Professional Documents
Culture Documents
1.Spermatogeneneza:
Este procesul de formare a spermatozoizilor maturi. Începe la pubertate,
continuând tot restul vieţii. Are loc în tubii seminiferi ai testiculului, este
permanentă şi durează 64 de zile. La pubertate, testiculele încep să secrete
cantităţi crescute de testosteron, hormon ce stimulează dezvoltarea caracterelor
sexuale secundare, accelerează creşterea testiculului, maturarea tubilor
seminiferi şi începerea spermatogenezei. Celulele Sertoli furnizează suportul,
protecţia şi nutriţia celulelor germinale şi ajută la eliberarea spermatozoizilor
maturi. Procesul de diferenţiere a spermatidelor poartă numele de
spermiogeneză. Spermatogeneza are loc continuu de la pubertate până la
moarte, gameţii fiind produşi în valuri sincrone în fiecare arie a epiteliului
germinal, deşi procesul nu este sincronizat de-a lungul tubului seminifer.
2.Morfologia spermatozoidului:
Formă şi dimensiuni:
• În total măsoară 60 µm
• Format din:
- Cap – 4-6 µm
- Gâtul – 0,4 µm
- Flagelul – format din 3 piese, sumând
aproximativ 55 µm
• Capul
– Piriform, lăţit, este bogat în enzime, joacă rolul principal în
fecundare.
– Cuprinde un nucleu cu cromatină densă, la periferia căreia se găseşte
o peliculă fină citoplasmatică şi o plasmalemă periferică;
– Prezintă 2 segmente separate printr-o linie transversală dreaptă sau
curbă;
– La partea anterioară – un corpuscul ascuţit sau lamelar foarte fin =
acrozom sau perforator;
– Acrozomul si 2/3 anterioare ale capului sunt acoperite de capişonul
cefalic (membrană fină bogată în mucopolizaharide neutre).
• Gâtul
– Uneşte capul cu piesa intermediară
– Are rol în mobilitatea capului
– Este format din centriolul proximal care este lipit de partea
posterioară a capului.
• Flagelul
– Este format pe toată lungimea lui dintr-un fascicul de filamente
axiale. Aceste sunt legate la corpusculul anterior a centriolului distal.
Este format (fasciculul) din 2 filamente simple înconjurate de 9
filamente duble spaţiate în mod regulat.
– Prezintă 3 segmente:
– Piesa intermediară (4-6 µm), mai umflată, situată între cei doi
corpusculi ai centriolului distal (cel anterior are formă de disc, iar cel
posterior este ca un inel). Fascicolul de filamente axiale este
înconjurat de o teaca mitocondrială spiralată. Are rol energetic în
mişcările cozii.
– Piesa principală (45 µm), este formată de fasciculul de filamente
axiale înconjurat de citoplasmă, iar la periferie, de membrană
plasmatică, continuare a celei de la segmentele suprajacente.
– Piesa terminală (5 µm), este formată din filamente axiale goale.
3.Spermograma:
Este un test ce se impune cuplurilor sterile, acest test exploreaza calitatea
spermei. Prin acest test se verifica volumul, numarul, mobilitatea si aspectul
spermatozoizilor. Volumul este de 3 mm cubi, contine un nr de 60-100 mil
spermatozoizi pe cm cub. Defectele ce se pot observa sunt oligospermia – mai
putin 59 mi/cm^3, aspermia – lipsa spermei , teraospermia - spermatozoizii
au forme anormale, necrospermie – spermatozoizi morti, achinetospermie –
mai putin de 90% din spermatozoizi sunt morti, azoospermia – absenta
spermatozoizilor
6.Foliculii ovarieni:
La nastere nr foliculilor primordiali este intre 200.000 si 2 mln,iar la pubertate
40 .000 pt ambele ovare. Prin maturare FO primordial trece prin anumite stadii :
F.o primari sunt alcatuiti dintr-un ovocit inconjurat de un strat de celule
epiteliale cubice. Intre cele 2 componenete exista membrana pellucida.
