CAPITOLUL 10
APLICATI ALE TEHNICILOR PROIECTIVE
fN PSIHODIAGNOZA ORGANIZATIONALA
Cornel L. Mincu
Abstract
This article is a pleading for the discovery of certain methodological solutions,
complementary to some of organisational psychology’s problems, through the usage
of certain projective techniques’ applications in the psycho-diagnosis activity. Several
of the known projective techniques and their potential to grasp relevant aspects for
the organisational psychologists’ activity are presented. One at a time, important aspects
of the graphical space’s symbolistic and of the affective-sympathetic relationships in
the Thematic Configuration Test (C.L. Mincu, 2007), aspects of pulsional dynamics
(the Szondi Test) in the context of organisational activity, as well as a short introduction
in the Companies’ Verbal Association Technique (still in experimental phase) are
being specified. The results of the study confirm some of the classic interpretations
of space symbolistics and, at the same time, highlight new psycho-diagnostical
dimensions of the interpersonal personality.
Keywords: projective technique, organization.
1. Introducere
Desi atitudinea specialistilor fata de statutul stiintific al tehnicilor
proiective oscileaza intre adoptarea unor pozifii de contestare gi actiuni de
dezvoltare si promovare, mai ales datorita avantajelor care decurg din utilizarea
acestui tip de instrumente, decizia utilizarii celui mai potrivit instrument
psihodiagnostic se impune ca cerint& metodologica gi trebuie s4 constituie 0
sarcind constanté a psihologului fn activitatea specifica de cunoastere a
comportamentului organizational. Volumul! relativ mare de cercetari si articole
de specialitate dedicate acestei probleme, atesta faptul ca tehnicile proiective
pot fi utilizate nu doar in investigarea personalitatii aflata in dificultate, a
224tulburarilor de personalitate, ci si in abordarea dimensiunilor pozitive ale
omului. Democratizarea testelor proicctive si migratia lor din aria dedicata a
interpretarilor clinice spre perimetrul altor ramuri aplicative ale psihologiei, s-
au produs in conditiile realiz4rii unor eforturi considerabile din partea
specialistilor, pe directia validarii lor stiintifice. Asa cum nota gi A-Anastasi,
in efortul de legitimare stiintificd a acestor instrumente, desi eforturile
specialistilor au fost indreptate spre demonstrarea mai ales a validitatii
concurente (Anastasi, 1997). Astfel, indiferent de specializare, tot mai multi
psihologi au inceput sd ia in considerare potentialul psthodiagnostic si valoarea
metodologica a resurselor interpretative ale testelor proiective, pentru domenii
precum: psihologia organizationala, psihologia cognitiva, psihologia muncii,
consilierea vocationala, neuropsihologie, etc., in vederea obtinerii de informatii
suplimentare la una si aceeagi problema de cunoastere psihologica.
Diagnosticul de profunzime al conflictelor intrapsihice prin intermediul
proiectiei, ca fenomen psihologic, se constituie intr-un reper valoros in demersul
interventiei pentru schimbare in organizatie. Chiar daca in lucrarile originale
ale marilor creatori de teste proiective, ponderea cea mai insemnata a
elementelor explicativ-interpretative este de natura clinica, putem observa in
lucrarile lor intentiile de evidentiere, intr-o masura redusa, a corespondenfelor
dintre diferitele aspecte psihodiagnostice ale testelor create si specificul
solicitarilor din cadrul unor profesii. Rorschach arata de pilda ca ,,subiectii cu
profesii preponderent practice au procentaje ridicate de animale” (Rorschach,
2005), iar Szondi sublinia faptul cd ,,diagnosticul experimental (al pulsiunilor,
nn.) joaca un rol important in orientarea profesionala”(Szondi, 1952). Mult
mai deschisa spre aplicatiile extra muros ale testului Szondi, Susan Deri
evidentiaza frecventele relative cu care se intdlnese diferiti factori pulsionali
in anumite profesii; de pilda, referitor la factorul e, Deri arata ca ,la adultii
fara simptome clinice, e+ coreleaza de regula cu un nivel cultural mai degraba
elevat si apare frecvent in ocupatiile si profesiile care sunt consacrate in primul
rand ajutorarii celorlalti.” (Deri, 2000).
