You are on page 1of 13

UNIVERSITATEA “PETROL – GAZE” PLOIEŞTI

FACULTATEA INGINERIA PETROLULUI SI GAZELOR


DEPARTAMENTUL FORAJUL SONDELOR, EXTRACŢIA
ŞI TRANSPORTUL HIDROCARBURILOR

PROIECT LA TRANSPORTUL SI DEPOZITAREA


HIDROCARBURILOR

Coordonator: sef lucr.dr.ing. Renata RADULESCU

Student:……………………………..
Specializarea ……………………….
Grupa………………………………..
Anul…………………………….….

1
PROIECT

 I TEMA:
PROIECTAREA UNUI SISTEM DE TRANSPORT FLUIDE DE LA SONDA LA
RAFINARIE
Introducere:
 II CONTINUT:
Capitolul 1. Calculul hidraulic al conductei de alimentare cu apã; alegerea pompelor;
Capitolul 2. Calculul hidraulic al conductelor de evacuare a gazelor;
Capitolul 3. Calculul hidraulic al conductei de amestec (sondã – parc);
Capitolul 4. Determinarea programului optim de evacuare a titeiului de la parcurile de
separare (pe considerente energetice);
Capitolul 5. Bilantul termic al depozitului central;
Capitolul 6. Proiectarea conductei de transport de la depozitul central la rafinãrie;
6.1. Calculul hidraulic;
6.2. Variatia temperaturii in lungul conductei;
6.3. Calculul mecanic;
Concluzii si propuneri.
Bibliografie.

Q2, z2
P2 Q4, z4
x1 x2 xn P4

L2 L4 zDC
La L1A B LCD D LDE E
P1 DC
A LAB LBC C
za, qa Q1, z1 L5
L3 Lt
p1î p1 m p1j P5
Lg P3 Q5, z5
p2î R
p2m Q3, z3
p2j
unde notatiile au urmãtoarea semnificatie:
P1,….P5 - parcuri de sonde;
La - lungimea conductei de apã;
qa - debitul sursei de apã;
za - cota topograficã a sursei de apã;
Lij - lungimea conductei pe portiunea ij;
Lt - lungimea conductei de transport titei între depozitul central si
rafinãrie;
Lg - lungimea conductei de gaze;

2
pî, pm, pj – presiune înaltă, medie, joasă;
DC - depozit central;
R - rafinãrie;
zi - cotele topografice ale parcurilor i, i = 1…5;
SA - sursa de apã;
Qi - debitele de titei de la parcurile Pi.

 III. DATE CUNOSCUTE:


III.1. Schema sistemului de transport
III.2. Cote topografice IIII.3. Lungimea conductelor [km]
zS = 295 m; La = (10 +0,1 ·n)
zSA = 290 m; Lam = (1,5 +0,1 ·n)
z1 = 300 m; L1A = (4,4 +0,1 ·n)
z2 = 170 m; LAB = (2,8 +0,1 ·n)
z3 = 180 m; LBC = (3,2 +0,1 ·n)
z4 = 190 m; LCD = (5,5 +0,1 ·n)
z5 = 210 m; LDE = (3,85 +0,1 ·n)
zA = 160 m; L2 = (1,1 +0,1 ·n)
zB = 175 m; L3 = (1,8 +0,1 ·n)
zC = 160 m; L4 = (0,7 +0,1 ·n)
zD = 180 m; L5 = (3,4 +0,1 ·n)
zE = 160 m; Lt = (62 +0,1 ·n)
zR = 180 m; Lg = (1,2 +0,1 ·n)

III.4. Numãrul sondelor racordate la parcul 1


x = 4 + n·0,5
III.5. Productia parcurilor
Q1 = x·qam
qam = 8 m3 lichid / zi
Q2 = (210 +5 ·n) m3 / zi
Q3 = (180 +5 ·n) m3 / zi
Q4 = (190 +5 ·n) m3 / zi
Q5 = (90 +5 ·n) m3 / zi
III.6. Densitatea relativã a gazelor în raport cu aerul
δ = 0,67
III.7. Temperatura de congelare a titeiului, Tc (Tabelul III.1.)
III.8. Temperatura de sigurantã pentru transport
Ts = Tc + (2….7)0C
III.9. Unele proprietãti ale titeiurilor functie de temperaturã (μ, ρ, ν), Tabelul III.1.
(Principalele proprietãti ale unor titeiuri din România)
Se transportã titeiul (TIP………….) de la depozit la rafinãrie cu urmãtoarele proprietãti:
Temperatura Densitatea Vâscozitatea Vâscozitatea Punctul de Punctul de Conţinut de
[0C] [g/cm3] cinematică, dinamică, congelare congelare parafină,
[cSt] [cP] ţiţei, [0C] reziduu, [0C] %gr