FO secundari : ovocit inconjurat de mai multe straturi de celule cubice
(formeaza coroana iradiata) intre ovocit si coroana se alfa membrana pellucida
,iar la exterios de celulele cubice se gaseste membrana lui slavianski
FO tertiari se diferentiaza prin aparitia unor spatii cu lichid intre celulele
foliculare = antru folicular, si prin aparitia de celule perifoliculare ca se dispun
la ext membranei lui slavianski( intr-o teaca interna si una externa)
FO matur , de Graaf : ovocit de ordin 2 situat la un pol al foliculului,inconjurat
de mai multe celule( cumulus ooforus) a.i se formeaza un antrum mai bine
individualizat. In rest contine m. Pellucida, celule cubice, mem lui slavianski
,teaca interna si teaca externa.
Dupa ovulatie ,elem ramase in ovar formeaza corpul galben cu 2 posibilitati de
evolutie : dispare daca nu are loc fecundatia,sau se transforma in corpgalben de
gestatie(daca fecundarea a avut loc)
7.Saptamana 1:
0. INSEMINATIA
1. FERTILIZAŢIA- procesul de unire a gameţilor feminin şi masculin pentru a
forma zigotul ;în porţiunea ampulară a trompei uterine;consecintele
fertilizarii:restabilirea garniturii diploide de CRS,determinarea sexului
genetic,unicitatea genetică a noului individ ,iniţierea diviziunii mitotice a
zigotului în blastomere (clivaj)
2.CLIVAJ(SEGMENTARE)- constă într-o succesiune rapidă de diviziuni
mitotice ale zigotului cu formarea de noi celule (blastomere)
3. MIGRAREA-pasajul zigotului din porţiunea ampulară a trompei către
cavitatea uterină;in cavitatea uterina :Dezagregarea mb. pellucida (ziua a 5-
a),pătrunderea fluidului uterin printre blastomere, confluarea spaţiilor lichidiene
şi formarea blastocelului,embrionul blastocist,diferenţierea a două structuri
celulare: internă – embrioblast , externă - trofoblast
4. ÎNCEPUTUL IMPLANTĂRII ( A NIDATIEI)- ataşarea trofoblastului la
endometrul decidual (ziua a 6-a) pe peretele anterior/posterior ; Diferenţierea
trofoblastului în 2 zone:internă, celulară – citotrofoblast si externă, sinciţială –
sinciţiotrofoblast;Diferenţierea embrioblastului în: hipoblast – în raport cu
cavitatea blastocistului si epiblast;erodarea deciduei materne (sfârşitul zilei a 7-
a) începutul implantării.
8.Saptamana 2:
În a doua săptămâna de sarcină unul din foliculii din ovare va creşte mai mult
ca ceilaţi (devine folicul dominant) şi va face să nu mai crească şi să producă
hormoni ce îl vor ajuta să dezvolte şi să elibereze ovulul.
Din acest moment se poate produce fecundarea sa în următoarele 5 zile pe
parcursul ovulului de la ovar prin trompe până în interirorul uterului. Acolo
endometrul (mucoasa ce căptuşeşte cavitatea uterină la interior) s-a transformat
sub acţiunea hormonilor şi este pregătit să protejeze şi hrănească sarcina fiind
îngroşat şi cu vascularizaţie bogată.
9.Saptamana 3:
1.Aparitia mezodermului intraembrionar.
-apariţia liniei primitive, a nodulului Hensen şi gropiţei primitive (ziua 15)
-la nivelul acesteia, celulele ectodermice se invaginează între ecto- şi endoderm
formând mezodermul intra-embrionar şi migrează lateral, cefalic (formând placa
cardiogenă) şi caudal până la periferia discului embrionar.
2.Formarea discului embrionar trilamelar.
-2 zone în care nu se interpune mezoderm:
- placa procordală
- placa cloacală
3.Formarea notocordului.
