CUPRINS

Introducere……………………………………………………………………….........................

Capitolul I. Reglementarea sistemelor de plăţi în R. Moldova

1.1. Sistemele de plăţi a băncilor comerciale din R. Moldova......................................................
1.2. Instrumentele de plată utilizate pe plan naţional.....................................................................

Capitolul II. Analiza operaţiunilor de plăţi şi a mecanismului de gestiune a riscurilor

aferente acestuia în R. Moldova
2.1. Analiza plăţilor efectuate prin sistemele de plăţi fără numerar în R. Moldova..........................
2.2. Riscurile ce intervin în sistemele de plăţi şi metodele de diminuare..........................................

Concluzii…………………………………………………………………………………….......

Bibliografie……………………………………………………………………………………...

Anexe……………………………………………………………………………………………

1
 INTRODUCERE
Actualitatea și importanța temei cercetate. Rolul băncilor în cadrul unei economii
poate fi analizat, în primul rând, prin utilizarea conceptului de intermediere între agenţii debitori
şi creditori din economie, iar în al doilea rând prin funcţiile tradiţionale de finanţare, de colectare
a depozitelor şi de gestionare a mijloacelor de plată.
Pentru a evidenţia rolul băncilor, este necesară situarea acestora în cadrul sistemului
financiar, al căror element principal îl constituie. Pe plan financiar, există la nivelul unei
economii, două categorii de participanţi, ale căror preocupări sunt complementare, respectiv cei
care au necesităţi de finanţare şi care doresc procurarea de resurse, pe de o parte, şi cei cu
capacităţi de finanţare şi care doresc plasarea eficientă a resurselor lor.
Sistemul de plăţi reprezintă o componentă importantă a sistemului monetar şi prin acesta
a infrastructurii financiare a economiei, asigurând circulaţia banilor şi transferul de active
monetare. Descărcarea de obligaţie pentru schimbul mărfii, serviciului sau altui activ, se face de
persoana care devine noul proprietar prin cedarea către fostul proprietar a unui activ convenabil
acestuia. Dacă activul transmis este sub formă de monedă, obligaţia este pecuniară şi se
consideră îndeplinită printr-un act de plată.
Relaţiile din cadrul sistemului de plăţii sunt relaţii pecuniare şi acestea trebuie să se
finalizeze prin plata definitivă şi irevocabilă pentru ca tranzacţia să se încheie şi să înceapă un
nou ciclu.
Sistemul de plăţi este indisolubil legat de monedă iar evoluţia acesteia a determinat
apariţia şi perfcţionarea sistemului de plăţi ca un cadru organizat al transferurilor monetare în
scopul finalizării tranzacţiilor economice. Sistemul de plăţi a apărut din cele mai vechi timpuri ca
un set de reguli, la început sub forma unor practici, apoi a unor reguli scrise emise de
conducătorii statelor, mai târziu de bănci şi în final de autorităţi monetare ca instituţii
specializate ale statului.
Gestiunea mijloacelor de plată constituie un serviciu esenţial al activităţii bancare şi
vizează ansamblul sistemului bancar: bănci şi autoritatea monetară, precum şi funcţionarea
întreprinderilor.
Scopul şi sarcinile cercetării. Scopul cercetării constă în analiza mecanismului de
gestionare a sistemelor de plăţi în R. Moldova şi modalităţile de reglementare a acestora. Astfel,
scopul cercetării ştiintifice s-a propus a fi atins prin soluţionarea următoarelor sarcini de bază:
- studierea sistemelor de plăţi ale băncilor comerciale din R. Moldova;
- identificarea instrumentelor de plată utilizate la nivel naţional;
- studierea operaţiunilor de plăţi şi a mecanismului de gestiune a acestora;
- analiza plăţilor efectuatea prin sistemele de plăţi fără numerar;

2
 - determinarea riscurilor ce intervin în sistemele de plăţi;
- elaborarea metodelor de diminuare a riscurilor aferente sistemelor de plăţi.
Baza ştiinţifico-metodologică a tezei au constituit-o conceptele, propunerile,
publicaţiile, experienţa şi cunoştinţele vaste ale îndrumătorilor contemporani, precum: I. Boboc,
I. Străinescu, M. Vlăsceanu, C. Jura ş.a.
Obiectul cercetării îl constituie studierea şi analiza mecanismului gestionării sistemelor
de plăţi specifice sistemului bancar din R. Moldova, tendinţele şi problemele cu care se
confruntă sistemul bancar în domeniul sistemelor de plăţi. S-au elaborat măsuri şi strategii în
politica de gestionare a riscurilor aferente activităţii operaţiunilor de plată.
Volumul şi structura lucrării. Scopul şi sarcinile cercetării au prefigurat structura
lucrării, care constă din introducere, două capitole, concluzii şi recomandări, lista surselor
bibliografice, anexe.
Capitolul I “ Reglementarea sistemelor de plăţi în R. Moldova” cuprinde noţiuni
generale privind sistemele de plăţi ale băncilor comerciale din R. Moldova şi instrumentele de
plată utilizate pe plan naţional în sistemul bancar.
În capitolul II “Analiza operaţiunilor de plăţi şi a mecanismului de gestiune a
riscurilor aferente acestuia în R. Moldova” este efectuată analiza plăţilor realizate prin
sistemele de plăţi fără numerar în R. Moldova. Tot în acest capitol sunt stabilite şi analizate
riscurile ce intervin în sistemele de plăţi şi posibilităţile lor de diminuare.
În Concluzii şi recomandări sunt formulate concluziile generale şi recomandările
elaborate asupra temei studiate, care ar putea contribui la îmbunătăţirea şi dezvoltarea sectorului
bancar autohton prin prisma diminuării riscurilor ce intervin în operaţiunile de paltă.
Complexitatea deosebită a procesului de gestionară impune o atenţie sporită în elaborarea unui
mecanism eficient de implementare a măsurilor moderne de gestionare a sistemelor de plăţi şi
implicit alegerea celor mai bune strategii şi tactici pentru a fi transpuse în practică.
Cuvinte cheie: sisteme de plăţi, operaţiuni de plată, gestiunea riscurilor, reglementare
bancară, plăţi fără numerar, sistem bancar, decontări etc.

3
 CAPITOLUL I. REGLEMENTAREA SISTEMELOR DE PLĂŢI ÎN REPUBLICA
MOLDOVA
1.1. Sistemele de plăţi a băncilor comerciale din Republica Moldova
Odată cu plăţile fără numerar, ca parte a sistemelor bancare s-a dezvoltat sistemele de
plăţi. Sistemul de plăţi a apărut din cele mai vechi timpuri, este inseparabil legat de monedă,
evoluţia acesteia a determinat apariţia şi perfecţionarea sistemului de plăţi ca un cadru organizat
al transferurilor monetare în scopul finalizării tranzacţiilor economice.
Sistemele de plăţi reprezintă un instrument de plată scriptural şi ulterior electronic prin
intermediul căreia, între două contrapartide se sting anumite creanţe.
Sistemul de plăţi ca un sistem de transfer de fonduri, funcţionează în baza unor norme,
reguli, proceduri, contracte comune, formale şi standardizate pentru procesarea, compensarea
şi/sau decontarea operaţiunilor de plată [1].
Decontarea semnifică transferul de fonduri între bănci - achitarea sau încasarea a unei
sume a băncilor participante la transfer, precum și finalizarea plății prin descărcarea de gestiune
a debitorului față de creditor, cu ajutorul viramentelor efectuate în conturile deschise la banca
părților.
Noţiunea de decontare se folosește mai mult în sistemul bancar iar în practica agentilor
economici și a populației în relațiile cu băncile se folosește noțiunea de plată, dar există o
tendinţă de generalizare a noțiunii de plăți și în sfera activității bancare.
Prin plată se subînțelege transferul de fonduri care are ca rezultat stingerea obligațiunilor
financiare dintre părțile participante la tranzacția economică și deasemenea schimbul de
proprietate a activului, iar transferul de fonduri are un conținut mult mai larg, deci, reprezintă un
transfer de bani dintr-un cont în altul de către o persoană în scop umanitar sau pentru studii,
transferul de bani de către o persoană care lucreaza în străinatate către familia sa sau alte
persoane din țara de reședință, deasemenea și, transferul de bani între doi agenți economici, etc.
Transferurile de fonduri se clasifică în:
- transferuri interbancare, au loc transferurile de fonduri între două bănci diferite (Banca
A – Banca B);
- transferuri intrabancare, au loc transferurile de fonduri între aceeaşi bancă (Banca
Centrală – filială; filială – filială).
Sistemele de plăţi cuprinde următoarele structuri generale:
 Băncii Naţionale a Moldovei - ca agent unic de decontare şi ca persoană ce
reglementează procesul de decontare ;
 băncile comerciale, care reprezintă intermediarii în proces de transfer de fonduri
de la plătitor la beneficiar;

4
  mecanismul de decontare între clienţii diferitor bănci (decontări interbancare) ;
 mecanismul de derulare a plăţilor în numele şi din contul clienţilor bancari
(decontări intrabancare);
 tipurile transferurilor de fonduri;
 instrumentele utilizate în proces de plată.
Sistemul de plăţi al Băncii Naţionale a Moldovei este considerat un nucleu important al
sistemului naţional de plăţi. Participanţii sistemulului de plăţi al BNM sunt în primul rînd băncile
comerciale, trezoreria de stat, casele de compensaţie, bursa de valori şi alte instituţii.
Elementele de bază a sistemului de plăţi al Republicii Moldova este compus din:
1. Sistemul automatizat de plăţi interbancare (SAPI);
2. Sistemul de decontări ale valorilor mobiliare;
3. Sistemul plăţilor cu carduri;
4. Sistemul de deservire bancară la distanţă.
Sistemul bancar s-a reorganizat pe două nivele în anul 1990 - Banca Naţională a
Moldovei şi băncile comerciale şi abia în anul 1995 se pune în aplicare un nou sistem de
decontare. Guvernul a aprobat în anul 2005 Regulamentul cu privire la cardurile bancare, iar
Banca Naţională a Moldovei a elaborat şi adoptat Regulamentul privind utilizarea sistemelor de
deservire bancară la distanţă în aprilie 2006. Ca mai tîrziu, la 21 aprilie 2006 a fost implementat
sistemul automatizat de plăţi interbancare (SAPI) de generaţie nouă, efectuînd-se plăţi
interbancare în lei moldoveneşti pe teritoriul Republicii Moldova.
Obiectivele importante ce a dus la implementarea SAPI, sunt:
a) Introducerea unui sistem ce corespunde practicilor şi standardelor internaţionale;
b) Majorarea vitezei de circulaţie a banilor;
c) Asigurarea unor mecanisme de gestionare a riscurilor, sigure şi eficiente;
d) Formarea unei structuri complexe reprezentată de:
- sistemul de decontare pe bază brută în timp real (DBTR) - destinat prelucrării plăţilor
urgente şi de mare valoare;
- sistemul de compensare cu decontare pe bază netă (CDN) - destinat procesării plăţilor de
mică valoare (pînă la 50000 lei) [4].
e) Crearea premiselor la nivel de infrastructură pentru utilizarea instrumentelor moderne
de plată.
Participanţii la sistemul SAPI, sunt:
a) Banca Naţională a Moldovei;
b) Băncile comerciale;
c) Centrul de casă şi decontări din or.Tiraspol;

5
 d) Trezoreria de Stat din cadrul Ministerului Finanţelor;
e) Băncile în proces de lichidare, în condiţiile stabilite de prezentul Regulament;
f) Depozitarul Naţional de Valori Mobiliare al Moldovei.
g) Centrul de Guvernare Electronică, care nu are deschis cont în SAPI dar participă în
SAPI în baza contractului încheiat cu Banca Naţională [4].
Fiecărui participant la SAPI îi este deschis un cont de decontare şi atribuindu-se un cod
de identificare, doar Centrului de Guvernare Electronică nu i se deschide cont bancar dar i se
atribuie un cod de identificare. Prin intermediul facilităţilor SAPI sunt puse la dispoziţia
participanţilor informaţia cu privire la codurile de identificare şi conturile de decontare a
acestora.
Centrul de casă şi decontări din or. Tiraspol şi Contul de decontare al băncii licenţiate
reprezintă contul LORO, contul de decontare al Depozitarului Naţional de Valori Mobiliare al
Moldovei reprezintă contul curent, iar contul de decontare al Trezoreriei de Stat din cadrul
Ministerului Finanţelor reprezintă contul unic trezorerial deschis în sistemul de evidenţă
contabilă al BNM în conformitate cu Planul de conturi al evidenţei contabile a BNM [4].
Conform procedurilor SWIFT, codul de identificare al participantului este compus din 8
simboluri, iar din 11 simboluri - codul de identificare al filialei participantului. În cazul
participării la SAPI a băncii în proces de lichidare, codul de identificare se atribuie conform
procedurilor interne ale BNM şi se aduce la cunoştinţa tuturor participanţilor.
Participanţii în SAPI îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu Programul zilei
operaţionale a SAPI prezentat în (Anexa 1).
BNM poate stabili zile operaţionale speciale pentru SAPI, care pentru participanţi,
aceasta reprezintă o zi opţională. Dacă participanţii la SAPI nu au desfăşurat activitatea pe
parcursul zilelor operaţionale speciale stabilite de BNM, aceştia trebuie să înregistreze în contul
beneficiarilor mijloacele băneşti cel tîrziu pînă la sfîrşitul următoarei zile operaţionale.
Decontarea brută în timp real înseamnă că fiecare transfer este decontat individual,
astfel, transferurile sunt finalizate pentru fiecare client sau pentru fiecare tranzacție în parte.
Documentul de plată în sistemul DBTR sunt procesate conform următoarelor etape:
a) iniţierea şi transmiterea de către participant a documentului în sistem;
b) validarea tehnică de către sistem a documentului;
c) acceptarea tehnică de către sistem a documentului cu informarea corespunzătoare a
participantului;
d) verificarea de către sistem a disponibilităţii mijloacelor băneşti în contul de decontare
şi după caz acceptarea documentului spre decontare sau plasarea documentului în coada de
aşteptare;