1 cP = 10-3 Pa.s
1 cSt = 10-6 m2/s

3
III.10. Ratia de solutie
r = 250 + (-1)n·n , m3st/m3
III.11. Impuritãti
i = 0,2 + 0,01n, %

III.12. Densitatea lichidului


  (1  i )  t  i a
 a  1015 kg / m 3
 t   293,15   (Tm  273,15)
  1,1825  0,001315  293,15
III.13. Temperatura medie
Tsondã  2T parc
Tm 
3
Tsondã = 420C
Tparc = 180C
III.14. Vâscozitatea lichidului
 l  (1  i ) tTm  i a
III.15. Vâscozitatea titeiului la temperatura medie, νtTm

  
log log 106 tTm  0,8  A  B log Tm   tTm ;

 
constantele A si B se determinã din sistemul de ecuatii:

log log 106 t 0C  0,8  A  B log T1



 
1

log log 10 6
 t 0C  0,8  A  B logT
2 2
III.16. Vâscozitatea cinematicã a apei de zãcãmânt
 a
 a 
 a
III.17. Vâscozitatea dinamicã a apei sãrate
 a   a (1  1,34 10 3 s  6,62 10 6 s 2 )
μa = 1 (cP)
s = 20 (kg NaCl/vagon)
III.18. La parcul 1 gazele se separă pe 3 trepte de presiune: înaltă, medie, joasă, la
valorile :
p1î= 40 105 N/m2; p1m= 13 105 N/m2; p1j= 5 105 N/m2;
p2î= 38 105 N/m2; p2m= 10 105 N/m2; p2j= 2,5 105 N/m2.

Se va trasa grafic
a) densitatea ţiţeiului funcţie de temperatură
b) vâscozitatea cinematică a ţiţeiului funcţie de temperatură
c) vâscozitatea dinamică a ţiţeiului funcţie de temperatură

Capitolul 1:
CALCULUL HIDRAULIC AL CONDUCTEI DE ALIMENTARE CU APA

4
 Determinarea diametrului orientativ:
4q a
d0  , va = 1….3 (m/s).
v a
qa= 72 m3/ora
 Alegerea diametrului real (SREN 10208)
D = …….., mm,………in
d = ……., mm
e = ……., mm
 Determinarea vitezei reale de curgere:
4q
v  a2
d
 Determinarea cãderii de presiune:
La v2
p   a   a g ( z p1  z SA )
d 2
ρa = 1000 kg/m3,
 Determinarea numãrului Reynolds:
vd
Re 
a
νa = 1,301.10-6 m2/s, vâscozitatea cinematică a apei la 150C.
 Determinarea coeficientului de rezistentã hidraulicã:
- regim laminar:
64

Re
- regim turbulent:
0,3164

Re 0, 25
 Determinarea presiunii de pompare a apei:
p SA  p H  p
p hidrant = 6 105 N/m2
 Determinarea puterii pompei
p SA  q a
N

η = 0,7
 Determinarea valorii energiei consumate:
W  N t
t = 6 ore/zi

Capitolul 2
CALCULUL HIDRAULIC AL CONDUCTELOR DE GAZE

2.1. Conducta de presiune înaltã:


Q g2*
p 2p  p î2  2
Lg
k
pp = 4010 N/m2 5

pî = 6105 N/m2
Debitul pe fiecare treaptã va fi:

5
1
Q g *  Q1  r
3
r – ratia de solutie
 Modulul de debit
0 ,5
Q 
2

kî   2 2 Lg 
g*
p p 
p î 
0,5
 T   d 05 
k   0  R aer  
4  p0  Z T  
  p p 
T0 = 273,15K, p0 = 1,013.25.105 Pa, R = 8314 J/kgK, Maer = 28,84
R
Raer 
M aer
 Determinarea diametrului orientativ, d0:
 Coeficientul de rezistentã hidraulicã:
1
 1
100  d 0 3
 Evaluarea coeficientului de abatere de la legea gazelor perfecte Zp = f(Tr, pr) se poate
determina din Anexa 4, sau cu relatia
9 pr  6 
Z p  1 1  2 
128 Tr  Tr 

Tr = 0,982, pr = 0,82
2.2. Conducta de presiune medie:
 Modulul de debit:
0,5
Q 
2

K m   2 2 Lg 
g*
p p 
p m 
ppm = 16 105 N/m2
pm = 2 105 N/m2
 Diametrul orientativ se deduce din Km
 Diametrul real se deduce din SREN 10208
2.3. Conducta de joasã presiune:
 Modulul de debit:
0,5
Q 
2

