Psi MS

Acord privind servicii de
Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

planificare și bugetare și sprijinirea introducerii bugetării
pe criterii de performanță
(P156889)
Livrabil nr. 3
Plan Strategic Instituțional 2017-2020 pentru Ministerul
Sănătății
Aprilie 2017
Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capacitate
Administrativă 2014-2020
0
Acest raport este livrat în cadrul Acordului privind servicii de asistență tehnică
pentru consolidarea capacității de planificare și bugetare și sprijinirea bugetării
pe criterii de performanță, încheiat între Secretariatul General al Guvernului și
Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare în data de 8 iunie 2016.
Acesta corespunde Livrabilului nr. 3 din cadrul acordului menționat.
Declinarea responsabilității
Acest raport este un produs al Băncii Internaționale pentru Reconstrucție și

Dezvoltare / Băncii Mondiale. Constatările, interpretările și concluziile exprimate
în prezenta lucrare nu reflectă în mod necesar opiniile Directorilor Executivi ai
Băncii Mondiale sau ale guvernelor pe care le reprezintă. Banca Mondială nu
garantează acuratețea datelor incluse în acest document.
Raportul de față nu reprezintă în mod necesar poziția Uniunii Europene sau a

Guvernului României.
Drepturi de autor
Materialul inclus în prezenta publicație este protejat de legea drepturilor de

autor. Copierea și/sau transmiterea fără permisiune a unor porțiuni sau a
conținutului integral al acestei lucrări poate constitui o încălcare a legislației în
vigoare.
Pentru a obține permisiunea de a fotocopia sau a retipări o parte din lucrare, vă

rugăm să transmiteți o cerere cu toate informațiile la oricare dintre cele două
instituții: (i) Secretariatul General al Guvernului (Piața Victoriei nr. 1, București,
România) sau (ii) Grupul Băncii Mondiale în România (Strada Vasile Lascăr nr. 31,
etaj 6, Sector 2, București, România).
1
Cuprins
Listă de acronime ......................................................................................................................... 3
Listă de figuri ............................................................................................................................... 4
Listă de tabele .............................................................................................................................. 4
Listă de casete .............................................................................................................................. 4
I. Context ..................................................................................................................................... 6
II. Misiune și viziune ....................................................................................................................10
III. Obiective Strategice, Programe, Măsuri, Indicatori ..................................................................11
Obiectivul Strategic 1: Îmbunătățirea sănătății populației prin măsuri de prevenire și control al morbidității ....11
Obiectivul Strategic 2: Măsuri transversale de creștere a performanței sistemului de sănătate ..........................21
Obiectivul Strategic 3: Dezvoltarea capacității instituționale a structurilor de management în sistemul de sănătate

...............................................................................................................................................................................34
IV. Cadrul pentru implementarea, monitorizarea și evaluarea PSI .................................................39
V. Resurse financiare ...................................................................................................................41
Anexa 1a: Programe bugetare și resurse financiare în funcție de sursa de finanțare pentru perioada
2017-2020 (mii lei).......................................................................................................................43
Anexa 1b: Programe bugetare și resurse financiare în funcție de ordonatorul principal de credite
pentru perioada 2017-2020 (mii lei) .............................................................................................44
Anexa 1c: Măsuri și resurse financiare în funcție de sursa de finanțare pentru perioada 2017-2020
(mii lei) .......................................................................................................................................45
Anexa 2: Planul Strategic Instituțional (tabel rezumativ) ...............................................................48
Anexa 3: Programe și Măsuri conexe (tabel rezumativ).................................................................54
Anexa 4: Profil instituțional, evaluare internă și externă ...............................................................86
2
Listă de acronime
ANMCS Autoritatea Națională pentru Managementul Calității în Sănătate

ANMDM Agenția Națională pentru Medicamente și Dispozitive Medicale
ANPS Agenția Națională pentru Programe de Sănătate
CNAS Casa Națională de Asigurări de Sănătate
FNUASS Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate
CAS Casa de Asigurări de Sănătate Județeană/ a municipiului București
DSP Direcția de Sănătate Publică Județeană/ a municipiului București
ETM Evaluarea tehnologiilor medicale
H.G. Hotărâre a Guvernului
HIV Virusul imunodeficienței umane
INS Institutul Național de Statistică
INSP Institutul Național de Sănătate Publică
ISS Inspecția Sanitară de Stat
MADR Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale
MEN Ministerul Educației Naționale
MFP Ministerul Finanțelor Publice
MS Ministerul Sănătății
NICE Institutul Național pentru Excelență în Sănătate și Îngrijiri din Marea
Britanie
O.G. Ordonanță a Guvernului
O.U.G. Ordonanță de Urgență a Guvernului
OMS Organizația Mondială a Sănătății
ONG Organizație ne-guvernamentală
POR Programul Operațional Regional
PNESS Program Național de Evaluare a Stării de Sănătate
POC Programul Operațional Competitivitate
POCA Programul Operațional Capacitate Administrativă
POCU Programul Operațional Capital Uman
PSI Plan Strategic Instituțional
SGG Secretariatul General al Guvernului
SIDA Sindromul Imunodeficienței umane dobândite
SMU Serviciu Medical de Urgență
SNS Strategia Națională de Sănătate 2014-2020
SNSPMPDSB Școala Națională de Sănătate Publică, Management și Perfecționare în
Domeniul Sanitar
UE Uniunea Europeană
3
Listă de figuri
Figura 1. Structura finanțării publice a sistemului sanitar în anul 2015 .................................................. 7

Figura 2. Structura cheltuielilor FNUASS în anul 2015 ............................................................................ 7
Figura 3. Principalele cauze de deces în Uniunea Europeană și în România pentru adulții cu vârsta de
peste 45 de ani (decese/100.000 locuitori)........................................................................................... 11
Figura 4. Ponderea ramurilor de asistență medicală în totalul cheltuielilor publice curente cu sănătatea
din România și țări ale UE...................................................................................................................... 21
Figura 5. Ciclul de monitorizare al PSI Sănătate 2017-2020.................................................................. 40
Figura 6. Finanțare anuală PSI în funcție de obiectivele strategice (miliarde lei) ................................. 41
Figura 7. Finanțarea anuală PSI în funcție de ordonatorul principal de credite (miliarde lei) .............. 42
Figura 8. Finanțarea anuală PSI în funcție de sursa de finanțare (miliarde lei)..................................... 42
Figura 9. Tendințele multianuale ale cazurilor acute externate și decontate (sistem DRG) ................. 89
Figura 10. Tendința multianuală a cazurilor acute externate în funcție de complexitate (2010=100%)
............................................................................................................................................................... 89
Listă de tabele
Tabelul 1. Obiectivul Strategic 1: Eșalonarea finanțării în funcție de programul bugetar (mii RON) ... 14
Tabelul 2. Măsuri incluse în Programul 1.1 ........................................................................................... 16
Tabelul 6. Obiectivul Strategic 2: Eșalonarea finanțării în funcție de programul bugetar (mii lei) ....... 25
Tabelul 10. Măsuri incluse în Programul 2.4 ......................................................................................... 33
Tabelul 11. Obiectivul Strategic 3: Eșalonarea finanțării în funcție de programul bugetar (mii Lei) .... 36
Tabelul 12. Măsuri incluse în Programul 3.1 ......................................................................................... 38
Tabelul 13. Proiecte legislative care urmează să fie promulgate în sectorul sanitar în anul 2017 ....... 90
Listă de casete
Caseta 1. Principalele îndatoriri ale organismelor de reglementare în sănătate .................................... 6

Caseta 2. Obiectivul Strategic 1: Indicatori de impact și rezultat.......................................................... 14
4
Mulțumiri
Prezentul raport a fost pregătit de o echipă condusă de Cătălin Păuna (TTL) și i-a inclus pe
Cristina Petcu, Radu Comșa, Costel Todor, Mihail Vilnoiu și Raluca Banioti. Raportul a
beneficiat de comentarii pertinente din partea lui Gary Reid, Marcelo Bortman și Corina
Grigore, precum și de orientare generală din partea lui Ivailo Izvorski și Elisabetta Capannelli.
Echipa dorește să mulțumească personalului Secretariatului General al Guvernului pentru

sprijinul și colaborarea excelentă asigurate pe parcursul elaborării prezentului raport și în mod
special domnului secretar de stat Radu Puchiu și domnului Dragoș Negoiță, director general al
Direcției Generale Coordonare Politici și Programe. Domnul consilier Radu Iacob și echipa de
proiect au oferit recomandări utile și au asigurat sfaturi și managementul optim al proiectului.
Echipa apreciază sprijinul și contribuțiile membrilor grupului de lucru însărcinat cu dezvoltarea

și implementarea Planului Strategic Instituțional pentru sectorul sănătății, incluzând experți
din partea Ministerului Sănătății, Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Autorității
Naționale pentru Managementul Calității în Sănătate, Institutului Național de Sănătate Publică
și Școlii Naționale de Sănătate Publică, Management și Perfecționare în Domeniul Sanitar.
Echipa dorește să mulțumească în mod special pentru implicare și cooperare doamnei Corina
Pop, secretar de stat, domnului Radu Țibichi, directorul general al Casei Naționale de Asigurări
de Sănătate, doamnei Mihaela Bardoș, șeful Agenției Naționale pentru Programe de Sănătate,
și doamnei Monica Isăilă, șeful Unității pentru Politici Publice.
5
I. Context
Sistemul de sănătate românesc se bazează pe asigurările sociale de sănătate, care coexistă cu intervențiile
de sănătate publică și furnizarea privată de servicii. Per total, cheltuielile de sănătate au variat între 5% și
5,5% din PIB în ultimii 10 ani, cu 80% din total provenind din surse publice, în special asigurările sociale de
sănătate, și 20% cheltuieli private. Nivelul de cheltuieli plasează România la sfârșitul clasamentului UE-28,
fiind semnificativ mai mic decât media UE de 8,4% din PIB.
Sistemul sanitar este reglementat de o gamă complexă de acte normative, cel mai important fiind Legea
nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății. În afara de aceasta din urmă, peste 25 de acte normative
la nivel de lege și numeroase regulamente stabilesc prevederi referitoare la organizarea, furnizarea,
finanțarea și evaluarea serviciilor și instituțiilor sanitare. Complexitatea legislației restricționează adeseori
comportamentul furnizorilor de servicii și al organismelor de reglementare și, ca urmare, are un impact
semnificativ asupra calității și accesului la servicii1.
O Strategie Națională de Sănătate a fost aprobată în anul 20142, evidențiind principalele provocări,
priorități și obiective ale sectorului până în anul 2020. Strategia include un plan de acțiune detaliat,
cuprinzând activități, indicatori și nevoi financiare estimate pentru toate componentele sectorului.
Principalele instituții publice implicate în managementul sistemului sanitar sunt Ministerul Sănătății, Casa
Națională de Asigurări de Sănătate, Institutul Național de Sănătate Publică, Agenția Națională a
Medicamentului și Dispozitivelor Medicale și Autoritatea Națională pentru Managementul Calității în
Sănătate3.
Caseta 1. Principalele îndatoriri ale organismelor de reglementare în sănătate
MS este în principal responsabil pentru elaborarea strategiei și reglementarea sectorului, însă păstrează responsabilități
semnificative și în furnizarea și finanțarea serviciilor. În acest scop, el conduce 53 de spitale, serviciul de ambulanță,
serviciile de urgențe medicale și implementează 15 programe naționale de sănătate publică. MS finanțează și o parte
semnificativă din investițiile în spitale publice. La nivel județean, MS are 42 de direcții județene de sănătate (inclusiv în
municipiul București).
CNAS este unicul plătitor pe piața asigurărilor sociale de sănătate. Ea coordonează 42 de case județene de asigurări de
sănătate (inclusiv orașul București) și casa de asigurări pentru angajații din apărare, ordine publică, siguranță națională
și justiție. CNAS este o instituție autonomă aflată sub coordonarea MS. Șeful CNAS este numit de către Primul-ministru.
INSP este responsabil pentru dezvoltarea și implementarea politicilor de sănătate publică. El joacă un rol important în
supravegherea și controlul epidemiologic și în promovarea sănătății. Este subordonat MS.
ANMDM este organismul de reglementare și autorizare pentru medicamente și dispozitive medicale. Implementează
sistemele de farmacovigilență și evaluare a tehnologilor medicale pentru medicamente. Este subordonat MS.
ANMCS este responsabilă pentru dezvoltarea și implementarea standardelor de acreditare aplicabile tuturor furnizorilor
de servicii. Este subordonată Guvernului.
1 O listă de acte normative cu denumirea lor completă din sectorul sănătății este disponibilă în Anexa 5.
2 Hotărârea Guvernului nr. 1028/2014 privind Strategia Națională a Sănătății pentru perioada 2014-2020 și Planul de Acțiune.
3 O listă completă de organisme publice din sectorul sănătății este disponibilă în Anexa 5.
În ceea ce privește resursele umane, MS și instituțiile subordonate au un personal de 6.000 de persoane,
iar CNAS peste 3.000 de angajați. MS coordonează și serviciile de ambulanță, care au peste 11.000 de
angajați. În anul 2015, finanțarea publică totală pentru sistemul sanitar s-a ridicat la 28 miliarde lei, adică
4,1% din PIB. FNUASS acoperă peste 80% din finanțarea publică a sistemului sanitar, majoritatea resurselor
sale fiind alocate serviciilor spitalicești și medicamentelor compensate (a se vedea Figurile 1&2).
Figura 1. Structura finanțării publice a sistemului Figura 2. Structura cheltuielilor FNUASS în anul 2015
sanitar în anul 2015
alte
Min. admin.
cheltuieli medicame
Sănătății locale (dializă,
16% 2% nte
conc.med., compensat
dispoz.me e
d., 34.0%
mat.sanit.)
15.3%
FNUASS
82% asistență
spitaliceas
că
asistență
38.1%
primară
12.6%
Sursa: MF Sursa: MF
În ceea ce privește resursele umane din cadrul întregului sector sanitar, datele recente publicate de către
INSP pentru anul 2015 au contabilizat un număr de 302.000 persoane, dintre care 56.000 erau medici și
132.000 asistenți medicali. Clasificarea pe tip de furnizor evidențiază faptul că 60% dintre medici și aproape
70% dintre asistenții medicali lucrează în domeniul public.
Comparativ cu alte țări din UE, numărul de angajați din sectorul sanitar în României a rămas în urmă.
Numărul de medici la 100.000 de locuitori este de 271, ceea ce reprezintă 77% din media UE4. Situația este
agravată de migrația personalului medical; atât medicii cât și asistenții medicali migrează către alte state
din Uniunea Europeană în căutarea unor salarii mai mari și a unor condiții de muncă mai bune. Datele
privind dinamica anuală a cohortei de medici indică între 1.000 și 1.500 de persoane care au emigrat anual
în perioada 2009-2015. Drept rezultat, rata anuală de creștere a numărului de medici la nivel național a
scăzut de la 4% în anul 2008 la mai puțin de 2% în anii 2013 și 20145.
Constrângerile numerice legate de personalul medical sunt amplificate de distribuția asimetrică a forței de
muncă în țară. Comparațiile dintre județele predominant rurale și urbane indică o rată medie de medici
per 100.000 de locuitori mai mult decât dublă pentru cele de pe urmă, adică 383 la 170. Pentru asistenți
medicali, diferența este mai mică, însă rămâne semnificativă: județele predominant urbane au cu 30% mai
4 Eurostat, baza de date privind resursele din sănătate, date disponibile pentru perioada 2006-2014.
5 Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo.
7
mulți asistenți medicali per 100.000 de locuitori decât județele predominant rurale. O distorsiune
suplimentară se referă la numărul de personal din județele unde sunt plasate universitățile de medicină.
Lipsa unor stimulente eficace pentru practica medicală în comunitățile rurale și urbane dezavantajate a
condus la o concentrare de aproape 50% a medicilor în șase din cele 42 de județe (inclusiv municipiul
București). Drept rezultat, județele din prima zecime au de patru ori mai mulți medici decât cele din ultima
zecime6.
Modelul prevalent de livrare în sectorul sanitar este furnizarea de servicii, care absoarbe 93% din întreaga
finanțare publică. Jumătate din finanțare este plătită sau transferată către furnizorii de servicii de sănătate
în asistența primară și secundară, 30% către farmacii. În marea majoritate a cazurilor, furnizorii sunt
contractați fie de către casele de asigurări de sănătate, fie de către direcțiile județene de sănătate publică.
În ceea ce privește serviciile furnizate direct de instituțiile publice centrale, cel mai important este cel de
ambulanță, a cărui finanțare reprezintă 2% din totalul serviciilor medicale la nivel național.
Managementul operațional al sectorului sanitar este format din costuri administrative – respectiv costuri
cu salarii și costuri operaționale ale instituțiilor de reglementare – și transferuri către persoane fizice, adică
alocații pentru concedii medicale. Cheltuielile administrative totalizează numai 2% din cheltuielile totale.
Cel mai mare contractant de servicii este CNAS, ale cărei case de asigurări de sănătate semnează contracte
cu peste 25.000 de furnizori în fiecare an. În timp ce marea majoritate a furnizorilor CNAS sunt privați, în
special în asistența primară, aproximativ jumătate din fonduri sunt plătite în final către furnizorii publici,
adică spitale7 și ambulatoriile de specialitate ale acestora.
Starea de sănătate a populației
Drept rezultat al bilanțului negativ dintre nașteri, decese și emigrare, populația rezidentă a României a
scăzut în mod semnificativ între 2002 și 2015 (de la 21,6 milioane locuitori până la 19,8 milioane locuitori).
În paralel, se manifestă scăderea nominală și relativă a populației tinere și evoluția segmentelor
populaționale peste 60 de ani (până la 23,9% în anul 2015), ceea ce conduce la un fenomen general de
îmbătrânire a populației.
Speranța de viață la naștere – o măsură a calității vieții și un indicator al randamentului potențial al

investițiilor în capital uman – a avut o evoluție favorabilă în ultimele două decade pentru ambele sexe și a
ajuns în prezent la 78,7 ani pentru femei și 71,4 ani pentru bărbați8. În funcție de speranța de viață,
România se află pe penultimul loc în UE-28, cu decalajul față media UE mai mare pentru bărbați (-6,7 ani)
decât pentru femei (-4,9 ani)9.
Nevoile pe care sistemul sanitar românesc trebuie să le satisfacă s-au schimbat ca urmare a tranziției
demografice și epidemiologice care a avut loc în țara noastră. Povara morbidității în România, dominată
anterior de bolile în rândul mamelor și copiilor și de bolile transmisibile, s-a deplasat către bolile cronice și
cele netransmisibile. Prevalența bolilor cronice, netransmisibile, în special a bolilor cardio-vasculare (BCV),
6 Ibid.
7 Dintre cele 367 de spitale publice, 53 sunt deținute de MS și restul de administrații locale, în special consilii județene.
8 Eurostat, 2014.
9 Ibid.
8
a diabetului, a cancerului și bolilor respiratorii cronice, continuă să crească rapid și, odată cu ea, cresc și
ratele de invaliditate.
Cauze de deces10. Cele mai recente date privind cauzele de deces arată că bolile sistemului circulator și
cancerul au reprezentat principalele cauze de deces în România în ultimele două decenii. Mortalitatea
generată de bolile sistemului circulator a ajuns la 58,9% în anul 2015, iar cea generată de neoplasme la
19,7%. Următoarele cauze de deces, în ordinea frecvenței, sunt bolile sistemului respirator (5,7%), ale
sistemului digestiv (5,5%) și cauze externe11 (3,7%).
Cauzele principale de deces diferă în funcție de grupa de vârstă. Pentru adolescenți și tineri adulți, cauzele
principale de deces sunt externe (incluzând și accidentele rutiere). Pentru persoanele peste 45 de ani,
bolile sistemului circulator, tumorile și bolile sistemului digestiv prevalează. Decesele cauzate de
patologiile menționate mai sus sunt în mod specific mai mari în România decât media UE, ceea ce poate
indica unele deficiențe structurale ale serviciilor de prevenție.
Mortalitatea infantilă și-a păstrat tendința de scădere până la un nivel minim de 8,4 decese per 1,000 de
născuți vii în anul 2014, însă continuă să fie cea mai mare rată în țările UE-28 și de 2,3 ori mai mare decât
media europeană (~3.7‰ în anul 2014). Cauzele cele mai frecvente pentru decesele bebelușilor sunt
asociate cu afecțiuni perinatale, boli respiratorii și patologii congenitale. În mod remarcabil, numărul de
decese al mamelor per 100.000 de nașteri a scăzut considerabil, de la 77 în anul 2000 la 27 în anul 2015,
însă rămâne semnificativ mai mare decât media UE.
10 Informații detaliate privind cauzele de deces și morbiditatea sunt disponibile în anexa 6. Sursa datelor este centrul de statistică
al INSP.
11 Leziuni traumatice, otrăvire sau alte cauze externe.
9
II. Misiune și viziune
Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Autoritatea Națională pentru

Managementul Calității în Sănătate sunt autoritățile publice centrale în domeniul sănătății în România,
responsabile pentru formularea de politici, strategii și planuri de acțiune, coordonarea și
monitorizarea implementării acestora la nivel național, regional și local, implementarea de reforme și
furnizarea de servicii medicale la niveluri adecvate de calitate.
Misiunea instituțiilor responsabile pentru elaborarea și implementarea politicilor publice în

domeniul sănătății este:
să elaboreze și să implementeze strategii, politici și programe pentru promovarea sănătății publice

și dezvoltarea unui sistem de sănătate modern și performant, adaptat nevoilor populației și
compatibil cu standardele UE.
Un sistem sanitar și performant necesită acces echitabil la servicii medicale cost-eficace și de înaltă
calitate, cu un accentul special pe servicii de prevenție.
Un sistem performant necesită politici publice adecvate, consecvente și stabile, susținute de un
consens larg al furnizorilor de servicii, și modernizarea infrastructurii de sănătate.
Politicile sanitare naționale trebuie să fie integrate în cadrul politicilor UE. Acest lucru nu înseamnă
adoptarea pasivă a politicilor UE, ci, mai degrabă, promovarea activă a unor soluții adecvate nevoilor
României, în consultare cu partenerii naționali.
Promovarea sănătății și intervențiile de sănătate publică generează beneficii pentru România, dar și
pentru regiune. Astfel de beneficii trebuie să depășească costurile de implementare pe termen scurt
și lung, ceea ce confirmă necesitatea unor politici publice și strategii sectoriale consecvente și
sustenabile.
Viziunea instituțiilor însărcinate cu elaborarea și implementarea politicilor publice în domeniul

sănătății este:
de a servi interesele populației și a răspunde nevoilor acesteia prin facilitarea accesului la servicii
preventive și curative de înaltă calitate, prin alocarea echitabilă și eficientă a resurselor, prin
promovarea unor standarde cât mai înalte și a bunelor practici pentru a avea o națiune cu oameni
sănătoși și productivi.
Dezvoltarea sistemului sanitar prin punerea pacientului în centrul său și aducerea furnizării de servicii
cât mai aproape posibil de reședința/ domiciliul său, în condiții de cost-eficacitate.
Respectarea celor mai înalte standarde de transparență, răspundere și integritate, în cooperare cu

alte instituții publice, cu sectorul privat, asociațiile profesionale de medici, farmaciști, asistenți
medicali, alți profesioniști din domeniul sanitar și pacienții.
Îmbunătățirea performanței manageriale și organizaționale, în vederea implementării strategiilor și

politicilor sectoriale.
Acordarea atenției cuvenite opiniilor și dialogului cu cetățenii și monitorizarea impactului politicilor

publice, pentru a le adapta așteptărilor publicului.
10
III.Obiective Strategice, Programe, Măsuri, Indicatori
Obiectivul Strategic 1: Îmbunătățirea sănătății populației prin măsuri de prevenire și

control al morbidității
România are un profil mixt al morbidității. El este asemănător atât țărilor dezvoltate, prin prisma
poverii crescute a bolilor cronice, cât și celor în curs de dezvoltare, dată fiind povara semnificativă a
anumitor boli transmisibile (de exemplu, tuberculoză, hepatita virală B și C, prevalența moștenită de
HIV/SIDA).12 Mai mult, supravegherea și controlul infecțiilor nozocomiale și al rezistenței la antibiotice
sunt insuficiente și ar putea avea un impact puternic asupra calității și eficacității serviciilor medicale.
Prevalența ridicată a factorilor de risc comportamentali – fumatul, abuzul de alcool, dieta/obezitatea

și inactivitatea fizică – cântărește greu asupra stării de sănătate a populației și conduce la rate de
mortalitate mai mari decât mediile UE-28 (a se vedea Figura 3). În prezent, activitățile de promovare
a sănătății și serviciile preventive sunt subfinanțate și insuficient integrate în ansamblul sistemului de
sănătate sau cu alte sectoare de activitate relevante. Pentru a schimba comportamentele în bine, este
necesară o abordare mai coerentă, integrată la nivelul Guvernului cu politicile publice din alte domenii
relaționate, mai bine țintită și cu resurse mai ample pentru programele de promovare a sănătății și
prevenție. Drept rezultat, Strategia Națională de Sănătate pentru perioada 2014-2020 prevede
dezvoltarea și implementarea unui plan național de prevenție care ar asocia acțiunile de promovare a
sănătății și serviciile preventive.
Figura 3. Principalele cauze de deces în Uniunea Europeană și în România pentru adulții cu vârsta de
peste 45 de ani (decese/100.000 locuitori)
2,767
2,219
1,175
654 581
538 556
197 155
96
mortalitate - toate mortalitate - boli mortalitate - boli mortalitate - cancer mortalitate - boli ale
cauzele (peste 45 de cerebrovasculare cardiovasculare (peste (peste 45 de ani) sistemului digestiv
ani) (peste 45 de ani) 45 de ani) (peste 45 de ani)
UE - 28 2013 Romania 2013
Sursa: Eurostat
12Bygbjerg IC, Povara dublă a bolilor netransmisibile și infecțioase în țările în curs de dezvoltare. Știința. 2012 Sep
21;337(6101):1499-501
11
SNS evidențiază bolile cardiovasculare, cancerul și diabetul drept priorități sectoriale strategice și
mandatează dezvoltarea și implementarea unor planuri naționale de control sectoriale, care vor
integra intervențiile din cadrul întregului spectru de servicii medicale: prevenția primară și secundară,
tratamentul, monitorizarea, îngrijirea paliativă și îngrijirea pe termen lung.
SNS pune accentul și pe bolile transmisibile, cu scopul de a monitoriza, controla și reduce povara spre
valorile medii din UE. Ca atare, stabilește drept prioritare (i) consolidarea sistemului național de
supraveghere și control, (ii) reducerea incidenței bolilor ce pot fi prevenite prin vaccinare, (iii)
reducerea ratelor de morbiditate și mortalitate determinate de tuberculoză, HIV/SIDA și hepatită
virală.
În afara bolilor cu prevalență ridicată, SNS acordă o importanță aparte bolilor rare. Documentul
prevede elaborarea și implementarea unui plan național pentru bolile rare, care ar integra toate
intervențiile necesare managementului patologiilor respective, de la ghiduri clinice până la evaluarea
riscului generic, diagnostic și tratament, servicii de îngrijire paliativă și recuperare.
Obiectivul Strategic 1 – Îmbunătățirea sănătății populației prin măsuri de prevenire și control al

morbidității – este alcătuit din programe și măsuri orientate către reducerea poverii bolilor,
promovarea unui stil de viață sănătos și protejarea populației împotriva riscurilor din mediul de viață
și muncă asupra sănătății.
12
Măsura 1.1.1.1 Dezvoltarea și implementarea mecanismelor de
prevenție, diagnostic, tratament și control al bolilor
cardiovasculare

prevenție, diagnostic, tratament și control al bolilor oncologice

prevenție, diagnostic, tratament și control al diabetului zaharat
Măsura 1.1.1.4 Prevenția și controlul tulburărilor mintale și de

comportament
Programul 1.1:
netransmisibile
Măsura 1.1.1.5 Promovarea unui stil de viață sănătos și
combaterea principalilor factori de risc Prevenirea și controlul bolilor
Măsura 1.1.2.1 Dezvoltarea serviciilor medicale pentru
pacienții cu patologii speciale
Măsura 1.2.1.1. Consolidarea sistemului de prevenire,

supraveghere și control al bolilor transmisibile

supraveghere și control al bolilor transmisibile prioritare -
tuberculoză

supraveghere, detectare, diagnostic, tratament și monitorizare
al bolilor transmisibile prioritare - hepatita virală
transmisibile
Măsura 1.2.1.4 Consolidarea sistemului de prevenire,

Programul 1.2:
supraveghere și control al bolilor transmisibile prioritare -

HIV/SIDA
Măsura 1.2.2.1 Protejarea sănătății populației împotriva

Prevenirea și controlul bolilor
principalelor boli transmisibile care pot fi prevenite prin

vaccinare
Obiectivul Strategic 1:
Măsura 1.3.1.1 Depistarea precoce și evaluarea riscurilor din

timpul sarcinii, atât pentru mamă, cât și pentru copil
Măsura 1.3.1.2 Depistarea precoce și evaluarea riscurilor

privind afecțiuni cu incidență în creștere la copii, precum cele
din spectrul autismului
copilului
Măsura 1.3.1.3 Intervenții pentru îmbunătățirea nutriției