-Celule migrate cefalic, de la gropiţa primitivă spre placa procordală (ziua a 17-
a)
-ziua a 18-a : peretele inferior al NC se ataşează de endoderm şi se lizează, a.î.
lumenul vine în contact cu sacul vitelin
- canal neurenteric
- notocordul se reface din celulele restante sub forma unui cordon plin, se
întinde de la nodului Hensen la mb. orofaringiană
4.Dezvoltarea trofoblastului.
-vilozităţi coriale: primare, secundare, tertiare.
10.Saptamana 4:
Dezvoltarea Somitelor. In saptamana 4 datorita dezvoltarii accentuate a
extremitatii cervicale a tubului neural, in zona viitoruli mezencefal apare o
curbura = curbura mezencefalica. Aparitia acestei curburi va imparti
extremitatea cefalica a tubului neural in 2 portini una situata inaintea acestei
curburi – Prozencefal din el se vor forma emisferele cerebrale si diencefalul.
Una in spate ROBENCEFALUL – creierul posterior, bulb si punte. Extremitatea
caudala (cele 25% caudale) vor forma maduva spinarii.
11.Saptamaniile 5-8:
Saptamana 5:
Creşterea capului depăşeşte creşterea celorlalte regiuni, fiind cauzată de
dezvoltarea rapidă a encefalului;
Faţa ajunge în contact cu proeminenţa cardiacă
Al doilea arc faringian creşte şi acoperă arcurile III şi IV – formează sinusul
cervical;
Se dezvoltă cotul şi placa palmară;
Saptamana 6:
Saptamana 7 :
Saptamana 8:
SĂPTĂMÂNILE 9 – 12
SĂPTĂMÂNILE 13 – 16
SĂPTĂMÂNILE 17 – 20
SĂPTĂMÂNILE 21 – 25
SĂPTĂMÂNILE 26 – 29
SĂPTĂMÂNILE 30 – 37
2. Triplu test
15.Metode contraceptive:
1. Contracepţia feminină
A. Inhibitori ai ovulaţiei
a)contraceptivele orale combinate:
b)contraceptivele orale numai cu progestine
c) inelele vaginale
d)plasturii cu hormoni
e)preparatele injectabile lunare
f)alăptarea prelungită
B. Inhibitori ai fertilizării
a)Dispozitivele intrauterine: sterilet
b)Metodele de barieră: prezervativ feminin
c)Implanturile hormonale contraceptive, diafragm, cupola cervicala
d)Contraceptivele injectabile cu eliberare lentă
e)Sterilizarea feminină: minilaparotomia şi laparoscopia.
f)Metode naturale de planificare familială: metoda calendarului;metoda
temperaturii bazale;metoda mucusului cervical; metoda simpto-termală;palparea
cervicală.
C. Inhibitori ai implantării: pilula de a doua zii
2. Contracepţia masculină
A. Inhibitori ai spermatogenezei
B. Inhibitori ai maturaţiei spermatozoizilor
C. Inhibitori ai transportului spermatozoizilor
a)Prezervativul
b)Sterilizarea masculină: vasectomia fără bisturiu; interpoziţia fascială; ocluzia
transcutanată
Ia naştere din unirea unui element ovular (placenta fetală) şi a unui element
matern (placenta maternă)
• De protecţie – redusă;
• Metabolică: sintetizează glicogen, lipide, acizi graşi;
• De transport;
• De nutriţie;
• De respiraţie;
• De excreţie;
• De producere de hormoni.
Mecanisme de transport:
• Difuziune simplă;
• Transport activ;
• Difuziune facilitată (prin sarcini electrice);
• Pinocitoză.
Producerea de hormoni:
19.Teratoligia:
Teratologia este domeniul științific care se ocupă cu studiul malformațiilor
fiziologice și al anomaliilor de structură ale viețuitoarelor. Acestea pot fi
înnăscute (congenitale) sau pot să apară ulterior, de exemplu la pubertate; între
diversele cauze posibile intră și teratogenele. Acestea provoacă malformații
congenitale la embrionii umani sau/și animali, în cursul anumitor faze de
dezvoltare.