K j   2 2 Lg 
g*
p p 
p j 
ppj = 8 105 N/m2
6
pj = 1,05 105 N/m2
 Diametrul orientativ se deduce din Kj
 Diametrul real se deduce din SREN 10208

Capitolul 3
CALCULUL HIDRAULIC AL CONDUCTEI DE AMESTEC
(metoda Al. Soare, Gh. Ionescu)
(SONDA – PARC DE SEPARARE)
 Calculul fractiei de lichide din amestec:
Vl Q Q
x  l  l
Vl  V g QT Q am
 Densitatea amestecului
 am  (1  x)  g  x l
 Vâscozitatea cinematicã
 g  l
 am
x g  (1  x) l
 Viteza medie a amestecului
g  l 
v am    l  g 

x l  (1  x)   g 

 Diametrul orientativ
4Q am
d0 
v ec
vec = (0,1….0,3) m/s
 Diametrul real (SREN 10208)
 Viteza amestecului
g  l 
v am    l  g 
x l  (1  x)  g   g 

 Numãrul Reynolds
v am d
Re am 
 am
vl – viteza medie a fazei lichide dacã aceasta ar curge sigurã prin conductã
vg – viteza medie a fazei gazoase dacã aceasta ar curge sigurã prin conductã
 Coeficientii de rezistentã hidraulicã
- regim laminar
64
 am 
Re am
- regim turbulent, conducte netede
0,3164

(Re am ) 0, 25
 Cãderea de presiune de-a lungul conductei de amestec
v2 L
p am   am am  am   am g ( z 2  z1 )
2 d
Capitolul 4

DETERMINAREA PROGRAMULUI OPTIM DE EVACUARE A TITEIULUI DIN


PARCURILE DE SEPARARE

7
Parcurile sunt echipate cu pompe PI – 160 (Anexa POMPE). In vederea dimensionãrii
colectorului si a stabilirii unui program optim de pompare se vor alege mai multe variante.
VARIANTA I: Pompeazã pe rând parcurile (EXEMPLU ALEATOR)
(1 – 4); (2 – 5); (3)
 Timpul zilnic de pompare ( fãrã restrictii de W)
24
tz   8 ore
3
3 – grupuri de pompare
 Numãrul de pompe necesar în fiecare parc
Qi
n ci 
q pt z
se rotunjeste în plus
 Timpul de evacuare al productiei de la fiecare parc
Qi
t ev i 
q p np i
 Debitele de evacuare
Qi
q ev i 
t ev i
Tabelul 1
3
Nr.parc Q(m /zi) npc npr tev(ore) qcr(m3/orã)
1
2
3
4
5
 Dimensionarea tronsonului 1 – A
D 
4 qev 1  
d 01  A 
v ec
 STAS d 
e 

vec = 1 m/s
 Dimensionarea tronsonului A – B
D 
4 qev 1  qev i  
d0 A  B 
v ec
 STAS d 
e 

 Dimensionarea tronsonului B – C

…………………………………………………………………
 Diagrama de pompare
Ora 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24
Parcul
1
2
3
4
5

8
 Presiunile de pompare la fiecare parc (Intervalele orare se aleg din diagrama de
pompare)
ORELE A - B
p1 p
 E  (iL) 1C  (iL) C  E  ( z c  z1 )
g g
8 q 2ev1
(iL) 1C  1 C L1C
 2g d 15 C
8 q ev 1  q ev 4  2

(iL) C  E  C E LC  E
 2g d C5  E
pE
 10 m
g
p4 p
 E  (iL) 4 C  (iL ) C  E  ( z c  z 41 )
g g
p1 q ev 1
W1  t ev 1

p 4 q ev 4
W4  t ev 4

ORELE C – D
………………………………………………………………………

 Energia consumatã în variantele


5
WI  W
1
i

5
W II  W
1
i
(KWh)
.......... .........
5
WN  W
1
i

se alege varianta cu W <<.

Capitolul 5
BILANTUL TERMIC AL DEPOZITULUI CENTRAL
In depozitul central. titeiul curat este depozitat în rezervoare metalice cilindrice
verticale cu capacitãti corespunzãtoare conform (Anexa ).
Pentru depãsirea temperaturii de congelare si asigurarea transportului titeiului spre
rafinãrie acesta se încãlzeste cu ajutorul serpentinelor la o temperaturã tî = 600C. Aburul de
încãlzire va fi de tip saturat produs în agregate tip ABA conform STAS (Anexa ).
Cantitatea de titei curat în parcul central va fi egalã cu QT = (1- i)(Q1 +….+Q5) ceea ce
înseamnã…………rezervoare pline plus un rezervor cu nivel…………….metri.

