Mișcarea #rezist din Justiție și-a trecut averea la secret

Nucleul dur al procurorilor şi judecătorilor cunoscuţi, deja, cu afinităţi faţă de

sistemul pe cale să se destrame, inventat de Traian Băsescu, construit de tripleta
Kovesi-Coldea-Livia Stanciu şi folosit, în ultimii ani, ca armă în jocul politic,
protestează, la limita legii, faţă de modificările operate de ministrul Justiţiei,
Tudorel Toder, săptămâna trecută.
Câteva zeci de magistraţi au organizat acţiuni de protest în faţa unităţilor de instanţă din
Cluj, Bucureşti şi Oradea, unii dintre ei anunţând chiar declanşarea grevei la nivelul
instanţelor de judecată. Dacă acest lucru chiar se va întâmpla din această săptămână,
putem vorbi despre încălcarea Legii Dialogului Social, iar sancţiunea merge până la
condamnarea cu închisoarea. Însă, la protestele organizate la sfârşitul săptămânii
trecute, au participat şi personaje controversate, din unităţile de parchet, în special de la
DNA structura centrală, serviciul teritorial Oradea, dar şi capi ai Parchetului General.
Dar şi judecători, cum ar fi fostul membru al CSM, Cristi Vasilică Dănileţ, care ameninţă
cu blocarea activităţii Tribunalului Cluj şi care cere, nici mai mult, nici mai puţin, ca
Guvernului să-i fie interzis să adopte ordonanţe de urgenţă. 15 dintre aceşti protestatari
realizează, conform datelor publice culese de „Jurnalul”, venituri anuale de la stat de
peste 2,7 milioane de lei. Asta, potrivit declaraţiilor de avere depuse acum doi ani,
pentru că, în anul 2018, nu au întocmit şi depus astfel de documente, încălcând Legea
privind integritatea în exercitarea funcţiilor publice.

„Jurnalul” a identificat un grup de 15 judecători şi procurori care au participat, printre

alţii, vineri, la protestele de pe treptele Curţii de Apel Bucureşti, Tribunalului Bihor şi
Tribunalului Cluj.
Astfel, la Bucureşti au participat, printre alţii, Marius Bulancea, fosta mână dreaptă a
Laurei Codruţa Kovesi, şef de secţie în DNA Structura Centrală, menţionat în Raportul
de Control al Inspecţiei Judiciare din 2017, care a stat la baza revocării din funcţie, un
an mai târziu, a lui Kovesi, dar şi şeful Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică din
Parchetul General, Dan Romulus Varga, ori controversatul procuror de la Parchetul
Militar Bucureşti, Bogdan Ciprian Pîrlog – cel care a participat la protestele din 10
august 2018, din Piaţa Victoriei, şi care, împreună cu ONG-ul procuroarei DNA Carmen
Alexandra Lăncrănjan, cere în instanţă desfiinţarea Secţiei pentru Investigarea
Infracţiunilor din Justiţie.
Tot printre manifestanţii cu robă a putut fi identificat şi fostul procuror al DNA Oradea,
Cristian Ardelean, revocat din această structură, de către Secţia de Procurori a
Consiliului Superior al Magistraturii, la cererea procurorului-şef al DNA, Călin Nistor,
după ce, în spaţiul public, au apărut înregistrări în care se auzea o discuţie purtată de
şeful lui Ardelean, Ciprian Man, în legătură cu fabricarea unor dosare penale pe numele
unor judecători care nu dădeau soluţii pe placul DNA Oradea.
De asemenea, unul dintre instigatorii la proteste, dar şi la măsuri de blocare a activităţii
instanţelor este fostul membru al CSM, Cristi Vasilică Dănileţ, un apropiat al Monicăi
Macovei, actual judecător la Tribunalul Cluj.