6
 e) decontarea finală a documentului.
Sunt procesate în sistemul DBTR următoarele documente:
a) ordine de plată privind transferurile urgente şi de mare valoare;
b) ordine incaso privind efectuarea perceperii în mod incontestabil în conformitate cu
actele normative în vigoare [4].
Documentul de plată este plasat, de către sistemul DBTR, în coada de aşteptare în cazul
în care mijloacele disponibile din contul clientrului nu sînt suficiente pentru a deconta
documentul de plată, iar cînd se suplineşte contul, sistemul reiniţiază procesarea acestor
documente conform priorităţilor acordate şi principiului „FIFO”. În unele cazuri documentul de
plată poate fi anulat sau modificat de către participnatul iniţiator pentru a schimba
consecutivitatea decontării acestuia.
În scopul monitorizării activităţii în sistemul DBTR participanţii dispun de posibilitatea
obţinerii următoarei informaţii:
a) soldul contului de decontare;
b) coada de aşteptare la contul de decontare;
c) limita de "overdraft";
d) rapoarte privind operaţiunile efectuate.
Decontările pe bază netă presupune compararea în cadrul unei perioade date, a tuturor
drepturilor de încasare și a obligațiilor de plată între două bănci, iar la finalul perioadei se
transmite doar diferența acestora.
Documentele de plată procesate în sistemul CDN sînt următoarele:
a) ordine de plată privind transferurile de credit;
b) ordine de plată privind debitarea directă.
În baza documentelor de plată recepţionate de la clienţi, participanţii întocmesc pachete
cu documente de plată, care se transmit în sistemul CDN prin intermediul reţelei interbancare
sub formă de mesaje de plată. Aceste mesaje au formatele mesajelor SWIFT.
În dependenţă de eventualitatea lipsei de mijloace băneşti pentru decontarea poziţiei nete
finale, participanţii atribuie pachetelor cu documente de plată priorităţi conform (Anexa 2).
În conformitate cu programul zilei operaţionale a SAPI, sistemul CDN asigură
posibilitatea efectuării a 2 sesiuni de compensare prin următoarele etape:
a) Transmiterea documentelor de plată;
b) Verificarea documentelor de plată;
c) Preclearing- sistemul CDN informează participanţii cu privire la poziţiile nete calculate
şi rezervează mijloacele necesare în conturile de decontare ale participanţilor pentru acoperirea
poziţiilor nete debitare;

7
 d) Clearing- sistemul CDN calculează poziţiile nete finale în funcţie de nivelul de
acoperire al poziţiilor nete debitare. Pachetele cu documente de plată se includ în calculul
poziţiilor nete finale conform priorităţilor acordate şi principiului „FIFO”, respectiv se acceptă
spre decontare documentele de plată.
Sistemul CDN transmite în mod automat documentele de plată pentru procesare în
sesiunea a doua de compensare dacă nu au fost acceptate spre decontare în prima sesiune. Iar
dacă nu au fost acceptate nici în sesiunea a doua de compensare - se transmit de către participant
spre decontare în sistemul DBTR.
Băncile în proces de lichidare pot participa la SAPI în cazul necesităţii achitării urgente a
datoriilor faţă de un număr mare de deponenţi sau în alte circumstanţe care necesită transferarea
urgentă a unui număr mare de plăţi. Banca în proces de lichidare participă în sistem nu mai mult
de 6 luni din momentul încheierii contractului privind participarea la SAPI. Iar această perioadă
se poate prelungi doar în cazul în care lichidatorul băncii în proces de lichidare solicită Băncii
Naţionale a Moldovei, printr-o motivare obiectivă.
Activitatea în SAPI a băncii licenţiate încetează în ziua retragerii licenţei băncii de a
desfăşura activităţi financiare conform prevederilor Legii instituţiilor financiare nr.550-XIII din
21.07.1995 şi în alte cazuri decît cel menţionat anterior.
Banca Naţională a Moldovei asigură procesarea tuturor documentelor de plată transmise
de către bancă în sistem pînă la momentul retragerii licenţei băncii şi transferă la sfîrşitul zilei
operaţionale respective a SAPI soldul din contul de decontare al băncii într-un cont special
deschis în sistemul de evidenţă contabilă al BNM [4].
Sistemul internațional de transmitere a datelor interbancare și de efectuare de plăți se
realizează prin Societatea pentru Telecomunicații Financiare Interbancare Mondiale (SWIFT),
numit codul SWIFT.
SWIFT este sistemul fondat în anul 1973, este o societate cooperativă de peste 9.000 de
bănci din peste 209 de țări din toată lumea, iar în Bruxelles este situat biroul principal al acesteia.
Fiecare bancă, care este inclusă în sistem are propriul său unic cod - SWIFT. Pentru a face o
plată este suficient să se cunoască numele și codul IBAN a contului bancar al destinatarului.
Codul IBAN a fost implementat în Republica Moldova în anul 2013 aferent transferurilor
internaționale iar începînd cu 1 ianuarie 2016 - la efectuarea transferurilor naționale. Codul
IBAN este un şir de caractere ce identifică, în mod unic, contul clientului la o instituție
financiară prin recunoașterea de către orice sistem bancar operant în rețeaua SWIFT. Codul
IBAN este orientat spre minimizarea erorilor, a timpului de procesare a datelor și reducerea
costurilor serviciilor de transfer.

8
 Fig. 1.1. Transmiterea mesajului prin reţeaua SWIFT [elaborat de autor]

Figura prezentată indică o relaţie între Banca A şi Banca B, numită „în forma Y”. Pentru
a transmite un mesaj prin reţeaua SWIFT, se procedează astfel:
1. se întocmeşte mesajul de către un operator al Băncii A, în funcţie de normele SWIFT şi
tipul mesajului, mesajul se controlează de către ordinatorul băncii emitente şi apoi îl
transmite la Banca Centrală;
2. mesajele de plată sunt păstrate în Banca Centrală pînă cînd aceasta emite o autorizare, sau
un refuz, pentru plată sau transfer.
3. mesajul, stocat de către Banca Centrală, se transmite destinatarului (Banca B) după
identificarea acestuia.
Există şi o schemă asemănătoare, numită „în T”, în care mesajele sunt trimise direct şi
imediat de la Banca A la Banca B, fără a mai aştepta autorizarea de la Banca Centrală (BNM).
În ziua de azi prin SWIFT se efectuează anual mai mult de 2,5 miliarde de ordine de
plată, transferuri bănești, acordarea de credite, confirmări de cumpărare sau vînzare de titluri de
valoare, extrase de cont, deschideri de acreditive documentare, etc., şi fiecărui mesaj i se atribuie
automat un numărul de intrare
Reţeaua SWIFT are următoarele avantaje:
1. Siguranţă - se datorează utilizării în cadrul reţelei a unor mijloace de prelucrare a
informaţiilor echipate cu programe de detectare şi corectare a erorilor. În scopul protejării
de ascultătorii piraţi mesajele sunt codificate.
2. Rapiditate - timpul de transmitere a mesajului este mult mai mic decît în cazul
transmiterii prin poştă.

9
 3. Fiabilitate - utilizarea acesteia 24 de ore din 24 şi 7 zile din 7, coeficientul de
disponibilitate efectivă este de 99,5% [3].
Principalul neajuns este acela că nu remite nici o confirmare de primire a mesajului,
verificarea modului de transmitere a mesajului se realizează prin controlul operaţiunilor însăşi.
Sistemul de decontări ale valorilor mobiliare include decontările aferente tranzacţiilor cu
valori mobiliare de stat VMS şi valori mobiliare corporative, iar BNM supraveghează acest
sistem.
Băncile comerciale efectuează operaţiuni cu VMS în baza licenţei eliberate de către BNM
şi în conformitate cu legislaţia în vigoare a Republicii Moldova, actele normative ale BNM şi ale
Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova, precum şi prevederile documentelor normative
interne ale Băncii.
Pe piaţa internă a Republicii Moldova se emit două tipuri de VMS:
• bonuri de trezorerie - valori mobiliare cu diferite termene de circulaţie pînă la un an;
• obligaţiuni de stat - valori mobiliare cu scadenţa mai mare de un an avînd rata dobînzii
fixă sau flotantă.
Băncile prestează clienţilor servicii de cumpărare/vînzare a VMS pe:
a) piaţa primară – clienţii au posiblitatea de a achiziţiona VMS prin intermediul licitaţiilor
de vînzare, organizate prin intermediul Băncii Naţionale a Moldovei, pentru următoarele termene
de scadenţă: 91, 182, 364 şi 730 de zile;
b) piaţa secundară - vînzarea/cumpărarea VMS, gajarea VMS, transferul VMS în/din
contul unui dealer primar şi invers, acorduri REPO şi REVERSE REPO.
Între bancă şi client se încheie un contract de cumpărare/vînzare a VMS şi se stipulează
drepturile şi obligaţiunile părţilor, mărimea comisionului băncii pentru prestarea serviciilor
respective, precum şi termenul de valabilitate al contractului.
Toată informaţia ce ţine de VMS răscumpărate ale clienţilor este arhivată şi păstrată timp
de 75 ani.
În Republica Moldova băncile comerciale achiziţionează hîrtii de valoare pentru investiţii
şi pentru comercializare. Valorile mobiliare sunt acţiunile şi obligaţiunile emise de către
Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova.
Băncile comerciale în termen de cel putin 30 de zile pîna la expirarea termenului de
comercializare a acţiunilor, poate să se adreseze la BNM cu o cerere privind prelungirea
termenului de deţinere a actiunilor îndicînd temeiuri reale, juridice şi economice.
Băncile comerciale nu pot deţine fără permisiunea BNM:
- o cotă substanţială în capitalul unei unităţi economice şi o cotă care depăşeşte
15% din CNT al băncii;

10
 - valoarea curentă totală a unor cote ce depăşesc 50% din CNT al băncii.
Sistemul plăţilor cu carduri. Cardul bancar asigură deținătorului de card achiziţionarea de
bunuri sau servicii, fără prezenţa numerarului iar prin prezanța unui cont deschis se permite
legătura financiară dintre comercianţi şi consumatori [17, p. 184].
Noţiunea de ”card” provine din limba engleză, deoarece acest instrument a apărut
pentru prima dată în S.U.A. şi ulterior a apărut şi s-a dezvoltat în alte părţi, preluând denumirea
generică oferită pe piaţa americană.
Cardul, în funcţie de caracteristicile de identificare se disting următoarele tipuri:
a) card personalizat – card de plată care este ataşat la un cont de plăţi şi pe care este
tipărită/embosată informaţia despre deţinător;
b) card preplătit – card de plată care nu este personalizat şi care poate fi procurat, fără
depunerea cererii de emitere a acestuia. Acest card se emite numai în lei moldoveneşti cu un
nominal maxim de 3000 lei;
c) card personificat – card de plată care este ataşat la un cont de plăţi şi pe care nu este
tipărită/embosată informaţia despre client. Acest card se emite numai în lei moldoveneşti prin
completarea cererii de emitere a cardului. Cardul personificat poate fi emis şi după epuizarea
mijloacelor băneşti utilizate aferente cardului preplătit [6].
În funcţie de provenienţa mijloacelor băneşti sunt două tipuri de carduri de plată:
a) card de credit - permite posesorului să beneficieze de o limită de credit pusă la
dispoziţie de către bancă cu condiția de a fi rambursată la un anumit termen și la care se percepe
dobândă.
b) card de debit - deţinătorul dispune de mijloacele băneşti depozitate la bancă şi de
posibilitatea unei facilităţi de overdraft în cazul insuficienţei mijloacelor băneşti în cont [6].
Pentru începerea activităţii într-un sistem de plăți cu carduri bancare, băncile comerciale,
cel putin cu 30 de zile lucrătoare, prezintă la BNM un demers la care anexează informația
aferentă descrierii activității băncii în sistem, care cuprinde:
- denumirea sistemului și a organizatorului acestuia;
- descrierea statutului și a tipului de activitate a băncii în sistem;
- descrierea tipurilor de carduri ce urmează să fie emise și /sau acceptate de către bancă
și a serviciilor ce urmează să fie oferite de către bancă deținătorilor de carduri.
În cazul transferului de mijloace băneşti efectuat prin intermediul sistemului de plăţi cu
carduri, banca, care deserveşte deţinătorul cardului bancar, asigură transmiterea, prin includerea
în mesajul electronic aferent transferului de mijloace băneşti, în adresa băncii care deserveşte
beneficiarul transferului.