5.1. Calculul cantitãtii totale de cãldurã


Q = QI + QII + QIII
QI – cantitatea de cãldurã necesarã ridicãrii temperaturii titeiului de la temperatura de
sigurantã (Ts = Tc +300C) la temperatura de încãlzire, Tî:
Q I   t c t V  Tî  T s 
T  2T s
Tm  î
3

9
ct = 0,4825 + 0,00077(Tm – 100), (kcal/kg0C); t =…….., V = volumul titeiului din rezervor.
QII – cantitatea totalã de cãldurã necesarã topirii parafinei cristalizate:
Q II   t V
 – continutul în parafinã,  = (4…..8)%; χ- cãldura latentã de vaporizare = 40 kcal/kg.
QIII – cantitatea de cãldurã necesarã anihilãrii pierderilor de cãldurã:
QIII = KS(Tm – Text)
Kf = 1, Kl = 5, Kag = 1,5 (kcal/m2h0C);
KS = KtSt +KagSag + KeSe
Text = 250C; -150C.
5.2. Numãrul de agregate necesare încãlzirii titeiului
 Debitul de abur necesar (kg abur/arã); p = 8 at, t = 175 0C:
Q
Q abur 
i abur
iabur – entalpia aburului = 560 (kcal/kg)
 Cantitatea de apã necesarã producerii aburului, pentru raport de conversie de 1/1
Q abur
Q apã  3
1000 (m /orã)
 Debitul de gaze necesar producerii aburului
Q
Qg 
p cal
pcal – puterea calorificã a gazului = 8760 (kcal/m3st).

5.3. Lungimea serpentinelor de încãlzire


S sp
L
d
Q
S sp 
 îab
T  T T  Ts 
K ab  t  
fc
 îab 
 2 2 
1 km = 860 kcal/orã; Tîab – temperatura de încãlzire a aburului, K;Tfc – temperatura finalã a
condensului, 375,15 K; Kab-t – K abur – titei, 3200 W/m2K.

5.4. Timpul de rãcire al titeiului din rezervor


 c V T  Text
  t t ln î
KS T s  Text
0 0
Text = 25 C (vara) , Text = -15 C (iarna)

Capitolul 6
PROIECTAREA CONDUCTEI DE TRANSPORT DE LA
DEPOZITUL CENTRAL LA RAFINARIE
Transportul titeiului curat de la depozitul central la rafinãrie se face cu pompele
2PN-400 (Anexa 6), echipate cu cãmasã de 71/4” care au volumul pe cursã dublã V = 30,6
l/c.d. si n = 50 c.d./minut.
6.1. Calculul hidraulic:
pD  pR 8 Qt2
 2  5 Lt   t g ( z R  z D )
t g  g d
 Debitul de titei:
Qt = (1 – i)(qamk + Q2 + Q3 + Q4 + Q5)
 Diametrul orientativ (vec = 1……3 m/s);

10
4Qt
d0  →STAS (D, d, e)
v ec
Se noteazã astfel:
355,6(14”) x 11,1 A
 Temperatura medie pe conductã
T D  2T R
Tm 
3
TD = 60 0C + 273,15, TR = 18 0C + 273,15 vara, TR = 2 0C + 273,15 iarna
 Densitatea medie; vâscozitatea medie
 Viteza realã
4Qt
v
d 0
 Numãrul Reynolds
vd
Re 
 Tm
 Coeficientul de rezistentã hidraulicã
64 0,3164
 sau   4
Re Re
 Panta hidraulicã
8 Qt2
i 
 2g d2
 Presiunea de pompare
pD = pR + amg[iLt + (zR – zD)]
pR = 10 m col.titei
 Debitul unei pompe
Qp = η Vcdncd
 Numãrul de pompe
Qt
n pc   .........  n pr
q ptz
tz = 18 (ore/zi)
 Numãrul de statii de pompare
pD
ns   ..........  n sD  
pp
pp max = 70105 N/m2
 Puterea necesarã pompãrii (Anexa 10)
p p Qt
N kn sD
1 2
η1- randamentul motorului = 0,96, η2- randamentul transmisiei = 0,75, k - coeficientul de
suprasarcinã = 1,1.
 Energia consumatã
W = N tz320
6.2. Calculul mecanic al conductei:
Conform SREN 10208 grosimea peretelui tevii se determinã pe baza teoriei efortului
unitar maxim (tangential)
p D
e  D  a1  a 2    a1  a 2
2 a