Programul 1.3:
Îmbunătățirea
copilului și alte intervenții privind afecțiuni specifice

sănătății mamei și a
Măsura 1.4.1.1 Monitorizarea și raportarea factorilor

determinanți din mediul de viață și muncă
Îmbunătățirea sănătății populației prin măsuri de prevenire și control al morbidității
mediul
Măsura 1.4.2.1 Dezvoltarea capacității de monitorizare a

factorilor determinanți din mediul de viață și muncă
Programul 1.4:
13
publice în relație cu
Monitorizarea sănătății
Caseta 2. Obiectivul Strategic 1: Indicatori de impact și rezultat
•Reducerea decalajului dintre speranța de viață și speranța de viață sănătoasă la

bărbați de la 12,4 ani la 12,2 (2020) și 12 (2030)
Impact •Reducerea decalajului dintre speranța de viață și speranța de viață sănătoasă la
femei de la 19,7 ani 19,5 (2020) și 19,3 (2030)
• (1.1.1) Reducerea prevalenței factorilor de risc pentru bolile netransmisibile:

Rata standardizată a deceselor cauzate de bolile cronice la persoanele cu vârsta
sub 65 de ani va scădea de la 219/100.000 la 217/100.000
• (1.1.2) Asigurarea accesului la depistare precoce, diagnostic și/sau tratament
pentru boli specifice: Gradul de acoperire al grupului țintă pentru screeningul
cancerului de col uterin va crește de la 9.2% la 10%); Incidența cancerului de col
uterin va varia de la 34,24 cazuri/ 100.000 la 34 cazuri/ 100.000
• (1.2.1) Reducerea incidenței și prevalenței bolilor infecțioase prioritare:
Incidența standardizată a TBC va scădea de la 63/100.000 la 60/100.000; Incidența
standardizată a HIV va scădea de la 1,99/100.000 la 1,9/100.000; Incidența
Rezultate standardizată a hepatitei B va scădea de la 1,11/100.000 la 1/100.000
programe • - (1.2.2) Creșterea ratei de vaccinare aferentă vaccinurilor incluse în Calendarul
Național de Imunizare: Gradul de acoperire vaccinală a copiilor de 12 și 24 de luni
în cadrul Calendarului național de imunizare va crește de la 80% la 85%
• (1.3.1) Îmbunătățirea sănătății mamei și a copilului: Rata mortalității infantile (0-
1 an) va scădea de la 7,97/1.000 născuți vii la 7,9/1.000; Rata mortalității materne
la naștere va rămâne constantă la 0,1/1.000 de născuți vii
• (1.4.1) Reducerea bolilor legate de factorii de risc de mediu: Incidența anuală a
bolilor profesionale va scădea de la 1025 cazuri la 800 cazuri
• (1.4.2) Reducerea impactului negativ al accidentelor care implică obiective de
infrastructură expuse riscurilor de mediu: Harta zonelor care prezintă riscuri
pentru sănătate umană va fi dezvoltată și operațională
Tabelul 1. Obiectivul Strategic 1: Eșalonarea finanțării în funcție de programul bugetar (mii RON)
Obiectivul Strategic 1: Îmbunătățirea sănătății

populației prin măsuri de prevenire și control al 2017 2018 2019 2020
morbidității
Programul 1.1: Prevenirea și controlul bolilor
6.087.871 6.553.819 6.839.249 7.142.141
netransmisibile
Programul 1.2: Prevenirea și controlul bolilor
1.850.795 2.134.166 2.799.135 2.859.451
transmisibile
Programul 1.3: Îmbunătățirea sănătății mamei și a
32.006 33.606 36.055 38.703
copilului
Programul 1.4: Monitorizarea sănătății publice în
1.838 27.522 60.974 2.447
legătură cu mediul înconjurător
14
Programul 1.1: Prevenirea și controlul bolilor netransmisibile
Raționament. Populația României scade și îmbătrânește; se estimează că în 2050 cel mai mare
segment de populație va fi format din persoane cu vârsta de 60 de ani și peste. Schimbările de ordin
demografic reprezintă o povară semnificativă pentru sistemul de sănătate, întrucât sunt asociate cu o
schimbare a tiparelor epidemiologice ale fiecărui grup de vârstă13.
Nevoile pe care trebuie să le îndeplinească sistemul de sănătate s-au schimbat în urma tranziției
demografice și epidemiologice din ultimele decenii. În timp ce în secolul XX morbiditatea în România
a fost dominată de boli ale mamei și copilului și boli transmisibile, în prezent este dominată de boli
cronice și netransmisibile. Așadar, România se confruntă cu provocarea de a-și reprioritiza eforturile
din sectorul sănătății, astfel încât să aloce resurse suplimentare gestionării bolilor cronice și
netransmisibile.
În domeniul serviciilor preventive, România nu se clasează favorabil comparativ cu alte state membre
ale UE. De aceea, potrivit SNS 2014-2020, sistemul de sănătate trebuie să se concentreze pe prevenția
primară, pentru a reduce prevalența factorilor de risc, și pe prevenția secundară, pentru detectarea
precoce, tratarea bolilor înainte de a deveni simptomatice și evitarea complicațiilor. În acest scop, este
necesar să crească treptat ponderea programelor și activităților de prevenție în bugetul sectorului de
sănătate, cu accentul pe medicina de familie și ambulatoriul de specialitate. Concluzia unei evaluări
comprehensive a eficienței alocării resurselor, efectuată de experți internaționali, este că „există o
sub-finanțare relativă a îngrijirii medicale primare și a serviciilor de ambulatoriu”14, care rezultă în
anomalii structurale.
Pacienții cu boli cronice tind să aibă contacte mai frecvente și necoordonate cu sistemul sanitar: cu
servicii de diagnostic, specialități clinice, camere de primiri-urgențe, spitale, farmacii. În lipsa unei
coordonări adecvate și a unui parcurs terapeutic potrivit pentru îngrijirile necesare, pacienții cu boli
cronice deseori nu primesc un tratament eficace în timp util. Acest lucru conduce la complicații, servicii
repetate sau suprapuse, la folosirea neadecvată a medicamentelor, precum și la o creștere a costurilor
pentru FNUASS, pentru bugetul de stat și pentru familii.
Obiective: Programul 1.1 vizează următoarele rezultate până în anul 2020:
- (1.1.1.) Reducerea prevalenței factorilor de risc pentru bolile netransmisibile:
Rata standardizată a deceselor cauzate de bolile cronice la persoanele cu vârsta sub 65 de ani va
scădea de la 219/100.000 la 217/100.000
- (1.1.2.) Asigurarea accesului la depistare precoce, diagnostic și/sau tratament pentru boli specifice:
Gradul de acoperire al grupului țintă pentru screeningul cancerului de col uterin va crește de la 9.2%
la 10%)
Incidența cancerului de col uterin va varia de la 34,24 cazuri/ 100.000 la 34 cazuri/ 100.000
Prezentare generală. Programul 1.1 urmărește reducerea incidenței bolilor prevalenței factorilor de
risc pentru bolile netransmisibile și asigurarea accesului la servicii de depistare precoce, diagnostic
și/sau tratament pentru afecțiuni specifice. Programul conține măsuri dedicate ariilor terapeutice
prioritare – boli cardiovasculare, oncologice și diabet zaharat –, care integrează (i) politicile naționale
13 Banda Mondială, România - Analiză Funcțională a Sistemului de Sănătate, București, 2011.

14 NICE International, România: Raport Final, București, 2012.
15
în domeniu, (ii) acțiuni de prevenție primară și secundară și (iii) acțiuni de diagnostic și tratament.
Programul include și intervenții integrate în beneficiul pacienților cu tulburări mintale și de
comportament, precum și al celor cu boli rare.
Toate măsurile pun accentul pe promovarea sănătății, precum și pe serviciile de prevenție furnizate la
toate nivelurile de asistență medicală. Acțiunile prevăzute se referă la servicii și resurse furnizate,
respectiv alocate, prin programe naționale de sănătate publică, programe naționale curative, precum
și prin pachetul de servicii medicale de bază, pe toate ramurile de asistență medicală, inclusiv
medicamente compensate.
Serviciile de prevenție ar trebui să fie încurajate în toate domeniile, la nivel trans-sectorial, în toate
ramurile de asistență medicală, la nivel de populație și la nivel individual. Punerea accentului pe
asistența primară, pe medicii de familie, în special, are un potențial ridicat de consolidare a prevenției.
Serviciile de planificare, evaluare și monitorizare ar trebui să fie încurajate pentru a îmbunătăți
acoperirea populației, evaluarea programelor individuale și a permite o mai bună coordonare,
fluidizare și implementare a activităților de prevenție în cadrul comunităților locale.
Factori de succes. Principalii factori de succes sunt: (i) sistemul de plată determină furnizorii să
furnizeze mai multe servicii de prevenție și să pună mai mult accentul pe managementul cazurilor de
boli cronice, (ii) ghiduri clinice sunt disponibile și sunt diseminate pentru toate nivelurile și tipurile de
îngrijire, (iii) dosarul electronic de sănătate este complet operațional, (iv) mai mulți furnizori din
domeniul asistenței primare sunt instruiți și calificați pentru a efectua servicii de depistare precoce,
(v) pacienților le sunt oferite stimulente pentru a solicita servicii de prevenție, inclusiv diagnostic
timpuriu.
Măsuri. Măsurile principale care vor contribui la obținerea rezultatelor programului sunt enumerate
în tabelul mai jos. Bugetele alocate sunt prezentate în Anexa 1c, iar rezultatele și țintele asociate
măsurilor sunt prezentate în Anexa 3.
Tabelul 2. Măsuri incluse în Programul 1.1
(1.1.1) Reducerea prevalenței factorilor de risc pentru bolile netransmisibile
Măsura 1.1.1.1 Dezvoltarea și implementarea unor mecanisme de prevenție, diagnostic, tratament și

control al bolilor cardiovasculare

control al bolilor oncologice

control al diabetului zaharat
Măsura 1.1.1.4 Prevenția și controlul tulburărilor mintale și de comportament
Măsura 1.1.1.5 Promovarea unui stil de viață sănătos și combaterea principalilor factori de risc
(1.1.2) Asigurarea accesului la depistare precoce, diagnostic și/sau tratament pentru boli specifice
Măsura 1.1.2.1 Dezvoltarea serviciilor medicale pentru pacienții cu patologii speciale
16
Programul 1.2: Prevenirea și controlul bolilor transmisibile
Raționament. Deși povara morbidității în România, dominată anterior de bolile mamei și copilului și
de bolile transmisibile, este dominată în prezent de boli cronice și netransmisibile, iar mortalitatea
cauzată de bolile infecțioase a scăzut la 1% din decesele totale, există aspecte suplimentare care
trebuie să fie îmbunătățite cu privire la monitorizarea și controlul bolilor transmisibile.
De asemenea, efectele schimbărilor climatice necesită consolidarea infrastructurii și a intervențiilor

de sănătate publică. Acestea au impact asupra sănătății în diverse manifestări, unele relaționate cu
evenimente meteorologice extreme – calamități naturale, precum inundații, furtuni, valuri de căldură,
secete -, iar altele cu evoluții complexe, care determină în timp schimbarea tiparelor bolilor infecțioase
sau apariția unor patogeni noi.
Ministerul Sănătății supraveghează prin diferite instrumente evenimentele care au un impact asupra
sănătății publice, inclusiv schimbările climatice. Este recomandată dezvoltarea unui sistem de
supraveghere la nivel național, care să permită detectarea, evaluarea, notificarea și răspunsul la toate
evenimentele și riscurile relaționate cu sănătatea publică ce pot reprezenta o amenințare pentru
sănătatea populației. Așadar, ar trebui să fie dezvoltați și implementați algoritmi noi cu ajutorul
sistemelor de supraveghere electronică.
Obiectiv: Programul 1.2 vizează următoarele rezultate până în anul 2020:
- (1.2.1) Reducerea incidenței și prevalenței bolilor infecțioase prioritare:
Incidența standardizată a TBC va scădea de la 63/100.000 la 60/100.000
Incidența standardizată a HIV va scădea de la 1,99/100.000 la 1,9/100.000
Incidența standardizată a hepatitei B va scădea de la 1,11/100.000 la 1/100.000
- (1.2.2) Creșterea ratei de vaccinare aferentă vaccinurilor incluse în Calendarul Național de Imunizare:
Gradul de acoperire vaccinală a copiilor de 12 și 24 de luni în cadrul Calendarului național de imunizare

va crește de la 80% la 85%
Prezentare generală. Programul 1.2 urmărește reducerea incidenței bolilor transmisibile prin
îmbunătățirea sistemelor de prevenire, supraveghere și control. Programul conține măsuri dedicate
bolilor transmisibile prioritare – tuberculoză, HIV/SIDA, hepatite cronice virale, boli prevenibile prin
vaccinare –, menite să reducă incidența și prevalența factorilor de risc și să crească rata de vaccinare
în rândul grupelor populaționale la risc. Totodată, programul prevede acțiuni pentru consolidarea
infrastructurii de sănătate publică și a mecanismelor de combatere a infecțiilor nozocomiale și
antibiotico-rezistenței.
Toate măsurile integrează intervenții de promovare, prevenție, diagnostic, tratament și monitorizare,

precum și inițiative de politică publică bazate pe dovezi. Acțiunile prevăzute se referă la servicii și
resurse furnizate, respectiv alocate, prin programe naționale de sănătate publică, precum și prin
pachetul de servicii medicale de bază, pe toate ramurile de asistență medicală, inclusiv medicamente
compensate.
Factori de succes. Principalii factori de succes sunt: (i) finanțare suficientă este asigurată pentru
infrastructura de sănătate publică și intervențiile care urmăresc diagnosticul, tratamentul și controlul
bolilor infecțioase, (ii) ghiduri clinice sunt disponibile și diseminate pentru toate nivelurile și tipurile
de îngrijire, (iii) dosarul electronic de sănătate este complet operațional, (iv) INCDMI Cantacuzino este
17
transferat la Ministerul Sănătății, (vi) Rețeaua europeană de supraveghere și răspuns este eficace, (vii)
România este ferită de pandemii sau epidemii noi, (viii) inexistența unor reacții adverse majore la
vaccinare.
Măsuri. Măsurile principale care vor contribui la obținerea rezultatelor programului sunt prezentate
mai jos. Bugetele alocate sunt prezentate în Anexa 1c, iar rezultatele și țintele aferente măsurilor sunt
prezentate în Anexa 3.
(1.2.1) Reducerea incidenței și prevalenței factorilor de risc
Măsura 1.2.1.1. Consolidarea sistemului de prevenire, supraveghere și control al bolilor transmisibile
Măsura 1.2.1.2. Consolidarea sistemului de prevenire, supraveghere și control al bolilor transmisibile

prioritare – tuberculoză
Măsura 1.2.1.3. Consolidarea sistemului de prevenire, supraveghere, detectare, diagnostic,

tratament și monitorizare al bolilor transmisibile prioritare – hepatita virală
Măsura 1.2.1.4. Consolidarea sistemului de prevenire, supraveghere, detectare, diagnostic,

tratament și monitorizare al bolilor transmisibile prioritare – HIV/SIDA
(1.2.2) Majorarea ratei de conformare cu vaccinurile incluse în Calendarul Național de Imunizare
Măsura 1.2.2.1 Protejarea sănătății populației împotriva principalelor boli transmisibile care pot fi
prevenite prin vaccinare
Programul 1.3: Îmbunătățirea sănătății mamei și a copilului
Raționament. Sănătatea mamei și a copilului, în general, și mortalitatea infantilă, în special, necesită

atenție deosebită, atât ca indicator sintetic de sănătate și dezvoltare, cât și datorită corelației lor
directe cu disponibilitatea și calitatea asistenței medicale.
Indicatorii referitori la sănătatea mamei și a copilului în România s-au îmbunătățit între 1995 și 2015.
Deși mortalitatea infantilă era egală în anul 2008 cu media OMS pentru regiunea Europa, nivelul era
dublu față de valorile din țările cu venituri mari (11 și, respectiv, 6 decese la 1000 de născuți vii).
În anul 2010, România a avut cea mai mare rată de mortalitate infantilă din UE: 9,8 decese la copii cu
vârsta mai mică de 1 an la 1000 de născuți vii, mai mult decât dublul ratei europene de 4,1 decese la
1000 de născuți vii.
Obiectiv. Programul 1.3 vizează următoarele rezultate până în anul 2020:
- (1.3.1) Îmbunătățirea sănătății mamei și a copilului:
Rata mortalității infantile (0-1 an) va scădea de la 7,97/1.000 născuți vii la 7,9/1.000 Rata mortalității
materne la naștere va rămâne constantă la 0,1/1.000 de născuți vii
Prezentare generală. Programul 1.3 se axează pe intervențiile prevăzute în programul național de

sănătate „Mama și copilul” și urmărește reducerea mortalității infantile și materne. Programul
propune măsuri menite să îmbunătățească accesul la asistență medicală adecvată pentru nou-născuții
18
cu risc de deces și consolidarea componentei de depistare precoce a afecțiunilor acestora. Măsurile
includ și intervenții care vizează promovarea alăptării, suplimentarea dietei de micronutrienți a femeii
însărcinate și a bebelușului, profilaxia malnutriției la copiii cu greutate mică la naștere, dieta sănătoasă
și prevenirea obezității infantile.
În plus, sistemul de asigurări de sănătate oferă tuturor copiilor și femeilor însărcinate servicii de
monitorizare, diagnostic și tratament la toate nivelurile de îngrijire, în aria de acoperire a pachetului
de servicii de bază.
Componentele programului se referă la (i) reducerea mortalității infantile și a mamelor și (ii) reducerea
riscului de deces la nou-născuți prin acces îmbunătățit la asistență medicală adecvată în facilități
regionale pentru nou-născuți în pericol și (iii) consolidarea componentei de screening pentru nou-
născuți.
Factori de succes. Principalii factori de succes sunt: (i) finanțarea disponibilă pentru program asigură
intensificarea intervențiilor de diagnosticare; (ii) infrastructura spitalicească de diagnostic este
adecvată; (iii) coordonarea intervențiilor între principalii plătitori, MS și CNAS; (iv) expertiză
îmbunătățită și concentrare pe prevenție din partea medicilor de familie; (v) apelarea la servicii de
diagnostic timpuriu de către femeile însărcinate.
în tabelul mai jos. Bugetele alocate sunt prezentate în Anexa 1c, iar rezultatele și țintele aferente
(1.3.1) Îmbunătățirea sănătății mamei și a copilului
Măsura 1.3.1.1. Depistarea precoce și evaluarea riscurilor din timpul sarcinii, atât pentru mamă, cât
și pentru copil
Măsura 1.3.1.2 Depistarea precoce și evaluarea riscurilor privind afecțiuni cu incidență în creștere
la copii, precum cele din spectrul autismului
Măsura 1.3.1.3 Măsuri orientate către îmbunătățirea nutriției copilului și alte măsuri pentru boli
specifice
Programul 1.4: Monitorizarea sănătății publice în legătură cu mediul înconjurător
Raționament. Organizația Mondială a Sănătății și Directivele UE privind supravegherea stării de

sănătate prevăd că statele membre trebuie să îndeplinească cerințe esențiale pentru supraveghere,
depistare timpurie, investigație și răspuns la evenimentele cu impact asupra sănătății publice, precum
calamitățile naturale. Acest mecanism se bazează pe colectarea și diseminarea informațiilor către
autoritatea competentă, care poate lua măsuri adecvate, și necesită coordonare și cooperare strânsă
cu toate părțile interesate din sectorul de sănătate și din afara lui.
În calitate de stat membru UE, România este profund implicată în acest efort internațional. Strategia
națională privind schimbările climatice și economia cu emisii reduse de carbon pentru perioada 2016-
2020, precum și Planul național de acțiune pentru implementarea Strategiei, au fost promovate prin
Hotărârea de Guvern nr. 739/2016.
19
Ministerul Sănătății acționează împreună cu Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor pentru a-și corela
activitățile de supraveghere a mediului care ar putea avea o influență negativă asupra sănătății publice
sau asupra calității mediului cu cele de monitorizare a sănătății populației.
Obiective. Programul 1.4 vizează următoarele rezultate până în anul 2020:
- (1.4.1) Reducerea bolilor legate de factorii de risc de mediu
Incidența anuală a bolilor profesionale va scădea de la 1025 cazuri la 800 cazuri
- (1.4.2) Reducerea impactului negativ al accidentelor care implică obiective de infrastructură expuse
riscurilor de mediu
Harta zonelor care prezintă riscuri pentru sănătatea umană va fi dezvoltată și operațională (facilități
industriale, uzine chimice mari, rute de transport al materialelor chimice, radioactive sau periculoase,
zone cu risc crescut de inundații sau cutremure, etc.)
Prezentare generală. Programul 1.4 urmărește consolidarea capacității de monitorizare a factorilor

determinanți din mediul de viață și muncă. Prin măsurile programului va fi consolidată infrastructura
serviciilor de specialitate, vor fi cartografiați factorii de risc asupra sănătății populației și vor fi
elaborate, actualizate și diseminate politicile și procedurile de supraveghere și intervenție.
Activitățile vor implica proceduri în timp real pentru planificarea, gestionarea datelor și crearea unei
baze de date, procesarea informațiilor (analiză statistică, tehnici GIS) și integrarea bazelor de date,
elaborarea de materiale grafice și cartografice, elaborarea de scenarii privind evoluția calității
mediului în relație cu schimbările identificate sau posibile, previziuni, hărți de mediu privind calitatea
mediului uman.
Factori de succes. Principalii factori de succes sunt: (i) angajații și angajatorii sunt conștienți de
riscurile de mediu și implementează acțiunile preventive necesare; (ii) cooperare optimă a tuturor
instituțiilor publice implicate în reglementarea, monitorizarea și răspunsul la evenimente de mediu;
(iii) proprietarii de infrastructură critică susțin activitățile de cartografiere; (iv) cei care răspund la
accidente și catastrofe au capacitatea și resursele adecvate.
Măsuri: Măsurile principale care vor contribui la obținerea rezultatelor programului sunt enumerate
Rezultat Reducerea bolilor legate de factorii de risc de mediu
Măsura 1.4.1.1 Monitorizarea și raportarea factorilor determinanți din mediul de viață și muncă
Reducerea impactului negativ al accidentelor care implică obiective de infrastructură expuse

riscurilor de mediu
Măsura 1.4.2.1 Dezvoltarea capacității de monitorizare a factorilor determinanți din mediul de viață
și muncă
20
Obiectivul Strategic 2: Măsuri transversale de creștere a performanței sistemului de
sănătate
Nevoile pe care sistemul românesc de sănătate trebuie să le îndeplinească s-au schimbat ca urmare a
tranziției demografice și epidemiologice care au avut loc în ultimele decenii. Povara morbidității în
România este dominată în prezent de bolile cronice și netransmisibile, care vor continua să crească în
ritm susținut.
Cu toate acestea, furnizarea serviciilor medicale încă se bazează pe modelul vechi de tratament al
afecțiunilor acute: reactiv, preponderent spitalicesc și episodic, cu accent insuficient pe serviciile de
prevenție. Asistența primară este dezvoltată neuniform în favoarea zonelor urbane și, în practică,
oferă o gamă de servicii mai redusă decât lista prevăzută în pachetul de servicii medicale de bază. Din
aceste motive, nu toate grupurile de populație se bucură de acces adecvat la servicii de medicina
familiei și servicii de specialitate în ambulatoriu. Îngrijirile pe termen lung și îngrijirile paliative sunt
subdezvoltate, subfinanțate și nu reușesc să îmbunătățească calitatea vieții pacienților cu boli în stadii
avansate și invalidante. Aceste deficiențe structurale se reflectă și în distribuția cheltuielilor publice
cu sănătate; analiza comparativă a cheltuielilor din România și țările UE cu indicatori de sănătate
favorabili arată că țara noastră se bazează prea mult pe serviciile spitalicești, consumă o mai mare
parte a resurselor pe produsele farmaceutice, alocă mai puțin asistenței primare și serviciilor de
prevenție, iar îngrijirile pe termen lung sunt mult subfinanțate (a se vedea Figura 4).
Figura 4. Ponderea ramurilor de asistență medicală în totalul cheltuielilor publice curente cu sănătatea
din România și țări ale UE
100%
90% 2% 1% 3%
3%
3%
16% 3%
80% 3% 2% 14% 10%
2%
11% 29% 18%
70% 15% 28%
11% 13% 16%
60% 14%
11%
14% 6%
50% 23% 10%
25%
27%
14% 22% 24%
40% 27%
30%
46%
20% 38% 35% 31% 34% 31%
25% 29%
10%
0%
Austria Franța Germania Romania Slovenia Spania Suedia media eșant.
servicii spitalicești asistența primară medicamente îngrijiri pe termen lung servicii de prevenție
Sursa: Eurostat
Serviciile medicale sunt fragmentate și lipsește coordonarea între furnizori, din cauza mai multor
deficiențe structurale precum: mecanisme financiare nestimulative, lipsa de interoperabilitate a
sistemelor statistice și schimbul redus de informații, resursele umane distribuite neuniform și
preferința pacienților pentru serviciile spitalicești. Calitatea îngrijirii este deseori trecută cu vederea,
21
deși România se află pe ultimul loc între țările UE în sondajele privind gradul de satisfacție a
pacienților.
Un obstacol major în calea unor servicii de sănătate mai bune îl reprezintă infrastructura învechită sau
neadecvată. Majoritatea spitalelor nu respectă standardele curente de organizare a îngrijirilor, în timp
ce numeroși furnizori din asistența primară sunt dispersați și nu reușesc să ofere servicii cuprinzătoare
și integrate. În multe zone rurale izolate, absența sau starea proastă a infrastructurii sanitare se
dovedește a fi un obstacol major pentru înființarea de noi cabinete medicale.
Strategia Națională de Sănătate 2014-2020 caută să inverseze piramida curentă a serviciilor prin
dezvoltarea treptată a serviciilor din asistența primară, și anume asistența medicală comunitară,
medicina familiei și serviciile din ambulatoriul clinic de specialitate15. În sprijinul realizării acestor
obiective, în anul 2016 au fost aprobate planurile regionale de servicii de sănătate16 care stabilesc
direcții strategice pentru dezvoltarea și integrarea la nivel regional a serviciilor medicale și a
furnizorilor acestora. În acest context, obiectivul strategic al PSI referitor la măsuri transversale
prezintă o abordare multi-fațetată, al cărei scop este de a realiza îmbunătățiri în toate componentele
considerate esențiale pentru accesul, continuitatea, diversitatea și calitatea îngrijirilor, respectiv: (i)
capitalul uman, (ii) resursele și fluxurile financiare, (iii) managementul informațiilor, (iv) serviciile
medicale la toate nivelurile de îngrijire, (v) medicamente și dispozitive medicale și (vi) infrastructură.
15 Hotărârea Guvernului nr. 1028/2014 privind Strategia Națională a Sănătății pentru perioada 2014-2020 și Planul de
Acțiune.
16 OMS nr. 1376/2016 pentru aprobarea Planurilor regionale de servicii de sănătate.
22
Obiectivul Strategic 2: Măsuri transversale de creștere a performanței sistemului de sănătate
Programul
2.3:
Programul 2.1: Asiguarea Programul 2.4:
Asigurarea cadrului accesului Modernizarea
Programul 2.2: Îmbunătățirea eficienței și a calității serviciilor
funcțional și a resurselor medicale
pacienților la infrastructurii
pentru sistemul de medicament sistemului de
sănătate e și sănătate
dispozitive
medicale
Măsura
2.4.1.1
Măsura Măsura
Adaptarea
2.2.3.1 2.3.1.1
Măsura infrastructu
Măsura Măsura Măsura Dezvoltare Creșterea
Măsura Măsura 2.2.5.1 Măsura rii Măsura Măsura
Măsura 2.1.2.1 2.1.3.1 Măsura Măsura 2.2.1.3 Măsura a serviciilor Măsura accesului
2.1.4.1 2.2.2.2 Dezvoltare 2.3.2.1 serviciilor 2.4.1.2 2.4.1.3
2.1.1.1 Inițiative Inițiative 2.2.1.1 2.2.1.2 Dezvoltare 2.2.2.1 de îngrijiri Măsura 2.2.5.2 pacienților
Inițiative Consolidar a serviciilor Îmbunătăți medicale Dezvoltare Dezvoltare
Inițiative de de Dezvoltare Extinderea a serviciilor Creșterea medicale 2.2.4.1 Asigurarea la
de ea de rea din a a
de îmbunătăți îmbunătăți a serviciilor rolului din eficienței și de lungă Îmbunătăți necesarului medicamen
promovare serviciilor transplant accesului asistența infrastructu infrastructu
dezvoltare re a re a de serviciilor ambulatori performanț durată, rea calității și te
a cercetării de de organe, pacienților primară și rii rii
a manageme manageme asistență de ul clinic și ei reabilitare/ serviciilor securității compensat
și inovării asistență țesuturi și la spitaliceasc serviciilor serviciilor
resurselor ntului ntul medicală medicina paraclinic serviciilor recuperare medicale produselor e în condiții
în sectorul medicală celule de dispozitive ă la de sănătate medicale
umane resurselor informațiilo comunitară familiei de spitalicești medicală, de sânge de
sănătății de urgență origine medicale standardel publică de urgență
financiare r specialitate îngrijiri la sustenabilit
umană e actuale
domiciliu, ate
de calitate
paliație financiară
și la nevoile
pacienților
23
•Distribuția teritorială a medicilor (raportul dintre mediile cuartilelor 4 și 1 ale