11
 Toată operaţia de plată cu cardul, din momentul citirii cardului şi pînă la tipărirea
chitanţei durează în general 15-20 de secunde din care doar 2-3 secunde sunt consumate între
cele două bănci, în comutator şi în legăturile dintre ele, restul de timp fiind consumat în
obţinerea de către terminal a legăturii telefonice cu Banca Autoritară.
În Republica Moldova există două combinații de sisteme de carduri:
- închise internaționale (American Express);
- deschise internaționale (Visa şi MasterCard) [18, p. 60].
American Express Company este o mare corporaţie, înfiinţată în anul 1850, furnizoare de
servicii globale de călătorii, financiare şi de reţea. Din 1997 American Express a stabilit relaţii de
parteneriat cu un grup select de bănci şi instituţii financiare renumite din întreaga lume, pentru a
asigura emiterea şi acceptarea cardurilor American Express în reţeaua comercială şi de deservire
a American Express.
American Express şi MAIB au lansat, pe data de 25 februarie 2015, la Chişinău, proiectul
de acceptare a cardurilor American Express în reţeaua comercianţilor - clienţilor Moldova
Agroindbank. Cardurile emise sunt cu bandă magnetică şi cu cip, pentru persoane şi companii,
cele mai multe tipuri fiind destinate călătoriilor şi cheltuielilor aferente şi având asociate
programe de loialitate şi alte servicii care adaugă valoare.
Cirrus/Maestro şi VISA Electron - cele mai accesibile carduri datorită preţului redus,
depunerii iniţiale minime şi cu un nivel înalt de securitate. În Republica Moldova cardurile
Cirrus/Maestro şi VISA Electron sunt deseori utilizate în cadrul aşa-numitelor "proiecte de
salarizare", cînd la conturile de card, periodic, sunt transferate salariile angajaţilor [5].
Cardurile exclusive - MasterCard Gold şi VISA Gold. Acest tip de card este destinat
clienţilor cu venituri mari, care întreprind deplasări frecvente peste hotare. Conturile de card pot
fi deschise în lei, dolari SUA şi EURO.
Cardul Visa Classic este destinat persoanelor fizice. Această metodă este mai des utilizată
în cazul când posesorul de card se află peste hotare. De asemenea, cu VISA Classic pot fi
efectuate operaţiuni de tip “Mail/ Telephone Order”, adică a rezerva sau a face comandă prin
telefon, poştă sau e-mail anumite servicii, fără prezentarea fizică a cardului.
Cardul MasterCard Business face parte din cadrul sistemului de plată MasterCard
Worldwide şi este destinat persoanelor juridice cu scopul de a asigura cheltuieli de deplasare şi
de reprezentanţa a angajaţilor săi, atît pe teritoriul Republicii Moldova cît şi în străinătate, de a
rezerva camerele la hotel, etc. [5].
Sistemul de deservire bancară la distanţă este o soluţie informatică, pusă la dispoziţie de
către băncile comerciale din Republica Moldova clienţilor săi, ce permite deţinătorului
să aibă acces la distanţă la mijloacele aflate în contul bancar al său, în scopul obţinerii de

12
informaţii privind starea contului bancar şi a operaţiunilor realizate, efectuării de plăţi în numele
şi din ordinul deţinătorului prin intermediul unei aplicaţii informatice, a unei metode de
autentificare electronică şi al unui mijloc de comunicaţie [7].
Banca Naţională a Moldovei a elaborat şi adoptat Regulamentul privind utilizarea
sistemelor de deservire bancară la distanţă în aprilie 2006.
Sistemul serviciilor bancare la distanţă în Republica Moldova, în funcţie de tipul
clientului, este clasificat în felul următor:
1. Servicii acordate pentru persoane fizice;
2. Servicii acordate pentru persoane juridice.
După tipul aplicaţiei utilizate de deţinător şi al mijlocului de comunicaţie sistemele de
deservire bancară la distanţă sunt clasificate în felul următor:
a) pc-banking - se bazează pe o aplicaţie e-soft a băncilor comerciale instalate la staţiile
de lucru la sediul deţinătorului şi pot utiliza în calitate de mijloc de comunicaţie atît reţele private
cît şi reţeaua Internet;
b) internet-banking - utilizează tehnologia Internet (www - World Wide Web);
c) mobile-banking – permite utilizarea unui echipament mobil (telefon, PDA - Personal
Digital Assistant etc.) şi a unor servicii oferite de către operatorii de telecomunicaţii;
d) phone-banking - se bazează pe metoda vocală de transmitere a informaţiei prin
intermediul operatorului deservirii telefonice (Call Center) sau prin autoservire utilizînd
telefonul cu culegere prin taste (Touch Tone Telephone) şi a mijloacelor telefoniei computerizate
(cum sînt de ex. tehnologiile IVR (Interactiv Voice Response), Speech to Text, Text to Speech);
e) ATM-banking - se bazează pe o aplicaţie program instalată la ghişeul automat al băncii
(ATM - Automated Teller Machine). În Republica Moldova acest serviciu este utilizat mai mult
pentru scoaterea banilor în numerar.
f) Sisteme POS (Point of sale) sunt folosite în hoteluri, baruri, magazine, cafenele şi
restaurante. Acestea sunt sisteme compacte cu monitoare touch-screen integrate de diferite
dimensiuni. De obicei, acestea sunt utilizate pentru plata serviciilor comunale, încărcarea
conturilor, procurarea mărfurilor.
g) SMS-banking – un serviciu prin care se comunică despre operaţiile bancare prin
telefonul mobil cu ajutorul mesajelor scurte de tip SMS.
Sistemul de deservire bancară la distanţă este pus la dispoziţia clientului numai în baza
unei cereri scrise şi a unui contract încheiat (Anexa).
Implementarea sistemelor de deservire bancară la distanţă constituie un pas important în
stabilirea unor relaţii durabile în timp dintre bancă şi client şi avantajoase ambelor părţi. Iar
clientul parcurge paşii conform figura următoare:

13
 Se scrie o cerere de aderare la sistem
şi se încheie un contract privind Banca eliberează un CD cu
prestarea serviciului de decontare aplicaţia Client-Bancă.
prin sistemul Client-Bancă. 2.
1.

Clientul prezintă la bancă fişele şi Clientul instalează aplicaţia pe

certificatele cheilor publice. calculatorul său şi generează
4. semnătura electronică. 3.

Banca înregistrează cheile publice. Clientul efectuează operaţiunile

5. dorite. 6.

Fig. 1.2. Aderare la sistemul de deservire bancară la distanţă [elaborat de autor]

Avantajele deservirii bancară la distanţă, sunt următoarele:

1. bankingul online este disponibil 24/24 de ore şi 7\7 de zile;
2. economisire de timp la verificarea şi acceptarea ordinului de plată pînă la 5 min prin
Internet Banking, fără a fi nevoie de deplasarea la bancă/ghişeu;
3. de la orice calculator cu acces la internet, clientul poate să gestioneze conturile
bancare, să primiască rapoartele privind situaţia conturilor bancare, a extraselor de cont, să
efectueze plăţi în monedă naţională/ valută străină, să efectueze operaţiuni de schimb valutar, să
obţină informaţia despre condiţiile şi termenele produselor bancare sau informaţia privind rata de
schimb valutar şi altă informaţie bancară, să efectueze plăţi pentru serviciile comunale, să
cumpere aur, valuta străină, hîrtii de valoare corporative, de stat, sau bancare, să plătească
serviciile de brokeraj la cumpărarea hîrtiilor de valoare, să participe la diferite tîrguri la bursele
de valori, să fie informat despre erorile admise, etc.
Clienţii au următoarele atribuţii privind deservirea bancară la distanţă:
a) să utilizeze sistemul de deservire bancară la distanţă în conformitate cu prevederile
contractuale;
b) să păstreze în bune condiţii sistemul de deservire bancară la distanţă şi să ia măsuri
rezonabile de protejare a elementelor de securitate;
c) să înştiinţeze banca imediat ce constată:
- modificarea neautorizată a soldului contului său bancar;
- orice eroare sau neregulă apărute în urma gestionării de către bancă a contului bancar;
- elementele ce creează suspiciuni cu privire la posibilitatea cunoaşterii informaţiei de
autentificare a deţinătorului de către persoane neautorizate;

14
 - disfuncţionalităţi ale sistemului de deservire bancară la distanţă sau dacă parolele de
acces primite sînt incorecte;
d) să asigure confidenţialitatea elementelor de autentificare (de ex. chei, parole etc.);
e) să manifeste o atitudine responsabilă privind asigurarea siguranţei şi securităţii
sistemului de deservire bancară la distanţă.
Noţiunea de Internet Banking se referă la posibilitatea interacţiunii, prin intermediul
Internetului a unui client cu banca la care acesta posedă un cont bancar. Mai precis, un sistem de
Internet Banking oferă clienţilor unei bănci acces bazat pe parola la informaţii referitoare la
conturile acestora prin intermediul unui calculator cu acces Internet.
Accesul la informatiile referitoare la conturi se poate concretiza în:
- Vizualizarea balanţelor de cont;
- Vizualizarea tranzacţiilor efectuate pe o perioadă de timp;
- Transferul de bani dintr-un cont în altul;
- Plata unor facturi;
- Alte operaţiuni specifice, ce depind de implementare.
Nu trebuie să confundăm noţiunea de Internet Banking cu cea de e-banking (uneori
întîlnită sub numele de PC Banking), dacă prima presupune o conexiune cu banca prin
intermediul Internetului, cea de a doua foloseste o conexiune directă cu banca, de regulă prin
intermediul unui modem şi a unei linii telefonice pentru oferirea unor servicii asemănătoare.

1.2. Instrumentele de plată utilizate pe plan naţional

Instrumenele de plată funcţionează pe baza unor tehnicii specifice de operare, circuite şi
securizare pentru transferul de fonduri de la ordonator la beneficiar cu ajutorul monedelor şi
documentelor bancare operaţionale pe suport de hîrtie, electronic sau magnetic.
Instrumente de plată utilizate în Republica Moldova se împart în două categorii:
1. Instrumente de plată cu numerar – reprezintă însuşi numerarul (moneda de hîrtie şi
monedele metalice), numerarul este cea mai veche modalitate de plată;
2. Instrumentele de plată fără numerar - este unul din elementele principale ale
sistemului de plăţi, sunt documente standardizate care conţin instrucţiuni de plată date
de plătitor băncii sale către banca beneficiarului, şi anume: cardul bancar, ordinul de
plată, cambia bancară, ordinul incasso, plăţi programate.
Ordinul de plată este cel mai utilizat document de plată în baza căruia se efectuează
transferul de credit ordinar şi/sau bugetar în lei. Este o dispoziţie necondiţionată dată de către
emitentul ordinului unei anumite bănci de a pune la dispoziţia unui beneficiar o sumă de bani.

15
Ordinul de plată se întocmeşte în limba de stat şi se efectuează atît în lei moldoveneşti cît şi în
valută străină, conform prevederilor actelor normative în vigoare.
La efectuarea transferului în valută străină, conform practicii internaţionale, elementele
utilizate în sistemele de plăţi internaţionale se completează într-o limbă străină.
Ordinele de plată emise pe suport hîrtie au un format standard tiparit conform (Anexa 3).
Iar ordinele de plată electronice se prezintă sub forma unor mesaje codificate.
Ordinul de plată în lei moldoveneşti poate fi efectuat în regim de urgenţă sau în regim
normal, în funcţie de solicitarea clientului băncii. Emitentul poate revoca ordinului de plată pînă
în momentul acceptării lui de către banca plătitoare, dar nu se admit corectări şi/sau ştersături.
Prestatorul de servicii de plată, aferent transferului de credit urgent, implementează un sistem de
control adecvat asupra monitorizării proceselor de acceptare şi executare a ordinului de plată,
deasemenea, verifică sistematic aplicarea procedurilor interne cu privire la derularea acestora.
Ordinul de plată pe suport hîrtie se prezintă la prestatorul plătitor în numărul de
exemplare necesar părţilor, conform:
a) într-un singur exemplar la efectuarea transferului de credit în nume şi pe cont propriu,
în cazul emiterii de către banca plătitoare;
b) în 2 exemplare la efectuarea transferului în numele titularului de cont bancar, în cazul
emiterii de către titularul de cont bancar, deasemenea şi de către banca plătitoare;
c) în 3 exemplare la efectuarea transferului de credit în adresa Întreprinderii de Stat
„Poşta Moldovei”, în cazul emiterii de către titularul de cont bancar, iar în caz de necesitate se
anexează 3 exemplare ale listei destinatarilor mijloacelor băneşti.
Se acceptă executarea ordinului de plată de către prestatorul plătitor dacă sunt respectate
următoarele condiţii:
a) dacă la prestatorul plătitor, plătitorul are deschis cont de plăţi conform prevederile
actelor legislative şi normative în vigoare;
b) dacă pentru efectuarea transferului, mijloacele băneşti sunt suficiente (excepţie face
cazului cînd părţile au convenit altfel în conformitate cu aranjamentele contractuale);
c) dacă din contul de plăţi al plătitorului nu sînt aplicate restricţii privind utilizarea
mijloacelor băneşti;
d) dacă ordinul de plată este întocmit conform Regulamentului privind transferului de
credit şi alte acte normative aplicabile;
e) dacă prestatorul de servicii de plată a verificat documentele prezentate justificative,
autorizaţii, notificaţii şi alte documente [5].
Mecanismul de decontare prin ordin de plată este reprezentat în Anexa