11
φ - coeficient de calitate a îmbinãrii (sudurii) = 0,7…0,9; a1 - adaos pentru neuniformitatea
grosimii peretelui; a2 - adaos pentru coroziune = 0,5…..1 mm; σa - efortul unitar admisibil
a1 = (0,125…..0,15)

c
a 
c
σa (A) = 2,07.108 N/m2 - efortul unitar de curgere; c – coeficient de sigurantã = 1,67….2;

6.3. Trasarea variatiei temperaturii de-a lungul conductei


Tx = Text + (TD – Text)e-ax
Kd
a
 memQt
Text = 18 0C (vara); Text = 2 0C (iarna); K - coeficient global de schimb de cãldurã = 2 W/m2K.
 Presiunea de pompare
p D  p R   am g  h L  ( z R  z D )
 Lungimea de congelare (grafic si analitic)
1 T  Text
Lc  ln D
a Ts  Text
 Numãrul statiilor de încãlzire
L
n
Lc

BIBLIOGRAFIE

1. Albulescu, M., Trifan, C., - Hidraulica, transportul şi depozitarea produselor petroliere şi


gazelor – Editura Tehnică, Bucureşti, 1999;
2. Bulău, L., - Colectarea, transportul şi depozitarea ţiţeiului - multiplicat Institutul de Petrol şi
Gaze, Ploieşti, 1978;
3. Creangă, C., - Curs de chimia ţiţeiului - Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1962;
4. Creţu, I., Stan, Al., - Transportul fluidelor prin conducte. Aplicaţii şi probleme - Editura
Tehnică, Bucureşti, 1984;
5. Creţu, I., Soare, Al., şi alţii - Probleme de hidraulică - Editura Tehnică, Bucureşti, 1972;
6. Creţu, I., - Hidraulică generală şi subterană - Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1983;
7. Dragotescu, D.,N., şi alţii - Transportul pe conducte al ţiţeiului, gazelor şi produselor
petroliere - Editura Tehnică, Bucureşti, 1961;
8. Drug, V., Ungureanu, O., - Transportul gazelor naturale - Editura Tehnică, Bucureşti, 1972;
9. Gheorghe, Gabriel, - Distribuţia şi utilizarea gazelor naturale - Editura Tehnică, Bucureşti,
1972;
10. Ghiliceanu, M., - Transportul ţiţeiului şi gazelor prin conducte - Culegere de probleme,
Editura Tehnică, Bucureşti, 1954;
11. Grigorescu, D., Iung, M., - Deshidratarea gazelor naturale - Editura Tehnică, Bucureşti,
1971;
12. Iamandi, C., şi alţii - Hidraulică şi maşini hidraulice; elemente de calcul; aplicaţii Institutul
de Construcţii, Bucureşti, 1982;
13. Idelcic, E.,I., - Îndrumar pentru calculul rezistenţelor hidraulice - Editura Tehnică, Bucureşti,
1984;

12
14. Ioanesi, N., Marinescu, D., - Depozitarea, transportul şi gestionarea produselor petroliere -
Editura Tehnică, Bucureşti, 1980;
15. Oroveanu, T., David, V., Stan, Al., Trifan, C., - Colectarea, transportul, distribuţia şi
depozitarea produselor petroliere şi gazelor – Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,
1983;
16. Oroveanu, T., Stan, Al., Talle, V., - Transportul petrolului – Editura Tehnică, Bucureşti,
1985;
17. Oroveanu, T., Stan, Al., - Transportul, distribuţia şi depozitarea produselor petroliere–
Institutul de Petrol şi Gaze, Ploieşti, 1981;
18. Rădulescu, A.G., - Proprietăţile ţiţeiurilor Româneşti – Editura Academiei, Bucureşti, 1974;
19. Soare, Al., - Transportul şi depozitarea fluidelor –Vol. 1 şi 2, Editura U.P.G., Ploieşti, 2002;
20. Soare, Al., Rădulescu, R., - Transportul şi depozitarea hirocarburilor – Editura U.P.G.,
Ploieşti, 2004;
21. Toma, I., Berechet, I., - Transportul, depozitarea şi exportul produselor chimice petroliere –
Ministerul Industriei Chimice, Bucureşti, 1978.
22. Trifan, C., Albulescu, M., Neacşu, S., - Elemente de mecanica fluidelor şi termodinamică
tehnică, Editura U.P.G., Ploieşti, 2005;
23. Simescu, N., Trifan, C., Albulescu, M., Chisăliţă, D., - Activitatea gazieră din România –
Editura U.P.G., Ploieşti, 2008.

13