Sute de mii, fără număr

2.723.711,52 de lei pe an încasează de la stat (unii împreună cu membrii familiilor lor,
care lucrează tot în sistemul judiciar) 15 dintre cei mai vocali protestatari care au
participat la mişcarea de la sfârşitul săptămânii trecute în cele trei puncte descrise mai
sus.
Potrivit ultimei declaraţii de avere, depusă de procurorul-şef de secţie din DNA Marius
Bogdan Bulancea, în data de 9 ianuarie 2017, acesta a realizat, la vremea respectivă,
venituri salariale de 139.123 de lei de la DNA, 27.600 de lei restanţe de la Parchetul
General, 10.082 de lei restanţe de la Parchetul Tribunalului Iaşi şi 18.972 de lei restanţe
de la Parchetul Curţii de Apel Iaşi. Soţia acestuia, Diana Magdalena Bulancea, care
este judecător la Curtea de Apel Bucureşti, a realizat, în aceeaşi perioadă, venituri
salariale de 77.648 de lei de la MAE, 32.013 de lei de la Curtea de Apel Bucureşti,
104.836 de lei de la Tribunalul Iaşi şi 1.548 de ei de la Institutul Naţional al Magistraturii.
În total, numai într-un singur an fiscal, familia Bulancea a realizat venituri de la stat de
411.882 de lei.
Actualul şef al Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică din Parchetul General, Dan
Romulus Varga, a depus ultima declaraţie de avere în 14 iunie 2016 şi, potrivit acestui
document, a realizat venituri anuale de 118.235 de lei de la PÎCCJ, 10.216 lei de la
CSM, 584 de lei de la INM, 14.269 de lei de la EJTN, 20.082 de lei de la Ministerul
Justiţiei şi 78.372 de lei de la Parchetul Tribunalului Satu Mare. Întrucât atât numele, cât
şi locul de muncă şi veniturile salariale ale soţiei sunt menţionate „confidenţial”, Varga a
realizat în acel an fiscal, de la stat, 241.713 lei.
Procurorul militar Bogdan Ciprian Pîrlog a depus declaraţia de avere în 31 mai 2017, iar
din acest document reiese că a realizat venituri de 131.783 de lei de la Parchetul
Bucureşti, fiindu-i decontată şi chiria, în cuantum de 30.720 de lei. Soţia sa lucrează la
Consiliul Legislativ, de unde a realizat venituri salariale de 50.265 de lei. În total, familia
procurorului Pîrlog a încasat de la stat, în 2016-2017, 212.768 de lei.
Printre protestatarii în robă s-a mai numărat un alt personaj controversat. Este vorba
despre procurorul Radu George Bucurică, de la Parchetul Tribunalului Caraş-Severin,
din a cărui ultimă declaraţie de avere, depusă în 6 iunie 2017, rezultă că a realizat
venituri salariale de 115.759 de lei pe an.
Tot la Bucureşti a protestat şi judecătorul Dragoş Alin Călin, de la Curtea de Apel
Bucureşti. Acesta a depus ultima declaraţie de avere în 29 aprilie 2015, ocazie cu care
a precizat decontarea chiriei de 29.412 lei, decontare călătorii de 1.606 lei, decontare
cheltuieli la GEMME de 1.962,07 lei, decontare cheltuieli seminar la Curtea de Apel
Craiova de 4.059.5 lei, venituri salariale de 103.740 de lei de la Curtea de Apel
Bucureşti, 330 de lei de la INM şi 2.172.5 lei de la Europaische Rechstakacademie
Tiper. Soţia sa este judecător la Tribualul Bucureşti şi a realizat, în aceeaşi perioadă,
venituri salariale de 98.256 de lei pe an. În total, familia judecătorului Călin a încasat de
la stat, într-un singur an, 241.538,07 lei.