16
 Cardul bancar ca un instrument de plată modern fără numerar permite pe lîngă plata
mărfurilor și serviciilor este posibilă și retragerea de numerar de la ghișeele automate bancare cu
ajutorul unor benzi magnetice sau a unor microprocesoare. Cardurile de plată cu bandă
magnetică oferă toate informațiile despre deținătorul de card dar nu este un produs foarte sigur,
începînd din anul 1992 a apărut cardul cu microprocesor (cip) ce permite deținerea tuturor
informațiilor mai în siguranță datorită unei componente de memorie chip.
Persoanele fizice și juridice pentru solicitarea unui card bancar, este necesar să se
îndeplinească o cerere de încheiere a unui contract conform Anexa , în care se precizează tipul
cardului, facilitățile deținătorului și deasemenea obligațiile ambelor părți.
Pentru ca să primească cardul, titularul achită o taxă de emitere și o taxă de utilizare
anuală. În momentul primirii, titularul primește împreună cu cardul și un cod PIN de identificare,
deținerea acestui cod nu este obligatoriu, deținătorul are facilitatea de a schimba acest cod PIN în
unul mai bine memorizabil.
Utilizare cardului bancar îndeplinește următoarele avantaje importante:
1. Păstrarea banilor în cont bancar şi retragerea numai acelor sume de care sunt
necesare;
2. Posibilitatea de a fi mai disciplinat cu privire la ceea ce cheltui, astfel se poate de
economisit pentru situații imprevizibile;
3. Acces la contul bancar 24\24 de ore și 7\7 de zile;
4. În caz de furt a portofelului, banii sunt în siguranță;
5. Achitarea fără numerar a produselor şi serviciilor în magazine, restaurante,
hoteluri, a comenzilor prin Internet, a facturilor comunale, etc. și acceptarea
internaţională a acestuia.
Cambia bancară. Unul dintre cele mai vechi instrumente financiare este cambia, începînd
cu secolul X, aceasta era folosită de către comercianţii arabi şi este cunoscută şi sub numele de
poliţă sau trată. În sistemul bancar, cambia este o valoare mobiliară emisă de bancă, conţinînd
obligaţia băncii de a plăti o sumă anumită persoanei indicate în cambie, ori aceluia pe care ea îl
va indica, după o perioadă stabilită sau la cerere.
Cambia bancară îndeplineşte 3 roluri importante privind utilizarea acesteia, deci cambia
este un instrument de plată în cazul în care pentru stingerea unor creanţe, cambia este utilizat în
locul bancnotelor. Al doi-lea rol, cambia este un instrument de credit – cambia este utilizată în
cazul unui credit bancar, comercial şi deasemenea ca un mod de garantare. Iar al trei-lea, cambia
îndeplineşte rolul unui instrument de schimb – schimburile monetare duce la evitarea deplasării
banilor şi asfel se reduc riscurile aferente acesteia [17, p. 170].
Cambia bancară este de două tipuri:

17
 1. Cambie bancară cu dobîndă - în care este stipulată condiţia de calculare a dobînzii la
valoarea nominală.
2. Cambie bancară cu scont - în care nu este stipulată condiţia de calculare a dobînzii la
valoarea nominală, se vinde iniţial la un preţ mai mic decît valoarea nominală şi se
răscumpără la scadenţă la valoarea nominală.
În Republicii Moldova, cambiile se emit numai în moneda naţională, cu diferite valori
nominale. Valoarea nominală a unei cambii bancare trebuie să fie minim de 100 de lei sau
divizibilă la 100 lei. Cambia bancară se emite în forma materializată cu menţiunea „cambie
bancară” (Anexa).
Cambiile cu dobîndă se emit cu scadenţa:
 la vedere;
 la un anumit termen de la vedere.
Iar cambiile bancare cu scont se emit cu scadenţa:
 pe un termen de pînă la un an,
 la un anumit termen de la data emisiunii;
 la o zi fixă.
Băncile comerciale sunt în drept să emită cambii dacă corespund următoarelor condiţii:
a) desfăşoară activitate financiară nu mai puţin de un an;
b) dacă nu sunt aplicate de către BNM măsuri de remediere prin care se interzice
atragerea depozitelor.
Băncile comerciale sunt în drept să emită şi să plaseze cambii numai după înregistrarea
Condiţiilor privind emisiunea şi circulaţia cambiilor bancare la BNM.
Băncile comerciale percep în mod incontestabil a mijloacelor băneşti din conturile
bancare ale contribuabilului/debitorului, cu excepţia din conturile bancare ale Trezoreriei de Stat,
în baza ordinului incaso emis de către persoana abilitată prin lege cu acest drept.
Ordinul incasso se emite în limba de stat şi se înaintează atît la contul deschis în lei
moldoveneşti cît şi la contul deschis în valută străină, în dependenţă de contul şi valuta indicată
în ordinul incaso.
Ordinul incaso se emite:
a) în două exemplare - în cazul în care emitentul este în calitate de beneficiar;
b) în trei exemplare - în cazul în care emitentul este împuternicit prin lege cu dreptul
de a emite ordin incaso în numele unei terţe persoane.
Ordinul incasso se transmite de către beneficiar la banca sa, care după verificare îl
transmite spre executare băncii plătitorului împreună cu documentele executorii. Banca plătitoare
acceptă spre executare ordinul incasso în cazul cînd documentul este întocmit conform

18
regulamentului, sunt anexate documentele necesare şi în cont sunt suficiente mijloace băneşti.
Ordinile neacceptate de către bancă se transmit băncii beneficiare. În cazul restanţelor la buget se
pot efectua şi plăţi parţiale în cazul insuficienţei de mijloace băneşti cu indicarea pe versoul
documentului menţiunea cu suma parţială plătită şi data efectuării plăţii. Suma din ordinul
incasso se trece la scădere din contul plătitorului, apoi informaţia prin Sistemul Automatizat de
plăţi Interbancare se transmite băncii beneficiare, unde în baza unui exemplar al documentului,
suma se înscrie în contul beneficiarului.
Tehnica de derulare a plăţilor prin ordinul incasso este reprezentat în Anexa
Plățile programate este o modalitate foarte comodă de plată a facturilor. Cu ajutorul
băncii la care clientul are deschis un cont, cu acest tip de serviciu, se pot plăti automat şi periodic
facturile proprii de telefon, gaz, televiziune, chirie, etc., cît şi facturile persoanelor terţe (copii,
bunei, părinţi, etc.).
Informații ce trebuie oferite operatorului de la bancă:
 Numele, Prenumele (titularului contului de card);
 Numărul contului de card;
 Periodicitatea achitării facturilor (zilnic, săptămânal, lunar sau trimestrial);
 Sumele maxime şi minime ale plăţilor.
Mărimea sumei transferate poate fi setată în avans:
- Se transferă tot soldul contului curent;
- Se transferă o sumă fixă;
- Se transferă o sumă ce depăşeşte un anumit sold, indicat de client la depunerea cererii.
Tarife şi comisioane la deservirea serviciului plăţi programate la B.C. ,,Victoriabank”
S.A. este reprezentat în (Anexa).

19
 CAPITOLUL II. ANALIZA OPERAŢIUNILOR DE PLĂŢI ŞI A
MECANISMULUI DE GESTIUNE A RISCURILOR AFERENTE ACESTUIA ÎN
REPUBLICA MOLDOVA

2.1. Analiza plăţilor efectuate prin sistemele de plăţi fără numerar în Republica
Moldova
În ultimii zece ani se evidențiază tot mai puternic în economiile de piaţă plăţile fără
numerar. Tehnologiile informatice şi de telecomunicaţii au progresat în permanență și a dus la o
globalizare a tranzacţiilor şi la creşterea comerţului serviciilor.
Pentru prima oară în anul 1914 în SUA a fost emis de compania Western Union, cardul
de plată sub forma arhetipală. Cardul de plată a apărut în scopul încurajării cumpărăturilor şi
creşterii fidelităţii clienţilor săi.
În anul 1946, John C. Biggins a creat condițiile apariţiei cardului bancar.
Puţini specialişti din domeniul financiar ar fi putut ghici cu mai bine de 50 de ani în urmă
influența pe care urma s-o aibă cardul bancar asupra întregii vieţi sociale și economice, acest
produs a devenit cel mai rentabil şi des utilizat dintre produsele financiare care sunt oferite
consumatorilor băncii.
Biggins, specialist în domeniul creditelor de consum la Flatbush National Bank din
Brooklyn, a lansat un nou plan de creditare denumit “Charge-it”, acesta este un card de credit cu
ajutorul căruia se puteau face achiziţiona bonuri valorice de la comercianţi. Iar mai apoi, în anul
1950, s-a introdus primul card pentru consum și călătorii (Travel&Entertainment Card) de către
Dinners Club. Acest nou card a a devenit o nouă formă de acordare de credite pentru consum în
cadrul băncilor [18, p. 9].
Piaţa cardului a evoluat în permanență, acesta întrucît, cu toate riscurile de fraudă, nu a
deranjat extinderea lor și pentru consumatori rămîne o modalitate practică de reglementare.
Primul card din Republica Moldova, VISA Classic a fost emis la 5 iunie 1997 de către
prima bancă din Moldova - B.C. ,,Victoriabank” S.A.
La finele anului 2015 numărul cardurilor aflate în circulaţie totaliza 1.290.164 unităţi, cu
0,9% mai puţine faţă de sfârșitul anului 2014. Dintre acestea, 709.510 carduri au fost eliberate pe
parcursul anului 2015. Numărul de carduri retrase din circulație în 2015 a totalizat 396.588
unităţi. [22]

20
 Figura 2.3. Numărul de carduri aflate în circulaţie în R. Moldova la sfârşitul anului 2015
Sursa: http://bancamea.md/news/grafic-sistemul-de-plati-cu-cardul-la-sfarsitul-anului-2015-13-
mln-carduri-12040-pos-uri-si-973-de-bancomate

Numărul de operaţiuni efectuate în ţară a depășit 26,2 milioane, 75,4 % fiind retrageri de
numerar și 24,6% plăţi fără numerar. Situaţia este complet diferită atunci când cetăţenii noștri se
află peste hotare: doar 6% din operaţiuni constituie retrageri de numerar și 94% - plăţi fără
numerar.
Pe parcursul anului 2015 valoarea totală a operaţiunilor cu carduri emise în Republica
Moldova a depășit 32,2 miliarde lei în țară (în creștere cu 21,6% față de 2014) și peste 3,1
miliarde lei în străinătate - înregistrând o creștere de 27,7% față de anul 2014. Din punct de
vedere al valorii operațiunilor, 6,4% (puțin peste 2 miliarde de lei) constituie plăţile fără
numerar.
Valoarea medie a unei operaţiuni în Republica Moldova în 2015: retrageri – 1528 lei;
plăți fără numerar – 321 lei.
Valoarea medie a unei operațiuni în străinătate: retrageri – 3402 lei, plăți fără numerar –
985 lei.
De asemenea BNM oferă informaţii privind operaţiunile efectuate în Moldova cu carduri
emise în străinătate. Valoarea operaţiunilor în 2015 a constituit aproximativ 4,2 miliarde lei:
63,1% - retrageri de numerar și 36,9% - plăţi fără numerar.

21
 Figura 2.3. Numărul de carduri aflate în circulaţie în R. Moldova la sfârşitul anului 2015
Sursa: http://bancamea.md/news/grafic-sistemul-de-plati-cu-cardul-la-sfarsitul-anului-2015-13-
mln-carduri-12040-pos-uri-si-973-de-bancomate

La sfârșitul anului 2015 numărul de terminale POS a constituit 12.040, în creștere cu 499
unităţi mai multe faţă de sfârșitul anului 2014, iar numărul bancomatelor funcţionabile a atins
cifra de 973 unităţi pe întreg teritoriul ţării, în scădere cu 109 unități față de sfârșitul anului 2014.
În continuare se prezintă câteva grafice ce ilustrează evoluţia sistemul de plăţi cu carduri din ţara
noastră.

Figura 2.4. Numărul de bancomate şi terminale POS funcţionabile în R. Moldova

Sursa: http://bancamea.md/news/grafic-sistemul-de-plati-cu-cardul-la-sfarsitul-anului-2015-13-
mln-carduri-12040-pos-uri-si-973-de-bancomate

22
 Fiind renumite în toată lumea, plățile fără numerar nu se bucură însă de mare succes în
Republica Moldova. Din neobișnuință, dar și din lipsă de cunoaștere, cetățenii moldoveni preferă
să plătească cash.
În Republica Moldova numărul plăţilor la finele anului 2015 s-a diminuat semnificativ
înregistrînd 13218 mii de plăţi, deci cu 6,3% mai puţine comparativ cu anul 2013. Ponderea
majoră din punctul de vedere al structurii plăţilor le-a revenit transferurilor de credit bugetare
înregistrînd 52.8% din numărul total al plăţilor, apoi urmat de transferurile ordinare ale clienţilor
45.4% şi alte tipuri de plăţi 1.8%. Din punct de vedere valoric, transferurilor efectuate de către
bănci în nume şi pe cont propriu indică o pondere cea mai mare de 60.3% apoi urmat de
valoarea transferurilor ordinare ale clienţilor constituind 22.4% din valoarea totală a plăţilor
depăşind cu 17% valoarea transferurilor de credit bugetare.
Valoarea medie pe tranzacţie în sistemul DBTR, conform Tabelul 2.1, a constituit 567.4
mii lei la sfîrșitul anului 2015, diminuînd-se cu anul 2013 de 1.12 ori şi cu 1.06 ori faţă de anul
2014, iar a unei plăţi decontate în sistemul CDN de 4.1 mii lei crescînd-se de 1.14 ori comparativ
cu anul 2013 şi 1.05 de ori faţă de anul 2014.