Unul din cele mai cunoscute cazuri teratogene este cel al Conterganului -
sindromul produs de medicamentul somnifer Thalidomid, care a produs
malformații (formații monstrice) la nivelul extremităților, deformații
cochiliformice (scoică) ale urechii și pareze faciale la copii nou-născuți.
Substanțe teratogene
Cordonul ombilical
-conecteaza fatul cu placenta
-prezinta extremitate placentara care se insera placentar , marginal sau extrapl
acentar(velar)si extremitate embriona care se gaseste la nivelul ombilicului und
e amniosul se continua cu ectodermul
-prezinta la periferie o teaca amniotica si la interior o masa de mezenchim = ge
latina lui Wharton, 2 pediculi vasculari , canalul omfalomezenteric, 2 artere om
bilicale ,o vena ombilicala care contine sange oxigenat se deschide in vena port
a a ficatului
-la nastere cordonul ombilical se sectioneaza si la 7 zile de la nastere se fibr
ozeaza, dehidrateaza si cade si rezulta cicatrizarea.
Alantoida
-este un organ pe seama caruia se dezvolta placenta si persista pe toata durata
vietii embrionare.
-la om este un diverticul endodermic care apare la extremitatea caudala a
embrionului, inaintea membranei cloacale, la marginea caudala a veziculei
ombilicare si evolueaza in pediculul de fixatie
-un inductor pentru aparatul urogenital si pentru dezvoltarea structurilor
eminentei caudale
-va deveni vezica urinara cu exceptia trigonului vezical(vezica mezodermica) ce
ia nastere din ductul paramezonefric
Roluri: -la om alantoida este sistem de ghidaj pentru dezvoltarea vaselor
ombilicale, si formeaza vezica urinara cu exceptia peretelui posterior.
Malformatii:
Fistula traheoesofaringiana- daca intre santul langotraheal si extremitatea
cefalica a s. primitiv exista comunicarea dupa nastere.
24.Filogenia membrelor:
scheletul axial se dezvolta din:
•mezoderm paraxial (somitomere,somite)
•mezodermul placii laterale(somatopleural)-centurile membrelor,oasele lungi ale
mb
•crestele neurale(oasele fetei)
-inceputul s5-apar mugurii mb
-miez mezodermic acoperit de ectoderm
-s6-paleta mainii/piciorului(santuri radiare care separa crestele radiare;
constructie nivelul cotului si genunchiului)
-s7-rotatia cu 90 grade in sens lateral (membre sup) sau medial (memb inf)
-osificarere
•de membrana
•encondrala(s6-8)
-centri de osificare primara,diafizari spre epifize-s12
-la nastere-epifize cartilaginoase(+cart epifizar)
25.Dezvoltarea ontogenica a membrelor:
Mugurii membrelor apar in saptamana a 4-a/ 5 din creasta lui wolf care persista
sup si inf.
- Initial mugurii vertebrelor erau perpedinculari pe trunchi
- Primul segment- autopodul
- In sapt 4 apare in extremitatea distala autopradul la nivelul caruia
apar niste condensari cartilaginoase formand carpienele si
metacarpienele.
- Intre s6-7 apare o angulatie (formare de colturi) care va deveni cot.
- Aceste ingrosari care vor forma membrele vor fi formate din
ectoderm si mezoderm.
- Din stilopod – sup: antebrat - Din zeugopod: - sup: brat
- inf: coapsa - inf:
gamba
- la nivelul autopodului apar condensari => degete
- stilopod- 1 sg condensare
- zeugopod- 1 sg condensare initial si formeaza membr osoasa + o
condensare sec.
- aceste condensari formeaza oase:
Stilopod: femur, humerus
Zigopod: - sup: radius si tibia
- inf: cubitus si peroneu
- mugurii membrelor sufera fiecare o rotatie de 90 de grade dar in sens
opus
- membrul superior se roteste 90 de grade extern a.i. policele este situat
ext, iar cotul devine posterior
- mbr inf se roteste cu 90 de grade dar intern a.i halucele este situat
invers, iar genunchiul devine ant.