nivelurilor județene de acoperire cu medici la 100.000 locuitori) Nivel de bază 2016:
2,9; Ținta pentru 2020: 2,6 Ținta pentru 2030: 2,2
•Acoperirea teritorială cu servicii de asistență medicală primară (nr. de unități
Impact administrativ-teritoriale fără medici de familie): Nivel de bază 2016: 165; Ținta pentru
2020: 130; Ținta pentru 2030: 100
•Numărul spitalizărilor decontate pentru afecțiuni tratabile în ambulatoriu: Nivel de
bază 2016: 1035/ 100.000; Ținta pentru 2020: 950/ 100.000; Ținta pentru 2030: 900/
100.000
•(2.1.1) Asigurarea resurselor umane necesare, pentru a furniza servicii medicale la

niveluri de calitate adecvate: Acoperirea cu personal medical la nivel național va
crește de la 280 de medici/100.000 de locuitori și 653 de asistenți medicali/100.000
de locuitori la 287 medici/100.000 de locuitori și 595 asistenți medicali/100.000 de
locuitori
•(2.1.2) Asigurarea finanțării sustenabile pentru sectorul de sănătate: Cheltuielile
totale pentru sănătate vor crește de la 5,1% din PIB la 5,3% din PIB
•(2.1.3) Dezvoltarea Sistemului Informatic Integrat pentru Sănătate, prin
implementarea unor soluții sustenabile de e-sănătate: Nivelul de dezvoltare al PIAS
(Platforma Informatică a Asigurărilor de Sănătate) va reflecta operaționalizarea
tuturor componentelor sale (de la 4 la 6)
•(2.1.4) Dezvoltarea capacității de cercetare și inovare în sectorul sănătății:
Aplicațiile ce rezultă din proiecte de cercetare transferate în practica medicală vor
crește de la 0 la 5
•(2.2.1) Creșterea furnizării de servicii preventive pentru populație prin medicina
familiei: % din unitățile administrativ-teritoriale unde există cel puțin un medic de
familie pentru fiecare 2000 de locuitori va crește de la 50% la 53%; numărul orașelor
fără furnizori de servicii medicale în ambulatoriul clinic de specialitate va scădea de
la 57 la 0
•(2.2.2) Raționalizarea și creșterea eficienței serviciilor medicale spitalicești:
Numărul paturilor pentru cazuri acute va scădea de la 4,2 / 1.000 locuitori la 4/
Rezultate 1.000 locuitori; Rata internărilor pentru cazuri acute va scădea de la 19/ 1.000
locuitori la 18/ 1.000 locuitori
programe •(2.2.3) Dezvoltarea îngrijirilor pe termen lung, a serviciilor paliative și a celor de
recuperare/ reabilitare: Numărul paturilor pentru îngrijiri pe termen lung va crește
de la 5/ 1.000 locuitori cu vârsta peste 65 de ani la 6/ 1.000 locuitori cu vârsta peste
65 de ani; Numărul paturilor pentru servicii medicale paliative va crește de la 18/
1.000 locuitori la 20/ 1.000 locuitori
•(2.2.4) Îmbunătățirea calității serviciilor medicale, indiferent de nivelul la care sunt
furnizate: Cadru legal care să permită integrarea și/sau coordonarea furnizorilor de
servicii va fi aprobat și aplicabil
•(2.2.5) Îmbunătățirea rezultatelor serviciilor de transfuzii de sânge și transplant de
organe: Numărul transplanturilor per %0000 locuitori să crească de la 65 la 68;
Cantitatea de sânge donat se va menține la 180000 litri anual
•(2.3.1) Creșterea numărului de pacienți care au acces la medicamentele necesare
pentru a controla sau trata afecțiuni cronice: Numărul actualizărilor listei
medicamentelor compensate va fi de cel puțin 3/ an
•(2.3.2) Reducerea listelor de așteptare pentru dispozitive medicale: Registrul
electronic al dispozitivelor medicale va fi operațional
•(2.4.1) Diminuarea inegalităților de acces la servicii medicale prin dezvoltarea
infrastructurii specifice: Numărul spitalelor regionale nou-construite va crește de la
0 la 3; Populația acoperită de spitale regionale nou-construite va crește de la 0 la
39%; Densitatea echipamentelor de radio-terapie operaționale conforme cu
standardele UE, pe tipuri de echipamente va crește de la 0,36 unități/ 100.000 la
0,45/ 100.000
24
Tabelul 6. Obiectivul Strategic 2: Eșalonarea finanțării în funcție de programul bugetar (mii lei)
Obiectivul Strategic 2: Măsuri

transversale de creștere a performanței 2017 2018 2019 2020
sistemului de sănătate
Programul 2.1: Asigurarea cadrului

funcțional și a resurselor pentru sistemul 15.000 252.750 261.150 107.600
de sănătate
Programul 2.2: Îmbunătățirea eficienței

18.283.225 19.121.517 21.493.437 23.311.519
și a calității serviciilor medicale
Programul 2.3: Asigurarea accesului

pacienților la medicamente și dispozitive 3.282.641 3.446.773 3.619.112 3.800.068
medicale
Programul 2.4: Modernizarea

261.794 473.191 1.014.537 1.366.555
infrastructurii sistemului de sănătate
Programul 2.1: Asigurarea cadrului funcțional și a resurselor pentru sistemul de sănătate
Raționament: În ultimii ani, între 1.000 și 1.500 de medici au migrat anual către alte țări, în căutarea
unor condiții mai bune de muncă, a remunerării stimulative sau a recunoașterii profesionale. Drept
rezultat, numărul total al medicilor a crescut lent; în spitalele publice, dinamica a fost chiar mai redusă
decât media națională17. Distribuția teritorială a personalului medical nu este echilibrată. În cele șase
județe cu universitate de medicină, numărul de medici se ridică la 49% din totalul național, în timp ce
restul se distribuie între celelalte 36 de județe. Ca o confirmare a discrepanțelor teritoriale de
acoperire cu personal de specialitate, raportul dintre mediile cuartilelor 4 și 1 ale nivelurilor județene
de acoperire cu medici la 100.000 locuitori este de 2,9, în timp ce raportul dintre zecimile 10 și 1 ajunge
la 5,2. Diferențele rămân mari între județele predominant urbane și rurale: raportul dintre mediile de
medici per 100.000 de locuitori este de 1,9. Toate datele arată o distribuție inegală a resurselor de
personal la nivel județean, populația din zonele mai sărace și predominant rurale confruntându-se cu
acces neadecvat la furnizorii de asistență medicală.
În ultimii ani, informatizarea serviciilor medicale a crescut, chiar și în spitale, însă nivelul este încă
suboptim pe mai mulți piloni. De exemplu, managementul performant al programelor naționale de
sănătate necesită dezvoltarea și/sau consolidarea registrelor de boli. Capacitatea sistemului de a
colecta, procesa, analiza și raporta datele în sistemele informatice existente, precum și de a reflecta
informațiile și datele în politicile publice, este deficitară. În același timp, comunicarea informațiilor
relevante pentru pacienți și populație nu este dezvoltată în mod corespunzător. TIC poate juca un rol
semnificativ în sistemul sanitar: un sistem informatic integrat de sănătate publică, cu o arhitectură
integrată, folosind aplicații interoperabile, ar permite generarea și utilizarea de informații de calitate
pentru elaborarea politicilor de sănătate și asigurarea unui management mai eficient al resurselor.
17 Datele INSP arată că numărul de medici din spitalele publice a crescut cu 1,6% din 2014 până în 2015, în special al medicilor
rezidenți. Cele șase județe cu universități de medicină au reprezentat aproape 60% din creștere.
25
Conform Băncii Mondiale18, în România cheltuielile totale pentru sănătate reprezintă puțin peste 5%
din PIB, comparativ cu media europeană19 de 6,5% și media UE de 8,7%. Diferența apare, pe de o
parte, din cheltuielile publice modeste și din contribuția privată redusă pentru sănătate, comparativ
cu alte țări20. Sectorul sănătății are nevoie de o strategie financiară pe termen lung, pentru a-și asigura
sustenabilitatea serviciilor furnizate pacienților. În direcțiile strategice propuse, este necesar să se
regăsească măsuri de îmbunătățite a mecanismelor de contractare și decontare a serviciilor, de
creștere sustenabilă a finanțării publice și definirea unui cadru de reglementare stimulativ pentru
finanțarea privată, inclusiv prin dezvoltarea asigurărilor voluntare de sănătate și a conturilor de
economii de sănătate.
- (2.1.1) Asigurarea resurselor umane necesare, pentru a furniza servicii medicale la niveluri de calitate
adecvate:
Acoperirea cu personal medical la nivel național va crește de la 280 de medici/100.000 de locuitori și
653 de asistenți medicali/100.000 de locuitori la 287 medici/100.000 de locuitori și 595 asistenți
medicali/100.000 de locuitori
- (2.1.2) Asigurarea finanțării sustenabile pentru sectorul de sănătate:
Cheltuielile totale pentru sănătate vor crește de la 5,1% din PIB la 5,3% din PIB
- (2.1.3) Dezvoltarea Sistemului Informatic Integrat pentru Sănătate, prin implementarea unor soluții
sustenabile de e-sănătate:
Nivelul de dezvoltare al PIAS (Platforma Informatică a Asigurărilor de Sănătate) va reflecta
operaționalizarea tuturor componentelor sale (de la 4 la 6)
- (2.1.4) Dezvoltarea capacității de cercetare și inovare în sectorul sănătății:
Aplicațiile ce rezultă din proiecte de cercetare transferate în practica medicală vor crește de la 0 la 5
Prezentare generală. Programul 2.1 are obiectivul de a dezvolta cadrul strategic, de reglementare și
instrumentele utilizate în managementul resurselor umane, managementul financiar, managementul
informației și în activitățile de cercetare și inovare. Programul urmărește elaborarea și implementarea
unei politici integrate în domeniul resurselor umane, menită să asigure retenția personalului medical
și diminuarea deficitelor pe specialități clinice și zone geografice. De asemenea, programul își propune
implementarea de inițiative pentru creșterea eficienței alocării și utilizării fondurilor publice, precum
și dezvoltarea, integrarea și interoperabilizarea sistemelor informatice din sistemul de sănătate.
Inițiativele vizează și capacitățile de cercetare-dezvoltare în serviciile de sănătate publică și de
asistență medicală, cu scopul fundamentării pe dovezi a politicilor publice și a ghidurilor clinice.
Factori de succes. Principalii factori de succes sunt: (i) guvernul alocă mai multe resurse financiare
pentru sănătate, pentru implementarea politicilor de retenție a personalului; (ii) administrațiile locale
contribuie la inițiativele MS și CNAS de încurajare a medicilor și asistentelor medicale să meargă în
zone sub-deservite medical; (iii) programele operaționale finanțate de UE dedică suficiente resurse
tuturor proiectelor de IT&C planificate în sectorul sănătății; (iv) sistemele de IT&C ale CNAS sunt
adaptate la rambursarea plăților pentru performanță; (v) universitățile de medicină și institutele de
18 Banca Mondială, Analiza Funcțională a Sectorului de Sănătate din România, Raport Final, Aprilie 2011
19 OMS Regiunea Europa.
20 Pacienții români contribuie direct la totalul cheltuielilor de sănătate cu 20%, comparativ cu 46% în Bulgaria și 28% în
Slovenia. Cf Eurostat, baza de date de resurse pentru sănătate, date aferente anului 2014, accesată în decembrie 2016.
26
cercetare prezintă proiecte solide de cercetare care să fie finanțate din fonduri naționale și/sau ale
UE.
(2.1.1) Asigurarea resurselor umane necesare, pentru a asigura servicii medicale la niveluri de
calitate adecvate
Măsura 2.1.1.1 Inițiative de dezvoltare a resurselor umane
(2.1.2) Asigurarea finanțării sustenabile pentru sectorul de sănătate
Măsura 2.1.2.1 Inițiative de îmbunătățire a managementului resurselor financiare
(2.1.3) Dezvoltarea Sistemului Informatic Integrat pentru Sănătate, prin implementarea unor
soluții sustenabile de e-sănătate
Măsura 2.1.3.1 Inițiative de îmbunătățire a managementul informațiilor
(2.1.4) Dezvoltarea capacității de cercetare și inovare în sectorul sănătății
Măsura 2.1.4.1 Inițiative de promovare a cercetării și inovării în sectorul sănătății
Programul 2.2: Îmbunătățirea eficienței și a calității serviciilor medicale
Raționament. Serviciile medicale reprezintă unul dintre cele trei domenii strategice ale Strategiei
Naționale de Sănătate 2014-2020 și absorb cea mai mare parte a cheltuielilor de sănătate din
România. În fiecare an, le sunt alocate peste 50% din bugetele combinate ale FNUASS și MS. În anul
2015, valoarea creditelor bugetare a depășit 14 miliarde de lei21, respectiv 2% din PIB.
SNS 2014-2020 evidențiază deficiențele structurale ale serviciilor medicale: (i) dezvoltarea slabă a
asistenței medicale primare22 și a serviciilor de reabilitare, recuperare, îngrijire pe termen lung; (ii)
acoperirea incompletă la nivel teritorial a asistenței primare; (iii) managementul deficitar al
afecțiunilor cronice, care se concentrează pe interacțiunile cu pacientul în timpul episoadelor acute,
dar mai puțin pe reducerea factorilor de risc, diagnostic timpuriu și monitorizare continuă; (iv) lipsa
de ghiduri cuprinzătoare pentru toate nivelurile de îngrijire, coordonare inadecvată a îngrijirilor între
furnizori, lipsa parcursurilor terapeutice și, astfel, (v) utilizarea ineficientă a resurselor.
În acest context, eficiența cheltuielilor pentru servicii medicale este scăzută, întrucât o parte
disproporționată de resurse este absorbită de spitale, în ciuda faptului că numeroase cazuri de
spitalizare ar putea fi evitate prin servicii de prevenție sau servicii în ambulatoriu.
21 Date procesate din implementările bugetare ale SNFSHI și MS, disponibile pe situl web www.mfinante.ro.
22 Date ale CNAS arată că serviciile curative reprezintă vasta majoritate a serviciilor furnizate de medicii de familie: în anul
2015, ei au furnizat 50 de milioane de servicii medicale curativă, însă doar puțin peste 2 milioane servicii medicale preventive
și profilactice.
27
Planurile regionale de servicii de sănătate, aprobate în anul 2016, prevăd direcțiile strategice și de
acțiune pentru ameliorarea deficiențelor structurale relevate de SNS, respectiv:
 asigurarea accesului la serviciile medicale în zonele rurale și reducerea discrepanțelor în acest

sens dintre zonele urbane și cele rurale;
 dezvoltarea serviciilor de îngrijire la nivelul comunității cu accent pe comunitățile mici și izolate;
 reducerea inegalității între județe în ceea ce privește accesul la serviciile de îngrijire în regim
ambulatoriu cu accent deosebit pe consolidarea capacității de asigurare a serviciilor clinice și
paraclinice;
 înființarea de spitale regionale și reorganizarea rețelei de spitale în jurul acestora; consolidarea
capacității pentru serviciile spitalicești complexe;
 consolidarea capacității de internare în regim de zi, îngrijire în regim ambulatoriu, îngrijire
primară și la nivelul comunității;
 dezvoltarea capacității de îngrijire pe termen lung la nivelul regiunilor.
- (2.2.1) Creșterea furnizării de servicii preventive pentru populație prin medicina familiei:
% unităților administrativ-teritoriale unde există cel puțin un medic de familie pentru fiecare 2000 de
locuitori va crește de la 50% la 53%
Numărul orașelor fără furnizori de servicii medicale în ambulatoriul clinic de specialitate va scădea de
la 57 la 0
- (2.2.2) Raționalizarea și creșterea eficienței serviciilor medicale spitalicești:
Numărul paturilor pentru cazuri acute va scădea de la 4,2 / 1.000 locuitori la 4/ 1.000 locuitori
Rata internărilor pentru cazuri acute va scădea de la 19/ 1.000 locuitori la 18/ 1.000 locuitori
- (2.2.3) Dezvoltarea îngrijirilor pe termen lung, a serviciilor paliative și a celor de recuperare/

reabilitare:
Numărul paturilor pentru îngrijiri pe termen lung va crește de la 5/ 1.000 locuitori cu vârsta peste 65
de ani la 6/ 1.000 locuitori cu vârsta peste 65 de ani
Numărul paturilor pentru servicii medicale paliative va crește de la 18/ 1.000 locuitori la 20/ 1.000
locuitori
- (2.2.4) Îmbunătățirea calității serviciilor medicale, indiferent de nivelul la care sunt furnizate:
Cadru legal care să permită integrarea și/sau coordonarea furnizorilor de servicii va fi aprobat și
aplicabil
- (2.2.5) Îmbunătățirea rezultatelor serviciilor de transfuzii de sânge și transplant de organe:
Numărul transplanturilor per %0000 locuitori să crească de la 65 la 68
Cantitatea de sânge donat se va menține la 180000 litri anual
28
Prezentare generală. Programul bugetar „Îmbunătățirea eficienței și calității serviciilor medicale”
urmărește (i) îmbunătățirea accesului pacienților la serviciile de asistență medicală, prin dezvoltarea
componentei de ambulatoriu și a îngrijirilor pe termen lung, (ii) ameliorarea eficienței utilizării
fondurilor publice, prin revizuirea sistemelor de plată și reorganizarea sectorului spitalicesc, și (iii)
îmbunătățirea calității serviciilor medicale, prin promovarea deciziilor bazate pe dovezi, integrarea
furnizorilor implicați în circuitele terapeutice, extinderea sistemului de acreditare pentru furnizori și
dezvoltarea comunicării cu pacienții. De asemenea, programul vizează îmbunătățirea infrastructurii și
a serviciilor de securitate transfuzională și a celor de transplant de organe, țesuturi și celule de origine
umană.
În pregătirea bugetului programului, s-a acordat atenție tuturor serviciilor furnizate la nivelurile de
asistență medicală, indiferent de sursele lor de finanțare, FNUASS sau bugetul MS, inclusiv serviciile
furnizate în cadrul programelor naționale de sănătate. Acest program nu a inclus, pentru fiecare
ramură de asistență medicală, serviciile medicale aferente programelor bugetare incluse în obiectivul
strategic 1, „Îmbunătățirea sănătății populației prin măsuri de prevenire și control al morbidității”,
respectiv cele asociate bolilor transmisibile, bolilor cardiovasculare, bolilor oncologice, diabetului,
bolilor rare sau tulburărilor mintale și de comportament.
Măsurile și indicatorii de performanță ai programului sunt corelate cu obiectivele și țintele planurilor

regionale de servicii de sănătate
Factori de succes. Principalii factori de succes sunt: (i) dezvoltarea și implementarea planurilor
regionale și județene de servicii de sănătate; (ii) mecanismele de finanțare oferă furnizorilor
stimulente pentru extinderea serviciilor preventive, management avansat al bolilor cronice și
îmbunătățirea calității îngrijirii; (iii) dosarul electronic de sănătate este complet operațional; (iv)
administrațiile locale oferă suport MS pentru dezvoltarea asistenței medicale comunitare; (v)
administrațiile locale se implică în inițiative de atragere și/sau păstrare a personalului medical și de
îmbunătățire a infrastructurii de sănătate; (vi) existența resurselor umane adecvate la nivelul
instituțiilor publice centrale și al furnizorilor de servicii pentru implementarea standardelor de calitate
și a cerințelor din ghidurile clinice; (vii) personalul medical este instruit în domeniul ghidurilor clinice,
al coordonării îngrijirii, al implementării parcursurilor terapeutice.
(2.2.1) Creșterea furnizării de servicii preventive pentru populație prin asistență medicală primară
Măsura 2.2.1.1 Dezvoltarea serviciilor de asistență medicală comunitară
Măsura 2.2.1.2 Extinderea rolului serviciilor de medicina familiei
Măsura 2.2.1.3 Dezvoltarea serviciilor din ambulatoriul clinic și paraclinic de specialitate
(2.2.2) Raționalizarea și creșterea eficienței serviciilor spitalicești
Măsura 2.2.2.1 Creșterea eficienței și performanței serviciilor spitalicești
Măsura 2.2.2.2 Consolidarea serviciilor de asistență medicală de urgență
29
(2.2.3) Dezvoltarea asistenței paliative furnizate pacienților aflați în fază terminală și pentru
recuperare pe termen lung
Măsura 2.2.3.1 Dezvoltarea serviciilor de îngrijiri medicale de lungă durată, reabilitare/ recuperare
medicală, îngrijiri la domiciliu, paliație
(2.2.4) Îmbunătățirea calității serviciilor medicale, indiferent de nivelul la care sunt furnizate
Măsura 2.2.4.1 Îmbunătățirea calității serviciilor medicale
(2.2.5) Îmbunătățirea rezultatelor serviciilor de transfuzii de sânge și transplant de organe
Măsura 2.2.5.1 Dezvoltarea serviciilor de transplant de organe, țesuturi și celule de origine umană
Măsura 2.2.5.2 Asigurarea necesarului și securității produselor de sânge
Programul 2.3: Asigurarea accesului pacienților la medicamente și dispozitive medicale
Raționament. Strategia Națională de Sănătate pentru perioada 2014-2020 stabilește ca obiectiv

strategic „dezvoltarea și implementarea unei politici a medicamentului bazată pe dovezi, care să
asigure accesul echitabil și sustenabil al populației la medicație”. Printre direcțiile de acțiune
menționate se numără revizuirea listei medicamentelor compensate pe baza criteriilor de cost-
eficacitate, implementarea sistemului de evaluare a tehnologiilor medicale și dezvoltarea capacităților
necesare la nivel central, introducerea mecanismelor cost-volum pentru medicamentele noi cu costuri
ridicate sau pentru care se estimează utilizare crescută, revizuirea bi-anuală a prețurilor de referință
a medicamentelor și monitorizarea comportamentului de prescriere al medicilor23.
Medicamentele compensate și dispozitivele medicale cumulează o pondere de 35% din totalul

cheltuielilor Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS), respectiv 34% pentru
medicamente cu și fără contribuție personală sau medicamente asigurate prin programe naționale de
sănătate curative și 1% pentru dispozitivele medicale24. Acestora li se adaugă valoarea
medicamentelor suportate (i) din bugetul Ministerului Sănătății, prin programe naționale de sănătate
publică, programele de finanțare a unităților de primiri urgențe și a acțiunilor prioritare, precum și (ii)
a celor finanțate indirect prin FNUASS pentru cazurile de spitalizare continuă și de zi și pentru pacienții
care beneficiază de servicii de dializă. În total, valoarea consumului de medicamente suportate din
FNUASS și bugetul MS s-a ridicat, în anul 2015, la 8,18 miliarde lei, respectiv 1,15% din PIB25.
În ceea ce privește volumul și beneficiarii medicamentelor compensate și dispozitivelor medicale,

cifrele confirmă importanța acestui program bugetar. În cursul anului 2015, au fost prescrise un număr
de 52,1 milioane de rețete de medicamente compensate și au fost eliberate prin farmaciile cu circuit
deschis un număr de 50,7 milioane de rețete, în creștere cu 4% față de anul anterior26. Referitor la
dispozitive medicale, potrivit datelor CNAS, în anul 2015, numărul asiguraților beneficiari de decizii de
aprobare pentru dispozitive medicale s-a ridicat la 266 de mii. La sfârșitul anului, listele de așteptare
23 Strategia Națională de Sănătate pentru 2014-2020, pagina 64, Hotărârea Guvernului nr. 1028/2014.
24 Potrivit datelor privind execuția FNUASS, disponibile la adresa internet http://www.cnas.ro/page/bugetul-fnuass.html.
25 Potrivit rapoartelor trimestriale privind consumul medicamentelor suportate de FNUASS – MS, disponibile la adresa
internet http://www.cnas.ro/page/consum-medicamente.html.
26 Raportul de activitate al CNAS pe anul 2015.
30
pentru dispozitive medicale totalizau 16 mii de cereri, cu 30% mai puține decât la sfârșitul anului
201427.
În ceea ce privește accesul pacienților la medicamente noi, 46 de denumiri comune internaționale