Tabelul 2.1. Evoluţia plăţilor decontate prin sistemul automatizat de plăţi

interbancare [elaborat de autor]
Sistemul Anul Numărul, mii Valoarea, mii lei Valoarea medie pe
plăţi tranzacţie (mii lei)
SAPI 2013 14102 688008 48.8
2014 13667 718883 52.6
2015 13218 679 724 51.4
Inclusiv:

SDBTR 2013 1010 641049 634.8

2014 1107 669907 605.2
2015 1110 629 769 567.4
SCDN 2013 13092 46958 3.6
2014 12563 48976 3.9
2015 12108 49955 4.1

Odată cu diminuarea valorii plăţilor efectuate prin intermediul SDBTR s-a diminuat şi
valoarea plăţilor efectuate prin intermediul SAPI,
Valoarea plăţilor efectute prin intermediul SAPI în ultimii trei ani este reprezentat în
figura 2.1, unde în anul 2015 faţă de anul 2014 au înregistrat o diminuare cu 5.5% iar comparativ

23
cu anul 2013 cu 1,2%. Iar prin intermediul SDBTR, a fost înregistrat o diminuare în anul 2015
de 5.99% comparativ cu anul 2014 şi cu 1.76% mai puţin faţă de anul 2013.
Această diminuare este cauzată de lichidarea a 3 bănci comerciale: B.C. ,, Banca de
Economii din Moldova” S.A., ,,Unibank” S.A. şi B.C. ,,Banca Socială” S.A., cînd aceste trei
bănci erau în proces de lichidare se efectuau tranzacţii în valori mari pentru a onora anumite
obligaţii urgente.

740000

720000 718883
700000

680000 688008
679724
SAPI
660000 669907
SDBTR
640000 641049
620000 629769

600000

580000
2013 2014 2015

Fig. 2.1. Valoarea plăților decontate prin intermediul SAPI şi SDBTR [elaborat de
autor]

Valoarea plăților decontate prin intermediul SCDN a crescut în dinamică în ultimii trei
ani, conform figurii 2.2, deci sunt procesate mai multe plăți de mică valoare fiindcă acestea au un
risc mai redus. În anul 2015, SCDN a înregistrat o majorare de 6% (49955 lei) comparativ cu
anul 2013 şi cu 1.6% mai mult faţă de anul 2014.

50500
49955
50000
49500
49000
48976
48500
48000
SCDN
47500
47000 46958
46500
46000
45500
45000
2013 2014 2015

Fig. 2.2. Valoarea plăților decontate prin intermediul SCDN [elaborat de autor]

24
 Distribuţia numărului plăţilor sistemelor componente ale SAPI reprezentat în figura 2.3, a
constituit 8.4% pentru sistemul DBTR iar sistemului CDN 91.6%. Proporţia s-a inversat pentru
aceste două sisteme componente ale SAPI, unde, în sistemul CDN au fost decontate 7.3% şi doar
92.7% în sistemul DBTR din valoarea totală a plăţilor. Această contraversație se datorează
faptului că prin SDBTR se procesează plățile urgente și de mare valoare iar prin SCDN – plățile
de mică valoare.

Fig. 2.3. Compararea operațiunilor componente ale SAPI [elaborate de autor]

Forma cea mai lichidă dintre toate instrumentele de plată, desigur este numerarul. Plăţile
cu numerar, în Republica Moldova, este cel mai utilizat instrument de plată. Deoarece, are putere
liberatorie imediată, este principalul mijloc de schimb cu care se poate stinge orice obligaţie de
plată acceptabil de toată populația şi nu necesită costuri suplimentare.
Din totalul de 4036721 operaţiuni de plată, în anul 2015, în valoare de 117,986,082.8 mii
lei realizate prin intermediul transferului de credit, au fost prezentate la bănci pe suport de hîrtie
doar 1,781,019 operaţiuni de plată în valoare de 49,785,364 mii lei iar în format electronic
2,255,702 de operaţiuni de plată în valoare de 68,200,719 mii lei, depăşind cu 58 la sută
valoarea transferurilor de credit efectuate pe suport de hîrtie, conform următoarei figuri.

25
 49785364; 42%
în format electronic
pe suport de hîrtie
68200719; 58%

Fig. 2.4. Valoarea operațiunilor de transfer de credit, mii lei [elaborat de autor]

Aceasta datorită că tot mai mulți cetățeni moldoveni devin posesori ai cardurilor bancare
emise de către băncile comerciale din Republica Moldova. În fiecare an crește considerabil
numărul cardurilor bancare aflate pe piața moldovenească.
În țara noastră există anumite îndoieli atunci cînd este vorba despre plățile fără numerar.
Aceasta depinde într-o mare măsură de cunoștințe insuficiente în domeniul financiar dar
și de o insuficiență a echipamentului special instalat la punctele comerciale în afara orașului
Chişinău.
Analizînd evoluţia cardurilor bancare din Fig. 2.5, s-a constatat că în anul 2015 numărul
de carduri a constituit 1290164, micşorîndu-se cu 0,93% faţă de 2014 şi majorîndu-se cu 10,79%
faţă de anul 2013, ceea ce înseamnă o creştere cu un număr de 139195 de carduri bancare.
Totodată, în anul 2015 au fost retrase din circulaţie 60259 de carduri, micşorîndu-se faţă de anul
2013 cu 19,58% iar faţă de anul 2014 cu 30,95%, din acest motiv în anul 2015 erau mai puţine
carduri aflate în circulaţie faţă de anul precedent.

1400000
1290164
1200000 1302225
1150969
1000000
Nr. de carduri aflate în
800000 circulaţie
600000 Nr. de carduri retrase din
circulaţie
400000

200000
74928 87263
60259
0
2013 2014 2015

Fig. 2.5. Evoluţia cardurilor a băncilor comerciale din RM [elaborat de autor]

26
 Mai multe bănci prin diferite promoţii, reduceri, programe de bonusuri, etc. stimulează
efectuarea plăţilor fără numerar pentru a crește numărul plăților cu cardurile de plată.
Evoluţia pozitivă se mai datorează și faptului în care pe parcursul anului 2014 s-a
evidenţiat o majorare a numărului de carduri hibride cu 59.7% faţă de anul 2013 şi începerea
emiterii cardurilor contactless ca în rezultat să se mărească viteza de deservire la punctele
comerciale a deţinătorilor de carduri.
În pofida faptului că la finele anului 2015 numărul cardurilor de plată a înregistrat o
scădere, valoarea operaţiunilor efectuate cu cardurile emise în Republica Moldova au continuat
să crească conform figura 2.6.
Plățile fără numerar cu cardurile reprezintă o contribuție majoră pentru creșterea
producției, creșterea consumului, creșterea economică și crearea locurilor de muncă. În
Republica Moldova, la sfîrşitul anului 2015, sa înregistrat 7503361 de tranzacţii efectuate cu
carduri emise de băncile moldoveneşti, ceea ce a crescut cu 18,4% faţă de anul 2013. Totodată,
volumul tranzacţiilor în anul 2015 a atins 1333125 mii lei, înregistrînd o creştere cu 25,14% faţă
de anul precedent şi cu 44,45% faţă de anul 2013. Deţinătorii de carduri din Moldova au extras
din bancomate 8149302 mii lei în anul 2015, faţă de anul 2013 a avut loc cu 26,52% extrageri
mai multe, fiindcă din neobișnuință și din necunoaștere, cetățenii moldoveni preferă să plătească
cash.

9000000
8000000
8149302
7000000
7143195
6000000
5987974
5000000 retrageri de numerar
4000000 plăţi cu carduri
3000000
2000000
1333125
1000000
740510 997975
0
2013 2014 2015

Fig. 2.6. Evoluţia operaţiunilor cu cardurile bancare [elaborat de autor]

27
 Plăţile fără numerar sunt populare în toată lumea, însă în Republica Moldova reprezentat
în figura 2.7, este de circa 87% din totalul valorii operațiunilor cu carduri emise de către băncile
moldovenești sunt retragerea numerarului și doar 13 % sunt plățile efectuate cu cardurile.
În străinătate același indicator arată complet invers - majoritatea moldovenilor preferă să
achite cu cardul direct la comercianți și încearcă să evite retragerea numerarului din ATM-urile
băncilor. Aproximativ 81% din totalul volumului operațiunilor în străinătate cu carduri emise din
Republica Moldova au fost plățile fără numerar și doar 19% au implicat retragerea numerarului
din bancomatele băncilor.

Fig. 2.7. Raportul operaţiunilor cu cardurile bancare [elaborat de autor]

Pentru a deschide un cont bancar, în dependență de bancă la bancă modalitatea de a primi

cardul bancar solcitat VisaElectron/Maestro, VisaClassic/MaesstroCard Standart și VisaGold/
BasterCardGold este diferită. Analizînd Tabelul 2.2 în care este reprezentat trei tipuri de carduri
la 4 bănci din țară, autorul a ajuns la concluzia că unica bancă comercială care nu solicită
clientului să depună o sumă minimă inițială pe card în nici-o valută este B.C. ,,Moldindconbank”
S.A. La tipurile de carduri VisaElectron/ Maestro, banca care solicită deținătorului o depunere
minimă inițială mai multă este B.C. ,,Agroindbank” S.A., astfel, pentru conturile deschise în lei
moldovenești se cere de depus 240 MDL, pentru conturile deschise în euro – 15 EUR, iar pentru
conturile deschise în dolari americani – 20 USD.
La tipurile de carduri VisaClassic/MaestroCard Standart, o mărime mai mare a depunerii
inițiale pe card solicită B.C. ,,FinComBank” S.A., la conturile deschise în lei moldovenești este
necesar ca deținătorul de card să depună 1500 MDL, pentru contul deschis în euro – 100 EUR iar
pentru conturile în dolari americani – 150 USD.
Iar în final, pentru tipurile de carduri VisaGold/ MasterCard Gold deasemenea B.C.
,,FinComBank” S.A. solicită clienților săi să depună o sumă minimă inițială pe contul de card
mai mare față de alte bănci. Pentru conturile deschise în lei moldovenești se solicită să se depună
28
4000 MDL, pentru în euro – 250 EUR și pentru conturile deschise în dolari americani 350 USD.
B.C. ,,Victoriabank” S.A. se află la mijlocul acestor două bănci pentru toate tipurile de carduri.

Tabelul 2.2. Depunerile minime iniţiale pe card în cadrul a 4 bănci comerciale din
Republica Moldova [elaborate de autor]

Depunerea minimă iniţială

VisaClassic\MaestroCard
VisaElectron\Maestro Standart VisaGold\MasterCardGold

MDL EUR USD MDL EUR USD MDL EUR USD

Agroindbank 240 15 20 1280 80 120 1600 100 150

Moldindconbank 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Victoriabank 150 10 15 300 20 30 1500 100 150

FinComBank 75 5 7 1500 100 150 4000 250 350

Sistemele de deservire bancară la distanță implementate reprezintă o modalitate de a

stabili relații durabile, între bancă și clienții săi, foarte avantajoase. Online Banking este meniul
băncilor comerciale dedicat clienţilor săi, pe care-l pot accesa direct de pe pagina web al băncii
la care se deserveşte şi în care sunt integrate toate serviciile bancare la distanţă. Iar tipurile de
sisteme de deservire bancară la distanţă practicate de către băncile comerciale din Republica
Moldova este reprezentat în următorul tabel.

Tabelul 2.3. Tipuri de sisteme de deservire bancară la distanță [elaborat de autor în

baza sursei 12]
Banca Internet banking PC banking Mobile banking
pers. fiz. pers. jur. pers. fiz. pers. jur. pers. fiz. pers. jur.

+ + - + + +

+ + - + - -

+ + - + - -

29
 + + - - + -

+ + - - + +

+ - - + + +

+ + - + - +

+ + - - - -

+ + - - - -

+ + - - - -

+ + - - - -

Din Tabelul 2.3. reiese că internet- banking este disponibil pentru absolut orice tip de
persoană, doar B.C. ,,Mobiasbanka” S.A. persoanelor juridice nu oferă posibilitatea de a utiliza
deservirea bancară la distanţă prin internet-banking. Pc-banking nu este disponibil persoanelor
fizice la nici-o bancă însă persoanelor juridice, doar 5 bănci din 11 practică acest tip de sistem,
pe cînd mobile banking destinat persoanelor fizice este practicat de 4 bănci din 11, iar
persoanelor juridice deasemenea 4 din 11 bănci. Cu toate că B.C. ,,Victoriabank” S.A. este
,,prima bancă din Moldova” ea nu dispune de pc-banking.
De sistemul ATM – banking dispune fiecare bancă ce emit carduri bancare, ca clienţii să
poată liber să extragă banii din cont, să vizualizeze soldul contului, etc.
Conform Tabelul 2.4, unicele bănci ce execută toate serviciile internet-banking destinate
persoanelor fizice este B.C. ,,Victoriabank” S.A., ,,Moldova – Agroindbank” S.A.,
,,Mobiasbanca” S.A., ,,EuroCreditBank” S.A. şi ,, BCR Chișinău” S.A. Plata facturilor se poate
efectua aproximativ la toate băncile înafară de B.C. ,,ProCreditBank” S.A. şi B.C. ,,Eximbank”
S.A. Nu efectuează plăţi internaţionale B.C. ,,Comertbank” S.A., ,,Energbank” S.A., şi
,,FinComBank” S.A. iar plăţi programate deasemenea B.C. ,,Comertbank” S.A. şi ,,Energbank”
S.A. apoi B.C. ,,Moldindconbank” S.A., ,,FinComBank” S.A. şi ,,ProCreditBank” S.A.

30
 Tabelul 2.4. Servicii internet-banking destinate persoanelor fizice [elaborat de autor
în baza sursei 12]
Banca Solicitarea Extras Plăți Plăți Plăți Plata Plăţi
soldului din cont intra- inter- internaţio servicii/ progra
contului bancare bancare nale facturi mate

Însă toate serviciile internet-banking destinate persoanelor juridice execută doar două
bănci: B.C. ,,Victoriabank” S.A. şi B.C. ,, BCR Chișinău” S.A., conform Tabelul 2.5, urmat de
B.C. ,,Moldova – Agroindbank” S.A. şi B.C. ,,Eximbank” S.A. nu efectuează plăţile
serviciilor/facturilor, B.C. ,,Energbank” S.A. şi B.C. ,,FinComBank” S.A. nu efectuează plăţi
programate ş.a. Iar unica bancă ce execută doar un singur serviciu eliberarea extraselor din cont
persoanelor juridice prin intermediul internet-banking este B.C. ,,Mobiasbanka” S.A.