- dif intre membr sup si inf este de 180, si datorita acestei dif la nivelul
membr superioare musculatura pronatoare si flexoare este situata pe fata ant, iar
musculatura supinatoare si extensoare este situata post. La membr inf initial
autopodul este in continuarea membrului
- pentru a se adapta pozitiei bipede piciorul va suferi o flexie de 90 de
grade. Daca nu apare aceasta flexie de 90 de grade, piciorul va ramane in
continuarea membrului= malformatia Varus-Equin.
- la mbr inf musculatura flexoare a degetelor este situata pe fata ext,
dar musculatura care redreseaza trunchiul este situata de asemenea pe fata post.
- in mugurii membrelor, odata cu aparitia condensarilor mezenchimale
apar si condensari nervoase
- fistula traheo-bronşică
- stenoza pilorică;
- gastroschizis.
28.Filogenia cordului:
- sepratia intre circuitul incarcat cu O2 si Co2 este complet a.i si pasarile si
mamiferele sunt capabile sa isi mentina temperatura corpului.
29.Dezvoltarea cordului+malformatii:
Apariţia şi dezvoltarea cordului are loc în foiţa mezoblastică sub forma
tuburilor endocardice, care se vor fuziona realizând tubul cardiac unic. Formarea
tuburilor endocardice începe la sfârşitul săptămânii a treia, la nivelul viitoarei
regiuni cervicale. Formarea tubului cardiac unic este consecinţa procesului de
înrulare a embrionului în sens transversal, când devine cilindric; tuburile
endocardice sunt deplasata spre linia mediană pînp ajung în concat intim şi se
fuzionează. Evoluţia tubului cardiac unic se caracterizeaă prin succesiunea unor
procese, vizibile atât la exteriorul cât şi la interiorul său.
Malformatii:
32.Dezvoltarea neurocraniului:
1 )Dezvoltarea neurocraniului
Craniul se dezvoltă din:
• mezodermul paraxial;
•crestele neurale (în special mezencefalice);
• primele patru somite (sclerotoame) occipitale;
• primele trei arcuri faringiene.
Condrocraniul (neurocraniul cartilaginous) evoluează pe baza unui model
primitiv format din:
• cartilaje para-axiale:
cartilajele occipital
cartilajele paracordale
cartilajele hipofizare
cartilajele trabeculare
•cartilaje laterale
Prin acest mecanism se formeaza condrocraniul primitiv care începe să se
osifice în săptămâna a 7-a a vieţii embrionare pornind de la centri de osificare
multipli separaţi de zone cu valoare de centri de creştere numite
sincondrozebazale în care proliferarea cartilaginoasă
continuă sub acţiunea STH, asigurând cresterea condrocraniului.
Neurocraniul membranos (Desmocraniul)
Se formează din celulele crestelor neurale prin osificare intramembranoasă.
Osificarea sa începe în săptămâna a 8-a a vieţii embrionare prin 5 centri:
•doi anteriori
• doi superolaterali
•unul posterior
34.Dezvoltarea viscerocraniului:
Ca şi oasele neurocraniului, cele care alcătuiesc viscerocraniul se formează prin
două tipuri de osificare:
• cartilaginoasă (viscerocraniul cartilaginos);
• intramembranoasă (viscerocraniul membranos)
Mezenchimul din care se formează oasele feţei derivă din celulele crestelor
neurale.
Modelele de dezvoltare ale oaselor feţei se formează în săptămânile 4-10.
Viscerocraniul cartilaginos
Oasele acestuia derivă din scheletul cartilaginos al primelor două perechi de
arcuri faringiene.
Viscerocraniul membranos
Primul arc faringian
Din partea dorsală a primului arc faringian (procesul maxilar) care se extinde
anterior sub regiunea orbitară, se formează prin osificare intramembranoasă
partea scuamoasă a osului temporal, maxila si osul zigomatic.
feței,
gâtului,
urechii externe și medii,
glandelor paratiroidel,
timusului,
limbii.