(DCI) au fost incluse în lista de medicamente compensate începând cu anul 2014. Dintre acestea, 40
sunt compensate necondiționat, în timp ce 6 medicamente fac obiectul a 5 contracte cost-volum/
cost-volum-rezultat, implementate în perioada 2015-2016. Pentru alte DCI există decizii de
rambursare condiționată de la Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale, pentru
care se așteaptă negocierea contractelor cost-volum/ cost-volum-rezultat.
- (2.3.1) Creșterea numărului pacienților care au acces la medicamentele necesare pentru a controla
sau trata afecțiuni cronice:
Numărul actualizărilor listei medicamentelor compensate va fi de cel puțin 3/ an
- (2.3.2) Reducerea listelor de așteptare pentru dispozitive medicale:
Registru electronic al dispozitivelor medicale va fi operațional
Prezentare generală. urmărește îmbunătățirea accesului pacienților la medicamente și dispozitive

medicale de care beneficiază asigurații în sistemul de asigurări sociale de sănătate. Măsurile
programului prevăd acțiuni pentru creșterea calității deciziilor privind compensarea medicamentelor
și a eficienței cheltuielilor publice cu medicamentele compensate. De asemenea, sunt vizate
intervenții pentru creșterea calității vieții pacienților cu deficiențe organice sau funcționale.
Medicamentele incluse sunt acelea finanțate din bugetul FNUASS sau MS, respectiv medicamente cu
sau fără contribuție personală, precum și medicamente incluse în programele naționale de sănătate.
Programul nu include medicamentele compensate pentru pacienții care suferă de afecțiuni acoperite
de programele bugetare care se încadrează la obiectivul strategic 1, „Îmbunătățirea sănătății
populației prin măsuri de prevenire și control al morbidității”, precum și celor administrate în timpul
procedurilor efectuate în asistența medicală de urgență, în cadrul programelor de acțiuni prioritare,
în timpul spitalizării continue și de zi.
În ceea ce privește dispozitivele medicale, programul include dispozitivele medicale pentru

recuperarea deficiențelor organice sau funcționale incluse în pachetul de servicii medicale de bază,
precum și în programele naționale de sănătate.
Factori de succes. Principalii factori de succes sunt: (i) finanțarea medicamentelor compensate este
previzibilă și suficientă pentru a acoperi nevoile de cheltuieli; (ii) mecanismul taxei claw-back rămâne
în vigoare; (iii) protocoalele de prescriere sunt disponibile și diseminate pentru toate nivelurile și
tipurile de asistență; (iv) dosarul electronic de sănătate este complet operațional; (v) registrele de
pacienți sunt operaționale pentru bolile cronice cele mai costisitoare sau cele mai frecvente28.
27 Rapoartele CNAS privind asistența medicală în anii 2014 și 2015, disponibile la adresa internet
http://www.cnas.ro/category/rapoarte-i-situatii.html
28 Este necesară stabilirea unei metodologii specifice pentru selecția afecțiunilor vizate de acest indicator.
31
(2.3.1) Creșterea numărului pacienților care au acces la medicamentele necesare pentru a

controla sau trata afecțiuni cronice:
Măsura 2.3.1.1 Creșterea accesului pacienților la medicamente compensate în condiții de

sustenabilitate financiară
(2.3.2) Reducerea listelor de așteptare pentru dispozitive medicale:
Măsura 2.3.2.1 Îmbunătățirea accesului pacienților la dispozitive medicale
Programul 2.4: Modernizarea infrastructurii sistemului de sănătate
Raționament. Sistemul de sănătate se bazează pe o infrastructură care a fost proiectată acum 50 – 60

de ani, când nevoia de servicii de sănătate și tehnologii medicale era foarte diferită de cea de astăzi.
Deși anumite spitale au fost modernizate și serviciile de urgență au fost îmbunătățite,
disfuncționalitățile din furnizarea serviciilor medicale nu au fost eliminate. În multe cazuri, adaptarea
infrastructurii vechi la provocările și cerințele curente este mai costisitoare decât construirea uneia
noi. În plus, accesul la tehnologie de nivel înalt în țara noastră este încă limitat; o analiză comparativă
bazată pe datele Eurostat arată că România se situează pe ultimele locuri în clasament în ceea ce
privește accesul pacienților la aparatură pentru servicii imagistice de înaltă performanță: tomografie
computerizată, rezonanță magnetică nucleară, tomografie computerizată cu emisie pozitronică (PET-
CT), angiografie și mamografie29.
În cadrul SNS 2014-2020 dezvoltarea infrastructurii de sănătate este un obiectiv prioritar, fiind
stabilite acțiuni și ținte pentru investiții în sănătatea publică, asistența primară, spitale și servicii de
urgență. În sprijinul materializării acestui obiective, planurile regionale de servicii de sănătate conțin
direcții de acțiune și ținte cu privire la dezvoltarea infrastructurii serviciilor medicale, respectiv:
 dezvoltarea centrelor comunitare de îngrijire în regim ambulatoriu;

 acordarea de sprijin pentru renovarea și echiparea cabinetelor medicilor de familie;
 reabilitarea/renovarea/echiparea ambulatoriilor integrate;
 construcția spitalelor regionale;
 restructurarea, reabilitarea și dotarea cu echipamente a anumitor spitale de boli acute (secția
de terapie intensivă și spitale de importanță strategică pentru rețeaua de spitale regională) și
asistența de urgență;
 integrarea și îmbunătățirea funcționalităților de telemedicină în reacția la situațiile de urgență;
 restructurarea și reabilitarea capacităților de îngrijire pe termen lung, paliativă și de
recuperare30.
29 Eurostat, baza de date de resurse pentru sănătate, accesată în decembrie 2016. Numărul statelor membre din fiecare
eșantion a fost de 22, 21, 17, 15 și, respectiv, 18.
32
Obiective Programul 2.4 vizează următoarele rezultate până în anul 2020:
- (2.4.1) Diminuarea inegalităților de acces la servicii medicale prin dezvoltarea infrastructurii

specifice:
Numărul spitalelor regionale nou-construite va crește de la 0 la 3
Populația acoperită de spitale regionale nou-construite va crește de la 0 la 39%
Densitatea echipamentelor de radio-terapie operaționale conforme cu standardele UE, pe tipuri de

echipamente va crește de la 0,36 unități/ 100.000 la 0,45/ 100.000
Prezentare generală. Programul 2.4 urmărește implementarea planului de investiții în infrastructura

publică de sănătate al Ministerului Sănătății. Acesta a identificat unitățile de asistență medicală
spitalicești care fac parte din rețeaua strategică și unde investițiile necesare în infrastructură vor fi
direcționate, astfel încât să contribuie la țintele de calitate și acces la serviciile medicale. Măsurile
programului vizează intervenții pentru (i) dezvoltarea infrastructurii serviciilor de sănătate publică,
(ii) adaptarea infrastructurii serviciilor medicale din asistența primară și spitalicească la standardele
actuale de calitate și la nevoile pacienților și (iii) consolidarea infrastructurii serviciilor medicale de
urgență. Acestea, precum și indicatorii de performanță, sunt corelate cu planurile regionale pentru
servicii de sănătate.
Factori de succes. Principalii factori de succes sunt: (i) dezvoltarea și implementarea unor planuri și
hărți de servicii de sănătate la nivel regional și județean; (ii) dezvoltarea și aprobarea planurilor
multianuale de investiții pentru spitalele publice; (iii) standardizarea cerințelor de echipamente
spitalicești în baza nivelului de competență; (iv) asigurarea unor finanțări suficiente din partea UE și a
altor surse externe.
Scăderea inegalității în accesul la servicii medicale prin dezvoltarea infrastructurii
Măsura 2.4.1.1 Ajustarea rețelei spitalicești la standardele curente de servicii de sănătate și la

nevoile pacienților
Măsura 2.4.1.2 Dezvoltarea infrastructurii serviciilor de sănătate publică
Măsura 2.4.1.3 Dezvoltarea infrastructurii serviciilor medicale de urgență
33
Obiectivul Strategic 3: Dezvoltarea capacității instituționale a structurilor de
management în sistemul de sănătate
Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Autoritatea Națională pentru
Managementul Calității în Sănătate sunt instituțiile publice responsabile pentru elaborarea și
implementarea politicii în domeniul sănătății și asigurarea calității serviciilor medicale. Cele trei
instituții elaborează proiecte de acte normative, politici publice și strategii pentru alocarea și utilizarea
resurselor în sistemul de sănătate. În acest context, ele vizează și dezvoltarea unor standarde înalte
de capacitate instituțională, inclusiv pentru unitățile subordonate și deconcentrate.
Pe parcursul ciclului de viață al PSI, prioritățile relaționate cu dezvoltarea capacității instituționale se

referă la: (i) îmbunătățirea abilităților personalului; (ii) optimizarea proceselor de elaborare a
strategiilor și politicilor publice; (iii) generarea de dovezi pentru politicile publice; (iv) creșterea
eficienței activităților de informare și consultare a pacienților, furnizorilor și altor organizații
interesate; (v) utilizarea eficientă și eficace a resurselor financiare naționale și internaționale.
P
P
4
.
1
.
Î
m
b
u
n
ă
t
ă
ț
i
r
e
a
p
e
r
f
o
r
m
a
n
ț
34
e
i
i
n
Obiectivul Strategic 3: Dezvoltarea capacității instituționale a structurilor de management în
sistemul de sănătate
Programul 3.1: Îmbunătățirea performanței instituțiilor publice cu rol de strategie, reglementare, administrare,
reprezentare din sistemul de sănătate
Măsura 3.1.3.1
Măsura 3.1.1.3
Măsura 3.1.1.2 Dezvoltarea
Măsura 3.1.1.1 Creșterea Măsura 3.1.3.2
Dezvoltarea Măsura 3.1.2.1 Măsura 3.1.2.2 capitalului uman
Dezvoltarea performanței Asigurarea
capacității Promovarea Promovarea din cadrul MS,
integrității, instituționale prin funcționării optime
administrative de sănătății în toate politicilor publice CNAS și al altor
transparenței și îmbunătățirea a instituțiilor
achiziții publice politicile bazate pe dovezi instituții
eticii profesionale sistemelor de publice
centralizate subordonate/
management
coordonate
35
•Procentul românilor care au încredere în sistemul de sănătate:

Impact Nivel de bază 2016: 27%; Ținta pentru 2020: 30%; Ținta pentru
2030: 40%
•(3.1.1) Implementarea și utilizarea instrumentelor de bune

practici în managementul sistemului de sănătate: Numărul
instrumentelor de bune practici folosite în managementul
sistemului de sănătate va crește de la 2 la 4
•(3.1.2) Creșterea eficienței proceselor de formulare și
Rezultate implementare de politici publice în sectorul asistenței medicale:
Procentul proiectelor legislative cu studii de impact va crește de la
programe 10% la 15%
•(3.1.3) Creșterea productivității capitalului uman în
managementul sistemului de sănătate: Procentul personalului de
conducere care trebuie să îndeplinească ținte anuale de
performanță va crește de la 0 la 15%
Tabelul 11. Obiectivul Strategic 3: Eșalonarea finanțării în funcție de programul bugetar (mii Lei)
Obiectivul strategic 3: Dezvoltarea capacității

instituționale a structurilor de management în 2017 2018 2019 2020
Programul 3.1: Îmbunătățirea performanței

instituțiilor publice cu rol de strategie,
4.356.016 6.014.291 6.419.925 6.351.975
reglementare, administrare, reprezentare din
36
Programul 3.1 Îmbunătățirea performanței instituțiilor publice cu rol de strategie, reglementare,
administrare, reprezentare din sistemul de sănătate
Raționament. Analiza mediului intern a arătat deficiențe ale capacității administrative a instituțiilor
publice cu rol de strategie, reglementare, administrare, reprezentare din sistemul de sănătate. Pentru
a gestiona cu succes un sector de complexitatea sănătății este necesară îndeplinirea unui set de
precondiții, printre care existența resurselor umane și a proceselor instituționale adecvate. În prezent,
acestea nu se situează la niveluri corespunzătoare și necesită intervenții de amploare și de durată.
În anul 2016 au fost aprobate planurile regionale de servicii de sănătate31 care stabilesc direcții
strategice pentru dezvoltarea și integrarea la nivel regional a serviciilor medicale și a furnizorilor
acestora. Implementarea planurilor va fi coordonate de la nivel național, regional și județean de
comitete de management și grupuri de lucru tehnice. Materializarea planurilor regionale necesită
colaborarea strânsă cu autoritățile administrației publice locale în a căror administrare se află
furnizorii de servicii și infrastructura aferentă pentru dezvoltarea asistenței medicale comunitare,
regionalizarea îngrijirilor spitalicești și reorganizarea spitalelor, dezvoltarea capacității de îngrijiri pe
termen lung.
- (3.1.1) Implementarea și utilizarea instrumentelor de bune practici în managementul sistemului de

sănătate:
Numărul instrumentelor de bune practici folosite în managementul sistemului de sănătate să crească

de la 2 la 4
- (3.1.2) Creșterea eficienței proceselor de formulare și implementare de politici publice în sectorul

asistenței medicale:
Procentul proiectelor legislative cu studii de impact să crească de la 10% la 15%
- (3.1.3) Creșterea productivității capitalului uman în managementul sistemului de sănătate:
Procentul personalului de conducere care trebuie să îndeplinească ținte anuale de performanță să

crească de la 0 la 15%
Prezentare generală. Programul 3.1 urmărește modernizarea prin intervenții multiple a instituțiilor
publice cu rol de strategie, reglementare, administrare și reprezentare în sistemul de sănătate.
Programul vizează, în primul rând, procesele instituționale, propunându-și identificarea, diseminarea
și implementarea instrumentelor de bune practici în administrarea sistemului. În al doilea rând, se
urmărește creșterea eficienței proceselor de formulare și implementare a politicilor publice în
domeniul sănătății. În al treilea rând, programul se concentrează pe dezvoltarea capitalului uman, prin
introducerea unor instrumente moderne de management al resurselor umane.
Factori de succes. Principalii factori de succes sunt: (i) evaluarea anuală a funcționarilor publici pune
mai mult accent pe țintele de performanță; (ii) reforma ciclului de politici publice la nivelul guvernului
este continuată; (iii) planificarea, monitorizarea și evaluarea bugetară se bazează pe programe
bugetare.
37
(3.1.1) Implementarea și utilizarea instrumentelor de bune practici în managementul sistemului

de sănătate
Măsura 3.1.1.1 Dezvoltarea integrității, transparenței și eticii profesionale
Măsura 3.1.1.2 Dezvoltarea capacității administrative de achiziții publice centralizate
Măsura 3.1.1.3 Creșterea performanței instituționale prin îmbunătățirea sistemelor de

management
(3.1.2) Creșterea eficienței proceselor de formulare și implementare de politici publice în sectorul

asistenței medicale
Măsura 3.1.2.1 Promovarea sănătății în toate politicile
Măsura 3.1.2.2 Promovarea politicilor publice bazate pe dovezi
(3.1.3) Creșterea productivității capitalului uman în managementul sistemului de sănătate
Măsura 3.1.3.1 Dezvoltarea capitalului uman din cadrul MS, CNAS și al altor instituții subordonate/
coordonate
Măsura 3.1.3.2 Asigurarea funcționării optime a instituțiilor publice
38
IV. Cadrul pentru implementarea, monitorizarea și evaluarea PSI
Pentru a fi relevant, un plan strategic instituțional trebuie să asocieze politicile publice și procesele de
planificare financiară. În consecință, și planul strategic instituțional pentru sănătate 2017-20 trebuie
să sprijine planificarea bugetară pentru anul următor. Este important de reținut faptul că, deși bugetul
conține proiecții de cheltuieli pentru trei ani, el oferă detalii legate de activități și resurse aferente
numai pentru un an.
Responsabilitatea: Implementarea planului strategic începe odată cu aprobarea de către Parlament a

legii bugetului de stat. Grupul de lucru pentru PSI, prin Unitatea de Politici Publice a MS și cu ajutorul
unităților tehnice, va pregăti planuri operaționale anuale pentru implementarea Planului, care vor
servi ca bază pentru monitorizare. Această activitate este extrem de importantă, întrucât permite
managementului superior să identifice și să rezolve provocări potențiale în avans.
Cadrul de monitorizare și evaluare: Un cadru de monitorizare și evaluare este prevăzut în Anexele 2

și 3 și prezintă indicatori și ținte pentru diferite niveluri de planificare. Anexa 1 include o prezentare
generală a planificării financiare pentru perioada 2017-2020.
Colectarea și managementul datelor: Un sistem informatic pentru planificare strategică și evaluarea

performanței a fost dezvoltat pe baza structurii propuse pentru PSI. Aplicația va ilustra funcțiile cheie
ale PSI și va permite evaluarea progresului în implementare la toate nivelurile de execuție și
management. Stadiul implementării comparativ cu nivelurile planificate ale indicatorilor va fi accesibil
tuturor părților interesate și cetățenilor, printr-o interfață disponibilă publicului larg.
Raportare: În stabilirea conținutului și frecvenței monitorizării este important să nu fie supraîncărcate

cu noi sarcini compartimentele de specialitate din instituțiile responsabile. Așadar, diferite categorii
de indicatori de performanță necesită diferite intervale de timp de raportare:
- indicatorii de intrare și proces/produs vor fi măsurați lunar sau cel puțin trimestrial;
- indicatorii de ieșire vor fi măsurați trimestrial;
- indicatorii de rezultat vor fi urmăriți bianual;
- indicatorii de impact vor fi urmăriți anual.
O diagramă a ciclului de monitorizare a PSI este prevăzută mai jos.
39
Figura 5. Ciclul de monitorizare al PSI Sănătate 2017-2020
ANALIZA ANUALĂ A ANALIZA SEMI-ANUALĂ A

REZULTATELOR: REZULTATELOR: INDICATORI DE
TOȚI INDICATORII REZULTAT, PRODUS ȘI INTRARE
IAN. APRILIE IULIE OCT.
ANALIZĂ TRIMESTRIALĂ: ANALIZĂ TRIMESTRIALĂ: ANALIZĂ TRIMESTRIALĂ: ANALIZĂ TRIMESTRIALĂ:

INDICATORI DE INDICATORI DE INDICATORI DE INDICATORI DE
PROCES/PRODUS ȘI PROCES/PRODUS ȘI PROCES/PRODUS ȘI PROCES/PRODUS ȘI
INTRARE INTRARE INTRARE INTRARE
Este important să se raporteze către Guvern, Parlament, părțile interesate și publicul larg progresul
care se înregistrează pentru obținerea rezultatelor planificate, conform indicatorilor de performanță
și țintelor stabilite. Deși rapoartele anuale de progres nu sunt disponibile în prezent, va fi esențial ca
în viitor ele să fie elaborate și prezentate publicului de către MS.
Evaluare: MS, CNAS și ANMCS nu au dezvoltat încă o abordare formală pentru evaluarea ex-post a
celorlalte programe și politici implementate. În viitor, această activitate va oferi informații importante
pentru revizuirea modului în care sunt puse în practică programele și politicile. Aceste modificări nu
vor afecta dramatic planul strategic instituțional.
Este de dorit ca, în viitor, să fie consolidată evaluarea periodică a întregului portofoliu de programe
prevăzute în PSI.
Actualizarea: Un exercițiu complet de planificare strategică va fi efectuat o dată la patru ani. În ceilalți
ani, MS, CNAS și ANMCS, prin grupul de lucru al PSI, vor pregăti o actualizare anuală pentru a stabili
dacă sunt necesare modificări la planul strategic. Actualizarea va consta din trei activități:
 compararea rezultatelor efective ale anului anterior versus cele planificate, pe baza țintelor
stabilite în planurile strategice și operaționale;
 reanalizarea mediului intern și extern, pentru a stabili dacă sunt necesare schimbări
semnificative ale ipotezelor care stau la baza planului în vigoare; și
 adăugarea unui an suplimentar la plan.
Prin acoperirea a cel puțin trei ani în plus față de anul de planificare, planul strategic actualizat poate
continua să răspundă solicitărilor bugetare anuale și prognozelor pe trei ani. Adeseori, viziunea,
obiectivele strategice și obiectivele de program nu se schimbă dacă nu se produce un eveniment
major, precum o criză economică neprevăzută. Exercițiul de actualizare ar trebui să fie finalizat până
la data de 30 mai a fiecărui an, ceea ce asigură timp pentru colectarea și analiza rezultatelor obținute
în anul anterior.
40
V. Resurse financiare
Planul Strategi Instituțional în domeniul sănătății este alcătuit din trei obiective strategice, care
cuprind nouă programe bugetare. Măsurile, acțiunile și activitățile incluse în plan sunt alocate mai
multor actori interesați, dintre care cei mai importanți sunt MS, CNAS, ANMCS, INSP, ANMDM și
SNSPMPDSB. Drept rezultat, bugetul PSI este format din resurse alocate de doi ordonatori principali
de credite – MS și CNAS – și ordonatori secundari și terțiari de credite.
Previziunea privind alocările pentru PSI până în anul 2020 este separată în funcție de sursă între
bugetul de stat, inclusiv Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, fondurile externe
nerambursabile (din partea Uniunii Europene, a mecanismelor financiare norvegian și al Spațiului
Economic European, a Programului de Cooperare Elvețiano-Român etc.) și din împrumuturi. Limitele
de cheltuieli din cadrul bugetului de stat ale FNUASS și MS au fost preluate din Strategia Fiscal-
Bugetară pentru perioada 2017-2019 (SFB)32. Ca atare, valabilitatea programelor bugetare depinde de
îndeplinirea ipotezelor de bază ale Strategiei. SFB oferă și limite orientative pentru majoritatea
finanțării nerambursabile disponibile MS în perioada de programare 2014-2020
Pe parcursul ciclului de viață de patru ani, obiectivele strategice și programele bugetare ale PSI vor
totaliza 160 miliarde Lei, cu alocări anuale de la 34 miliarde lei, în anul 2017, până la 45 miliarde lei, în
anul 2020 (a se vedea Figura 6). Structura pe obiective strategice reliefează că aproximativ două treimi
din finanțare se direcționează prin OS 2 „Măsuri transversale”, unde sunt incluse majoritatea
serviciilor de sănătate și majoritatea medicamentelor compensate. OS 1 „Îmbunătățirea sănătății
populației”, care planifică intervenții împotriva determinanților majori ai stării de sănătate reprezintă
23% din bugetul PSI. Restul de 14% se alocă prin OS 3 „Capacitatea instituțională” pentru cheltuieli
recurente și proiecte de dezvoltare a capacității instituționale.
Figura 6. Finanțare anuală PSI în funcție de obiectivele strategice (miliarde lei)
50 42.54 44.98 45
38.06
miliarde lei
miliarde lei
45 40
34.17
40 10.04 35
9.74
35 8.75 30
30 7.97
25
25
20
20 26.39 28.59
23.29 15
15 21.84
10 10
5 5
4.36 6.01 6.42 6.35
- 0
2017 2018 2019 2020
1 Obiectiv strategic: Îmbunătățirea sănătății populației prin măsuri de prevenire și control al morbidității
2 Obiectiv strategic: Măsuri transversale de creștere a performanței sistemului de sănătate
3 Obiectiv strategic: Dezvoltarea capacității instituționale a structurilor de management în sistemul de sănătate
total PSI
32 Disponibilă pe situl MF la adresa http://www.mfinante.gov.ro/strategbug2015.html?pagina=domenii.

41
Principala sursă de cheltuieli a PSI este Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, prin care
vor fi direcționate peste 80% din resurse (a se vedea Figura 7). Acest lucru nu este surprinzător,
întrucât CNAS este unicul plătitor din sistemul de asigurări sociale de sănătate și cel mai mare plătitor
în sectorul sanitar în general. MS și instituțiile sale subordonate vor utiliza 17% din resursele PSI,
majoritatea pe intervenții de sănătate publică, salarizarea medicilor rezidenți, transport și servicii
medicale de urgență, proceduri spitalicești costisitoare și infrastructură.
Figura 7. Finanțarea anuală PSI în funcție de ordonatorul principal de credite (miliarde lei)
50 44.98 45
miliarde lei
miliarde lei
42.54
45 0.02 40
38.06 0.02 7.67
40 7.66 35
34.17 0.01
35 0.01 6.67 30
30 5.34
25
25
20
20 37.29
34.86 15
15 28.82 31.38
10 10
5 5
- 0
2017 2018 2019 2020
CNAS MS ANMCS total PSI
Structurarea PSI pe surse de finanțare evidențiază rolul preponderent al bugetului de stat, care
reprezintă 98% din total. Marea majoritate a finanțării de la bugetul de stat este direcționată către
serviciile de sănătate recurente prin intermediul FNUASS sau al bugetului MS. Restul PSI constă din
proiecte de investiții finanțate din fonduri nerambursabile sau împrumuturi.
Figura 8. Finanțarea anuală PSI în funcție de sursa de finanțare (miliarde lei)
50 42.54 44.98 45
38.06
miliarde lei
miliarde lei
0.14 0.10
34.17 40
0.08 0.69
40 0.00 0.84 35
0.50
0.02 30
30
25
41.57 44.19 20
20 37.48
34.15 15
10 10
5
- 0
2017 2018 2019 2020
bugetul de stat fonduri externe nerambursabile (FEN)

cofinanțare pentur FEN total PSI
În ceea ce privește managementul bugetar, o provocare instituțională majoră este capacitatea de

implementare a instituțiilor responsabile, respectiv planificarea, execuția și monitorizarea prin
programe bugetare. Din perspectivă organizațională și managerială, tranziția și monitorizarea
programelor bugetare reprezintă principala provocare pe parcursul ciclului de viață al PSI.
42
Anexa 1a: Programe bugetare și resurse financiare în funcție de sursa de finanțare pentru perioada 2017-
2020 (mii lei)
co- co- co- co-

fonduri fonduri fonduri fonduri finanțare a finanțare a finanțare a finanțare a
Buget de Buget de Buget de Buget de neramburs neramburs neramburs neramburs fondurilor fondurilor fondurilor fondurilor
total PSI total PSI total PSI total PSI total PSI
Stat Stat Stat Stat abile (EU abile (EU abile (EU abile (EU neramburs neramburs neramburs neramburs
et al.) et al.) et al.) et al.) abile (EU abile (EU abile (EU abile (EU
et al.) et al.) et al.) et al.)
Obiectiv strategic/Program
2017-2020 2017 2018 2019 2020 2017 2018 2019 2020 2017 2018 2019 2020 2017 2018 2019 2020
bugetar
1 Obiectiv strategic: Îmbunătățirea
sănătății populației prin măsuri de 36.499.777 7.972.509 8.749.113 9.735.413 10.042.742 7.970.209 8.544.213 9.497.263 9.871.392 2,000 176,400 203,000 149,000 300 28,500 35,150 22,350
prevenire și control al morbidității
Programul 1.1: Prevenirea și
26.623.080 6.087.871 6.553.819 6.839.249 7.142.141 6.087.871 6.438.819 6.724.249 7.027.141 - 100.000 100.000 100.000 - 15.000 15.000 15.000
controlul bolilor netransmisibile
9.643.546 1.850.795 2.134.166 2.799.135 2.859.451 1.848.495 2.069.766 2.734.735 2.803.101 2.000 56.000 56.000 49.000 300 8.400 8.400 7.350
controlul bolilor transmisibile
Programul 1.3: Îmbunătățirea
140.369 32.006 33.606 36.055 38.703 32.006 33.606 36.055 38.703 - - - - - - - -
sănătății mamei și a copilului
Programul 1.4: Monitorizarea
sănătății publice în legătură cu 92.781 1.838 27.522 60.974 2.447 1.838 2.022 2.224 2.447 - 20.400 47.000 - - 5.100 11.750 -
mediul înconjurător
2 Obiectiv strategic: Măsuri
transversale de creștere a
100.110.868 21.842.660 23.294.231 26.388.235 28.585.742 21.827.660 22.934.656 25.669.435 27.968.517 12.500 309.000 621.000 535.500 2.500 50.575 97.800 81.725
performanței sistemului de
sănătate
funcțional și a resurselor pentru 636.500 15.000 252.750 261.150 107.600 - - - - 12.500 216.500 223.500 93.000 2.500 36.250 37.650 14.600
eficienței și a calității serviciilor 82.209.698 18.283.225 19.121.517 21.493.437 23.311.519 18.283.225 19.095.192 21.461.287 23.284.894 - 22.500 27.500 22.500 - 3.825 4.650 4.125
medicale
pacienților la medicamente și 14.148.594 3.282.641 3.446.773 3.619.112 3.800.068 3.282.641 3.446.773 3.619.112 3.800.068 - - - - - - - -
dispozitive medicale
infrastructurii sistemului de 3.116.076 261.794 473.191 1.014.537 1.366.555 261.794 392.691 589.037 883.555 - 70.000 370.000 420.000 - 10.500 55.500 63.000
sănătate
3 Obiectiv strategic: Dezvoltarea
capacității instituționale a
23.142.208 4.356.016 6.014.291 6.419.925 6.351.975 4.352.048 5.998.807 6.400.245 6.348.975 3.420 12.960 16.400 2.500 548 2.524 3.280 500
structurilor de management în
performanței instituțiilor publice cu
rol de strategie, reglementare, 23.142.208 4.356.016 6.014.291 6.419.925 6.351.975 4.352.048 5.998.807 6.400.245 6.348.975 3.420 12.960 16.400 2.500 548 2.524 3.280 500
administrare, reprezentare din
Total PSI 159.752.852 34.171.186 38.057.635 42.543.574 44.980.458 34.149.918 37.477.676 41.566.944 44.188.883 17.920 498.360 840.400 687.000 3.348 81.599 136.230 104.575
43
Anexa 1b: Programe bugetare și resurse financiare în funcție de ordonatorul principal de credite pentru
perioada 2017-2020 (mii lei)
total PSI total PSI total PSI total PSI total PSI MS MS MS MS CNAS CNAS CNAS CNAS ANMCS ANMCS ANMCS ANMCS
Obiectiv
2017-
strategic/Program 2017 2018 2019 2020 2017 2018 2019 2020 2017 2018 2019 2020 2017 2018 2019 2020
2020
bugetar
1 Obiectiv strategic:
Îmbunătățirea sănătății
populației prin măsuri de 36.499.777 7.972.509 8.749.113 9.735.413 10.042.742 643.645 1.058.602 1.137.864 1.119.240 7.328.864 7.690.510 8.597.549 8.923.502 - - - -
prevenire și control al
morbidității
26.623.080 6.087.871 6.553.819 6.839.249 7.142.141 49.854 168.199 171.835 175.281 6.038.017 6.385.621 6.667.414 6.966.861 - - - -
controlul bolilor netransmisibile
9.643.546 1.850.795 2.134.166 2.799.135 2.859.451 559.947 829.276 869.001 902.810 1.290.848 1.304.890 1.930.134 1.956.641 - - - -
controlul bolilor transmisibile
140.369 32.006 33.606 36.055 38.703 32.006 33.606 36.055 38.703 - - - - - - - -
sănătății mamei și a copilului
Programul 1.4: Monitorizarea
sănătății publice în legătură cu 92.781 1.838 27.522 60.974 2.447 1.838 27.522 60.974 2.447 - - - - - - - -
mediul înconjurător
2 Obiectiv strategic: Măsuri
transversale de creștere a
100.110.868 21.842.660 23.294.231 26.388.235 28.585.742 2.642.613 3.182.811 3.860.303 4.268.798 19.200.047 20.110.270 22.525.632 24.316.369 - 1.150 2.300 575
performanței sistemului de
sănătate
Programul 2.1: Asigurarea
cadrului funcțional și a resurselor 636.500 15.000 252.750 261.150 107.600 1.800 189.750 196.350 105.200 13.200 63.000 64.800 2.400 - - - -
pentru sistemul de sănătate
eficienței și a calității serviciilor 82.209.698 18.283.225 19.121.517 21.493.437 23.311.519 2.379.019 2.519.870 2.649.417 2.797.043 15.904.206 16.600.497 18.841.720 20.513.901 - 1.150 2.300 575
medicale
Programul 2.3: Asigurarea
accesului pacienților la
14.148.594 3.282.641 3.446.773 3.619.112 3.800.068 - - - - 3.282.641 3.446.773 3.619.112 3.800.068 - - - -
medicamente și dispozitive
medicale
infrastructurii sistemului de 3.116.076 261.794 473.191 1.014.537 1.366.555 261,794 473,191 1.014.537 1.366.555 - - - - - - - -
sănătate
3 Obiectiv strategic: Dezvoltarea
capacității instituționale a
23.142.208 4.356.016 6.014.291 6.419.925 6.351.975 2.050.823 2.423.846 2.666.812 2.283.062 2.293.670 3.577.769 3.739.169 4.053.575 11.524 12.676 13.944 15.338
structurilor de management în
performanței instituțiilor publice
cu rol de strategie,
23.142.208 4.356.016 6.014.291 6.419.925 6.351.975 2.050.823 2.423.846 2.666.812 2.283.062 2.293.670 3.577.769 3.739.169 4.053.575 11.524 12.676 13.944 15.338
reglementare, administrare,
reprezentare din sistemul de
sănătate
Total PSI 159.752.852 34.171.186 38.057.635 42.543.574 44.980.458 5.337.081 6.665.259 7.664.980 7.671.100 28.822.581 31.378.550 34.862.350 37.293.445 11.524 13.826 16.244 15.913
44
Anexa 1c: Măsuri și resurse financiare în funcție de sursa de finanțare pentru perioada 2017-2020 (mii lei)
co- co- co- co-