31
 Tabelul 2.5. Servicii internet-banking destinate persoanelor juridice [elaborat de
autor în baza sursei 12]
Banca Solicitarea Extras Plăți Plăți Plăți Plata Plăţi
soldului din cont intra- inter- internaţio servicii/ progra
contului bancare bancare nale facturi mate

Pe parcursul anului 2015, prin intermediul SDBD s-au efectuat 8,5 milioane de tranzacţii,
în creştere cu 7.7 % faţă de anul 2014. Cele mai multe tranzacţii din numărul total de operaţiuni
au fost efectuate prin intermediul Internet banking – 82.0 %, prin intermediul PC banking - 17.2
%, iar prin intermediul mobile banking s-au efectuat 0.8 %. Valoarea operaţiunilor efectuate prin
intermediul SDBD de către persoanele fizice şi juridice a însumat 89,162,595 mii lei pe
parcursul anului 2015.
În figura 2.8 este reprezentat numărul utilizatorilor la SBDB la finele anului 2015 și doar
cîți din ei sunt activi. Deci, din numărul total de 325914 de utilizatori înregistrați ai sistemului de
deservire bancară la distanță doar 18% sunt activi, comparativ cu finele anului 2014 (415706.6
deţinători) s-a înregistrat o scădere de 21.6 %.
Aceștia 70569 de persoane sunt conștienți de beneficiile utilizării cardul pentru achitarea
tuturor serviciilor de la distanță fără prezența fizică. Pentru țara noastră acest indice este foarte
mic iar în urma lichidării a celor 3 bănci comerciale a scăzut numărului de carduri și totodată a
scăzut numărul utilizatorilor la SBDB.

32
 70569; 18%

Nr. deținătorilor înregistrați

Nr. deținătorilor activi

325 914; 82%

Fig. 2.8. Numărul utilizatorilor la SBDB în anul 2015 [elaborat de autor]

În Moldova, în anul 2005 a fost elaborat un produs nou factura.md.

Factura.md - reprezintă un sistem achitare a facturilor electronice, cu ajutorul unor
programe şi echipamente fizice se permite livrarea facturilor de plată a mărfurilor şi a serviciilor,
în cadrul băncilor autorizate se primește prezentarea a acestor facturi, şi de asemenea, clientul
primește informaţia imediată despre plată la momentul efectuării acesteia. Prin intermediul
factura.md în conlucrare cu reţeaua băncilor autorizate este soluţionată şi problema organizării
procesului de efectuare a plăţilor pentru magazinele online, astfel se utilizează factura.md tot mai
des și numărului de clienți ce-l utilizează arată o creștere considerabilă.
PayPal este un sistem pentru plățile produselor și serviciilor prin internet în siguranță, se
efectuează transferul, primirea şi extragerea banilor utilizînd telefonului mobil, a tabletei sau a
computerului cu ajutorul unei rețele mondiale mai performante. Sistemul paypal a fost conectat
în Republica Moldova începînd din anul 2014, acesta este cel mai mare sistem de plăți de
transfer electronic din întreaga lume ce cuprinde 10 state [20].
Deţinătorii cardurilor de la B.C. ,,Agroindbank” S.A. și B.C. ,,Mobiasbancă” S.A. vor
procura bunuri şi servicii prin intermediul sistemului de plăţi PayPal utilizînd direct site-ul
companiei www.paypal.com.
În sistemul PayPal înregistrarea este gratuită la baăncile comerciale, nu se percepe
comisioane adiţionale pentru procurarea de bunuri şi servicii prin intermediul sistemului PayPal
cu cardurile bancare. Toate comisioanele sunt afişate pe www.paypal.com. percepute de sistem
pentru alimentarea contului şi alte transferuri.
Membrii ai sistemului paypal sunt lideri în sfera bancară şi instituţii de stat. Deci oricine
ce recepţionează plăţi sau emite facturi poate deveni membru al acestui sistem.

33
 B.C. ,,Mobiasbanka - Groupe Societe Generale” S.A. dispune de sistemul CASHBOX ce
este un dispozitiv bancar special, care asigură depunerea automată şi păstrarea plicurilor cu
numerar, prin colectarea lor ulterioară, numărarea de către angajaţii băncii şi înregistrarea
mijloacelor băneşti în conturile clienţilor, confom orarului prestabilit 24/7 [9].
La alte bănci acest sistem mai este numit CASH-IN ce este un serviciu de alimentare a
contului de card chiar de la bancomate, acest serviciu permite suplinirea imediată a contului de
card cu orice sumă în moneda naţională, fără a fi percepute comisioane şi taxe adiţionale.
B.C. ,,FinComBank” S.A. oferă posibilitatea conectării la serviciul FINSERVICE -
serviciu financiar ce a fost elaborat cu scopul simplificării procesului de achitare a serviciilor
comunale, internetului, telefoniei mobile ş.a. Pe lîngă toate acestea, prin intermediul serviciului
dat la solicitarea clientului B.C. ,,FinComBank” S.A. efectuează lunar transferuri de pe conturi
de card ale clientului pe conturi deschise la B.C. ,,FinComBank” S.A. sau la alte Bănci [10].
Concluzii
Deşi plăţile fără numerar au avut o ascensiune destul de mare, totuşi moldovenii continuă
să prefere retragerile în numerar.
Potrivit unui studiu Gallup, în Republica Molodva piaţa cardurilor este slab dezvoltată,
iar cele mai multe carduri şi dezvoltată reţea de terminale este în principalele oraşe ale ţării.
Astfel potrivit informaţiilor Gallup, ţara noastră este plasată în aceeaşi listă cu Republicile Arabe
Egipt, Pakistan, Senegal unde mai puţin de 2 la sută din adulţi au un card de credit. [23]
Totodată, 18% din populaţia adultă din R. Moldova are cel puţin un cont bancar la o
instituţie financiară oficială, şi 2% deţine un card de credit. Aproximativ 6 la sută din populaţia
adultă îl folosesc pentru a primi plăţi salariale, iar 1% pentru transfer de remitenţe. În acelaşi
timp, doar 6% din populaţia R. Moldova au luat un împrumut de la o instituţie financiară, în timp
ce 42% au împrumutat de la membrii familiei şi de la prieteni în ultimele 12 luni.
Pentru comparaţie, la nivel mondial, în medie, 89% din adulţi din ţările dezvoltate (cu un
PIB de 12,276 dolari sau mai mult pe cap de locuitor) au un cont bancar, comparativ cu o medie
de 41% în economiile în curs de dezvoltare. Cei care nu şi-au deschis un cont, în majoritatea
cazurilor, declară că nu au destui bani să o facă.
Cele mai utilizate carduri în Republica Moldova sunt cele ale sistemelor de plăţi Visa şi
MasterCard. Mulţi oameni confundă aceste două companii, însă ele sunt diferite şi ambele îşi
realizează profitul prin procesarea tranzacţiilor. Există şi alte companii precum: Discover, Diners
şi American Express, însă popularitatea şi utilizarea produselor lor este inferioară celor de la
Visa şi Mastercard. Tranzacţiile ce se fac cu ajutorul Visa şi Mastercard ajung la 90,24% din
cota totală pe piaţă, iar numărul cardurilor ajunge la 52,14% din numărul global al cardurilor
bancare ce se află în circulaţie.

34
 Totodată, oferind clienţilor posibilitatea de a plăti cu cardul, comerciantul îi face pe
aceştia să nu se limiteze doar la banii pe care îi au în portofel, ci la întreaga sumă de pe contul
din bancă. Astfel, sporeşte volumul cumpărăturilor, însă în acelaşi timp, sporesc şi cheltuielile
populaţiei şi sunt descurajate economisirile. O altă latură vulnerabilă ar fi amplificarea fraudelor
electronice şi încălcarea dreptului la intimitate al clienţilor din cauza ţinerii evidenţelor privind
tranzacţiile electronice.
Anterior, guvernatorul BNM, Dorin Drăguţanu, a menţionat că popularitatea scăzută a
plăţilor fără numerar în Moldova se explică prin existenţa unei cote substanţiale a economiei
tenebre şi dorinţa companiilor de a ascunde cifrele de afaceri reale şi, respectiv, a se eschiva de
la achitarea impozitelor. Astfel, aceste companii nu se grăbesc să implementeze sistemele de
plăţi fără numerar, deoarece aceasta va spori transparenţa activităţii lor pentru organele fiscale,
fapt ce va duce la majorarea plăţii impozitelor.
În calitate de măsură pentru stimularea plăţilor fără numerar prin intermediul cardurilor
bancare, Dorin Drăguţanu a propus reducerea impozitului pe venit pentru companiile care
operează cu această modalitate. Potrivit guvernatorului BNM, la etapa iniţială aceasta ar putea
reduce veniturile în buget, însă pe viitor măsura respectivă va duce la majorarea acumulărilor la
buget din contul creşterii sumelor, parvenite de la achitarea impozitelor. [24]
Totodată, experţii financiari susţin că utilizarea activă a cardurilor bancare pentru
efectuarea plăţilor fără numerar va reduce masa monetară şi volumul banilor aflaţi în circulaţie,
va reduce rata inflaţiei şi va spori transparenţa plăţilor.
Se poate afirma cu certitudine că plăţile fără numerar se conturează tot mai sigur drept un
instrument eficient de stimulare a economiei şi ca element indispensabil bunei funcţionări a
pieţei financiare din R. Moldova. De asemenea, promovarea plăţilor respective drept una din
priorităţile activităţii băncii centrale, constatând majorarea semnificativă în ultimul timp a
volumului de numerar în circulaţie ce creează premise pentru creşterea economiei tenebre, la fel,
afectarea venitului Bugetului de Stat şi a eficienţei politicii monetare. În acest context, Banca
Naţională a organizat o întâlnire de lucru cu Visa Inc. şi reprezentanţi ai structurilor de stat,
pentru a pune în discuţie metodele de dezvoltare a plăţilor fără numerar în R. Moldova.
Într-o vizită a reprezentanţilor Visa Inc. în Moldova, aceştia spuneau că R. Moldova este
o piaţă importantă şi vor colabora strâns şi în continuare cu organele de stat şi participanţii pieţei
plăţilor fără numerar din Republica Moldova, în scopul dezvoltării plăţilor electronice în
teritoriu. Împărtăşirea experienţei de 50 de ani, acumulată de Visa Inc. pe parcursul activităţii
sale în 200 de ţări ale lumi, are un potenţial de contribuţie în acest sens. Existenţa unui sistem
eficient şi competitiv de plăţi fără numerar prezintă avantaje atât pentru consumatori şi
întreprinderile comerciale/prestatoare de servicii, cât şi pentru comunitatea bancară, pentru

35
economie, în general. Pe termen lung, trecerea la plăţile electronice contribuie la creşterea
eficienţei financiare a pieţei, reducerea economiei tenebre, dezvoltarea stabilă şi dinamică a
economiei şi integrarea acesteia în sistemul financiar global. Conform aprecierilor Moody’s
(Moody’s Economy. com, ianuarie 2010), fiecare procent suplimentar de utilizare a cardurilor de
plată majorează PIB-ul mondial cu 15 mlrd dolari SUA.
Cadrul legal al plăţilor fără numerar, în concordanţă cu normele europene
Legea cu privire la plăţile fără numerar este în concordanţă cu normele europene şi
stabileşte cerinţe faţă de activitatea prestatorilor de servicii de plată, condiţiile şi modul de
licenţiere a societăţilor de plată, societăţilor emitente de monedă electronică şi a furnizorilor de
servicii poştale în calitate de prestatori de servicii de plată, regimul privind transparenţa
condiţiilor de prestare a serviciilor de plată, drepturile şi obligaţiile prestatorilor de servicii de
plată în contextul prestării serviciilor de plată cu titlu profesional şi ale utilizatorilor serviciilor
de plată, supravegherea prudenţială a prestatorilor de servicii de plată şi a emitenţilor de monedă
electronică, modul soluţionării reclamaţiilor în legătură cu serviciile de plată. Prezenta lege are
ca scop stabilirea unui cadru legal uniform în vederea promovării activităţii eficiente şi
competitive pe piaţa de prestare a serviciilor de plată şi a protejării drepturilor şi intereselor
legitime ale utilizatorilor serviciilor de plată şi ale deţinătorilor de monedă electronică. [23]
E nevoie de timp ca în Republica Moldova numerarul să fie înlocuit de plăţile cu cardul
O parte din populaţie e obişnuită să primească salariul pe card după care să-l retragă, în
ciuda faptului că băncile promovează activ toate tipurile de carduri pentru care pot opta doritorii.
Totuşi e nevoie de timp ca în Republica Moldova numerarul să fie înlocuit de plăţile cu cardul.
Însă, acelaşi lucru nu se întâmplă şi în cazul celor care merg peste hotare preferând să facă
achitările prin intermediul cardurilor bancare din cauza comisioanelor şi taxelor mari percepute
la extragerea numerarului de la bancomate.
Cardul bancar oferă siguranţă, accesibilitate şi în ultima perioadă se atestă o majorare a
numărului cardurilor cu cip, care exclud posibilitatea clonării şi extragerea frauduloasă a
numerarului. În acelaşi timp, băncile continuă să vină cu produse noi pe piaţă. De exemplu, BCR
a lansat mai multe tipuri de carduri pe lângă cele Master şi Maestro. Noile tipuri de carduri sunt
Visa şi sunt destinate pentru diferite categorii de populaţie: studenţi, oameni de afaceri şi VIP-
uri, care diferă prin planurile tarifare.
Totodată, companiile străine, care vin în Republica Moldova optează pentru cardurile
bancare, ceea ce contribuie în esenţă la dezvoltarea pieţei cardurilor dar şi la creşterea educaţiei
financiare a populaţiei.
În multe cazuri firmele acceptă intenţionat doar plăţi în numerar pentru a se eschiva mai
uşor de plata unor impozite. Sunt 3 cauze majore ce limitează plăţile cu cardul bancar. În primul

36
rând, nu este bine dezvoltată infrastructura de acceptare a acestor carduri bancare, ceea ce
determină oamenii să plătească în numerar, chiar dacă sunt dispuşi să o facă cu cardul. În acest
context, haideţi să ne imaginăm cum am putea plăti cu cardul la piaţa centrală. O bună parte din
populaţie pur şi simplu nu este obişnuită cu ideea plăţilor cu cardul, deci este o problemă legată
de adaptare şi familiarizare cu acest instrument. Evaziunea fiscală: în multe cazuri firmele
intenţionat acceptă doar plăţi în numerar pentru a se eschiva mai uşor de plata unor impozite. În
acest sens, sunt cazuri când firmele acordă reduceri doar la plata în numerar.

