You are on page 1of 8

Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea Ştiinţe Economice


Departamentul „Finanţe şi Bănci”

Lucru individual
la disciplina „Finanțe”
Varianta:9

Chişinău 2016
I. Efectuarea analizei veniturilor bugetului public național al Republicii Moldova.
1. Selectați principalele 5 tipuri de venituri în cadrul BPN al Republicii Moldova și efectuați
analiza în dinamică și în structură a indicatorilor selectați.
Notă: Pentru analiza veniturilor bugetare accesați: http://www.mf.gov.md/reports/evolutia_bpn

Tabelul 1. Date inițiale pentru analiza veniturilor BPN


Indicatori 2013 2014 2015
Venituri fiscale 31394.8 33735 36926.9

Venituri nefiscale 2130.2 3250 3298

Granturi 2083.8 4127.1 2067.7

Venituri fonduri speciale 397.1 404.6 390.3

Venituri din mijloace speciale 893.6 930.1 998.2

Total venituri publice 36899.5 42446.8 43681.1

Tabelul 2. Analiza în dinamică a veniturilor BPN


Modificarea Modificarea Modificarea Modificarea
absolută a absolută a relativă a relativă a
Indicatori
veniturilor în 2015 veniturilor în 2015 veniturilor în 2015 veniturilor în 2015
față de 2013 față de 2014 față de 2013 față de 2014
Venituri fiscale 5532.1 3191.6 17.62 9.46
Venituri nefiscale 1167.8 48 54.82 1.47
Granturi -16.1 -2059.4 -0.77 -49.89
Venituri fonduri
-6.8 -14.3 -1.71 -3.53
speciale
Venituri din
104.6 68.1 11.70 7.32
mijloace speicale
Total venituri 6781.6 1234.3 18.37 2.9

Rezolvare:
1.Mod.abs.= Ven. Perioadei curente-Venitul per.comparative
Mod.abs.2015/2013= Venit2015-Venit2013=36926,9-31394,8=5532,1
2.Mod.rel.=((Ven.per.curentă-Ven.per.comp.)/Ven.per.comp.)*100%
Mod.rel.2015/2013= ((36926,9-31394,8)/31394,8)*100%=17,62
Concluzii: Determinînd modificarile absolute și relative a veniturilor în 2015 față de 2013 și 2014 am
observat că dacă totalitate veniturilor sunt în creștere în 2014, atunci în 2015 majoritatea se
micșorează. Astfel dacă venitul fiscal față de 2013 constituia 5532,1 mil.lei, atunci față de 2014
constituia 3191,9 mil.lei, respectiv 17,6211 % față de 2013 și 9,46% față de 2014. La fel și venitul
nefiscal a suportat o creștere considerabilă, de la 1167,8 față de 2013, pînă la 48 mil. lei față de 2014,
și respectiv 54,82 față de 2013, 1,47 % față de 2014.
Spre deosebire de veniturile menționate mai sus granturile și veniturile fondurilor speciale au suportat
în 2015 o micșorare mai puțin considerabilă față de 2013 cu -16,1 mil.lei, respectiv -0,77 %. Pe cînd
față de 2014 vedem o micșorare de considerabilă cu -2059,4 mil.lei, respectiv 49,89 %.
Ceea ce ține de veniturile fondurilor speciale cum am menționat mai sus sunt în descreștere și ele.
Astfel față de 2013 acestea s-au micșorat cu -6,8 mil.lei, respectiv 1,71 %, pe cînd față de 2014 cu
-14,3 mil.lei, respectiv 3,53 %. La veniturile de mijloacele fixe observăm o creștere în 2015 față de
2013 și 2014. Vorbind de totalul acestora pot spune că în 2015 față de 2013 a avut loc o creștere de
6781,6 mil.lei, pe cînd față de 2014 de 1234,3 mil.lei.
Tabelul 3. Analiza în structură a veniturilor BPN
Indicatori 2013 2014 2015

Venituri fiscale 85.08 79.47 84.53

Venituri nefiscale 5.77 7.65 7.55

5.64 9.72 4.73


Granturi
1.07 0.95 0.89
Venituri fonduri speciale
2.42 2.19 2.28
Venituri din mijloace speciale
100% 100% 100%
Total venituri

Rezolvare:
1.BPN=(Venituri fiscale/Total venituri)*100%
BPN2013=(31394,8/36899,5)*100%=85,08
2.Total venituri=venituri fiscale+venituri nefiscale+granturi+venituri fonduri speciale+venituri
mijloace speciale
Tot.ven.2013=85,08+5,77+5,64+1,07+2,42=100%
Concluzii: După analiza în structură a veniturilor BPN a RM, observăm o descreștere relativă a
veniturilor fiscale în anul 2015 și 2014 față de anul 2013. De asemenea se înregistrează o creștere a
veniturilor fiscale și a granturilor din anul 2014 față de 2013, dar o descreștere a fost înregistrată
respectiv în anul 2015. Pe o poziție mai constantă sunt veniturile din mijloace speciale ce
înregistrează o creștere a venitului in 2013 și 2015 si o scadere în 2014.