fonduri fonduri fonduri fonduri
finanțare a finanțare a finanțare a finanțare a
neramb neramb neramb neramb
Buget de Buget de Buget de Buget de fondurilor fondurilor fondurilor fondurilor
total PSI total PSI total PSI total PSI total PSI ursabile ursabile ursabile ursabile
Stat Stat Stat Stat neramburs neramburs neramburs neramburs
(EU et (EU et (EU et (EU et
abile (EU abile (EU abile (EU abile (EU
al.) al.) al.) al.)
Program bugetar/Măsură 2017-2020 2017 2018 2019 2020 2017 2018 2019 2020 2017 2018 2019 2020 2017 2018 2019 2020
Programul 1.1: Prevenirea și controlul
26.623.080 6.087.871 6.553.819 6.839.249 7.142.141 6.087.871 6.438.819 6.724.249 7.027.141 - 100.000 100.000 100.000 - 15.000 15.000 15.000
bolilor netransmisibile
Măsura 1.1.1.1 Dezvoltarea și
implementarea unor mecanisme de
9.063.338 2.124.224 2.245.515 2.312.072 2.381.528 2.124.224 2.188.015 2.254.572 2.324.028 - 50.000 50.000 50.000 - 7.500 7.500 7.500
prevenție, diagnostic, tratament și
control al bolilor cardiovasculare
10.128.148 2.257.819 2.488.619 2.621.085 2.760.624 2.257.819 2.465.619 2.598.085 2.737.624 - 20.000 20.000 20.000 - 3.000 3.000 3.000
control al bolilor oncologice
4.652.339 1.055.300 1.142.620 1.198.087 1.256.332 1.055.300 1.108.120 1.163.587 1.221.832 - 30.000 30.000 30.000 - 4.500 4.500 4.500
control al diabetului zaharat
Măsura 1.1.1.4 Prevenția și controlul
1.751.582 429.000 433.450 440.099 449.033 429.000 433.450 440.099 449.033 - - - - - - - -
tulburărilor mintale și de comportament
Măsura 1.1.1.5 Promovarea unui stil de
viață sănătos și combaterea principalilor 6.959 1.499 1.649 1.814 1.996 1.499 1.649 1.814 1.996 - - - - - - - -
factori de risc
Măsura 1.1.2.1 Dezvoltarea serviciilor
medicale pentru pacienții cu patologii 1.020.715 220.029 241.966 266.092 292.628 220.029 241.966 266.092 292.628 - - - - - - - -
speciale
Programul 1.2: Prevenirea și controlul
9.643.546 1.850.795 2.134.166 2.799.135 2.859.451 1.848.495 2.069.766 2.734.735 2.803.101 2.000 56.000 56.000 49.000 300 8.400 8.400 7.350
bolilor transmisibile
Măsura 1.2.1.1. Consolidarea sistemului
de prevenire, supraveghere și control al 71.660 8.241 20.401 21.119 21.900 8.241 8.901 9.619 10.400 - 10.000 10.000 10.000 - 1.500 1.500 1.500
de prevenire, supraveghere și control al
146.813 23.120 41.417 43.834 38.442 21.970 24.167 26.584 29.242 1.000 15.000 15.000 8.000 150 2.250 2.250 1.200
bolilor transmisibile prioritare –
tuberculoză
de prevenire, supraveghere, detectare,
diagnostic, tratament și monitorizare al 6.258.131 1.214.775 1.259.514 1.880.764 1.903.078 1.214.775 1.225.014 1.846.264 1.868.578 - 30.000 30.000 30.000 - 4.500 4.500 4.500
bolilor transmisibile prioritare – hepatita
virală
Măsura 1.2.1.4 Consolidarea sistemului
de prevenire, supraveghere și control al 1.911.577 443.508 465.684 488.968 513.416 443.508 465.684 488.968 513.416 - - - - - - - -
bolilor transmisibile prioritare – HIV/SIDA
Măsura 1.2.2.1 Protejarea sănătății
populației împotriva principalelor boli
1.255.365 161.150 347.150 364.450 382.615 160.000 346.000 363.300 381.465 1.000 1.000 1.000 1.000 150 150 150 150
transmisibile care pot fi prevenite prin
vaccinare
45
co- co- co- co-
al.) al.) al.) al.)
Programul 1.3: Îmbunătățirea sănătății
140.369 32.006 33.606 36.055 38.703 32.006 33.606 36.055 38.703 - - - - - - - -
mamei și a copilului
Măsura 1.3.1.1 Detectarea timpurie și
evaluarea riscurilor din timpul sarcinii, 29.260 6.538 6.865 7.551 8.306 6.538 6.865 7.551 8.306 - - - - - - - -
atât pentru mamă cât și pentru copil
Măsura 1.3.1.2 Măsuri pentru depistarea
precoce și evaluarea bolilor copilului cu
36.267 8.103 8.509 9.359 10.295 8.103 8.509 9.359 10.295 - - - - - - - -
incidență crescută, precum afecțiunile din
spectrul autismului
Măsura 1.3.1.3 Măsuri orientate către
îmbunătățirea nutriției copilului și alte 74.843 17.364 18.233 19.144 20.101 17.364 18.233 19.144 20.101 - - - - - - - -
măsuri pentru boli specifice
Programul 1.4: Monitorizarea sănătății
92.781 1.838 27.522 60.974 2.447 1.838 2.022 2.224 2.447 - 20.400 47.000 - - 5.100 11.750 -
publice în legătură cu mediul înconjurător
Măsura 1.4.1.1 Monitorizare și raportare
cu privire la factorii determinanți din 8.531 1.838 2.022 2.224 2.447 1.838 2.022 2.224 2.447 - - - - - - - -
mediul de viață și lucru
Măsura 1.4.2.1 Consolidarea serviciilor de
monitorizare pentru factorii determinanți 84.250 - 25.500 58.750 - - - - - - 20.400 47.000 - - 5.100 11.750 -
din mediul de viață și lucru
funcțional și a resurselor pentru sistemul 636.500 15.000 252.750 261.150 107.600 - - - - 12.500 216.500 223.500 93.000 2.500 36.250 37.650 14.600
de sănătate
Măsura 2.1.1.1 Inițiative de dezvoltare a
414.000 - 161.000 161.000 92.000 - - - - - 140.000 140.000 80.000 - 21.000 21.000 12.000
resurselor umane
Măsura 2.1.2.1 Inițiative de îmbunătățire
11.400 1.800 5.400 4.200 - - - - - 1.500 4.500 3.500 - 300 900 700 -
a managementului resurselor financiare
Măsura 2.1.3.1 Inițiative de îmbunătățire
193.100 13.200 80.350 89.950 9.600 - - - - 11.000 67.000 75.000 8.000 2.200 13.350 14.950 1.600
a managementul informațiilor
Măsura 2.1.4.1 Inițiative de promovare a
18.000 - 6.000 6.000 6.000 - - - - - 5.000 5.000 5.000 - 1.000 1.000 1.000
cercetării și inovării în sectorul sănătății
Programul 2.2: Îmbunătățirea eficienței și
82.209.698 18.283.225 19.121.517 21.493.437 23.311.519 18.283.225 19.095.192 21.461.287 23.284.894 - 22.500 27.500 22.500 - 3.825 4.650 4.125
a calității serviciilor medicale
Măsura 2.2.1.1 Dezvoltarea serviciilor de
1.281.107 289.000 310.350 325.523 356.235 289.000 303.450 318.623 350.485 - 6.000 6.000 5.000 - 900 900 750
asistență medicală comunitară
Măsura 2.2.1.2 Extinderea rolului
8.763.373 1.680.014 1.859.765 2.321.769 2.901.824 1.680.014 1.848.015 2.310.019 2.887.524 - 10.000 10.000 12.000 - 1.750 1.750 2.300
serviciilor de medicina familiei
îngrijire clinică și para-clinică de 12.772.163 2.776.652 2.952.068 3.312.104 3.731.339 2.776.652 2.951.493 3.310.379 3.731.339 - 500 1.500 - - 75 225 -
specialitate
Măsura 2.2.2.1 Creșterea eficienței și
50.420.754 11.474.801 11.827.463 13.228.620 13.889.871 11.474.801 11.823.863 13.225.020 13.886.271 - 3.000 3.000 3.000 - 600 600 600
performanței serviciilor spitalicești
Măsura 2.2.2.2 Consolidarea serviciilor de
6.945.901 1.610.000 1.691.700 1.778.025 1.866.176 1.610.000 1.690.500 1.775.025 1.863.776 - 1.000 2.500 2.000 - 200 500 400
asistență medicală de urgență
îngrijiri medicale de lungă durată,
775.339 165.837 174.129 203.442 231.931 165.837 174.129 203.442 231.931 - - - - - - - -
reabilitare/ recuperare medicală, îngrijiri
la domiciliu, paliație
46
co- co- co- co-
al.) al.) al.) al.)
Măsura 2.2.4.1 Îmbunătățirea calității
16.550 500 5.300 8.175 2.575 500 3.000 3.000 2.000 - 2.000 4.500 500 - 300 675 75
serviciilor medicale
transplant de organe, țesuturi și celule de 729.876 169.340 177.807 186.697 196.032 169.340 177.807 186.697 196.032 - - - - - - - -
origine umană
Măsura 2.2.5.2 Asigurarea necesarului și
504.635 117.081 122.935 129.082 135.536 117.081 122.935 129.082 135.536 - - - - - - - -
securității produselor de sânge
pacienților la medicamente și dispozitive 14.148.594 3.282.641 3.446.773 3.619.112 3.800.068 3.282.641 3.446.773 3.619.112 3.800.068 - - - - - - - -
medicale
Măsura 2.3.1.1 Creșterea accesului
pacienților la medicamente compensate 12.703.836 2.947.440 3.094.812 3.249.553 3.412.030 2.947.440 3.094.812 3.249.553 3.412.030 - - - - - - - -
în condiții de sustenabilitate financiară
Măsura 2.3.2.1 Îmbunătățirea accesului
1.444.758 335.201 351.961 369.559 388.037 335.201 351.961 369.559 388.037 - - - - - - - -
pacienților la dispozitive medicale
3.116.076 261.794 473.191 1.014.537 1.366.555 261.794 392.691 589.037 883.555 - 70.000 370.000 420.000 - 10.500 55.500 63.000
infrastructurii sistemului de sănătate
Măsura 2.4.1.1 Modernizarea
infrastructurii de furnizori de servicii
3.116.076 261.794 473.191 1.014.537 1.366.555 261.794 392.691 589.037 883.555 - 70.000 370.000 420.000 - 10.500 55.500 63.000
medicale la standardele curente de
servicii și la nevoile pacienților
performanței instituțiilor publice cu rol de
23.142.208 4.356.016 6.014.291 6.419.925 6.351.975 4.352.048 5.998.807 6.400.245 6.348.975 3.420 12.960 16.400 2.500 548 2.524 3.280 500
strategie, reglementare, administrare,
reprezentare din sistemul de sănătate
Măsura 3.1.2.1 Promovarea sănătății în
720 240 480 - - - - - - 200 400 - - 40 80 - -
toate politicile
Măsura 3.1.2.2 Promovarea politicilor
20.292 3.488 4.924 11.280 600 - - - - 3.020 4.160 9.400 500 468 764 1.880 100
publice bazate pe dovezi
Măsura 3.1.3.1 Dezvoltarea capitalului
uman din cadrul MS, CNAS și al altor 21.120 240 10.080 8.400 2.400 - - - - 200 8.400 7.000 2.000 40 1.680 1.400 400
instituții subordonate/coordonate
Măsura 3.1.3.2 Asigurarea funcționării
23.100.076 4.352.048 5.998.807 6.400.245 6.348.975 4.352.048 5.998.807 6.400.245 6.348.975 - - - - - - - -
optime a instituțiilor publice
Total PSI 159.752.852 34.171.186 38.057.635 42.543.574 44.980.458 34.149.918 37.477.676 41.566.944 44.188.883 17.920 498.360 840.400 687.000 3.348 81.599 136.230 104.575
47
Anexa 2: Planul Strategic Instituțional (tabel rezumativ)
Valoare de Țintă Țintă

Unitatea
referință 2019 2020
Obiectivul Strategic 1: Îmbunătățirea sănătății populației prin măsuri de prevenire și
control al morbidității
Indicator de impact Nr. 1.1: Decalajul dintre speranța de viață și speranța de viață 12,4
Anii 12,3 12,2
sănătoasă la bărbați (71,4-59)
Indicator de impact Nr. 1.2: Decalajul dintre speranța de viață și speranța de viață 19,7
Anii 19,5 19,3
sănătoasă la femei (78,7-59)
Rezultatul 1.1.1: Reducerea prevalenței factorilor de risc pentru bolile netransmisibile:

Indicator de rezultat: Rata standardizată de decese cauzate de bolile cronice la
Cazuri/ 100,000 219 217 217
persoanele cu vârsta sub 65 de ani
Cazuri/ 100,000 9,5 9,3 9,3
Indicator de rezultat: Rata de suicid
% 20% 19% 18%
Indicator de rezultat: Procentul de adulți care fumează zilnic
% 69% 67% 66%
Indicator de rezultat: Procentul de adulți cu consum periculos de alcool
Rezultatul 1.1.2: Asigurarea accesului la depistare precoce, diagnostic și/sau tratament
pentru boli specifice:
Indicator de rezultat: Acoperirea grupului țintă pentru screening-ul cancerului % 9% 10% 10%
de col uterin Cazuri/ 100,000 34,24 34 34
Indicator de rezultat: Incidența cancerului de col uterin
Indicator de rezultat: Mortalitatea din cancer de col uterin Cazuri/ 100,000 14,75 13 12
Rezultatul 1.2.1: Reducerea incidenței și prevalenței bolilor infecțioase prioritare:
Indicator de rezultat: Incidența infecțiilor nozocomiale cu organisme MDR % ATI – 5%
& Chirurgie ATI – 5% ATI – 5%
– 3%
48
Unitatea
Indicator de rezultat: Incidența standardizată a TBC Cazuri/ 100,000 63 & &
Indicator de rezultat: Incidența standardizată HIV/AIDS Cazuri/ 100,000 1,99 Chirurgie Chirurgie
Indicator de rezultat: Incidența standardizată a Hep B Cazuri/ 100,000 1,11 – 3% – 3%
60 60
1,9 1,9
1 1
Rezultatul 1.2.2: Creșterea ratei de vaccinare aferentă vaccinurilor incluse în Calendarul
Național de Imunizare
Indicator de rezultat: Gradul de acoperire vaccinală a copiilor de 12 și 24 de luni
% din grupul țintă 80% 85% 85%
în cadrul Calendarului național de imunizare
Indicator de rezultat: Incidența bolilor selectate ce pot fi prevenite prin
Cazuri/100.000 0.3/ 0 0.3/ 0 0.3/ 0
vaccinare (rubeolă și poliomielită)
Programul 1.3: Îmbunătățirea stării de sănătate a mamei și copilului
Rezultatul 1.3.1: Îmbunătățirea sănătății mamei și a copilului
Indicator de rezultat: Rata mortalității materne la naștere Cazuri/1000 de născuți 0,1 0,1 0,1
vii
Indicator de rezultat: Rata mortalității infantile (0-1 ani) Cazuri/1000 de născuți 7,97 7,9 7,9
vii Cazuri/1000 de
Indicator de rezultat: Rate mortalității perinatale născuți vii 7,08 6,8 6,8
Cazuri/1000 de născuți
Indicator de rezultat: Rate mortalității neonatale (0-6 zile) vii 3,17 3 2,9
Rezultatul 1.4.1: Reducerea bolilor legate de factorii de risc de mediu
Indicator de rezultat: Numărul de boli profesionale Cazuri 1025 820 800
Rezultatul 1.4.2: Reducerea impactului negativ al accidentelor care implică obiective de
infrastructură expuse riscurilor de mediu
Indicator de rezultat: Harta zonelor care implică riscuri pentru sănătatea umană
Da/ nu Nu Da Da
(facilități industriale, uzine chimice mari, rute de transport al materialelor
49
Unitatea
chimice, radioactive sau periculoase, zone cu risc crescut de inundații sau
cutremure)
Obiectivul Strategic 2: Măsuri transversale de creștere a performanței sistemului de
sănătate
Indicator de impact Nr. 2.1:
Distribuția teritorială a medicilor (raportul dintre mediile cuartilelor 4 și 1 ale nivelurilor Raport c4/c1 2,9 2,7 2,6
județene de acoperire cu medici la 100.000 locuitori)
Programul 2.1: Asigurarea cadrului funcțional și a resurselor pentru sistemul de
sănătate
Rezultatul 2.1.1: Asigurarea resurselor umane, pentru a furniza servicii medicale la
niveluri de calitate adecvate
Medici și
Indicator de rezultat: Acoperirea cu personal medical la nivel național 280/ 583 285/ 590 287/ 595
asistente/100.000
Rezultatul 2.1.2: Asigurarea finanțării sustenabile pentru sectorul de sănătate
Indicator de rezultat: Cheltuielile totale publice pentru sănătate % în PIB 5,1 5,2 5,3
Rezultatul 2.1.3: Dezvoltarea Sistemului Informatic Integrat pentru Sănătate, prin
implementarea unor soluții sustenabile de e-sănătate
Nr. componentelor
Indicator de rezultat: Nivelul de dezvoltare al PIAS (Platforma Informatică a
PIAS complet 4 6 6
Asigurărilor de Sănătate)
operaționale
Rezultatul 2.1.4: Dezvoltarea capacității de cercetare și inovare în sectorul sănătății
Indicator de rezultat: Aplicații rezultate din proiectele de cercetare transferate în Nr. aplicații transferate
0 4 5
practica medicală în practica medicală
Nr. unităților
130 100
administrativ- 165
Indicator de impact Nr. 2.2: teritoriale fără medici
Acoperirea teritorială cu servicii de asistență medicală primară de familie
Nr. de unități
2650 2600
administrativ- 2767
50
Unitatea
teritoriale fără
furnizori de servicii
medicale de
specialitate
Indicator de impact Nr. 2.3:
Nr. de cazuri/100.000 1035 950 900
Numărul spitalizărilor decontate pentru afecțiuni tratabile în ambulatoriu
Rezultatul 2.2.1: Creșterea furnizării de servicii preventive pentru populație prin
asistență medicală primară
Indicator de rezultat: % din unitățile administrativ-teritoriale unde există cel
puțin un medic de familie pentru fiecare 2000 de locuitori % u.a.t. 50% 52% 53%
Indicator de rezultat: numărul orașelor fără furnizori de servicii medicale în Numărul de u.a.t.
ambulatoriul clinic de specialitate 57 0 0
Rezultatul 2.2.2: Raționalizarea și creșterea eficienței serviciilor medicale spitalicești

4,2 4 4
Indicator de rezultat: Numărul paturilor pentru cazuri acute Paturi/ 1,000
Indicator de rezultat: Rata internărilor pentru cazuri acute Cazuri/ 1,000

19 18 18
Indicator de rezultat: Timpul mediu de intervenție la urgențe medicale Minute
11 11 11
Rezultatul 2.2.3: Dezvoltarea îngrijirilor pe termen lung, a serviciilor paliative și a celor
de recuperare/ reabilitare
Indicator de rezultat: Paturi pentru îngrijiri pe termen lung Paturi/ 1.000 locuitori 5 6 6
peste 65 de ani
Indicator de rezultat: Paturi pentru servicii palliative Paturi/ 100.000 18 20 20
51
Unitatea
Indicator de rezultat: Paturi pentru îngrijiri pe termen lung Paturi/ 100.000 160 166 166
Rezultatul 2.2.4: Îmbunătățirea calității serviciilor medicale, indiferent de nivelul la care
sunt furnizate
Indicator de rezultat: Cadru legal care să permită integrarea și/sau coordonarea
Acte normative Nu Da Da
furnizorilor de servicii aprobat și aplicabil
aprobate
Indicator de rezultat: Rapoartele centralizate privind satisfacția pacienților
% 0% 100% 100%
acoperă #% din furnizorii de servicii spitalicești
Rezultatul 2.2.5: Îmbunătățirea rezultatelor serviciilor de transfuzii de sânge și
transplant de organe
Indicator de rezultat: Numărul transplanturilor per %0000 locuitori Transplanturi/1000000 65 67 68
Cantitatea de sânge
Indicator de rezultat: Asigurarea auto-suficienței pentru transfuziile de sânge donat (litri) 180000 180000 180000
Rezultatul 2.3.1: Creșterea numărului pacienților care au acces la medicamentele

necesare pentru a controla sau trata afecțiuni cronice:
Indicator de rezultat: Actualizarea listei medicamentelor compensate Nr. proiectelor de acte

3 3 3
Indicator de rezultat: Ponderea medicamentelor generice în totalul valorii normative aprobate
27% 29% 30%
medicamentelor compensate %
Rezultatul 2.3.2: Reducerea listelor de așteptare pentru dispozitive medicale:

Indicator de rezultat: Standardizarea informațiilor privind denumirile și Registru de dispozitive
Nu Da Da
caracteristicile dispozitivelor medicale și materialelor sanitare medicale operațional
Programul 2.4: Modernizarea infrastructurii de sănătate
Rezultatul 2.4.1: Diminuarea inegalităților de acces la servicii medicale prin dezvoltarea
infrastructurii specifice:
52
Unitatea
Indicator de rezultat: Populația acoperită de spitalele regionale nou-
%, număr regiuni 0%; 0 0%; 0 39%; 3
construite/modernizate (ca % și ca număr regiuni)
Indicator de rezultat: Densitatea echipamentelor de radio-terapie operaționale
Unități/100.000 0,36 0,42 0,45
conforme cu standardele UE, pe tipuri de echipamente
Obiectivul Strategic 3: Dezvoltarea capacității instituționale a structurilor de
management în sistemul de sănătate
Indicator de impact 3.1: Procentul românilor care au încredere în sistemul de sănătate % 25%33 30% 30%
Programul 3.1: Îmbunătățirea performanței instituțiilor publice cu rol de strategie,

reglementare, administrare, reprezentare din sistemul de sănătate
Rezultatul 3.1.1: Implementarea și utilizarea instrumentelor de bune practici în
managementul sistemului de sănătate
Indicator de rezultat: Numărul instrumentelor de bune practici folosite în
Nr. de unități 2 3 4
managementul sistemului de sănătate
Rezultatul 3.1.2: Creșterea eficienței proceselor de formulare și implementare de politici

publice în sectorul asistenței medicale
Indicator de rezultat: Procentul proiectelor de acte normative cu studii de % din proiectele de

10% 15% 15%
impact documente legislative
Rezultatul 3.1.3: Creșterea productivității capitalului uman în managementul sistemului

de sănătate
Indicator de rezultat: Procentul personalului de conducere care trebuie să
% din funcțiile ocupate 0% 15% 15%
îndeplinească ținte anuale de performanță
33 Eurobarometru nr. 411, Siguranța Pacienților și Calitatea Îngrijirii, date pentru România, Comisia Europeană, 2014, disponibil la http://ec.europa.eu/public_opinion/index_en.htm
53
Anexa 3: Programe și Măsuri conexe (tabel rezumativ)
Program bugetar Indicator de rezultat Val. de Țintă Țintă Țintă Țintă

Descrierea măsurii (unitate) referință 2017 2018 2019 2020
Măsura 1.1.1.1 Dezvoltarea și implementarea unor mecanisme de prevenție,
diagnostic, tratament și control al bolilor cardiovasculare
Măsura are scopul de a proiecta și implementa o abordare integrată a serviciilor de
prevenție primară și secundară în cadrul Planului Național pentru Controlul Bolilor
Cardiovasculare. Programul se va concentra pe serviciile furnizate de medicii de
familie și ambulatoriul de specialitate. Se va acorda o atenție deosebită intervențiilor
care contracarează nivelul de fumat și consumul de alcool, stilul de viață sedentar și
obiceiurile alimentare nesănătoase. Măsura se va concentra pe depistarea precoce proiect de act normativ
a riscului de boli cardiovasculare și pe reducerea riscului de boli cardiovasculare la cu privire la Planul
adulții asimptomatici. Acestea vor fi obiectivele Planului Național de Control al Bolilor național de control al
0 0 1 0 0
Cardiovasculare. bolilor cardiovasculare
Intervențiile sunt orientate către prevenția primară specifică, depistarea precoce [proiecte de acte
activă a riscului, diagnosticul și tratamentul bolilor cardiovasculare. normative]
Măsura este finanțată de la bugetul de stat, din fonduri externe nerambursabile
(FEN) și de la Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) și va fi
implementată în perioada 2017-2020.
Instituții care vor implementa programul: Ministerul Sănătății (MS), Casa Națională
de Asigurări de Sănătate (CNAS), direcțiile județene de sănătate publică (DSP), casele
județene de asigurări de sănătate (CAS), medicii de familie, asistenții medicali
comunitari, spitalele, alți furnizori.
proiect de act normativ
Măsura 1.1.1.2 Dezvoltarea și implementarea unor mecanisme de prevenție,
cu privire la Planul 0 0 1 0 0
diagnostic, tratament și control al bolilor oncologice
național de control al
54
Această măsură are scopul de a reduce povara cancerului asupra populației prin bolilor oncologice
depistarea precoce a bolii și prin reducerea mortalității specifice pe termen mediu și [proiecte de acte
lung, prin intervenții de screening organizate la nivel național, în baza Planului normative]
Național pentru Controlul Cancerului. Se pune accentul pe implementarea unui Testări PAP decontate
program național de screening pentru cancerul de col uterin și pentru alte două tipuri 200.000 200.000 200.000 200.000 200.000
[teste]
eligibile de cancer (de sân și colorectal), pe tratamentul și monitorizarea pacienților
și pe activități comunitare paliative. Acțiunile vor urmări (i) dezvoltarea infrastructurii
serviciilor medicale pentru pacienții cu cancer, (ii) testarea, diagnosticul și
tratamentul pentru asigurați și neasigurați și pe (iii) asigurarea resurselor umane
necesare. Diagnosticul și tratamentul bolilor oncologice vor fi efectuate într-o
manieră integrată. numărul pacienților cu
Măsura este finanțată de la bugetul de stat, din fonduri externe nerambursabile boli oncologice
110.000 110.000 110.000 110.000 110.000
(FEN) și de la Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) și va fi beneficiari de medicație
implementată în perioada 2017-2020. in cadrul PNS [persoane]
Măsura 1.1.1.3 Dezvoltarea și implementarea unor mecanisme de prevenție, proiect de act normativ
diagnostic, tratament și control al diabetului zaharat cu privire la Planul
Măsura prevede elaborarea unui Plan Național pentru Controlul Diabetului. Planul va național de control al 0 0 1 0 0
avea scopul de a reduce prevalența factorilor de risc, de a detecta noile cazuri de diabetului [proiecte de
diabet, care sunt, în majoritatea situațiilor, asimptomatice, și de a detecta acte normative]
complicațiile cronice ale diabetului. Planul va pune accent pe educarea continuă a
numărul pacienților cu
pacienților referitor la schimbarea stilului lor de viață, complianța la terapia
diabet beneficiari de
prescrisă, prevenirea complicațiilor și utilizarea testelor de monitorizare. Pacienții cu 700.000 700.000 700.000 700.000 700.000
medicație in cadrul PNS
diabet vor beneficia de servicii la toate nivelurile de îngrijire: managementul de caz
[persoane]
în asistența medicală primară; medicamente, teste și dispozitive prin Programul
55
național de diabet zaharat, implementat de CNAS; servicii spitalicești și dispozitive
medicale pentru cazurile cu complicații și comorbidități.
Măsura 1.1.1.4 Prevenția și controlul tulburărilor mintale și de comportament