Revocat, dar nu se lasă

La Oradea, au protestat judecători şi procurori care, de asemenea, au realizat venituri
importante de la stat, dar care au uitat, de asemenea, să-şi depună declaraţiile de avere
pe anul 2018. Unul dintre protestatari este procurorul DIICOT local Ciprian Horia Puie,
care declara, la 13 iunie 2017, că a realizat venituri anuale de 76.795 de lei de la
Parchetul Tribunalului Bihor şi 26.652 de lei de la DIICOT, încasând, în total, de la stat,
103.447 de lei. A protestat, de asemenea, şi colegul său Herlea Radu Morar, care, în
declaraţia de avere din 22 mai 2017, menţiona venituri salariale de 91.065 de lei pe an,
în timp ce soţia sa, Amalia Claudia, procuror la DNA Oradea, a realizat venituri salariale
de 134.582 de lei. În total, familia Morar Herlea a încasat de la stat, într-un singur an,
225.647 de lei.
Au mai protestat, de asemenea, la Oradea, procurorii Parchetului Judecătoriei Oradea
Ioan Alba Radu (salariu anual de 85.638 de lei pe an, declarat la 6 iunie 2016) şi
Gabriela Antohi (salariu anual de 98.790 de lei pe an, declarat la 30 mai 2017). Tot aici,
a mai fost prezent procurorul Sorin Beteringhe, de la Parchetul Tribunalui Bihor, care,
împreună cu soţia sa, grefier la aceeaşi unitate de parchet, a realizat, conform
declaraţiei de avere depuse în 26 mai 2017, venituri salariale anuale de 138.000 de lei.
Colega acestuia, Maria Cotrău, care a protestat şi ea, a depus cea mai recentă
declaraţie de avere în 6 iunie 2017, din care rezultă că a realizat venituri salariale de
111.891 de lei pe an, la care se adaugă 44.292 de lei pe an câştigaţi de soţul acesteia,
care este grefier la Parchetul de pe lângă Judecătoria Salonta. Un alt coleg al celor doi,
participant la protest, este George Florin Sas, din a cărui declaraţie de avere, depusă la
8 mai 2017, rezultă că a realizat venituri salariale de 80.496 de lei pe an.
Ei bine, printre protestatari îl regăsim şi pe vestitul procuror ex-DNA Oradea Cristian
Marius Ardelean, revocat din această unitate, care, în prezent, îşi desfăşoară activitatea
la Parchetul Tribunalului Bihor. Ardelean declara, la 7 iunie 2017, venituri salariale de
119.092 lei pe an de la DNA şi 113 lei de la Parchetul Bihor.

Dănileţ „rupe” piaţa

Vedeta protestelor magistraţilor este celebrul deja judecător Cristi Vasilică Dănileţ, fost
membru al CSM şi actual judecător la Tribunalul Cluj. Dănileţ a depus ultima declaraţie
de avere în 14 iunie 2017, atât pe site-ul CSM, cât şi pe site-ul Agenţiei Naţionale de
Integritate. Din acest document, aflăm că Dănileţ a realizat, atunci, venituri anuale de
227.392 de lei de la CSM, 5.342,4 lei diurnă de delegaţie internă, 68.026,56 de lei
diurnă de detaşare, 76.107,61 de lei diurnă de transport, 1.515 lei cursuri la
Universitatea Babeş-Bolyai şi 29.422,88 de lei decontare chirie. În total, 407.806,45 lei
într-un singur an, de la stat. Însă, la aceste venituri se adaugă 364 de euro diurnă
delegaţie externă, 17.120 de lei drepturi de autor de la Asociaţia CRPE, 2.843 de euro
onorariu de expert conferinţă TAJEX a Comisiei Europene la Bruxelles şi drepturi de
autor de 8.000 de lei de la Editura C.H. Beck.
Se poate observa că niciunul dintre aceşti 15 magistraţi, procurori şi judecători, nu a
depus declaraţii de avere în anul 2018. În 17 mai, anul trecut, Agenţia Naţională de
Integritate emitea un comunicat de presă în care atrăgea atenţia public asupra faptului
că, până pe 15 iunie 2018, trebuiau depuse declaraţiile de avere şi de interese de către
toate persoanele prevăzute în articolul 1, alineat 1, din Legea nr. 176/2010, privind
integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice. La punctele 6 şi 7 ale acestui
alineat sunt menţionaţi membrii CSM, judecătorii, procurorii, magistraţii asistenţi,
asimilaţii acestora, precum şi asistenţii judiciari. Mai mult, potrivit articolului 29 al
aceleiaşi legi, nedepunerea documentelor se sancţionează cu amendă de până la 2.000
de lei.