II. Întreprinderea are nevoie de un utilaj în valoare 20 000 lei. La moment întreprinderea nu dispune de resurse
financiare şi analizează posibilitatea de apela la surse din exterior: fie credit bancar, fie leasing. Condițiile pentru
ambele modalități de finanțare sunt:

Condiţii Credit bancar Leasing


Valoarea 20 000 20 000
Rata dobânzii, % anual 20 24
Comision unic 2% 2%
Gaj/Asigurare 100% 4,5%
Perioada 24 luni 24 luni
Avans - 25%
Completaţi tabelele de mai jos efectuând calculele respective:

1) Rambursarea creditului

Plata lunară Inclusiv

Perioada (anuitate) Dobânda Rata creditului Soldul creditului

(0,2/12*col.5) (col.2-col.3)
1 2 3 4 5
0 0 0 0 20000,0000
1 1017,9161 333,3333 684,5827 19315,4173
2 1017,9161 321,9236 695,9924 18619,4248
3 1017,9161 310,3237 707,5923 17911,8325
4 1017,9161 298,5305 719,3855 17192,4470
5 1017,9161 286,5408 731,3753 16461,0718
6 1017,9161 274,3512 743,5649 15717,5069
7 1017,9161 261,9584 755,9576 14961,5493
8 1017,9161 249,3592 768,5569 14192,9924
9 1017,9161 236,5499 781,3662 13411,6262
10 1017,9161 223,5271 794,3889 12617,2373
11 1017,9161 210,2873 807,6288 11809,6085
12 1017,9161 196,8268 821,0892 10988,5193
13 1017,9161 183,1420 834,7741 10153,7452
14 1017,9161 169,2291 848,6870 9305,0582
15 1017,9161 155,0843 862,8317 8442,2265
16 1017,9161 140,7038 877,2123 7565,0142
17 1017,9161 126,0836 891,8325 6673,1817
18 1017,9161 111,2197 906,6964 5766,4854
19 1017,9161 96,1081 921,8080 4844,6774
20 1017,9161 80,7446 937,1714 3907,5060
21 1017,9161 65,1251 952,7910 2954,7150
22 1017,9161 49,2453 968,6708 1986,0442
23 1017,9161 33,1007 984,8153 1001,2289
24 1017,9161 16,6871 1001,2289 0,0000
Total 24429,9853 4429,9853 20000,0000 x

Anuitatea=20000*((0,2/12)/(1-(1/(1+(0,2/12))^24))))=1017,9161

Soldul creditului =20000-Rata creditului

2) Achitarea leasingului

Perioada Plata lunară Inclusiv


Dobânda Rata leasingului Soldul
leasingului
(0,24/12*col.5) (col.2-col.3)
1 2 3 4 5
0 0 0 0 15 000,0000
1 793,0665 300,0000 493,0665 14 506,9335
2 793,0665 290,1387 502,9278 14 004,0058
3 793,0665 280,0801 512,9863 13 491,0194
4 793,0665 269,8204 523,2461 12 967,7733
5 793,0665 259,3555 533,7110 12 434,0623
6 793,0665 248,6812 544,3852 11 889,6771
7 793,0665 237,7935 555,2729 11 334,4042
8 793,0665 226,6881 566,3784 10 768,0258
9 793,0665 215,3605 577,7059 10 190,3199
10 793,0665 203,8064 589,2601 9 601,0598
11 793,0665 192,0212 601,0453 9 000,0146
12 793,0665 180,0003 613,0662 8 386,9484
13 793,0665 167,7390 625,3275 7 761,6209
14 793,0665 155,2324 637,8340 7 123,7869
15 793,0665 142,4757 650,5907 6 473,1962
16 793,0665 129,4639 663,6025 5 809,5936
17 793,0665 116,1919 676,8746 5 132,7190
18 793,0665 102,6544 690,4121 4 442,3070
19 793,0665 88,8461 704,2203 3 738,0866
20 793,0665 74,7617 718,3047 3 019,7819
21 793,0665 60,3956 732,6708 2 287,1111
22 793,0665 45,7422 747,3242 1 539,7869
23 793,0665 30,7957 762,2707 777,5161
24 793,0665 15,5503 777,5161 0,0000
Total 19033,5950 4 033,5950 15 000,0000 x

Anuitatea=(20000-25%)*((0,24/12)/(1-(1/(1+(0,24/12))^24))))=793,0665

Soldul creditului =(20000-25%)-Rata creditului

În tabelul de mai jos înscrieți toate plățile aferente:

Plăţi Credit Leasing


Avans - 5000
Comision unic 400 300
Gaj/Asigurare 20000 675
Dobânda achitată 4429.9853 4033.5950
Prezentați avantajele şi dezavantajele fiecărei modalități de finanțare:

Credit Leasing

Avantaje -Achiziția bunului în rate lunare; -Achiziția bunului în rate lunare


-lipsa avansului -la sfirșitul perioadei de achitare,
utilajul devine proprietare a
-rata creditului este mai mica
întreprinderii
-obținem ușor actele pentru a
-gajul este mai mic
primi un credit
Dezavantaje -gajul de 100% -este nevoie de avans, care in
cazul nostur este de 5000 de lei,
-pe parcursul perioadei
respectiv nu toate intreprinderile
condițiile se pot modifica
au un acest avans, deaceea nu
pot apela la această metoda

III. Metode de evaluare a eficienţii investiţiilor

Folosind indicatorii de apreciere a eficienţei economice a două proiecte care presupun acelaşi volum al
investiţiilor, după cum urmează:

Proiect Investiţia iniţială CF1 CF2 CF3 CF4 Rata de actualizare

X -18896 8000 8000 8000 8000 10%

Y -18896 0 4000 8000 26164

Se cere:

- Care din proiecte este mai avantajos? Argumentaţi răspunsul.


- Ce metode de apreciere a eficienţei investiţiilor sunt utilizate în cadrul întreprinderilor autohtone? Cît de
reuşite sunt aceste metode?

Rezolvare:

1.Actualizare

Proiectul X:25358,9

CF1=PV/((1+r)^1)=8000/(1+0,1)^1=7272,72

CF2=8000/((1+0,1)^2)=6611,57

CF3=8000/((1+0,1)^3)=6010,51

CF4=8000/((1+0,1)^4)=5464,10
Prociectul Y:27186,65

CF1=PV/((1+r)^1)=0/(1+0,1)^1=0

CF2=4000/((1+0,1)^2)=3305,78

CF3=8000/((1+0,1)^3)=6010,51

CF4=26164/((1+0,1)^4)=17870,36

Concluzie:

2.Metoda Termen de recuperare

Proiectul X:

CFmed=(∑CFi)/4=25358,9/4=6339,72

T=I/Cfmed=18896/6339,72=2,1(2 ani si 10 luni)

Proiectul Y:

I an:18896-0=18896

IIan:18896-3305,78=15590,22

III an:15590,22-6010,51=9579.71

IV: 9579.71-17870.36=-8290.65

(9579.6965/17870.36)*12=6.4

Total de recuperare 3ani și 6 luni

Concluzii: Conform termenului de recuperea proiectul X este mai bun decît proiectul Y.

3.Metoda-Valoarea actualizată netă

Proiectul X

VAN= -I+∑CFi=-18896+25358,9=6462,9

Proiectul Y

VAN=-18896+27186,65=8290,65

Concluzie: Dupa calcularea valorii actualizate nete observăm că proiectul Y este mai bun, deoarece
VAN a proiectului Y constituie 8290,65 care este mai mare decit VAN X care constituie 6462,9

4.Metoda- rata interna de rentabilitate:

Proiectul X:

Rata=20%

CF1=6666,66; CF2=5555,55;CF3=4629,62;CF4=3858,02
VAN=-18896+20709,85=1813,85

Rata=25%

CF1=6400;CF2=5120;CF3=4096,05;CF4=3276,80

VAN=-18896+18892,85=-3,15

RIR= rmin+(VANmin/(VANmin-Vmax))*(rmax-rmin)

RIR=20%+(1813,85/(1813,85-(-3,15))*(25-20)=24,99≈25

Proiectul Y:

Rata=20%

CF1=0;CF2=2777,77; CF3=4629,62; CF4=12617,66

VAN=-18896+20025,05=1129,05

Rata=25%

CF1=0;CF2=2560;CF3=4096,05;CF4=10716,8

VAN= -1523,15

RIR=20%+(1129,05/(1129,05-(-1523,15))*(25%-20%)=22,12≈22

Concluzie: Rata internă de rentabilitate a proiectului X este mai mare decit a proiectul Y, ceea ce
dovedește ca folosind aceasta metoda proiectul X este mai bun decit proiectul Y.

5.Metoda-Indicii de profitabilitate:

Proiectul X:

Ipr=VAN/I= 6462,9/18896=0,34

Proiectul Y:

Ipr=8290,65/18896=0,43

Concluzie: Conform acestei metode poriectul Y este mai bun pentru ca indicile de profitabilitate 0,43
este mai mare decit a proiectului X=0,34