Măsura urmărește (i) să promoveze și să protejeze sănătatea mintală, (ii) să prevină
Paturi de spital pentru
afecțiunile psihologice și (iii) să asigure acces adecvat la servicii de diagnostic,
probleme de sănătate
tratament și monitorizare. La nivel de activitate, măsura va pune accentul pe
mintala (rata la 1000 0,8 0,8 0,8 0,8 0,8
implementarea Strategiei Naționale pentru Sănătatea Mintală a Copiilor și Tinerilor
persoane) [paturi/ 1000
2016-2020, proiecte de promovare a sănătății, intervenții preventive, diagnostic,
locuitori]
tratament și monitorizare a pacienților. Se va acorda o atenție deosebită rolului
furnizorilor de asistență medicală primară, în special asistenților comunitari și
medicilor de familie, care vor fi instruiți și încurajați să se implice în detectarea și
tratarea pacienților cu tulburări mintale și de comportament.
(FEN) și de la Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) și va fi Unități de învățământ in
implementată în perioada 2017-2020. care sunt implementate
600 600 600 600 600
Instituții care vor implementa programul: Ministerul Sănătății (MS), Casa Națională intervenții adaptate
de Asigurări de Sănătate (CNAS), direcțiile județene de sănătate publică (DSP), casele nevoilor [unități]
56
Campanii naționale de
promovare a sănătății 1 1 1 1 1
mintale [campanii]
Campanii de informare
Măsura 1.1.1.5 Promovarea unui stil de viață sănătos și combaterea principalilor
și/sau destigmatizare
factori de risc 22 22 22 22 22
implementate
Acțiunile au rolul de a îmbunătăți capacitățile instituțiilor de promovare a sănătății și
[campanii]
implementarea eficace a intervențiilor specifice. În conformitate cu prevederile SNS,
Număr de unități de
va fi dezvoltat un Plan Național de Promovare a Sănătății, care va deveni referința
învățământ în care sunt
pentru dezvoltarea și implementarea ulterioară a planurilor de promovare a sănătății
implementate 2134 2134 2134 2134 2134
la nivel județean. INSP va efectua studii privind starea de sănătate și factorii
intervenții pentru copii
determinanți ai sănătății și va ajusta apoi campaniile de conștientizare existente la
și adolescenți [unități]
constatările consemnate. Campaniile se vor concentra pe prevenirea
Personal implicat în
comportamentelor nesănătoase, prin acțiuni comune cu Ministerul Educației,
promovarea sănătății
Ministerul Tineretului și Sportului și alte organizații interesate, orientate către 120 120 120 120 120
format (pe regiuni și
promovarea unor obiceiuri alimentare sănătoase și a unui stil de viață sănătos.
județe) [persoane]
Măsura este finanțată de la bugetul de stat și din fonduri externe nerambursabile
(FEN) și va fi implementată în perioada 2017-2020.
pentru aprobarea
Instituții care vor implementa programul: Ministerul Sănătății (MS), direcțiile de
Planului național de
sănătate publică (DSP), Institutul Național de Sănătate Publică, medicii de familie, 0 0 1 0 0
promovarea sănătății
asistenții medicali comunitari, personalul medical din cabinetele medicale școlare,
[proiecte de acte
alți furnizori.
normative]
57
Măsura 1.1.2.1 Dezvoltarea serviciilor medicale pentru pacienții cu patologii speciale proiect de act normativ
Măsura urmărește elaborarea unei politici naționale privind diagnosticul și cu privire la Planul
tratamentul bolilor rare. Acțiunile prevăzute se referă la depistarea precoce, național de boli rare 0 0 1 0 0
diagnosticul și tratamentul bolilor rare incluse în programele naționale pentru [proiecte de acte
tratamentul bolilor rare, precum și al hemofiliei și talasemiei. Măsura va urmări normative]
consolidarea și extinderea infrastructurii pentru diagnostic și tratament prin
susținerea înființării și operațiunilor centrelor de expertiză pentru boli rare, conform
prevederilor ordinului MS nr. 540/2016. De asemenea, va oferi sprijin laboratoarelor
de referință autorizate pentru a efectua teste diagnostic. Pacienții cu boli rare vor
avea acces la medicamente compensate și servicii specifice la toate nivelurile de
Pacienți tratați in
îngrijire.
programul național de
Măsura este finanțată de la bugetul de stat, din fonduri externe nerambursabile 3518 3518 3518 3518 3518
boli rare, pe tipuri de
afecțiuni [persoane]
Măsura 1.2.1.1. Consolidarea sistemului de prevenire, supraveghere și control al

Personal format (la nivel
Această măsură este orientată către bolile ce pot fi prevenite prin vaccinare, bolile
regional, județean și 50 50 50 50 50
transmisibile prin apă, bolile transmisibile prin alimente și zoonoze, infecțiile purtate
local) [persoane]
în sânge, infecțiile dobândite în spitale, ITS, HIV, TBC și alte boli prioritare. Scopul
acestei măsuri este de a susține infrastructura de supraveghere, a moderniza
58
echipamentele de TI și asigura implementarea sistemului de supraveghere
electronică, a supraveghea și controla infecțiile nozocomiale și de a monitoriza
utilizarea antibioticelor și rezistența la antibiotice. Studii/anchete/rapoarte
Măsura este finanțată de la bugetul de stat, din fonduri externe nerambursabile periodice [documente] 1 1 1 1 1
Instituții care vor implementa programul: MS, Institutul Național de Sănătate Publică
(INSP), DSP, medicii de familie, spitalele, alți furnizori.
Studii, anchete, evaluari
privind infectiile
2 2 2 2 2
nosocomiale
[documente]
Plan strategic național
privind infecțiile
0 1 0 0 0
nosocomiale [proiecte
de acte normative]
Măsura 1.2.1.2. Consolidarea sistemului de prevenire, supraveghere și control al
bolilor transmisibile prioritare – tuberculoză Plan național IEC/CSC
Măsura include activități pentru dezvoltarea și implementarea Strategiei Naționale pentru programul TB 0 0 1 0 0
de Control al Tuberculozei în România 2015-2020. Acțiunile urmăresc dezvoltarea elaborat [documente]
infrastructurii de supraveghere, asigurarea accesului la servicii integrate și la îngrijire
și prevenție centrată pe pacienți prin: 1. Îmbunătățirea managementului
programatic și a capacității de intervenție pentru prevenția și controlul TBC-ului, în
special a formelor MDR/XDR (rezistentă la medicamente multiple/cu rezistență Achiziție centralizată a
extinsă la medicamente); 2. Majorarea capacității de diagnostic pentru TBC/TBC medicamentelor
MDR și asigurarea accesului universal la diagnostic de înaltă calitate, în conformitate conform necesar 1 0 1 0 1
cu standardele internaționale; 3. Îmbunătățirea condițiilor de tratament și asigurarea previzionat [proceduri
accesului tuturor pacienților la medicamente împotriva TBC. Se va pune accentul în de achiziții]
mod special pe depistarea tuberculozei în formă pasivă (la pacienții simptomatici,
care merg la medic din proprie inițiativă) și în formă activă, intensivă (prin controlul
59
contacților și prin al persoanelor cu risc de TBC), cu ajutorul medicilor de familie și a
asistentelor medicale comunitare.
Instituții care vor implementa programul: Ministerul Sănătății (MS), direcțiile de
sănătate publică (DSP), Institutul Național de Sănătate Publică, medicii de familie,
asistenții medicali comunitari, personalul medical din cabinetele medicale școlare,
alți furnizori.
Măsura 1.2.1.3. Consolidarea sistemului de prevenire, supraveghere, detectare,
diagnostic, tratament și monitorizare al bolilor transmisibile prioritare – hepatita
virală Registru privind hepatita
nu da da da da
Măsura include activități integrate al căror scop este de a reduce morbiditatea, funcțional [da/ nu]
invaliditatea și mortalitatea determinate de formele acute virale, prelungite și
cronice de hepatită B, C și D. Măsura planifică în mod integrat activități de prevenție,
screening, tratament și monitorizare a pacienților.
(FEN) și de la Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) și va fi Persoane testate
implementată în perioada 2017-2020. voluntar și anonim
13.000 13.000 13.000 13.000 13.000
Instituții care vor implementa programul: Ministerul Sănătății (MS), Casa Națională pentru HVB și HVC
de Asigurări de Sănătate (CNAS), direcțiile județene de sănătate publică (DSP), casele [persoane]
Măsura 1.2.1.4 Consolidarea sistemului de prevenire, supraveghere și control al numărul persoanelor
bolilor transmisibile prioritare – HIV/SIDA testate pentru infecția 370.000 370.000 370.000 370.000 370.000
Măsura urmărește asigurarea accesului la servicii de prevenție, diagnostic, tratament HIV [persoane]
și monitorizare a persoanelor infectate HIV. De asemenea, include activități pentru Comisia națională
implementarea activităților de supraveghere epidemiologică prin analize clinice și de nu nu da da da
multisectorială HIV/SIDA
60
laborator pentru publicul larg și pentru segmentele de populație cu risc ridicat de a reînființată și
contracta boli și infecții cu transmitere sexuală, precum și funcțională [da/ nu]
numărul pacienților cu
HIV/ SIDA aflați în
Instituții care vor implementa programul: Ministerul Sănătății (MS), Casa Națională 10.551 10.551 10.551 10.551 10.551
tratament antiviral și
monitorizați [persoane]
Măsura 1.2.2.1 Protejarea sănătății populației împotriva principalelor boli Registru național de
transmisibile care pot fi prevenite prin vaccinare vaccinări (RENV)
da da da da da
Această măsură are scopul de a ameliora acoperirea vaccinală pentru toate actualizat și funcțional
vaccinurile și grupele de vârstă prevăzute în Calendarul Național de Imunizare. [da/ nu]
Include schimbări legislative pentru a îmbunătăți complianța la vaccinare, o proiect de act normativ
campanie națională de conștientizare privind beneficiile și siguranța vaccinării, cu privire la
crearea Comitetului Național pentru Vaccinare, instruirea personalului implicat în obligativitatea vaccinării 0 1 0 0 0
vaccinare și investiții în infrastructura rețelei de vaccinare. [proiecte de acte
O serie de măsuri legislative sunt prevăzute pentru transferul INCDMI Cantacuzino în normative]
subordinea Ministerului Sănătății și pentru finanțarea sa în baza statutului său de Campanii/intervenții
furnizor de servicii economice de interes general, astfel încât să permită finalizarea naționale implementate 1 1 1 1 1
investițiilor necesare pentru reluarea producției de vaccinuri. [campanii]
Măsura este finanțată de la bugetul de stat, din fonduri externe nerambursabile Procent cazuri RAPI
(FEN) și va fi implementată în perioada 2017-2020. investigate conform
100% 100% 100% 100% 100%
Instituții care vor implementa programul: MS, INSP, DSP, INCDMI Cantacuzino34, metodologiei din total
medicii de familie, asistenții medicali comunitari. raportate [%]
34 Institutul Național de Cercetare, Dezvoltare pentru Microbiologie și Imunologie

61
Județe cu acoperire
vaccinala suboptimala 30 30 30 30 30
[județe]
cu privire transferul
INCDMI Cantacuzino în
coordonarea 0 1 0 0 0
Ministerului Sănătății
[proiecte de acte
normative]
Programul 1.3: Îmbunătățirea sănătății mamei și a copilului
Copii care beneficiază

Măsura 1.3.1.1 Detectarea timpurie și evaluarea riscurilor din timpul sarcinii, atât
de administrare
pentru mamă cât și pentru copil
profilactică a ≥ 50% ≥ 50% ≥ 50% ≥ 50% ≥ 50%
Măsura asigură condiții pentru efectuarea investigațiilor prenatale, îmbunătățirea
preparatelor de Fe
serviciilor de asistență medicală și monitorizare pentru femeile însărcinate, femeile
conform ghidurilor [%]
care au născut recent și nou-născuți.
raport privind sănătatea
reproducerii și
(FEN) și de la Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) și va fi 1 1 1 1 1
recomandări de politică
publică [documente]
Maternități active în
cadrul inițiativei "Spital
județene de asigurări de sănătate (CAS), medicii de familie, asistenții medicali 10 10 10 10 10
Prieten al Copilului"
[persoane]
62
Măsura 1.3.1.2 Măsuri pentru depistarea precoce și evaluarea bolilor copilului cu
incidență crescută, precum afecțiunile din spectrul autismului
Dată fiind magnitudinea și costurile ridicate pe care le implică bolile neurologice la
copii, atât pentru familie cât și pentru sistemul medical, măsura prevede inițial
efectuarea unui studiu epidemiologic la nivel național și apoi proiectarea unor
intervenții în baza constatărilor acestuia. Astfel de intervenții ar putea include Ghiduri clinice pentru
depistarea precoce și evaluarea tulburărilor de neurologice la copii, inclusiv: autism, gravidă și copil
1 1 1 1 1
tulburarea Asperger, tulburarea dezintegrativă a copilăriei, sindromul Rett și actualizate/elaborate
tulburări de dezvoltare nespecificate (PDD-NOS) sau autismul tipic. [documente]
Instituții care vor implementa programul: Ministerul Sănătății (MS), direcțiile
județene de sănătate publică (DSP), medicii de familie, asistenții medicali comunitari,
spitalele, alți furnizori.
Măsura 1.3.1.3 Măsuri orientate către îmbunătățirea nutriției copilului și alte măsuri
pentru boli specifice
Măsura vizează promovarea alăptării; suplimentarea dietei de micronutrienți a
femeii însărcinate și a bebelușului, profilaxia malnutriției la copiii cu greutate mică la
naștere, promovarea dietei sănătoase și prevenirea obezității infantile. De
asemenea, măsura prevede elaborarea unor studii și acțiuni de cercetare referitoare Consiliere gravide
50% 50% 50% 50% 50%
la sănătatea mamei și a copilului și factorii determinanți asociați. privind alăptarea [%]
Instituții care vor implementa programul: Ministerul Sănătății (MS), direcțiile
județene de sănătate publică (DSP), medicii de familie, asistenții medicali comunitari,
spitalele, alți furnizori.
63
Măsura 1.4.1.1 Monitorizare și raportare cu privire la factorii determinanți din mediul

de viață și lucru
Această măsură include activități orientate către monitorizarea calității apei de băut
și a apei de îmbăiat, corelarea indicatorilor de sănătate cu prezența substanțelor
poluante în aerul înconjurător, analiza impactului deșeurilor industriale și menajere
asupra sănătății generale, monitorizarea sistemului de management al deșeurilor Raport anual privind
pentru deșeurile generate de activitățile medicale, monitorizarea calității sănătatea in relație cu
1 1 1 1 1
alimentelor, evaluarea riscului. Măsura va finanța studii de cercetare a factorilor cu mediul elaborat și
potențial impact negativ asupra sănătății publice. În baza constatărilor tuturor diseminat [documente]
activităților de cercetare și monitorizare, vor fi actualizate/dezvoltate ghiduri și
proceduri de răspuns la accidente/catastrofe.
Instituții care vor implementa programul: MS, INSP, DSP.
Măsura 1.4.2.1 Consolidarea serviciilor de monitorizare pentru factorii determinanți

din mediul de viață și lucru
numărul hărților de risc
Această măsură are scopul de a susține infrastructura de supraveghere prin 0 0 0 42 42
realizate [hărți]
cartografierea la nivel național a factorilor de risc care ar putea avea un impact
asupra sănătății umane (facilități industriale, uzine chimice mari, rute de transport
pentru materiale chimice, radioactive sau periculoase, zone cu risc ridicat de
inundații sau cutremure), consolidarea și modernizarea echipamentelor de laborator numărul persoanelor
42 42 42 42 42
în institutele publice abilitate și în direcțiile de sănătate publică. Întregul personal instruite [persoane]
implicat în răspunsul la urgențele de mediu va fi instruit în legătură cu ghidurile, numărul laboratoarelor
procedurile și rezultatele cartografierii. În plus, în baza cartografierii și a cercetării, care au beneficiat de noi 42 42 42 42 42
dotări [laboratoare]
64
vor fi proiectate măsuri suplimentare de consolidare a capacității și infrastructurii de
răspuns.
Instituții care vor implementa programul: MS, INSP, DSP.
Programul 2.1: Asigurarea cadrului funcțional și a resurselor pentru sistemul de sănătate
Asistenti medicali incluși