Pungile branhiale externe, in general dispar fara a lasa urme, exceptie face
numai prelungirea dorsala a primei pungi branhiale externe, care formeaza
epiteliul ectodermal de la nivelul canalului auditiv extern si de asemenea
epiteliul ectodermal, care acopera fata externa a timpanului. In ceea ce priveste
pavilionul urechii, el este format de catre extremitatile posterioare ale mugurilor
maxilari si mandibulari.
Punga branhiala interna III evolueaza, atat prin prelungirea anterioara, cat si prin
cea posterioara. Prelungirea anterioara a pungii branhiale interne III creste, se
alungeste in sens caudal, formand un canal – canalul timofaringian, in
saptamana 6 i.u. Ulterior canalul timofaringian pierde lumenul, devenind un
cordon plin – in saptamana 7 i.u. Extremitatea sa inferioara se dilata si devine
tubercul timic. Cordonul dispare si ramane numai tuberculul timic, care pierde
legatura cu originea.
In saptamana 8 i.u., timusul trece anterior de canalul transvers, care uneste intre
ele vv. precardinale, canal ce va forma v. brahiocefalica stanga. La acest nivel
are loc si fuziunea celor doi tuberculi timici. Ulterior timusul format prin
fuziune, patrunde in torace si se aseaza retrosternal.
Uneori, ele pot cobori in continuare cu timusul spre toracele superior. La nivelul
acestor paratiroide coborate in torace se localizeaza neoplasmele paratiroidiene.
Evolutia pungii branhiale endodermale III poate fi uneori anormala si da nastere
la o malformatie, cunoscuta sub numele de sindromul di George, care consta in
aplazia timusului, deci neformarea timusului insotita de absenta congenitala a
glandelor paratiroide inferioare.
Celulele principale ale celor patru glande paratiroidiene apar in saptamana 7-8
i.u, deci in perioada embrionara si devin active inca de la inceputul perioadei
fetale (L3 i.u.) intervenind in metabolismului calciului; celulele acidofile apar
mai tarziu, dupa nastere intre 5 – 7 ani.
4.Tesut timic accesor – caz in care persista portiuni izolate de tesut timic, de
obicei asociat cu glanda paratiroida inferioara, cu care poate fi conectat prin
benzi fibroase.
- Aceşti tubi se împart în tubi de ordin III care formează calicele mici.
- Acestea se împart în tubi de ordin IV şi asa mai departe până la a 16-20 a
generaţie de tubi.
- Fiecare generaţie de tubi nou formată, se „coafează”cu o porţiune din
blastemul metanefrogen.
1. Agenezia renală:
-
45. Malf ale sistemului genital
51.Sfenoid- corp:
Corpul – formă aproximativ cubică cu 6 feţe:
a) Faţa superioară – prezintă dinainte înapoi:
O suprafaţă patrulateră – jugum sfenoidal. Acesta prezintă anterior o spină –
crista cribrosa care se articulează cu crista gali.
Jugumul prezintă extern 2 şanţuri olfactive care continuă jgheaburile olfactive
ale etmoidului.
Înapoi, jugumul prezintă o proeminenţă – limb sfenoidal care îl separă de şanţul
chiasmatic în care stă chiasma optică. Şanţul, la cele 2 extremităţi prezintă
găurile optice prin care trec n. optic şi a. oftalmică.
Şanţul, are pe linia mediană o proeminenţă – tuberculul pituitar.
Înapoia şanţului chiasmatic – o depresiune numită şeaua turcească care este
delimitată posterior de o lamă patrulateră – dorsum sellae.
Şeaua turcească prezintă la extremitatea posterioară, nişte apofize clinoide
posterioare, iar la extremitatea anterioară, apofizele clinoide anterioare.
Lama patrulateră, prezintă 2 şanţuri: superior pentru n. III şi inferior pentru n. VI
b) Faţa inferioară
• Are pe linia mediană – creasta sfenoidului ce se articulează cu vomerul.