Grevă ilegală
Însă, mai grav decât nedepunerea declaraţiilor de avere în termenul prevăzut de lege
este că, vineri, Adunarea Generală a Tribunalului Cluj a decis ca, începând de astăzi,
să suspende activitatea timp de o săptămână, concomitent cu declanşarea procedurii
de revocare a membrilor CSM, pe motiv că au refuzat să apere reputaţia profesională a
magistraţilor caracterizaţi drept „şobolani” în cadrul mitingului din iunie 2018 din Piaţa
Victoriei.
Acelaşi Cristi Vasilică Dănileţ a anunţat că greva de la Tribunalul Cluj are ca obiective
contestarea în justiţie a modului de desemnare a conducerii Inspecţiei Judiciare şi a
conducerii Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, solicitarea preşedintelui
CSM şi lui Klaus Iohannis să sesizeze CCR în legătură cu OUG-ul adoptat de Guvern,
dar şi să solicite Parlamentului să anuleze urgent această ordonanţă. Mai mult, Dănileţ
vrea ca “Parlamentul să modifice Legea nr. 90/2001 pentru a restricţiona dreptul
Guvernului de a legifera prin OUG în domeniul legilor justiţiei şi legislaţiei penale”.
Această grevă care blochează activitatea instanţei intră sub incidenţa articolului 202 din
Legea nr. 62/2011 privind Dialogul Social, care arată că “nu pot declara grevă
procurorii, judecătorii, personalul militar, al SRI, SIE, STS (…)”, iar, potrivit articolului
218 din acelaşi act normativ, “declararea grevei de către organizatori, cu încălcarea art.
202-206 constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoarea de la o lună la un an sau
cu amendă, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai gravă”.

Întâlnire, la Guvern, între premier şi asociaţiile magistraţilor

Primul-ministru Viorica Dăncilă a anunţat că, astăzi, la sediul Guvernului, va avea loc o
întâlnire cu reprezentanţii asociaţiilor de magistraţi şi ai Consiliului Superior al
Magistraturii. Potrivit unui comunicat de presă al Executivului, “având în vedere opiniile
exprimate în spaţiul public de diferite asociaţii profesionale din mediul juridic, premierul
Viorica Dăncilă invită luni, 25 februarie 2019, ora 15.30, la Palatul Victoria câte un
reprezentant al asociaţiilor de magistraţi, precum şi reprezentanţi ai CSM, pentru discuţii
pe marginea legislaţiei în domeniul justiţiei”. Premierul a asigurat, totodată, asociaţiile
de magistraţi că există “întreaga disponibilitate a Guvernului pentru a sprijini toate
instituţiile din sistemul judiciar în înfăptuirea unui act de justiţie corect, cu respectarea
drepturilor fundamentale ale cetăţenilor.

2.723.711,52 de lei pe an încasează de la stat (unii împreună cu membrii familiilor lor,

care lucrează tot în sistemul judiciar) 15 dintre cei mai vocali protestatari care au
participat la mişcarea de la sfârşitul săptămânii trecute.
Topul magistraţilor protestatari este condus, din punctul de vedere al veniturilor
realizate anual şi menţionate într-o declaraţie de avere depusă în 2017, de judecătorul
Cristi Vasilică Dănileţ, cu 407.806,45 lei.