in programe de formare 130.537 130.537 130.537 130.537 130.537
Măsura 2.1.1.1 Inițiative de dezvoltare a resurselor umane
continua [persoane]
Măsura are scopul de a dezvolta și implementa o politică integrată de dezvoltare a
resurselor umane pentru sectorul sănătății. Ea include dezvoltarea unei strategii Metodologii, standarde,
pentru resursele umane din sectorul sănătății, identificarea și implementarea de norme, reglementari
mecanisme sustenabile pentru atragerea și retenția doctorilor și asistenților privind resursele umane 2 2 2 2 2
medicali, mai ales în specialități și zone cu personal insuficient. Strategia va pune elaboate [proiecte de
accentul pe creșterea mobilității cu scopul de a îmbunătăți distribuția teritorială a acte normative]
personalului medical. Măsura face referire și la dezvoltarea unor criterii unitare ATI 180 ATI 180 ATI 180 ATI 180 ATI 180
pentru normarea muncii, calitatea, evaluarea și monitorizarea activităților epidemiol epidemi epidemi epidemi epidemi
desfășurate de personalul medical. Ea include acțiuni proiectate pentru a crește ogie 40 ologie ologie ologie ologie
eficiența programelor de instruire. Măsura prevede dezvoltarea și implementarea igienă 25 40 40 40 40
unui sistem de remunerare motivațional pentru personalul medical. numărul persoanelor
medicina igienă 25 igienă igienă igienă
Măsura este finanțată de la bugetul de stat și din fonduri externe nerambursabile formate în specialități
de medicin 25 25 25
(FEN) și va fi implementată în perioada 2017-2020. deficitare [persoane]
urgență a de medicin medicin medicin
Instituții care vor implementa programul: MS, INSP, Colegiul Medicilor. 127 urgență a de a de a de
medicină 127 urgență urgență urgență
de medicin 127 127 127
65
laborator ă de medicin medicin medicin
94 laborato ă de ă de ă de
psihiatrie r 94 laborato laborato laborat
153 psihiatri r 94 r 94 or 94
psihiatrie e 153 psihiatri psihiatri psihiatri
pediatrică psihiatri e 153 e 153 e 153
20 e psihiatri psihiatri psihiatri
pediatric e e e
ă 20 pediatri pediatri pediatri
că 20 că 20 că 20
cu privire la
remunerarea
personalului medical din 0 1 0 0 0
unitățile sanitare publice
[proiecte de acte
normative]
cu privire la Strategia de
resurse umane în
0 1 0 0 0
[proiecte de acte
normative]
Măsura 2.1.2.1 Inițiative de îmbunătățire a managementului resurselor financiare
cu prevederi referitoare
Măsura include acțiuni pentru dezvoltarea sistemelor de contractare și plată a
la reforma modalităților 0 0 0 1 0
serviciilor, îmbunătățirea eficienței cheltuielilor din programele naționale de
de plată a serviciilor
sănătate. Ea prevede acțiuni menite să amelioreze sistemele de rambursare și
medicale în programele
66
raportare, precum și elaborarea unor politici de majorare a resurselor financiare în naționale de sănătate
sistemul de sănătate. [proiecte de acte
Măsura este finanțată de la bugetul de stat, din fonduri externe nerambursabile normative]
(FEN) și de la Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) și va fi numărul bugetelor
implementată în perioada 2017-2020. elaborate utilizând
0 0 0 3 3
Instituții care vor implementa programul: Ministerul Sănătății (MS), Casa Națională bugetarea pe programe
de Asigurări de Sănătate (CNAS), direcțiile județene de sănătate publică (DSP), casele [bugete]
județene de asigurări de sănătate (CAS), medicii de familie, asistenții medicali Propunere de politică
comunitari, spitalele, alți furnizori. publică privind
0 0 1 0 0
asigurările private
[documente]
proiect(e) de act
Măsura 2.1.3.1 Inițiative de îmbunătățire a managementul informațiilor normativ(e) pentru
Măsura urmărește să asigure standardizarea, integrarea și interoperabilitatea armonizarea sistemelor
sistemului informatic de sănătate, dezvoltarea unui sistem integrat de TI pentru de clasificare și
sănătate, incluzând Platforma Informatică a Asigurărilor de Sănătate, consolidarea codificare a
0 0 1 0 0
sau dezvoltarea soluțiilor de TI pentru serviciile medicale, în cadrul unor proiecte de diagnosticelor și
e-sănătate, dezvoltarea registrelor de pacienți sau boli și îmbunătățirea utilizării indicatorilor de
soluțiilor de TI&C în cadrul serviciilor medicale de urgență. raportare în sistemul de
Măsura este finanțată de la bugetul de stat, din fonduri externe nerambursabile sănătate [proiecte de
(FEN) și de la Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) și va fi acte normative]
implementată în perioada 2017-2020. Sistem informational
Instituții care vor implementa programul: Ministerul Sănătății (MS), Casa Națională bazat pe clasificarea ICD
de Asigurări de Sănătate (CNAS), Institutul Național de Sănătate Publică (INSP), 10 adoptat la nivelul
Institutul Naționale de Statistică, direcțiile județene de sănătate publică (DSP), casele medicinei de familie și în 0 0 1 0 0
județene de asigurări de sănătate (CAS), medicii de familie, asistenții medicali ambulatoriul de
comunitari, spitalele, alți furnizori. specialitate [proiecte de
acte normative]
67
numărul noilor
componente ale PIAS
4 4 4 5 6
realizate și operaționale
[componente]
numărul registrelor
naționale realizate și
operaționale, conforme 4 4 4 4 4
cu standardele
europene [registre]
Interoperabilitatea
registrelor regionale de
nu nu nu nu da
cancer și de screening
[da/ nu]
Măsura 2.1.4.1 Inițiative de promovare a cercetării și inovării în sectorul sănătății proiect de act normativ
Măsura vizează dezvoltarea capacității de cercetare și inovare pentru sectorul privind studiile clinice pe
0 1 0 0 0
sănătății, inclusiv serviciile de sănătate publică și asistență medicală, în vederea subiecți umani [proiecte
elaborării de politici bazate pe dovezi. De asemenea, măsura se concentrează pe de acte normative]
îmbunătățirea cadrului pentru realizarea studiilor clinice. Prin această măsură, Planul
Național de Cercetare în Sănătate va fi actualizat și va include mecanisme pentru
transferul rezultatelor proiectelor de cercetare în politici și practica clinică. raport final privind
Măsura este finanțată de la bugetul de stat, din fonduri externe nerambursabile actualizarea planului de
0 0 1 0 0
(FEN) și va fi implementată în perioada 2017-2020. cercetare în domeniul
I Instituții care vor implementa programul: Ministerul Sănătății (MS), Institutul sănătății [documente]
Național de Sănătate Publică (INSP), Academia de Științe Medicale, unitățile de
cercetare-dezvoltare din sănătate.
68
Măsura 2.2.1.1 Dezvoltarea serviciilor de asistență medicală comunitară numărul asistenților
Această măsură urmărește implementarea și extinderea serviciilor de asistență comunitari și al
1867 1867 1867 1867 1867
medicală comunitară, cu obiectivul de a asigurării accesului la servicii de prevenție mediatorilor sanitari
primară în principal pentru grupuri dezavantajate. Acțiunile prevăzute își propun angajați [persoane]
integrarea asistenței medicale comunitare cu alți furnizori de servicii medicale, proiect de act normativ
sociale și cu unitățile de învățământ. privind asistența
Activitățile din cadrul acestei măsuri vor viza încadrarea în muncă și calificarea unui medicală comunitară 0 1 0 0 0
număr mai mare de asistenți comunitari, îmbunătățirea cadrului legal, dezvoltarea [proiecte de acte
de ghiduri pentru intervenții comunitare, instruirea asistenților comunitari și a altor normative]
părți interesate, elaborarea unor mecanisme îmbunătățite pentru monitorizarea și echipe comunitare
evaluarea activității asistenților comunitari. 0 0 0 0 200
integrate [echipe]
Această măsură este finanțată din bugetul MS, din Programul de cooperare
elvețiano-român și are un caracter permanent/se va aplica până în anul 2020. număr de instrumente
Instituții care vor implementa programul: Ministerul Sănătății (MS), direcțiile metodologice aprobate
1 1 1 1 1
județene de sănătate publică (DSP), medicii de familie, asistenții medicali comunitari, și diseminate
spitalele, alți furnizori de servicii. [documente]
Măsura 2.2.1.2 Extinderea rolului medicinei familiei program informatic de
Această măsură urmărește ameliorarea gradului de acoperire și calității serviciilor de asistență la diagnostic și
medicina familiei, diversificarea și intensificarea serviciilor de prevenție, prescriere pentru nu nu nu nu da
îmbunătățirea managementului pacienților cu boli cronice, integrarea medicinei medicii de familie
familiei cu alți furnizori de servicii medicale și non-medicale. achiziționat [da/ nu]
Activitățile din cadrul acestei măsuri vor consta în identificarea pacienților supuși proiect de act normativ
riscului de afecțiuni cronice și a pacienților cu risc ridicat de complicații, dezvoltarea pentru reglementarea
serviciilor incluse în managementul de caz, punerea la dispoziția medicilor a unor sistemului de plată pe
programe informatice de asistență la diagnostic și prescriere, elaborarea și rezultat pentru anumite 0 0 0 0 1
implementarea unor mecanisme de plată pe performanță/ rezultat, elaborarea și servicii furnizate de
implementarea unor noi stimulente pentru atragerea medicilor în comunități medicii de familie,
dezavantajate, oferirea de sprijin financiar centrelor de permanență și integrarea lor potrivit ghidurilor clinice
69
cu unitățile de primiri urgențe prin sisteme de telemedicină. Măsura va asigura și parcursului terpeutic
finanțare pentru continuitatea serviciilor furnizate de medicii de familie. aferente [proiecte de
Măsura este finanțată din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, de
acte normative]
la bugetul de stat, din fonduri externe nerambursabile (FEN) și din împrumutul de la
numărul comunelor fără
Banca Mondială și va fi implementată în perioada 2017-2020. un medic de familie 165 165 165 165 165
activ [comune]
de Asigurări de Sănătate (CNAS), casele județene de asigurări de sănătate (CAS),elaborarea unui
medicii de familie. program de măsuri
pentru încurajarea
medicilor de familie/
medicilor rezidenți să
0 0 1 0 0
activeze în comunitățile
cu acces deficitar la
servicii medicale
[proiecte de acte
normative]
numărul centrelor de
permanentă funcționale 1481 1481 1481 1481 1481
[centre]
pentru reglementarea
rezidențiatului pe post
0 0 1 0 0
în medicina familiei
[proiecte de acte
normative]
Număr de medici medicină medicin medicin medicin medicin
Măsura 2.2.1.3 Dezvoltarea serviciilor din ambulatoriul clinic și paraclinic de
specialisti pe specialitati de ă de ă de ă de ă de
specialitate
prioritare [persoane] laborator laborato laborato laborato laborat
70
Această măsură vizează elaborarea și implementarea unei politici publice dedicate – 105 r – 105 r – 105 r – 105 or – 105
dezvoltării serviciilor din ambulatoriul de specialitate, cu scopul de a îmbunătăți radiologie radiologi radiologi radiologi radiolog
gradul de acoperire cu servicii și a facilita accesul pacienților la servicii de diagnostic – e– e– e– ie –
și tratament în ambulatoriu. Măsura va oferi sprijin centrelor medicale imagstică imagstic imagstic imagstic imagstic
multifuncționale/ ambulatoriilor clinice de specialitate care oferă (a) servicii de medicală ă ă ă ă
diagnostic complete, (b) proceduri medicale și chirurgicale fără internare, (c) servicii – 155 medicală medical medical medical
de screening pentru cancer și (d) asistență specializată pentru complicații apărute în pneumolo – 155 ă – 155 ă – 155 ă – 155
boli cronice. gie – 70 pneumol pneumo pneumo pneumo
Alte activități din cadrul acestei măsuri vor consta în elaborarea și implementarea ogie – logie – logie – logie –
unor noi mecanisme de plată, care vor încuraja (i) abordarea multidisciplinară pentru 70 70 70 70
serviciile de diagnostic și tratament furnizate în aceeași zi și (ii) monitorizarea proiect de act normativ
pacienților cu boli cronice. Măsura va oferi sprijin spitalelor reorganizate în centre cu privire la noi
medicale multifuncționale. Măsura va asigura finanțare pentru continuitatea modalități de plată a
0 0 0 0 1
serviciilor furnizate în ambulatoriul clinic de specialitate, serviciile paraclinice și serviciilor medicale în
programul național de supleere a funcției renale la bolnavii cu insuficiență renală ambulatoriu [proiecte
cronică. de acte normative]
Măsura este finanțată din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, din proiect de act normativ
bugetul de stat, din fonduri externe nerambursabile (FEN) și din împrumutul de la pentru aprobarea
Banca Mondială și va fi implementată în perioada 2017-2020. strategiei de dezvoltare
0 0 1 0 0
Instituții care vor implementa programul: Ministerul Sănătății (MS), Casa Națională a serviciilor medicale în
de Asigurări de Sănătate (CNAS), casele județene de asigurări de sănătate (CAS), ambulatoriu [proiecte
furnizorii de servicii. de acte normative]
numărul total de bolnavi
tratați prin dializă în
12.100 12.100 12.100 12.100 12.100
decursul anului
calendaristic [persoane]
71
Raport/studiu costuri
DRG finalizat 0 0 0 1 0
[documente]
pentru standardele de
organizare și dotare a
Măsura 2.2.2.1 Creșterea eficienței și performanței serviciilor spitalicești spitalelor în funcție de 0 0 1 0 0
Această măsură vizează creșterea eficienței cheltuielilor și a calității serviciilor nivelul de competență
spitalicești prin raționalizarea rețelei, integrarea la nivel regional a furnizorilor de [proiecte de acte
servicii, standardizarea organizării și dotărilor spitalicești și îmbunătățirea metodelor normative]
de plată pentru servicii. proiect de act normativ
Această măsură include activități concrete referitoare la furnizarea serviciilor pentru reglementarea
spitalicești la niveluri optime de calitate, raționalizarea rețelei de servicii spitalicești, centrelor de excelență 0 0 0 1 0
integrarea cu alți furnizori de asistență medicală, creșterea eficienței finanțării și [proiecte de acte
ameliorări în clasificarea, organizarea și funcționarea spitalelor publice. Măsura va normative]
asigura finanțare pentru continuitatea serviciilor medicale spitalicești. proiect de act normativ
Măsura este finanțată din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, din pentru reglementarea
bugetul de stat, din fonduri externe nerambursabile (FEN) și din împrumutul de la coordonării serviciilor
Banca Mondială și va fi implementată în perioada 2017-2020. spitalicești de către 0 0 1 0 0
Instituții care vor implementa programul: Ministerul Sănătății (MS), Casa Națională spitalele regionale
de Asigurări de Sănătate (CNAS), direcțiile județene de sănătate publică (DSP), casele [proiecte de acte
județene de asigurări de sănătate (CAS), spitalele. normative]
Comunități izolate
deservite prin servicii de
telemedicina pentru
160 160 160 160 160
asistenta medicala
primara [unități
administrativ-teritoriale]
72
Număr de dispecerate
41 41 41 41 41
integrate [centre]
Măsura 2.2.2.2 Consolidarea serviciilor de asistență medicală de urgență
Această măsură urmărește asigurarea furnizării serviciilor medicale de urgență pre- numărul secțiilor de
spitalicești și spitalicești, simultan cu implementarea unor proiecte pentru 26 30 35 40 55
urgență (UPU) [unități]
dezvoltarea infrastructurii și integrarea cu alți furnizori de servicii.
Măsura include acțiuni de proiectare și implementarea a unor sistemelor informatice
Sistem "paper free"
integrate, extinderea facilităților de tele-medicină și conectarea lor cu alți furnizori
de servicii medicale, precum și modernizarea capacităților de transport de urgență. între sectorul de
Măsura este finanțată de la bugetul de stat, din fonduri externe nerambursabile urgență pre-spitalicesc
nu nu nu da da
(FEN), din împrumutul de la Banca Mondială și va fi implementată și va fi și unitățile de primiri
implementată în perioada 2017-2020. urgență funcțional [da/
Instituții care vor implementa programul: Ministerul Sănătății (MS), Ministerul nu]
Afacerilor Interne, direcțiile județene de sănătate publică (DSP), spitalele, serviciul
de ambulanță. Autosalvări disponibile
1941 1941 1941 2858 2858
[unități]
Măsura 2.2.3.1 Dezvoltarea serviciilor de îngrijiri medicale de lungă durată, proiect de act normativ
reabilitare/ recuperare medicală, îngrijiri la domiciliu, paliație privind Planul național
Măsura urmărește dezvoltarea și extinderea serviciilor de îngrijiri medicale de lungă pe termen mediu și lung
durată, reabilitare/ recuperare medicală, a serviciilor de îngrijiri la domiciliu și privind asistența
0 0 0 1 0
serviciilor paliative. Ea constă din acțiuni orientate către elaborarea și implementarea medicală de reabilitare,
unor politici naționale referitoare la serviciile specifice menționate, inclusiv sursele paliație și de îngrijiri pe
și mecanismele de finanțare a acestora. termen lung [proiecte
Măsura este finanțată din bugetul de stat, din fonduri externe nerambursabile (FEN) de acte normative]
și va fi implementată în perioada 2017-2020. Populație deservita cu
Instituții care vor implementa programul: Ministerul Sănătății (MS), furnizorii de servicii de îngrijiri la 45.743 45.743 45.743 45.743 45.743
servicii, medicii de familie, asistenții medicali comunitari. domiciliu [persoane]
73
Metodologii, ghiduri și
protocoale, proceduri Spitale: Spitale: Spitale: Spitale: Spitale:
pentru Creșterea Proceduri Procedu Procedu Procedu Procedu
calității serviciilor 142 ri 142 ri 142 ri 142 ri 142
elaborate/reactualizate, Protocoal Protocoa Protoco Protoco Protoco
Măsura 2.2.4.1 Îmbunătățirea calității serviciilor medicale
inclusiv parcurs e 72 le 72 ale 72 ale 72 ale 72
Măsura urmărește asigurarea bazelor pentru îmbunătățirea calității serviciilor
terapeutic [documente]
medicale, prin extinderea sistemului de acreditare a furnizorilor, dezvoltarea
program informatic de
capacității de audit clinic, dezvoltarea ghidurilor clinice, integrarea furnizorilor la
asistență la diagnostic și
diferite niveluri de asistență pentru managementul pacienților cu boli cronice
prescriere pentru nu nu nu nu da
specifice și dezvoltarea interacțiunii cu pacienții.
medicii de familie
Măsura include acțiuni menite să dezvolte și să implementeze standardele de
achiziționat [da/ nu]
acreditare și mecanisme de control al calității, să actualizeze ghidurile clinice, să
extindă furnizarea de servicii bazate pe dovezi, să promoveze abordările
privind elaborarea și
multidisciplinare, să asigure continuitatea serviciilor de-a lungul parcursului
actualizarea ghidurilor 0 0 1 0 0
terapeutic, să extindă sistemele de evaluare a tehnologiilor medicale, să integreze
clinice [proiecte de acte
furnizorii de servicii, să îmbunătățească mecanismele pentru informarea și
normative]
comunicarea cu pacienții.
180 180 180
Măsura este finanțată din bugetul de stat, din bugetul Autorității Naționale de 180 180
numărul furnizorilor spitale spitale spitale
Management al Calității în Sănătate, din fonduri externe nerambursabile (FEN) și din spitale spitale
evaluați în vederea publice publice publice
împrumutul de la Banca Mondială și va fi implementată în perioada 2017-2020. publice și publice
acreditării [furnizori] și și și
Instituții care vor implementa programul: Ministerul Sănătății, Autoritatea Națională private și private
private private private
de Management al Calității în Sănătate (ANMCS), comisii consultative ale MS,
furnizori de servicii.
pentru aprobarea
procedurilor,
0 0 0 1 0
standardelor și
metodologiei de
evaluare și acreditare a
74
furnizorilor de servicii
medicale din asistența
primară [proiecte de
acte normative]
pentru modificarea și
completarea
procedurilor,
standardelor și 0 0 1 0 0
metodologiei de
evaluare și acreditare a
spitalelor [proiecte de
acte normative]
registrul national al
evenimentelor adverse/
0 0 0 da da
santinela/ ”near-miss”
[da/ nu]
Personal medical format
pentru aplicarea
metodologii, ghiduri și 100 100 100 100 100
protocoale, proceduri
[persoane]
privind procedurile și
metodologia de
0 0 0 1 0
evaluare a tehnologiilor
medicale pentru servicii
medicale, dispozitive
75
medicale, aparatură
medicală și intervenții
de sănătate publică
[proiecte de acte
normative]
număr de rețele
funcționale de servicii
de sănătate la nivel 0 0 0 2 8
zonal/ județean
constituite [rețele]
cu privire la înființarea și
implementarea în
sistem pilot a rețelelor
funcționale de servicii 0 0 1 0 0
de sănătate la nivel
zonal/ județean
[proiecte de acte
normative]
portal național pentru
sănătate funcțional [da/ 0 0 0 da da
nu]
privind setul minim de
informații și organizarea 0 0 0 1 0
paginilor de internet ale
furnizorilor de servicii
76
medicale [proiecte de
acte normative]
raport anual privind
satisfacția pacienților 0 1 1 1 1
publicat [documente]
pentru aprobarea
Măsura 2.2.5.1 Dezvoltarea serviciilor de transplant de organe, țesuturi și celule de protocoalelor vizând
0 0 1 0 0
origine umană procedurile de
Măsura urmărește să asigure continuitatea și dezvoltarea serviciilor de transplant de transplant [proiecte de
organe, țesuturi și celule de origine umană. acte normative]
Acțiunile prevăzute se referă la dezvoltarea de ghiduri clinice pentru fiecare etapă a numărul bolnavilor
serviciilor de transplant, implementarea efectivă a procedurilor de transplant și a tratați pentru stare
3278 3278 3278 3278 3278
măsurilor asociate, dezvoltarea unor noi mecanisme de finanțare, asigurarea posttransplant
accesului la medicamente post-transplant pentru pacienți. [persoane]
Măsura este finanțată din bugetul de stat, din Fondul Național Unic de Asigurări proiect de act normativ
Sociale de Sănătate și va fi implementată în perioada 2017-2020. conținând reglementări
Instituții care vor implementa programul: Ministerul Sănătății, Casa Națională de cu privire la finanțarea
0 0 1 0 0
Asigurări de Sănătate, Agenția Națională pentru Transplant, furnizorii de servicii. serviciilor de transplant
[proiecte de acte
normative]
Măsura 2.2.5.2 Asigurarea necesarului și securității produselor de sânge numărul anual al
Măsura urmărește asigurarea cantităților suficiente de produse de sânge și donatorilor de sânge 345.598 345.598 345.598 345.598 345.598
dezvoltarea capacității furnizorilor de servicii transfuzionale. [persoane]
Acțiunile prevăzute de măsură se concentrează pe funcționarea continuă a centrelor Centre de recoltare și
de transfuzii sanguine și dezvoltarea infrastructurii de servicii. conservare sânge
41 41 41 41 41
Măsura este finanțată de la bugetul de stat, din fonduri externe nerambursabile modernizate/echipate
(FEN). [centre]
77
Instituții care vor implementa programul: Ministerul Sănătății, Institutul Național de
Hematologie Transfuzională și centrele de transfuzii sanguine, furnizorii de servicii.
politica publică și
Măsura 2.3.1.1 Creșterea accesului pacienților la medicamente compensate în pentru modificarea și
condiții de sustenabilitate financiară completarea
Măsura urmărește asigurarea accesului pacienților la medicamente compensate, reglementărilor privind
precum și îmbunătățirea calității deciziilor de rambursare. metodologia de stabilire
1 1 0 0 0
Măsura include acțiuni menite să revizuiască metodologia pentru modul de calcul al a prețurilor
prețurilor medicamentelor eliberate pe bază de prescripție medicală, să consolideze medicamentelor
capacitatea administrativă a Unității pentru Evaluarea Tehnologiilor Medicale din eliberate pe bază de
cadrul Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale, să prescripție medicală
revizuiască legislația pentru evaluarea tehnologiilor medicale în vederea utilizării [proiecte de acte
criteriilor de cost-eficacitate în luarea deciziilor, să extindă contractele cost-volum/ normative]
cost-volum-rezultat, să monitorizeze comportamentul de prescriere al medicilor și politica publică și
să asigure accesul la medicamente, cu sau fără contribuție personală, pentru proiect de act normativ
pacienți. pentru modificarea și
Măsura este finanțată din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, din completarea
0 1 0 1 0
bugetul de stat, din fonduri externe nerambursabile (FEN) și din împrumutul de la reglementărilor privind
Banca Mondială și va fi implementată în perioada 2017-2020. evaluarea tehnologiilor
Instituțiile care vor implementa programul: Casa Națională de Asigurări de Sănătate, medicale [proiecte de
Ministerul Sănătății, ANMDM, casele județene de asigurări de sănătate (CAS). acte normative]
număr de contracte
4 4 4 4 4
cost-volum/ cost-volum-
78
rezultat semnate pentru
medicamente
compensate [contracte]
Măsura 2.3.2.1 Îmbunătățirea accesului pacienților la dispozitive medicale numărul beneficiariilor
Măsura urmărește îmbunătățirea calității vieții pacienților cu deficiențe organice sau de dispozitive medicale 266.000 266.000 266.000 266.000 266.000
funcționale și de standardizarea dispozitivelor și materialelor sanitare utilizate în [persoane]
România.
Măsura include acțiuni pentru asigurarea accesului pacienților la dispozitive
medicale pentru recuperarea deficiențelor organice sau funcționale din cadrul
pachetului de servicii medicale de bază sau al programelor naționale de sănătate și
pentru elaborarea și implementarea unui Nomenclator al dispozitivelor medicale și
materialelor sanitare. nomenclator aprobat și
nu nu nu da da
Măsura este finanțată din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, din funcțional [da/ nu]
bugetul de stat, din fonduri externe nerambursabile (FEN) și va fi implementată în
perioada 2017-2020.
de Asigurări de Sănătate (CNAS), casele județene de asigurări de sănătate (CAS),
furnizorii de dispozitive medicale.
Programul 2.4: Modernizarea infrastructurii sistemului de sănătate
Măsura 2.4.1.1 Adaptarea infrastructurii serviciilor medicale din asistența primară și numărul proiectelor de
spitalicească la standardele actuale de calitate și la nevoile pacienților construire a spitalelor
0 0 3 3 3
Această măsură include acțiuni pentru raționalizarea și reorganizarea spitalelor publice regionale
locale, dezvoltarea și modernizarea spitalelor județene, construirea spitalelor începute [spitale]
regionale, dezvoltarea serviciilor integrate multidisciplinare pentru tratamentul Spitale modernizate
14 14 14 14 14
patologiilor complexe în ambulatoriile clinice de specialitate. Măsura conține acțiuni [proiecte]
79
pentru dezvoltarea și/sau modernizarea infrastructurii serviciilor de radioterapie și Centre comunitare
oncologie. reabilitate/construite,
Măsura va oferi sprijin pentru înființarea/renovarea/construirea unor centre dotate și cu personal de 45 45 45 45 45
comunitare integrate de sănătate, a unor centre multifuncționale de sănătate și a specialitate angajat
unor cabinete de medicina familiei în zone izolate. Măsura prevede sprijin [proiecte]
investițional și pentru centrele de permanență în asistența medicală primară, în centre de radioterapie
vederea asigurării continuității serviciilor medicale la nivel local. modernizate/ nou- 1 1 1 1 1
Măsura este finanțată din bugetul de stat, din fonduri externe nerambursabile (FEN) construite [proiecte]
și din împrumutul de la Banca Mondială și va fi implementată în perioada 2017-2020. Ambulatorii de
Instituții care vor implementa programul: Ministerul Sănătății (MS), direcțiile specialitate reabilitate/
87 87 87 87 87
județene de sănătate publică (DSP), unitățile medicale. construite/ echipate
[proiecte]
Măsura 2.4.1.2 Dezvoltarea infrastructurii serviciilor de sănătate publică 42
42 42 42 42
Măsura vizează dezvoltarea laboratoarelor de sănătate publică, prin investiții în laborat
numărul proiectelor de laboratoar laborato laborato laborato
infrastructură, tehnologie și echipamente. De asemenea, măsura conține acțiuni oare
investiții în e DSP + are DSP are DSP are DSP
menită să asigure infrastructura adecvată pentru gestionarea deșeurilor medicale. DSP +
infrastructura de 17 LIR – + 17 LIR + 17 LIR + 17 LIR
Măsura este finanțată din bugetul de stat, din fonduri externe nerambursabile (FEN) 17 LIR –
sănătate publică DSP + 17 – DSP + – DSP + – DSP +
și va fi implementată în perioada 2017-2020. DSP +
[proiecte] lab. CRSP 17 lab. 17 lab. 17 lab.
Instituții care vor implementa programul: Ministerul Sănătății (MS), direcțiile 17 lab.
uri CRSP uri CRSP uri CRSP uri
județene de sănătate publică (DSP), Institutul Național de Sănătate Publică (INSP). CRSP uri
Măsura 2.4.1.3 Dezvoltarea infrastructurii serviciilor medicale de urgență
Măsura constă din acțiuni pentru modernizarea și/ sau extinderea unităților primiri
de urgențe din spitalele de urgență, pentru dotarea cu echipamente specifice UPU/CPU
adecvate a serviciilor de ambulanță și SMURD și pentru extinderea gradului de reabilitate/modernizate 29 29 29 29 29
acoperire al serviciilor SMURD la nivel național. [proiecte]
Măsura este finanțată din bugetul de stat, din fonduri externe nerambursabile (FEN)
și împrumutul de la Banca Mondială și va fi implementată în perioada 2017-2020.
80
Instituții care vor implementa programul: Ministerul Sănătății (MS), Ministerul
Afacerilor Interne, direcțiile județene de sănătate publică (DSP), serviciile de
ambulanță județene, spitalele.
Programul 3.1: Îmbunătățirea performanței instituțiilor publice cu rol de strategie, reglementare, administrare, reprezentare din sistemul de sănătate
Personal format pentru

Măsura 3.1.1.1 Dezvoltarea integrității, transparenței și eticii profesionale
creșterea capacității de
Măsura urmărește consolidarea și extinderea structurilor de integritate și control ale 90 90 90 90 90
inspecție și control de
Ministerului Sănătății și caselor de asigurări de sănătate, prevenirea și identificarea
stat [persoane]
situațiilor care pot crea conflicte de interese în rândul personalului clinic și de
conducere al furnizorilor publici de servicii, îmbunătățirea mecanismelor de evaluare
managerilor și personalului de conducere din spitalele publice, transparența și Raport anual publicat
publicarea informațiilor privind utilizarea fondurilor publice, revizuirea pentru programele
1 1 1 1 1
mecanismelor de feedback ale pacienților, dezvoltarea unui nou mecanism de sprijin naționale de sănătate
financiar pentru educație medicală continuă a personalului medical. [documente]
Măsura este finanțată de la bugetul de stat, din Fondul Național Unic de Asigurări Anchete/studii/evaluări/
Sociale de Sănătate, din fonduri externe nerambursabile (FEN) și va fi implementată rapoarte elaborate
în perioada 2017-2020. pentru fundamentare 1 1 1 1 1
Instituții care vor implementa programul: Ministerul Sănătății, Casa Națională de politici de sănătate
Asigurări de Sănătate, casele de asigurări de sănătate, Agenția Națională de [documente]
Integritate, DSP, unitățile sanitare publice. numărul persoanelor
instruite in achizitii 0 0 10 10 10
publice [persoane]
81
Măsura 3.1.1.3 Creșterea performanței instituționale prin îmbunătățirea sistemelor
de management
Măsura urmărește consolidarea coordonării metodologice a compartimentelor de
audit din unitățile sanitare subordonate MS. În plus, în cadrul Ministerului Sănătății,
Casa Națională de Asigurări de Sănătate și în instituțiile subordonate acestora, vor fi
implementate activități pentru dezvoltarea sistemului de control intern managerial,
dezvoltarea instrumentelor IT pentru procesele instituționale, consolidarea numărul noilor sisteme
inspecției sanitare de stat și a îmbunătățirea capacității de management a informaționale sau de
contractelor cost-volum/ cost-volum-rezultat. Măsura vizează, de asemenea, să management
stabilească un mecanism pentru prioritizarea alocațiilor bugetare și luarea unor implementate, precum 0 1 2 2 2
decizii bazate pe dovezi la nivelul MS și al CNAS. Totodată, măsura prevede crearea și al persoanelor
unui mecanism comun al MS și al CNAS de monitorizare și control al furnizorilor de instruite, după caz
servicii medicale și a unui mecanism de trasabilitate a medicamentelor. [persoane]
Măsura este finanțată din bugetul de stat, din Fondul Național Unic de Asigurări
Sociale de Sănătate, din fonduri externe nerambursabile (FEN) și va fi implementată
în perioada 2017-2020.
județene de asigurări de sănătate (CAS), ANMDM.
Măsura 3.1.2.1 Promovarea sănătății în toate politicile proiecte de acte
Măsura vizează îmbunătățirea capacității MS de formulare a politicilor publice și de normative pentru
management al ciclului de planificare strategică în sănătate, inclusiv prin asigurarea amendarea cadrului
personalului competent și necesar pentru elaborarea propunerilor de politici publice normativ privind 0 0 1 0 0
și proiectelor de strategii și planuri de acțiune aferente obiectivelor Planului Strategic politicile publice
Instituțional. Măsura include activități de dezvoltare a procedurilor și instrumentelor [proiecte de acte
pentru formularea și consultarea asupra propunerilor de politici publice și normative]
proiectelor de strategii, pentru monitorizarea, evaluarea și revizuirea PSI și a numărul proiectelor
1 1 1 1 1
Strategiei Naționale de Sănătate, pentru dezvoltarea analizelor de impact. De comune ale MS/ INSP/
82
asemenea, sunt incluse acțiuni pentru elaborarea și implementarea cadrului legal DSP cu alte instituții din
pentru consultarea partenerilor sociali și ONG-urilor implicate în domeniu. domenii conexe
Măsura prevede modificarea cadrului de reglementare al instrumentelor de sănătății [proiecte]
prezentare și motivare a proiectelor de acte normative în vederea evaluării numărul persoanelor
0 3 3 3 3
obligatorii a impactului asupra sănătății în cazul normelor propuse spre aprobare în instruite [persoane]
domenii precum servicii sociale, educație, mediu, situații de urgență, transporturi,
administrație locală etc.
De asemenea, măsura prevede activități referitoare la crearea și operaționalizarea cadru instituțional
cadrului instituțional necesar implementării planurilor regionale de servicii de operațional pentru
sănătate, respectiv înființarea și operaționalizarea comitetelor de management la implementarea
nivel național, regional și județean, a grupurilor de lucru tehnice și încheierea Planurilor de servicii de
0 1/ 8 1/ 8 1/ 8 1/ 8
parteneriatelor cu autoritățile administrației publice locale. sănătate (număr
Măsura este finanțată de la bugetul de stat, din fonduri externe nerambursabile comitete responsabile la
(FEN) și va fi implementată în perioada 2017-2020. nivel național și
Instituții care vor implementa programul: Ministerul Sănătății, alte instituții și regional) [comitete]
organizații interesate, inclusiv din domenii înrudite (servicii sociale, educație, mediu,
situații de urgență, transporturi, administrație locală etc.).
Măsura 3.1.2.2 Promovarea politicilor publice bazate pe dovezi proiect de lege a
Măsura urmărește punerea la dispoziția experților și decidenților de informații sănătății elaborat și
0 0 1 0 0
obiective pentru fundamentarea propunerilor de politici publice și proiectelor de dezbătut [proiecte de
acte normative aferente. Măsura constă din acțiuni pentru elaborarea de studii acte normative]
privind utilizarea serviciilor medicale, performanța sistemului de sănătate, finanțarea raportul final al anchetei
serviciilor de sănătate, practicile și capacitatea de management a sistemului de 0 0 0 1 0
[documente]
sănătate. Ea își propune realizarea sistemului de monitorizare & evaluare pentru
Strategia Națională de Sănătate 2014-2020. De asemenea, măsura vizează raport anual de evaluare
implementarea anchetei prin examinare a stării de sănătate, precum și a altor a SNS 2014-2020 1 1 1 1 1
proiecte de cercetare, studii sau sondaje privind factorii determinanți pentru [documente]
sănătate. Măsura include dezvoltarea și implementarea unei politici publice și a
83
normelor metodologice referitoare la investițiile în infrastructura de sănătate,
precum și un plan multianual pentru investiții în spitale publice.
(FEN) și împrumutul de la Banca Mondială și va fi implementată în perioada 2017-
2020.
Instituții care vor implementa programul: Ministerul Sănătății, Institutul Național de
Sănătate Publică (INSP), Casa Națională de Asigurări de Sănătate, alte instituții și
organizații interesate.
Măsura 3.1.3.1 Dezvoltarea capitalului uman din cadrul MS, CNAS și al altor instituții
subordonate/coordonate
Măsura urmărește dezvoltarea capitalului uman din instituțiile publice cu rol de raport final privind
strategie, reglementare, administrare, reprezentare în sistemul de sănătate, prin nevoile de personal în
introducerea unor instrumente moderne de management al resurselor umane, instituțiile publice cu rol
evaluarea nevoilor de personal și planificarea unor intervenții pentru a rezolvarea de strategie,
deficiențelor constatate, introducerea unor stimulente salariale bazate pe reglementare,
performanță, promovarea practicilor de învățare continuă, implementarea unor administrare, 0 0 0 1 0
programe specializate de instruire și dezvoltarea culturii organizaționale. reprezentare din
Măsura este finanțată de la bugetul de stat, din fonduri externe nerambursabile sistemul de sănătate și
(FEN) și de la Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) și va fi soluții de dezvoltare a
implementată în perioada 2017-2020. aptitudinilor acestuia
Instituții care vor implementa programul: Ministerul Sănătății (MS), Casa Națională [documente]
județene de asigurări de sănătate (CAS), alte instituții subordonate.
Măsura 3.1.3.2 Asigurarea funcționării optime a instituțiilor publice % resurse aprobate
Măsura vizează asigurarea resurselor necesare pentru funcționarea MS, CNAS și a versus cereri adresate
90% 92% 94% 95% 97%
instituțiilor subordonate/coordonate în perioada 2017-2020, luând în calcul MF
inițiativele prevăzute în PSI. [%]
84
Măsura este finanțată de la bugetul de stat și de la Fondul Național Unic de Asigurări
Sociale de Sănătate (FNUASS) și va fi implementată în perioada 2017-2020.
județene de asigurări de sănătate (CAS), ANMDM, alte organisme subordonate.
85
Anexa 4: Profil instituțional, evaluare internă și externă
Principalii determinanți ai stării de sănătate

La nivel sub-național, există diferențe majore între determinanții stării de sănătate (factori socio-
economici, comportamentali, factori care derivă din viața fizică și mediul de lucru sau caracteristicile
individuale). Strategiile care au scopul de a influența distribuția și amplitudinea lor pun un accent
deosebit pe promovarea sănătății și pe profesioniștii din îngrijire medicală primară.
a. Factorii socio-economici joacă (în mod direct sau indirect) un rol semnificativ în conturarea stării de
sănătate publică, inclusiv în înțelesul mai larg al sănătății, așa cum este definită de OMS, în special cu
privire la accesul la servicii medicale. Asistența medicală este un pilon important în abordarea multi-
dimensională pentru reducerea sărăciei și a excluderii sociale35, un obiectiv semnificativ al Strategiei
europene de creștere până în anul 202036.
România are unul dintre cele mai mari niveluri de sărăcie din UE. Aproximativ 37% din populație
trăiește la marginea sărăciei și este supusă riscului de excludere socială, un nivel care este depășit în
UE-28 doar de Bulgaria37.
b. Factori de mediu. Determinanții tradiționali de mediu contribuie cu 17% la povara bolilor în

România, sau echivalentul a 30 DALY/1.000 de locuitori pe an38. Studii recente dezvăluie faptul că 4
din cei mai importanți 15 factori de risc, în funcție de boală, aparțin direct mediului39. Principalele
patologii cunoscute a avea componente de mediu sunt: bolile respiratorii, cardio-vasculare,
neurologice, dar și anumite forme de cancer.
c. Factori comportamentali individuali. Comportamentele cu impact bine-cunoscut asupra stării de

sănătate – abuzul de tutun, de alcool, dieta/obezitatea și lipsa de activitate fizică – au o pondere
semnificativă asupra stării de sănătate a populației în general, dar cu diferențe notabile de impact în
funcție de sex.
Abuzul de tutun. Fumatul este a treia cauză de boală pentru bărbați și a cincea pentru femei. Procentul
estimat de persoane care fumează zilnic în România este de 19,6% în anul 2015, ușor mai redus decât
în anul 2013. Comparativ cu alte țări europene, România este etichetată ca fiind o țară cu risc mediu
relativ la abuzul de tutun.
Abuzul de alcool în rândul românilor continuă să fie cel mai mare din Europa (RO: 16,3 l/adult/an40,
UE27: 12,45 l/adult/an în anul 2012), depășind cu 30% media europeană41. Datele de sănătate
35 EHMA, Rolul sectorului de sănătate în abordarea sărăciei și excluderii sociale în Europa, 2004
36 Regulamentul (UE) Nr. 282/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din data de 11 martie 2014 privind crearea
unui al treilea Program pentru acțiunea Uniunii în domeniul sănătății (2014-2020) și de abrogare a Deciziei Nr. 1350/2007/CE
(1) Programul de Sănătate pentru Creștere 2014-2020, Comisia Europeană
37 Eurostat, 2015.
38 OMS, Profiluri de țară privind Povara de mediu a Bolilor - România, Sănătatea Publică și Mediul, Geneva 2009 . Accesat la
15 octombrie 2013 la http://www.who.int/ quantifying_ehimpacts/national/countryprofile/romania.pdf

39 Expunerea la pulberile de suspensie, calitatea aerului de acasă, riscurile ocupaționale și expunerea la plumb.
40 Dintre care 3 litri reprezintă consum neînregistrat în evidențele oficiale.
41 Anderson P, Alcoolul în Consumul Uniunii Europene, pericol și abordări la nivel de politică, OMS & CE, 2012.
86
disponibile – de exemplu, numărul de internări în spital atribuite alcoolului, șederea generală și medie
în spital, etc. – arată o problemă semnificativă de sănătate publică.42
Lipsa de activitate fizică este a patra cea mai semnificativă cauză de boală în rândul femeilor. În
termeni absoluți, bărbații sunt chiar mai afectați de lipsa de activitate fizică decât femeile. Date
recente de la MS privind activitatea fizică așteaptă o tendință de înrăutățire, de la 37% în anul 2013 la
33% în anul 201543.
Dieta nepotrivită. Conform PNESS, un procent mare dintre români consumă prea multă sare (53%),
grăsimi saturate (32%) și/sau carne roșie (27%)44.
Supraponderabilitatea/obezitatea. Prevalența obezității la adulți este relativ scăzută în România (~8%)

pentru moment, fiind cea mai mică rată din UE-28 și o treime din cifrele europene maxime (26% în
Ungaria și Regatul Unit).45,46 În ceea ce privește populația supraponderală, rezultatele PNESS arată că
54% dintre persoanele evaluate de medicii de familie au o greutate prea mare.
Hipertensiunea arterială la adulții români ajunge la 40%, conform sondajelor SEPHAR I și II 47 și chiar la
49,5%, în baza datelor intermediare ale SEPHAR III. Grupa de populație cu cel mai mare risc de HTA o
reprezintă femeile de vârstă medie din zonele urbane, din regiunea de sud, cu studii secundare (liceu)
și venit scăzut, nefumătoare și cu un stil de viață sedentar.
Capacitatea instituțională a sectorului sănătății

În afară de indicatorii de sănătate descriși mai sus, care sunt influențați de determinanți din interiorul
și din afara sectorului sănătății, performanța sectorului sănătății poate fi evaluate și prin:
• Capacitatea de a răspunde la nevoile beneficiarilor (capacitatea de răspuns),

• Capitalul și protecția financiară,
• Eficiența și sustenabilitatea.
Abilitatea de a răspunde la nevoile beneficiarilor este o preocupare cheie a sistemului de sănătate.