Cu mici exceptii, majoritatea tehnicilor proiective au un cuvant greu de
spus in procesul cunoasterii stiintificc a celor mai importante resurse din
organizatii: resursele umanc. Putem aminti in acest sens, unele dintre testele
proiective care pot si compleicze gi s& nuanteze rezultatele diagnosticului in
domeniul organizational si managerial: testul culorilor (testul Luscher), testul
Rorschach, testul Szondi, teste bazate pe desen, testul de frustratie Rosenzweig.
Testul Luscher, de pilda, are capacitatea de a oferi informatii referitoare la
eficienta personalului in activitatea de munca gi nivelul de oboseala; astfel,
aga cum arataé P.Muresan ,,din cele patru culori de baza ale testului cromatic
proiectiv Luscher, trei se ocupa direct, printre altele, cu abilitatea de a mentine
225optimul de eficienta a efortului in timp. Acestea sunt: verde (2), rogu (3), galben
(4), iar grupul 2,3,4, sau orice combinatic a lor in juxtapozitie este numit ,,grupul
de munca” (Muresan, 1987). Testul Rosenzweig este apabil s4 evidentieze
nivelul de frustrare acumulat in contexte organizationale bine definite (conflicte,
negocieri, leasdership, etc.}, precum si gradul de toleranta individuala la aceste
situatii-stimul, iar testul Rorschach poate fi utilizat in consiliere vocationala,
selectia de personal, consilierea managerilor, consilierea in organizatiile scolare,
militare, in stabilirea unor tipologii profesionale gi a unor stiluri de conducere,
etc.
in ultimii ani, cercetarile privind utilizarea tehnicilor proiective in
domeniul organizational, au devenit din ce in ce mai nuanfate. De exemplu, in
privinga utilizarii testului Szondi, Rolf Kenmo, unul dintre autorii contemporani
care a propus si dezvoltat Conceptul de HumanGuide in mediul organizational
(Louvain-la Neve, 1999), a claborat cinci profile deosebit de utile pentru
activitatea psihologului: profilul persoanei, profilul postului, profilul
partencrului ideal si profilul cultural. Proiectul lui Rolf Kenmo ,,The
HumanGuide concepts applied on measuring organisation culture” (18th
Congress of the International Szondi Association, Lisabona, Portugalia, 10-12
iulie, 2008) demonstreaza faptul cA metodologia de investigare psihologica
propusa de el, se poate aplica cu succes in cercetarea culturii organizafionale.
Vom preciza in continuare, specificul unor aplicafii psihodiagnostice ale
tehnicilor proicctive in cadrul mediul organizational. Avem in vedere un test
de desen tematic, Testul Configuratiei Tematice (C.L.Mincu,2007), Tehnica
asociativ-verbala pentru organizatii (Mincu, 2008) si Testul pulsiunilor
(Szondi).
2. Aspecte psihodiagnostice ale Testului Configuratie Tematice (TCT)
Cunoscute mai ales ca metode expresive in familia testelor proiective,
testele bazate pe desen sunt capabile s& reflecte, intr-o forma mediata,
dimensiuni gi structuri importante ale modului in care se raporteaz4 omul in
cadrul diferitelor forme de organizare sociala. Atat la nivel individual, cat sila
nivel interpersonal, codurile figural-simbolice in care este exprimata productia
graficd expresiva a individului, fac posibila ,,dcveloparea” continuturilor psihice
in produse susceptibile de a fi evaluate ca reflectare a organizarii dinamice a
sistemului de personalitate. fn realizarea desenelor, ,,intr-o anumité miéasura,
eul se da la o parte pentru o scurtaé perioad4 pentru a permite miscarilor si
imaginilor inconstientului si emearga”’(Minulescu, 2001). Dupa N.Dumitrascu,
»desenul, in diferitele sale forme mai mult sau mai putin artistice, a reprezentat
dintotdeauna o modalitate fundamentala de expresie a trairilor, a atitudinilor
226