tratatul
privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), care prevede că:
„Pentru combaterea infracțiunilor care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii, Consiliul, hotărând
prin regulamente în conformitate cu o procedură legislativă specială, poate institui un Parchet European,
pornind de la Eurojust.”

SITUAȚIA ACTUALĂ ȘI CUM SE POATE ÎMBUNĂTĂȚI

Într-un dosar de fraudă, OLAF a transmis autorităților din Germania și Bulgaria informații cu privire la
anumiți cetățeni ai acestor țări în legătură cu care existau suspiciuni de colaborare în scopul săvârșirii de
fraude asupra Fondului european de dezvoltare agricolă și rurală. Cercetarea penală efectuată în Germania s-a
încheiat cu o condamnare, în timp ce în Bulgaria, persoanele suspectate au fost achitate. Prin urmare, sistemul
actual a condus la rezultate diferite în același caz transfrontalier. Lucrurile ar fi stat cu totul altfel dacă ar fi
existat un parchet european care să asigure coerența cercetărilor și a urmărilor penale în Bulgaria și
Germania.
Un alt exemplu se referă la contrabanda cu țigări provenind din Republica Cehă în Germania. Pentru a
condamna persoana suspectată, instanța penală germană a utilizat ca probă înregistrările convorbirilor
telefonice obținute de poliția cehă. Deși, conform legislației cehe, probele respective fuseseră obținute legal,
avocatul apărării a susținut că, în absența unei decizii a instanței prin care să se autorizeze înregistrarea
convorbirilor telefonice, probele nu ar trebui să fie considerate admisibile de către instanța germană.

Odată cu crearea Parchetului European, va fi mai puțin probabil să apară astfel de dificultăți legate de
diferențele existente între normele procedurale naționale. Conform noilor reglementări, înregistrarea
convorbirilor telefonice fără o autorizare judecătorească prealabilă nu va mai fi posibilă. Regulamentul
prevede, de asemenea, că probele obținute legal într-un stat membru sunt admisibile în instanțele din toate
statele membre, cu condiția să fi fost obținute respectând drepturile procedurale consacrate în articolul 47
(dreptul la o cale de atac eficientă) și articolul 48 (prezumpția de nevinovăție și dreptul la apărare) din Carta
drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.
COMPETENȚE

Parchetul European va putea să solicite sau să ordone măsuri operative. Instrumentele pe care le va avea la
dispoziție sunt clar definite în regulament și includ atât măsuri operative intruzive, cât și măsuri mai puțin
dure.
Printre măsurile intruzive care pot fi luate de Parchetul European se numără percheziția localurilor, a
bunurilor și a sistemelor informatice, ridicarea de obiecte, interceptarea convorbirilor telefonice și înghețarea
tranzacțiilor financiare.
Măsurile mai puțin dure includ interogarea persoanelor suspectate și audierea martorilor, desemnarea
experților în cazurile care necesită cunoștințe specializate sau măsuri de urmărire și controlare a deplasărilor
efectuate de o anumită persoană în vederea localizării acesteia. Măsurile operative sunt executate conform
dispozițiilor legislației naționale. În mod special, orice măsură individuală trebuie autorizată de instanța
judiciară națională competentă sau de către o altă autoritate, dacă dreptul intern sau regulamentul impun acest
lucru.
Pentru a garanta eficiența anchetelor efectuate de Parchetul European, probele obținute legal într-un stat
membru vor fi admisibile în instanțele din toate statele membre.

INDEPENDENȚA PARCHETULUI EUROPEAN

În primul rând, regulamentul prevede că Parchetul European nu solicită și nici nu acceptă instrucțiuni de la
nicio entitate exterioară Parchetului. Cu alte cuvinte, instituțiile, organele, birourile sau agențiile Uniunii și
statele membre respectă independența Parchetului European și nu încearcă să îl influențeze în exercitarea
funcțiilor sale.În al doilea rând, Parchetul European va fi independent din punct de vedere structural, deoarece
nu va fi integrat în altă instituție sau serviciu al UE. În al treilea rând, în numirea procurorului general sunt
implicate instituțiile Uniunii (acesta este numit de Consiliu, cu aprobarea Parlamentului European), precum și
foști membri ai Curții de Justiție, ai Curților Supreme naționale, autorități publice naționale competente în
materie de urmăriri penale și/sau avocați reputați, care vor contribui la întocmirea unei liste restrânse de
candidați. Mandatul său este limitat la opt ani fără posibilitate de prelungire, ceea ce garantează că acțiunile
procurorului general nu vor fi motivate de dorința de a rămâne în funcție. Procurorul general poate fi revocat
din funcție de Curtea de Justiție, în baza unei cereri adresate de Parlamentul European, Consiliu sau Comisie.

Parlamentul European a votat miercuri rezoluţia privind crearea parchetului European şi a funcţiei de procuror
european. Rezoluția a fost adoptată cu 487 de voturi pentru, 165 împotrivă și 33 de abțineri, iar raportor pe
această temă a fost europarlamentarul Monica Macovei.
Biroul Procurorului European va face investigații penale și va trimite în judecată persoanele învinuite de
comiterea infracțiunilor care afectează bugetul Uniunii.
Propunerea va trebui aprobată de statele membre.
BIBLIOGRAFIE

http://europa.eu/rapid/press-release_IP-13-709_ro.htm

http://www.europarl.europa.eu/

http://epthinktank.eu/2015/01/08/the-european-public-prosecutors-office-eppo/

http://www.dw.de/perspectivele-unui-parchet-european/a-17196594

http://www.euractiv.ro/documente/Newsletter_ro.pdf