Este reflectată atât în măsurătorile sistematice raportat la mulțumirea și percepția utilizatorilor, cât și
în dezbaterile publice și mass media. Un Eurobarometru din anul 2014 privind satisfacția cetățenilor
UE cu sistemul sanitar a dezvăluit că românii erau cei mai nemulțumiți, cu 73% dintre respondenți
descriind calitatea serviciilor ca fiind „proastă”48.
Corupția în sistemul sanitar se manifestă la două niveluri: corupția de nivel înalt – în achizițiile publice
– și corupția la nivel individual sub forma plăților informale pentru servicii medicale. În anul 2014 au
fost implementate proiecte în ambele direcții. Ca un prim pas în încercarea de a reduce plățile
42 Asociația Română pentru Promovarea Sănătății, Studiu privind impactul economic al consumului periculos de alcool asupra
sistemului de sănătate românesc, 2012.
43 MS, Raport privind evaluarea SNS 2014-2020, București, 2015, disponibil la www.ms.ro.
44 Strategia Națională de Sănătate pentru 2014-2020, pagina 16, Hotărârea Guvernului nr. 1028/2014.
45 Eurostat, Supraponderabilitatea și obezitatea- statistici IMC, noiembrie 2011. Accesat la 4 noiembrie 2013 la
http://epp.eurostat.ec.europa.eu/statistics_explained/index.php/Overweight_and_obesity_-_BMI_statistics.
46 OECD, Sănătatea pe scurt: Europa 2012, Accesat la 4 noiembrie 2013 la http://www.oecd-ilibrary.org.
47 Societatea Română de Hiper-tensiune, Studiul de Prevalență a Hipertensiunii Arteriale și evaluare a riscului cardiovascular
în România (SEPHAR), Copiilor si Tinerilor din Romania, 2011. Accesat la 4 noiembrie 2013 la http://www.sephar.ro/;
Dorobantu M și co., Profilul pacientului român cu hipertensiune, Date din Studiul SEPHAR II, ROM. J. INTERN. MED., 2012, 50,
4, 285–296
48 Eurobarometru nr. 411, Siguranța Pacienților și Calitatea Îngrijirii, date pentru România, Comisia Europeană, 2014,
disponibil la http://ec.europa.eu/public_opinion/index_en.htm
87
informale, este testat în prezent un mecanism de feedback pentru pacienți. Consiliile de etică din
spitale nu funcționează încă, însă o metodologie pentru operarea lor este în curs de dezvoltare.
Acestea vor avea îndatorirea de a analiza rapoartele pacienților privind posibile încălcări ale eticii și
acte de corupție.
Capitalul și protecția financiară. Acoperirea cu asigurări sociale de sănătate a fluctuat în ultimii ani:
de la 87,8% din populație în anul 2008 la 95,9% în anul 2010, iar apoi a coborât din nou la 85,3% în
anul 2012. Pe parcursul acestei perioade, a existat un decalaj de 20 de pp între acoperirea populației
din zonele urbane și rurale.
În ceea ce privește acoperirea cu servicii medicale, zonele urbane stau în mod evident mai bine decât
zonele rurale pentru toate categoriile de servicii medicale. La nivel național, densitatea de medici de
familie este de 0,5/1.000 de locuitori în zonele rurale, comparativ cu 0,6/1.000 de locuitori în zonele
urbane, în timp ce serviciile clinice specializate practic lipsesc din zonele rurale. Decalajele urban-rural
și inegalitățile geografice se reflectă în indicatorii stării de sănătate, precum mortalitatea infantilă49.
Nivelul de protecție financiară. În baza Sondajului privind Bugetul Familiei din anul 2013 al Institutului
Național de Statistică, cheltuielile pentru asistență medicală ale gospodăriilor erau pe al patrulea cel
mai înalt nivel, ridicându-se la 4,8% din total. Conform Băncii Mondiale50, există diferențe majore în
accesul la asistență medicală între oameni în funcție de venit. În cazul bolilor cronice, aproximativ 40%
dintre persoane din cvintila inferioară nu au solicitat îngrijire, comparativ cu doar 17% din cvintila
superioară.
Eficiența și sustenabilitatea financiară. Ineficiența cheltuielilor publice cu sănătatea din România a

fost evidențiată în mod repetat în rapoartele Băncii Mondiale, ale Fondului Monetar European și ale
Uniunii Europene. Toate acestea pun accentul pe dependența exagerată de cheltuielile spitalicești,
prezentată și în Figura 2, și ponderea redusă a cheltuielilor cu asistența primară. Raportul NICE
International din anul 2012 a mai afirmat că: “există o sub-finanțare relativă în sectorul sanitar de
îngrijire primară și în ambulatoriu” și aceasta este asociată cu anomaliile care par să fi determinat o
„sub-utilizare aparentă a asistenței medicale primare”, o „supra-utilizare aparentă a asistenței
medicale spitalicești” și, ca urmare, un transfer extins de costuri care presupun stimulente perverse51.
România a implementat un efort multianual pentru a reduce dimensiunea sectorului spitalicesc,

marcat de diminuarea numărului de paturi contractate la CNAS, închiderea a 60 de spitale și
stimularea internărilor de zi. Drept rezultat, numărul de cazurilor acute de spitalizare continuă a scăzut
cu 20% în cei patru ani până în anul 2015. Cu toate acestea, rapoartele CNAS și datele SNSPMPDSB din
Figurile 9 și 10 arată continuarea anumitor ineficiențe în structura serviciilor spitalicești: (i) jumătate
dintre internările în spital sunt urgențe; (ii) spitalele internează semnificativ mai mulți pacienți decât
numărul pentru care sunt decontate și, (iii) numărul de cazuri de mare severitate a crescut semnificativ
din anul 2010, ceea ce a condus la un cost mai mare per pacient, în ciuda niciunei schimbări vizibile în
morbiditatea generală.
49 INS, baza de date Tempo, accesată în decembrie 2016.

50 Banca Mondială, Analiză Funcțională a Sistemului de Sănătate din România, 2011
51 NICE International, România: Raport Final, ianuarie 2012.
88
Figura 9. Tendințele multianuale ale cazurilor acute Figura 10. Tendința multianuală a cazurilor acute
externate și decontate (sistem DRG) externate în funcție de complexitate (2010=100%)
5,000 115%
4,718
mii cazuri
116% 116%
4,500 110% 113% 113% 112%
4,319
4,000 4,108 4,109
3,890 105%
3,785
3,500 3,560 3,472 3,557 100%
3,393 3,404 100%
3,000 3,135
95%
2,500 88%
87% 90%
2,000 85%
83%
1,500 85% 88%
79%
1,000 75% 80% 80% 78%
500 75% 73%
69%
0 70%
2010 2011 2012 2013 2014 2015
cazuri decontate de CNAS vs. cazuri externate DRG - acuți
2010 2011 2012 2013 2014 2015
CNAS decontate acuți
DRG externate acuți altele severe catastrofale
Sursa: SNSPMPDSB Sursa: SNSPMPDSB
Profil instituțional
Instituțiile subordonate MS
1. Instituții finanțate de la bugetul de stat (până la 17.496 poziții)
42 servicii descentralizate în județe și orașul București
Institutul Național de Sănătate Publică;
Institutul Național de Medicină Sportivă;
Institutul Național de Hematologie Transfuzională "Prof. Dr. C.T. Nicolau";
Agenția Națională de Transplant;
Oficiul Central de Stocare pentru Situații Speciale;
Registrul Național al Donatorilor Voluntari de Celule Stem Hematopoietice;
Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale;
Spitalul Tichilești (leprozerie);
serviciile de ambulanță județene și Serviciul de Ambulanță București – Ilfov.
2. Instituții auto-finanțate (venituri proprii) (până la 45.850 poziții)
58 de spitale publice
89
3. Instituții finanțate atât de la bugetul de stat cât și din venituri proprii (până la 380 poziții)
Institutul Național de Medicină Legală "Mina Minovici" București;
Institutul de Medicină Legală Iași;
Institutul de Medicină Legală Cluj-Napoca;
Institutul de Medicină Legală Timișoara;
Institutul de Medicină Legală Craiova;
Institutul de Medicină Legală Târgu Mureș;
Centrul Național de Sănătate Mintală și Luptă Antidrog București;
Academia de Științe Medicale.
4. Organizații aflate sub autoritatea MS
Compania Națională "Unifarm" – S.A. București;
Societatea Comercială "Antibiotice" – S.A. Iași.
5. Instituții aflate sub coordonarea MS (până la 75 poziții)
Școala Națională de Sănătate Publică, Management și Perfecționare în Domeniul Sanitar

București
Instituțiile subordonate CNAS

42 de case județene de sănătate și a orașului București
CASAOPSNAJ (Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranței Naționale și

Autorității Judecătorești)
Proiecte legislative care urmează să fie dezvoltate și aprobate în anul 2017

Următoarele proiecte legislative urmează să fie dezvoltate și promulgate în anul 2017. Enumerarea și
cronologia sunt rezultatul planului de acțiune PSI, care include planul de acțiune al SNS și prevederile
Programului Guvernamental pentru perioada 2017-2020.
Tabelul 13. Proiecte legislative care urmează să fie promulgate în sectorul sanitar în anul 2017
tipul proiect de act normativ
recurent norme metodologice de aplicare în anul 2017 a Hotărârii Guvernului nr. 161/2016
pentru aprobarea pachetelor de servicii și a Contractului-cadru care reglementează
condițiile acordării asistenței medicale, a medicamentelor și a dispozitivelor medicale
în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2016-2017
90
recurent Hotărâre a Guvernului privind aprobarea programelor naționale de sănătate pentru
anii 2017 și 2018
recurent normele tehnice de realizare a programelor naționale de sănătate curative pentru anii
2017-2018 (ordin CNAS)
recurent normele tehnice de realizare a programelor naționale de sănătate publică pentru anii
2017-2018 (ordin al MS)
nou proiect de lege a sănătății
nou proiect de act normativ privind modificarea formatului și conținutului propunerii de

politică publică (sănătate în toate inițiativele de politică)
nou proiect de act normativ pentru aprobarea Planului național de Promovare a Sănătății
nou proiect de act normativ privind aprobarea strategiei de resurse umane în sănătate
nou proiect de act normativ privind aprobarea planului consolidat de servicii medicale
nou proiect de act normativ privind coordonarea serviciilor spitalicești de către spitalele
regionale
nou proiect de act normativ privind aprobarea standardelor de organizare și dotare ale
spitalelor în funcție de nivelul de competență
nou proiect de act normativ pentru planul multianual de investiții în spitale, proceduri de
autorizare a investițiilor în spitalele publice
nou proiect de act normativ privind armonizarea clasificării, codificării și raportării

serviciilor medicale
nou proiect de act normativ privind regulile de aprobare și actualizare a ghidurilor clinice
nou proiect de act normativ privind aprobarea parcursului terapeutice pentru cele mai
frecvente 20 de boli
nou proiect de act normativ privind înființarea și funcționare centrelor de excelență pentru
servicii medicale spitalicești
nou proiect de act normativ privind modul de calcul și procedura de aprobare a prețurilor
maximale ale medicamentelor de uz uman
nou proiect de act normativ privind modificarea și completarea criteriilor și metodologiei

de evaluare a tehnologiilor medicale
nou proiect de act normativ privind completarea și modificarea regulamentelor pentru

studiile clinice
Principalele proiecte legislative din sectorul sanitar

Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, cu modificările și completările ulterioare
91
Hotărârea Guvernului nr. 1028/2014 privind aprobarea Strategiei naționale de sănătate 2014-2020 și
a Planului de acțiuni pe perioada 2014-2020 pentru implementarea Strategiei naționale
ORDIN nr. 1.410 din 12 decembrie 2016 privind aprobarea Normelor de aplicare a Legii drepturilor
pacientului nr. 46/2003
Ordinul ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr.

763/377/2016 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare în anul 2016 a Hotărârii
Guvernului nr. 161/2016 pentru aprobarea pachetelor de servicii și a Contractului-cadru care
reglementează condițiile acordării asistenței medicale, a medicamentelor și a dispozitivelor medicale
în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2016-2017
ORDIN nr. 1.355 din 28 noiembrie 2016 privind componența, atribuțiile, regulamentul de organizare
și funcționare al comisiilor de specialitate ale Ministerului Sănătății
ORDIN nr. 1.376 din 6 decembrie 2016 pentru aprobarea Planurilor regionale de servicii de sănătate
ORDIN nr. 1.365 din 29 noiembrie 2016 pentru modificarea și completarea Ordinului ministrului
sănătății nr. 867/2015privind aprobarea modului de administrare, finanțare și implementare a
acțiunilor prioritare pentru tratamentul endovascular al pacienților critici cu leziuni periferice acute
Ordinul ministrului sănătății nr. 477/2009 privind înființarea Registrului Național de Transplant,
desemnarea persoanelor responsabile cu gestionarea datelor din Registrul Național de Transplant din
cadrul unităților sanitare acreditate pentru efectuarea de transplant de organe și stabilirea datelor
necesare înregistrării unei persoane pentru atribuirea codului unic de înregistrare la Agenția Națională
de Transplant

674/252/2012 privind aprobarea formularului de prescripție medicală electronică pentru
medicamente cu și fără contribuție personală în tratamentul ambulatoriu și a Normelor metodologice
privind utilizarea și modul de completare a formularului de prescripție medicală electronică pentru
medicamente cu și fără contribuție personală în tratamentul ambulatoriu

1.605/875/2014 privind aprobarea modului de calcul, a listei denumirilor comerciale și a prețurilor de
decontare ale medicamentelor care se acordă bolnavilor în cadrul programelor naționale de sănătate
și a metodologiei de calcul al acestora
Hotărârea Guvernului nr. 161/2016 pentru aprobarea pachetelor de servicii și a Contractului-cadru

care reglementează condițiile acordării asistenței medicale, a medicamentelor și a dispozitivelor
medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2016-2017

3/1/2015privind modelul de contract, metodologia de negociere, încheiere și monitorizare a modului
de implementare și derulare a contractelor de tip cost-volum/cost-volum-rezultat
Hotărârea Guvernului nr. 800/2016 pentru aprobarea Metodologiei privind modul de calcul și
procedura de avizare și aprobare a prețurilor maximale ale medicamentelor de uz uman cu autorizație
de punere pe piață în România
ORDIN nr. 1.114 din 10 octombrie 2016 privind aprobarea Metodologiei pentru desfășurarea
concursului de rezidențiat pe loc și pe post în medicină, medicină dentară și farmacie, sesiunea 20
noiembrie 2016
92
Ordinul ministrului sănătății publice și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr.
1.782/576/2006 privind înregistrarea și raportarea statistică a pacienților care primesc servicii
medicale în regim de spitalizare continuă și spitalizare de zi
ORDIN nr. 1.116 din 10 octombrie 2016 privind stabilirea specialităților deficitare pentru care se
organizează rezidențiat pe post în spitale clinice cu secții clinice universitare, institute sau centre
medicale clinice în sesiunea 20 noiembrie 2016
ORDIN nr. 1.123 din 12 octombrie 2016 pentru aprobarea datelor, informațiilor și procedurilor
operaționale necesare utilizării și funcționării dosarului electronic de sănătate (DES) al pacientului
ORDIN nr. 1.096 din 30 septembrie 2016 privind modificarea și completarea Ordinului ministrului
sănătății nr. 914/2006pentru aprobarea normelor privind condițiile pe care trebuie să le îndeplinească
un spital în vederea obținerii autorizației sanitare de funcționare
ORDIN nr. 1.101 din 30 septembrie 2016 privind aprobarea Normelor de supraveghere, prevenire și
limitare a infecțiilor asociate asistenței medicale în unitățile sanitare
ORDIN nr. 658 din 2013 privind Lista medicamentelor, materialelor sanitare, echipamentelor
medicale, echipamentelor de protecție, a serviciilor, combustibililor și lubrifianților pentru parcul
auto, pentru care se organizează proceduri de achiziție centralizate la nivel național
ORDIN nr. 1.009 din 6 septembrie 2016 privind înregistrarea dispozitivelor medicale în baza națională
de date
Ordinul ministrului sănătății nr. 867/2015 privind aprobarea modului de administrare, finanțare și
implementare a acțiunilor prioritare pentru tratamentul endovascular al pacienților critici cu leziuni
periferice acute
implementare a acțiunilor prioritare pentru tratamentul pacienților cu infarct miocardic acut
implementare a acțiunilor prioritare pentru monitorizarea, tratamentul și îngrijirea pacienților critici
din secțiile ATI adulți/copii și terapie intensivă nou-născuți
ORDIN nr. 961 din 19 august 2016 pentru aprobarea Normelor tehnice privind curățarea, dezinfecția
și sterilizarea în unitățile sanitare publice și private, tehnicii de lucru și interpretare pentru testele de
evaluare a eficienței procedurii de curățenie și dezinfecție, procedurilor recomandate pentru
dezinfecția mâinilor, în funcție de nivelul de risc, metodelor de aplicare a dezinfectantelor chimice în
funcție de suportul care urmează să fie tratat și a metodelor de evaluare a derulării și eficienței
procesului de sterilizare
ORDIN nr. 936 din 10 august 2016 pentru modificarea și completarea Metodologiei de elaborare a
programului de investiții publice al Ministerului Sănătății și de alocare de fonduri pentru cheltuieli de
investiții unităților publice din rețeaua Ministerului Sănătății, aprobată prin Ordinul ministrului
sănătății nr. 512/2014
ORDIN nr. 931 din 5 august 2016 privind modificarea și completarea Normelor tehnice de realizare a
programelor naționale de sănătate publică pentru anii 2015 și 2016, aprobate prin Ordinul ministrului
sănătății nr. 386/2015
93
implementare a acțiunilor prioritare pentru tratamentul pacienților critici cu leziuni traumatice acute
ORDIN nr. 871 din 19 iulie 2016 pentru aprobarea Procedurilor, standardelor și metodologiei de
evaluare și acreditare a spitalelor
Ordin nr. 27 privind modificarea Normelor tehnice de realizare a programelor naționale de sănătate
curative pentru anii 2015 și 2016 2017-02-01
HG nr. 853/2016 Norme metodologice privind asistenta medicala transfrontaliera
Ordin 185/2015 privind aprobarea Normelor tehnice de realizare a programelor naționale de sănătate
curative pentru anii 2015 și 2016
Hotărârea nr. 629/2015 privind componența, atribuțiile, modul de organizare și funcționare ale
Autorității Naționale de Management al Calității în Sănătate
ORDIN Nr. 861 din 23 iulie 2014 pentru aprobarea criteriilor și metodologiei de evaluare a
tehnologiilor medicale, a documentației care trebuie depusă de solicitanți, a instrumentelor
metodologice utilizate în procesul de evaluare privind includerea, extinderea indicațiilor, neincluderea
sau excluderea medicamentelor în/din Lista cuprinzând denumirile comune internaționale
corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe
bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum și denumirile
comune internaționale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor
naționale de sănătate, precum și a căilor de atac
Hotărârea Guvernului nr. 720/2008 pentru aprobarea Listei cuprinzând denumirile comune
internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție
personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate
ORDIN Nr. 1384 din 4 noiembrie 2010 privind aprobarea modelului-cadru al contractului de
management și a listei indicatorilor de performanță a activității managerului spitalului public
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ Nr. 71 din 20 noiembrie 2012 privind desemnarea Ministerului Sănătății
ca unitate de achiziții publice centralizată
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ Nr. 77 din 21 septembrie 2011 privind stabilirea unei contribuții pentru
finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății
ORDIN Nr. 1199 din 26 iulie 2011 privind introducerea și utilizarea clasificării RO DRG v.1
ORDIN Nr. 1144 din 7 iulie 2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de organizare și
funcționare a centrelor de sănătate multifuncționale
ORDIN Nr. 323 din 18 aprilie 2011 privind aprobarea metodologiei și a criteriilor minime obligatorii
pentru clasificarea spitalelor în funcție de competență
HOTĂRÂRE Nr. 346 din 31 martie 2011 privind desființarea unor unități sanitare publice cu paturi din
subordinea autorităților administrației publice locale
HOTĂRÂRE Nr. 345 din 31 martie 2011 privind aprobarea pentru anul 2011 a Raportului comisiei de
selecție a unităților sanitare cu paturi care nu pot încheia contracte cu casele de asigurări de sănătate,
precum și a listei acestor unități sanitare
94
HOTĂRÂRE Nr. 303 din 23 martie 2011 pentru aprobarea Strategiei naționale de raționalizare a
spitalelor
HOTĂRÂRE Nr. 151 din 23 februarie 2011 privind aprobarea Planului național de paturi pentru
perioada 2011 – 2013
HOTĂRÂRE Nr. 144 din 23 februarie 2010 privind organizarea și funcționarea Ministerului Sănătății
ORDIN Nr. 75 din 3 februarie 2010 pentru aprobarea Regulilor de bună practică farmaceutică
LEGE Nr. 266 din 7 noiembrie 2008 *** Republicată – Legea farmaciei
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ Nr. 68 din 28 mai 2008 privind vânzarea spațiilor proprietate privată a
statului sau a unităților administrativ-teritoriale cu destinația de cabinete medicale, precum și a
spațiilor în care se desfășoară activități conexe actului medical
ORDIN Nr. 365/1 din 22 februarie 2007 pentru aprobarea Normelor metodologice privind asigurările
voluntare de sănătate
ORDIN Nr. 886 din 19 iulie 2006 privind externalizarea serviciilor medicale și nemedicale din unitățile
sanitare
ORDIN Nr. 824 din 5 iulie 2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea și funcționarea
Inspecției Sanitare de Stat
LEGE Nr. 263 din 16 iunie 2004 privind asigurarea continuității asistenței medicale primare prin
centrele de permanență
HOTĂRÂRE Nr. 884 din 3 iunie 2004 privind concesionarea unor spații cu destinația de cabinete
medicale
LEGE Nr. 46 din 21 ianuarie 2003 Legea drepturilor pacientului
ORDONANȚĂ Nr. 53 din 30 ianuarie 2000 privind obligativitatea raportării bolilor și a efectuării
vaccinărilor
ORDONANȚĂ Nr. 124 din 29 august 1998 *** Republicată privind organizarea și funcționarea
cabinetelor medicale
95
Competența face diferența!
Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă, cofinanțat de Uniunea Europeană din
Fondul Social European
Competence makes a difference!

Project selected under the Administrative Capacity Operational Programme, co-financed by the European Union
from the European Social Fund
96

Psi MS

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Psi MS

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

Acord privind servicii de

Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de

Acest raport este un produs al Băncii Internaționale pentru Reconstrucție și

Raportul de față nu reprezintă în mod necesar poziția Uniunii Europene sau a

Materialul inclus în prezenta publicație este protejat de legea drepturilor de

Pentru a obține permisiunea de a fotocopia sau a retipări o parte din lucrare, vă

Listă de acronime ......................................................................................................................... 3

Listă de figuri ............................................................................................................................... 4

Listă de tabele .............................................................................................................................. 4

Listă de casete .............................................................................................................................. 4

II. Misiune și viziune ....................................................................................................................10

III. Obiective Strategice, Programe, Măsuri, Indicatori ..................................................................11

Obiectivul Strategic 2: Măsuri transversale de creștere a performanței sistemului de sănătate ..........................21

Obiectivul Strategic 3: Dezvoltarea capacității instituționale a structurilor de management în sistemul de sănătate

IV. Cadrul pentru implementarea, monitorizarea și evaluarea PSI .................................................39

V. Resurse financiare ...................................................................................................................41

Anexa 2: Planul Strategic Instituțional (tabel rezumativ) ...............................................................48

Anexa 3: Programe și Măsuri conexe (tabel rezumativ).................................................................54

Anexa 4: Profil instituțional, evaluare internă și externă ...............................................................86

ANMCS Autoritatea Națională pentru Managementul Calității în Sănătate

Figura 1. Structura finanțării publice a sistemului sanitar în anul 2015 .................................................. 7

Caseta 1. Principalele îndatoriri ale organismelor de reglementare în sănătate .................................... 6

Echipa dorește să mulțumească personalului Secretariatului General al Guvernului pentru

Echipa apreciază sprijinul și contribuțiile membrilor grupului de lucru însărcinat cu dezvoltarea

Caseta 1. Principalele îndatoriri ale organismelor de reglementare în sănătate

Starea de sănătate a populației

Speranța de viață la naștere – o măsură a calității vieții și un indicator al randamentului potențial al

Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Autoritatea Națională pentru

Misiunea instituțiilor responsabile pentru elaborarea și implementarea politicilor publice în

să elaboreze și să implementeze strategii, politici și programe pentru promovarea sănătății publice

Viziunea instituțiilor însărcinate cu elaborarea și implementarea politicilor publice în domeniul

Respectarea celor mai înalte standarde de transparență, răspundere și integritate, în cooperare cu

Îmbunătățirea performanței manageriale și organizaționale, în vederea implementării strategiilor și

Acordarea atenției cuvenite opiniilor și dialogului cu cetățenii și monitorizarea impactului politicilor

Obiectivul Strategic 1: Îmbunătățirea sănătății populației prin măsuri de prevenire și

Prevalența ridicată a factorilor de risc comportamentali – fumatul, abuzul de alcool, dieta/obezitatea

UE - 28 2013 Romania 2013

Obiectivul Strategic 1 – Îmbunătățirea sănătății populației prin măsuri de prevenire și control al

Măsura 1.1.1.2 Dezvoltarea și implementarea mecanismelor de

Măsura 1.1.1.3 Dezvoltarea și implementarea mecanismelor de

Măsura 1.1.1.4 Prevenția și controlul tulburărilor mintale și de

Măsura 1.2.1.1. Consolidarea sistemului de prevenire,

Măsura 1.2.1.2. Consolidarea sistemului de prevenire,

Măsura 1.2.1.3. Consolidarea sistemului de prevenire,

Măsura 1.2.1.4 Consolidarea sistemului de prevenire,

supraveghere și control al bolilor transmisibile prioritare -

Măsura 1.2.2.1 Protejarea sănătății populației împotriva

principalelor boli transmisibile care pot fi prevenite prin

Măsura 1.3.1.1 Depistarea precoce și evaluarea riscurilor din

Măsura 1.3.1.2 Depistarea precoce și evaluarea riscurilor

Măsura 1.3.1.3 Intervenții pentru îmbunătățirea nutriției

copilului și alte intervenții privind afecțiuni specifice

Măsura 1.4.1.1 Monitorizarea și raportarea factorilor

Măsura 1.4.2.1 Dezvoltarea capacității de monitorizare a

•Reducerea decalajului dintre speranța de viață și speranța de viață sănătoasă la

• (1.1.1) Reducerea prevalenței factorilor de risc pentru bolile netransmisibile:

Obiectivul Strategic 1: Îmbunătățirea sănătății

Obiective: Programul 1.1 vizează următoarele rezultate până în anul 2020:

- (1.1.1.) Reducerea prevalenței factorilor de risc pentru bolile netransmisibile:

13 Banda Mondială, România - Analiză Funcțională a Sistemului de Sănătate, București, 2011.

Tabelul 2. Măsuri incluse în Programul 1.1

(1.1.1) Reducerea prevalenței factorilor de risc pentru bolile netransmisibile

Măsura 1.1.1.1 Dezvoltarea și implementarea unor mecanisme de prevenție, diagnostic, tratament și