2.2. Riscurile ce intervin în sistemele de plăţi şi metodele de diminuare

Riscul este un cuvînt care se regăseşte din ce în ce mai des în vocabularul nostru. Orice
activitate economică este însoţită într-o măsură mai mică sau mai mare şi de risc. De altfel, după
majoritatea specialiştilor, progresul societăţii de zi cu zi a fost posibil datorită asumării unor
riscuri pentru a se dezvolta economia țării și pentru a avea un trai mai decent. Însă, cum putem
totuşi definii riscul. În conformitate cu Dicţionarul explicativ al limbii române, cuvântul risc
provine din cuvântul francez "risque" şi reprezintă probabilitatea de a suporta o pagubă. Şi
Dictionary of Finance and Banking defineşte riscul ca posibilitatea de a suferi ceva pierdere sau
pagubă în tranzacţii [21. p. 306].
Riscul reprezintă un prejudiciul potenţial, la care este expus interesele, patrimoniul şi
activitatea agentului economic. Într-o accepţie sintetică, autori prezintă riscul ca „potenţiala
deviaţie adversă de la rezultatele aşteptate”.
Complexitatea mediului de afaceri, liberalizarea şi internaţionalizarea fluxurilor
financiare, aduce inovaţii rapide, pieţe financiare diversificate, oportunităţi noi dar şi riscuri
multiplicate. Variabilele necunoscute, precum, mărimea vînzărilor încep să le domine pe cele
cunoscute costuri, preţuri, datorii, iar riscurile care afectează societăţile interne dar şi
multinaţionale sunt din ce în ce mai greu de estimat. Astfel, în trecut, profitul funcţiona ca un
barometru de performanţă şi era în strictă concordanţă cu riscul asumat, dorinţa unui cîştig mai
mare presupunea şi asumarea unor riscuri mai mari.
În prezent, riscurile cresc exponenţial cu ritmul schimbărilor iar managerii de risc pot fi
surprinşi, deoarece nu îşi adaptează destul de rapid percepţia asupra riscurilor. Spre exemplu,
băncile o lungă perioadă de timp au crezut că managementul riscului de credit este sarcina lor
cea mai importantă însă, au constatat în timp că băncile se expun şi la alte categorii de riscuri:
riscuri de piaţă, operaţionale, reputaţionale, de lichiditate, a căror gestionare este foarte necesară.
În contextul actual, există şi o mulţime de riscuri necontrolabile pe care managerii de risc
decid dacă le pot accepta sau dacă se pot lipsi de activităţile afectate de aceste riscuri. De altfel,

37
unii autori spun că „ riscul real este ca aceste costuri să crească brusc într-un mod cu totul
neaşteptat sau să apară alte costuri care vor cheltui din provizioane.”
Deci, facem menţiunea că, riscul, nu este un eveniment izolat, el este practic fundamentul
tuturor afacerilor deoarece, lumea în care trăim, lipsită de graniţe şi puternic globalizată,
determină transferul rapid al riscurilor dintr-o ţară în alta. Imunitate la riscuri nu există şi astfel
gestiunea lor este extrem de importantă. Managerii de risc, iau decizii riscante deoarece, „viitorul
nu este unic şi perfect predictibil". Chiar utilizând discipline ca Statistică Economică sau
Previziuni Economice, riscul nu poate fi eliminat ci doar redus prin utilizarea unor modele
explorative.
BNM supraveghează sistemele de plăţi şi decontări cît şi a instrumentelor de plată fără
numerar, a sistemelor de deservire bancară la distanţă în scopul asigurării eficienţei şi utilizării în
siguranţă a acestora.
Sunt supuse supravegherii sistemelor de plăţi şi de decontări:
1. sistemul automatizat de plăţi interbancare;
2. sistemul de înscrieri în conturi ale valorilor mobiliare;
3. mecanismele de gestionare a riscurilor financiare în cadrul sistemelor de plăţi cu
carduri;
4. mecanismele de gestionare a riscurilor financiare şi operaţionale stabilite în cadrul
sistemelor de remitere de bani.
Banca Naţională a Moldovei în calitate de administrator al SAPI este responsabilă de
asigurarea stabilităţii şi eficienţei sistemului automatizat de plăţi interbancare supraveghind
activitatea în cadrul acestui sistem conform Politicii de supraveghere a sistemului de plăţi în
Republica Moldova.
Riscurile ce intervin în sistemele de plăţi sunt: [16]
 riscul operaţional
 riscul de creditare
 riscul de lichiditate
Riscul operaţional
Apare în cazul cînd personalul responsabil de administrarea procedurilor legate de
activitatea în SAPI are o calificare insuficientă (erori generate de neglijenţă şi neatenţie a
acestuia) şi/sau în cazul gestionării ineficiente a mijloacelor software şi hardware aferente SAPI.
În scopul limitării expunerilor la riscurile aferente activităţii în SAPI, BNM întreprinde
măsurile necesare în scopul diminuării acestor riscuri.

38
 Riscul operaţional reprezintă expunerea băncii la pierderile financiare potenţiale
determinate de evenimente interne sau externe, ce nu au fost surprinse şi prevenite de gestiunea
corporativă şi de controlul intern al băncii. Componentele riscului operaţional sunt: [14]
Riscul de control – este riscul de producere a unei pierderi neaşteptate datorate lipsei
unui control adecvat sau a lipsei de eficacitate a acestui control şi poate fi împărţit în două mari
categorii:
Riscul inerent – riscul unei anumite activităţi în cadrul băncii, indiferent de tipul de
control intern exercitat. Domeniile de afaceri complexe. înţelese doar de câteva persoane cheie,
implică un risc inerent ridicat.
Riscul de control – riscul în care o pierdere financiară nu este prevenită, detectată şi
corectată la timp de către controlul intern.
Riscul de proces – riscul prin care activitatea ineficientă produce pierderi neaşteptate.
Riscul de proces este legat îndeaproape de controlul intern, după cum acesta din urmă trebuie
privit ca un proces. Se diferenţiază de controlul intern atunci când un proces este văzut ca o
activitate continuă, de tipul managementului riscului, dar controlul intern în cadrul procesului de
management al riscului este înfăţişat ca „punct de control”.
Riscul de reputaţie – riscul unei pierderi neaşteptate în ceea ce priveşte preţul activelor,
datorat impactului aspra reputaţiei instituţiei. Pierderea reputaţiei poate surveni în urma vânzării
produselor financiare noi.
Riscul de personal – acest risc nu se referă numai la activităţile departamentului de
resurse umane, deşi acesta contribuie la controlul riscului. Există condiţii specifice în cadrul
activităţii de control de care managerul de risc operaţional trebuie sa ţină seama atunci când
realizează o evaluare. Departamentul de resurse umane trebuie să acopere aceste riscuri prin
formarea unor standarde şi prin stabilirea unei infrastructuri ce conţine baze de date privind
„managementul cunoştinţelor”, cât şi printr-o pregătire adecvată şi promovare profesională.
Riscul legal – acest risc poate fi împărţit în următoarele categorii:
Riscul apariţiei unor pretenţii de ordin juridic datorate activităţii sau acţiunilor angajaţilor.
Riscul prin care o opinie juridică asupra unei chestiuni legate de lege se dovedeşte a fi incorectă
în justiţie. Acest ultim risc este aplicabil compensării sau produselor financiare noi.
Riscul de preluare – constă în posibilitatea modificării structurii capitalului instituţiei în
urma achiziţiilor succesive de acţiuni prin intermediul burselor de valori.
Riscul de marketing – se poate produce atunci când produsele noi sunt slab puse în
valoare în strategia de marketing.
Riscul tehnologic – cuprinde toate măsurile de sistem, inclusiv presiunea externă legată
de procesul tehnologic.

39
 Modificări ale sistemului fiscal – dacă apar modificări în nivelul impozitelor
retrospectiv, aceasta poate face afacerea să devină imediat neprofitabilă. Un exemplu în acest
sens îl reprezintă modificările în deductibilitatea cheltuielilor.
Modificări ale reglementărilor în domeniu – necesită o monitorizare permanentă.
Efectul asupra afacerii poate fi important, iar riscul unei volatilităţi ridicate a rentabilităţilor
poate fi extrem de mare.
Mărimea afacerii – dacă mecanismele, personalul şi infrastructura informatică nu pot
susţine dezvoltarea afacerii, riscul de faliment este ridicat.
Riscul de proiect – reprezintă un motiv importam de îngrijorare pentru multe bănci, în
mod deosebit impactul câtorva proiecte curente.
Securitate – activele băncilor trebuie să fie asigurate atât împotriva furtului intern, cât şi a
celui extern. Astfel de active includ nu numai banii firmei sau alte hârtii de valoare/împrumuturi,
dar şi activele clienţilor şi proprietatea intelectuală a firmei.

Tabelul 2.6. Etapele gestiunii riscului operaţional

Riscul de control
Tipul de risc Riscul de proces
Riscul de personal
Detalii incorecte de tranzacţionare
Mesaje primite greşit
Identificarea factorilor de Tehnologie îmbătrânită
risc Fraudă/conspiraţie
Gradul de îmbolnăvire a personalului/cifra de afaceri
Etica
Cultura
Volumul tranzacţiilor
Utilizarea capacităţii informaţionale
Evaluarea expunerii la gradul Nivelul confirmărilor ratate
de risc Lucruri nereconciliate
Decontări eşuate
Gradul de învechire a sarcinilor
Calculul riscului Metoda VAR pentru riscul operaţional: produsul valorilor şi a
probabilităţii
Generarea distribuţiei pierderilor pentru un interval de încredere
specificat, măsurarea pierderii neaşteptate

40
Calcularea profitului şi Volatilitatea câştigurilor reziduale după înlăturarea efectului riscului de
pierderii şi explicarea piaţă, de credit şi acelui strategic de afacere
surselor
Compararea riscului cu Calculul efectului riscului operaţional asupra profitabilităţii băncii
rentabilitatea

Tabelul 2.7. Cuantificarea elementelor riscului operaţional

Categoria de risc Efectul/pierdeerea potenţial(ă) Cauzele pierderii
Riscul de proces Varianta costurilor activităţii faţă Scăderea creşterii productivităţii
de nivelurile anticipate
Riscul de control Varianta costurilor ca rezultat al Disfuncţionalităţi ale procesului,
eşecurilor în control eşecuri în control, fraudă
Riscul de proiect Costuri de proiect Slaba planificare, management
necorespunzător
Riscul tehnologic Varianta costurilor cu tehnologie Creşterea cheltuielilor de
faţă de nivelurile prognozate actualizare a tehnologiei,
dezvoltarea aplicaţiilor
Riscul de personal Varianta câştigurilor/profiturilor Pierderea personalului cheie în
(costuri de recrutare a favoarea concurenţei
personalului, costul privind
training-ul)
Riscul de client Varianta câştigurilor/profiturilor Vânzări complementare
ca rezultat al pierderilor clienţilor neadecvate
Servicii slabe către clienţi
Riscul de management Varianta costurilor de intrare Creşterea taxelor de consultanţă
adiţional (cumpărarea de resurse sau peste nivelul permis ca urmare a
servicii) unei slabe negocieri a
contractului
Riscul de reglementare Pierderea reputaţiei Nerespectarea procedurilor de
reglementare

Cele mai importante tipuri de risc operaţional implică rupturi în controlul intern şi
guvernanta corporativă. Astfel de rupturi pot genera pierderi financiare prin erori, fraude sau
eşecuri realizate în timp sau compromit interesele băncii într-un alt mod, de exemplu, prin