Între sfenoid şi vomer există o articulaţie – schindiliza sfeno-vomeriană.
• De o parte şi alta a acestei creste, avem 2 şanţuri care prin suprapunerea
apofizei vaginale a pterigoidului şi a lamei verticale a palatinului,
delimitează canalele pterigo-palatine prin care trece a. pterigo-palatină şi
n. faringian Bock.
d) Faţa anterioară
• Prezintă pe linia mediană o creastă sfenoidală anterioară, care împreună
cu creasta de pe faţa inferioară, delimitează o proeminenţă – ciocul sau
rostrumul sfenoidal.
• De o parte şi alta a ciocului, există 2 şanţuri care fac parte din fosele
nazale, iar în afara lor, orificiile de deschidere ale sinusurilor sfenoidale.
• Cel mai extern, avem 2 suprafeţe neregulate care se articulează cu masele
laterale ale etmoidului.
• d) Faţa posterioară
• Se articulează cu occipitalul – sincondroza sfeno-occipitală.
• Feţele laterale servesc ca bază de implantare pentru aripile mari.
• Între aripile mari şi seaua turcească, există un şanţ – şanţul sinusului
cavernos (carotidian) unde stau sinusul cavernos, a. carotidă internă, n.
III, IV, V şi VI
62.Osul timpanal:
Osul timpanal
• Situat sub solz şi înaintea stâncii cu care se articulează
• Formă patrulateră, cu 2 feţe, 4 unghiuri şi 4 margini.
a) Faţa anterioară – liberă şi concavă
b) Faţa posterioară:
• Se aplică pe solz – un şanţ care, împreună cu solzul, formează conductul
auditiv extern.
• În fundul conductului – un şanţ circular în care se inseră membrana
timpanului
c) Marginea superioară – se articulează cu stânca intern, iar extern cu solzul
d) Marginea inferioară – ascuţită, prezintă în porţiunea mijlocie apofiza
vaginală a stiloidei
e) Marginea externă – rugoasă – se inseră cartilajul conductului auditiv extern
f) Marginea internă – formează în partea superioară cu tegmen timpani,
orificiul extern osos al trompei lui Eustache.
63.Nervul trigemen- origine apatenta si reala:
Origine reala:
MOTORIE – nucleul masticator (punte)
SENZITIVA – ganglionul Gasser (stanca temporalului) – neuronul I
- nucleul senzitiv al trigemenului (II) (ncl. gelatinos spinal,
Rolando)
- talamus (III)
Origine aparenta:
la joncţiunea puntii cu pedunculul cerebelos mijlociu
două rădăcini:
– rădăcina senzitivă (externă, voluminoasă)
– rădăcina motorie (internă, mult mai subţire)
PORTIUNEA EXTRACRANIANA:
PATRULATERUL FACIALULUI
PORTIUNEA INTRAPAROTIDIANA
In raport cu a. carotida externa (profund) si cu v. jugulara
externa (intre artera si nerv)
Anastomoze:
N. vestibulo-cohlear VIII – in CAI
N. glosofaringian IX – prin marele si micul nerv pietros superficial cu cei
profunzi din IX
- prin ramul lingual al facialului cu nervul stilo-faringianului
ansa lui Haller - sub baza craniului, pe faţa externă a venei jugulare
interne
N. trigemen V - prin nervii pietroşi, care se termină în ganglionul pterigo-
palatin şi ggl. otic de pe traiectul nervilor maxilar şi mandibular
- prin coarda timpanului - cu nervul lingual din mandibular
. prin ramul terminal temporo-facial - cu nervul auriculo-
temporal
N. vag X - prin intermediul ramului fosei jugulare
Plexul cervical superficial - prin ramul auricular posterior, care se uneşte
cu ramul auricular din acest plex şi cu ramul cervical transvers
Simpaticul cervical - prin marele nerv pietros superficial, se
anastomozează cu plexul carotidian intern