41
dealerii săi, ofiţerii de credit sau conducere, ce abuzează de autoritatea pe care o au sau conduce
afacerea într-o manieră neetică sau riscantă. Alte aspecte privind riscul operaţional se referă la
eşecuri ale sistemelor tehnologiei informatice sau evenimente de genul incendiilor sau altor
dezastre.
Riscul de creditare
În procesul de acordare a creditelor, o deosebită atenţie trebuie acordată gestiunii riscului
de credite, care trebuie orientat spre minimizarea acestuia. În acest sens, este necesar a lua în
considerare atît riscul agregat (al întregului portofoliu de credite), cît şi riscul individual (pe
fiecare tip de credit din portofoliu), astfel, încât aceste riscuri să fie corelate, ceea ce ar permite
administrarea corectă a portofoliului de credite.
Este important faptul ca riscul individual de creditare să fie evaluat în momentul acordării
creditului, deoarece cu cît mai adecvat va fi evaluat riscul, cu atît mai puţin probabilă va fi
realizarea lui. În această privinţă, este necesară evaluarea corectă a credibilităţii clienţilor bancari
atît din punct de vedere al raportării financiare, cît şi din punct de vedere al posibilităţii de
acoperire a valorii creditului prin garanţii. Aici, este cazul să aplicăm cele mai eficiente şi mai
performante metode de diagnosticare a clienţilor bancari, de evaluare a riscului de faliment şi a
riscului de creditare, de estimare a valorii garanţiilor.
În ceea ce priveşte riscul de credit, acesta trebuie evaluat prin comparaţie cu beneficiile
pe care banca se aşteaptă să le obţină din acordarea creditelor, cea mai importantă funcţie a
managementului bancar fiind cea de control şi analiză a calităţii portofoliului de credite, întrucât
slaba calitate a creditelor constituie una din principalele cauze ale falimentului bancar.
Băncile trebuie să dispună de sisteme eficiente de revizuire şi raportare care să informeze
conducerea superioară a băncilor despre modul în care sunt implementate politicile de creditare,
calitatea şi caracteristicile portofoliului de credite ale băncii, reflectând poziţia de piaţă şi cererea
pentru o bancă, strategia sa de afaceri şi de risc şi capacitatea sa de a acorda credite. [19]
Mărimea riscului de credit reprezintă suma care poate fi pierdută în cazul nerambursării
sau restanţierii creditului. Pierderea maximală posibilă se limitează doar la volumul creditului
nerambursat Restanţierele nu aduc pierderi directe, însă indirecte, determinate de cheltuielile la
dobânzi plătite creditorilor băncii (deponenţii) sau de pierderea dobânzilor (avantajul alternativ)
de la plasarea repetată în activitatea băncii a sumelor rambursate în termen. Expunerea la riscuri
este valabilă pe toată perioada creditării. Riscul apare de la momentul eliberării creditului şi este
prezent până la rambursarea finală a acestuia.
Riscurile de creditare se divizează în trei categorii şi anume:

42
  riscuri caracteristice activităţii debitorului, care determină imposibilitatea acestuia de a-şi
onora în termen şi integral obligaţiile de rambursare a creditului şi de achitare a
dobânzilor aferente faţă de bancă;
 riscuri caracteristice activităţii băncii, care pot influenţa negativ onorarea în termen şi
integral a obligaţiilor de către debitor, ca urmare a unui control necalitativ şi întârziat
asupra creditului din partea băncii;
 alte riscuri, care pot influenţa negativ în aceeaşi măsură asupra activităţii atît a
debitorului, cît şi a băncii. [20]
Fiecare din cele trei categorii, la rândul său, se divizează în alte riscuri, pentru care
specialistul în creditare stabileşte nivelul riscului respectiv, pornind de la caracteristicile sale.
În baza nivelului fiecărui risc în parte, se stabileşte nivelul generalizator al riscului în
tranzacţia de credit respectivă, în baza căruia, în comun cu categoria creditului, se determină faza
de risc a tranzacţiei. De aceea este foarte importantă priceperea de a estima şi a determina faza
riscului în care se află tranzacţia de credit. În final, determinarea fazei de risc a tranzacţiei de
credit este necesară pentru luarea deciziilor şi a măsurilor adecvate la efectuarea controlului
asupra stării creditului şi activităţii debitorului.
În susţinerea acestei ipoteze, economistul rus P. Haiberg a remarcat că „cauzele
principale ale insolvabilităţii băncilor în ţările cu economie în tranziţie, constau în calitatea
joasă a activelor şi eliberarea de credite noi, care nu se rambursează la timp”.
Potrivit reglementărilor prudenţiale interne ale băncilor comerciale din Republica
Moldova, suma totală a împrumuturilor acordate debitorilor nu poate depăşi mai mult de cinci în
capitalul normativ total, iar suma datoriilor nete la creditele acordate la zece persoane, inclusiv la
grupurile persoanelor acţionând în comun, nu trebuie să depăşească 50% din portofoliul total al
creditelor băncii.
Conform Regulamentului cu privire la creditele ,,mari” din 01.12.1995, portofoliul de
credit reprezintă suma creditelor băncii (inclusiv factoringul, cambiile, cambiile scontate,
cardurile de credit, overdrafturile temporare permise, finanţarea tranzacţiilor comerciale,
acordurile REPO, plasările de garanţii la termen în bănci) şi datoriile debitoare privind leasingul
financiar, minus alocările pentru pierderi la credite sau leasing.
Portofoliul optim de credite trebuie să corespundă intereselor băncii privind
profitabilitatea şi riscul. Prin urmare, acesta trebuie gestionat astfel, încât să fie găsită cea mai
bună corelaţie între risc şi profitul scontat, astfel, încât banca să evite pierderile rezultate din
creditele problematice.
Analiza riscului de creditare este realizată în scopul evaluării bonităţii clientului, a
posibilităţii sale reale de rambursare a creditului la scadenţă. Aceasta presupune organizarea

43
analizei clientului pe baza unor principii care să asigure luarea în considerare a tuturor aspectelor
financiare sau nefinanciare care au impact asupra clientului, a activităţii sale, a profitului său, a
capacităţii sale de rambursare.
Aceste principii sunt cunoscute sub denumirea de cei şase C ai creditorului – Caracterul,
Capacitatea, Cash-ul, Colateralul, Condiţiile şi Controlul. Pentru a acorda creditul banca trebuie
să fie satisfăcută de toate aceste aspecte care privesc fiecare principiu în parte.

Caracter Capacitate Capital Colateral Condiţii

Domiciliul Istoria creditării Activele afacerii Gajul, asigurarea Locul unde se
Adresa Experienţa în Fluxul mijloacelor Activele desfăşoară
Cetăţenia afacerea dată băneşti Reputaţia afacerea
Situaţia familială Asigurarea, gajul Veniturile Experienţa în Etapa afacerii
Studiile Rentabilitatea Cota în afacere afacerea dată Tipul afacerii
Reputaţia afacerii Suma Istoria credităţii Concurenţii
Vîrsta Ciclul afacerii împrumutului Fidejusorii Termenul
Istoria creditării Locul unde se Lista creditorilor Clienţii
Planurile pe viitor desfăşoară Piaţa de desfacere
Cheltuielile afacerea furnizorii
familiei Piaţa de desfacere
Cheltuielile în
afacere
Riscul afacerii
Clienţii
Furnizorii
Activele afacerii
Datoriile afacerii

Pentru un management adecvat al riscului de credit, este necesar ca banca să utilizeze un

model de măsurare a riscului adaptat nevoilor sale. Principalele modele de măsurare a riscului
sunt următoarele:
Credit Metrics se bazează pe metodologia de evaluare a riscului dezvoltată de J. P.
Morgan pentru măsurarea, managementul şi controlul riscului de credit în activităţile de
tranzacţionare, arbitraj şi investiţii. CreditMetrics este un instrument de înaltă calitate pentru
managerii de risc profesionişti în pieţe financiare.

44
 KMV Portfolio Manager este un model la care sunt necesare trei inputuri pentru fiecare
credit pentru calculul riscului de credit al portofoliului respectiv: rentabilitatea aşteptată, riscul şi
corelaţia.
CreditRisk+ este un model de evaluare a riscului de neplată, fiecare obligator având o
probabilitate de neplată. Modelele de măsurare a riscului de credit (portofoliu) utilizează
expuneri, ratinguri sau probabilităţi de neplată (engl. default probabilities), şi recuperări ca
venituri. Probabilităţile de neplată sunt concepte de bază pentru capturarea riscului portofoliului
de credite. Noul Acord de la Basel consideră atribuirea probabilităţilor de neplată pentru
persoanele care împrumută ca o cerinţă pentru implementarea metodelor de bază şi avansate,
decât a metodelor standardizate.
La implementarea modelelor de măsurare a riscului portofoliului, este necesar să se
specifice expunerea, recuperările (sau pierderile din neplată) şi probabilitatea de neplată. Aceasta
este partea în care vechile modele de rating şi scorare, capabile de a imita ratingurile atribuite de
agenţiile specializate, şi noile modele capabile de a măsura probabilităţile de neplată în mod
direct cu alte tehnici coexistă.
Evaluarea situaţiei financiare a clienţilor corporativi poate fi efectuată prin mai multe
metode.
Metoda analizei bilanţiere în baza coeficienţilor de bonitate a clientului
În special, se identifică următoarele grupe de indicatori:
 Lichiditate – mijloace băneşti din cont, precum şi numerarul fiind sursa de rambursare a
creditului;
 Solvabilitate – banca este interesată de capacitatea de a-şi onora obligaţiunile la scadenţă
a clientului şi faţă de alţi debitori;
 Profitabilitate – profitul fiind sursa de achitare a dobânzilor bancare;
 De rulaj – oferă informaţii cu privire la termenul de scadenţă în cazul creditului pe
termen lung.
Solvabilitatea clienţilor este o stare financiar-economică care dă încredere în capacitatea
debitorului de a rambursa creditul bancar în condiţiile menţionate în contract.
Pentru aprecierea solvabilităţii clientului în condiţiile actuale, marea majoritatea a
băncilor din republică folosesc următorii indicatori economici:
- Coeficienţii lichidităţii bilanţului organizaţiei economice;
- Coeficientul acoperirii creanţelor cu active pe termen scurt;
- Coeficientul atragerii mijloacelor împrumutate;
- Coeficientul asigurării debitorului cu mijloace proprii.

45
Metoda de prevenire a falimentului: Metoda Z a lui Altman (1968)
Acest model conţine cinci ecuaţii, a căror soluţionare ajută la gestionarea eficientă a
portofoliului creditar:
X1 = capitalul circulant / active totale;
X2 = profit nerepartizat / total credite;
X3 = profit brut / total credite;
X4 = preţul de piaţă a capitalului / datorii totale;
X5 = credite totale / active totale.
Modelul Z foloseşte metode statistice sau analiza multilaterală. Forma liniară a acestui
model este:
Z = 1.2 X1 + 1.4 2 + 3.3X3 + 0.6X4 + 1.0X5

Conform acestui model, obţinerea unui scor de 1,8 sau mai puţin indică potenţialul de
eşec. Un scor între 1,8 şi 2,7 este neutru, iar un scor mai mare de 2,7 elimină posibilitatea de
eşec.
Majoritatea metodelor analizate mai sus se bazează pe un anumit sistem de calculare a
indicatorilor financiari.

Indicatorii Semnificaţia Modul de calcul

INDICATORI DE
LICHIDITATE
Rata curentă Rata curentă reflectă posibilitatea elementelor
patrimoniale curente de a se transforma în
lichidităţi pentru a achita datoriile curente. Active circulante/ Datorii
Dacă valoarea totală a pasivelor curente este curente
mai mare decât valoarea totală a activelor
curente atunci acest indicator este subunitar şi
aceasta ar putea arăta că finanţarea pe termen
scurt a fost folosită pentru achiziţionarea de
„active pe termen lung”. Ceea ce în mod
normal este considerat periculos
Rata rapidă Rata rapidă reflectă posibilitatea activelor
rapide, concretizate în creanţe şi trezorerie de a
acoperi datoriile curente; se scad stocurile din (Active circulante – Stocuri)/
activele curente deoarece prezintă cel mai puţin Datorii curente
caracterul de lichiditate. Dacă valoarea acestui

46
 indicator tinde să fie supraunitar, clientul poate
face faţă datoriilor pe termen scurt prin
transformarea rapidă a activelor în lichidităţi
Lichiditatea imediată Reflectă posibilitatea achitării datoriilor pe
termen scurt pe seama numerarului aflat în Trezorerie/ Datorii curente
casierie, a disponibilităţilor bancare şi a *100
plasamentelor de scurtă durată. Indicatorul
arată cât din datoriile curente sunt acoperite de
active cu lichiditate imediată
Stoc de încredere Arată cât din valoarea stocurilor, la valoarea (Datorii curente - Active
contabilă, este necesar a fi vândută pentru a se rapide)/Stocuri *100
acoperi pasivele curente neacoperite de activele
rapide
INDICATORI DE
SOLVABILITATE
Gradul de îndatorare Indicator de solvabilitate patrimonială, care Datorii totale/ Capitaluri
(leverage) arată gradul de îndatorare a firmei, respectiv proprii
raportul între datoriile totale angajate de firmă
şi capitalurile proprii. Cu cât acest indicator se
îndepărtează de valoarea unitară, cu atât firma
se foloseşte de efectul de levier, ceea ce duce la
creşterea gradului de îndatorare
Rata datoriilor pe Exprimă ponderea datoriilor pe termen mediu Datorii pe termen mediu şi
termen mediu şi lung şi lung (având o scadenţă mai mare de un an de lung/ Capitaluri proprii
zile) în capitalurile proprii. Indică în ce măsură
capitalurile proprii constituie garanţie pentru
achitarea datoriilor pe termen mediu şi lung
Rata acoperirii Exprimă capacitatea firmei de a-şi plăti Profit din exploatare/
dobânzilor dobânzile, arată de câte ori este mai mare Cheltuieli cu dobânzile
profitul obţinut în urma activităţii de bază în
raport cu cheltuielile pentru dobânzi
Cuantum plăţi Exprimă ponderea volumului de plăţi restante Plăţi restante/ Cifra
restante în cifra de raportat la cifra de afaceri. Este tot un indicator afaceri*100
afaceri de îndatorare, care arată comportamentul
clientului cu privire la achitarea datoriilor la
termen
INDICATORI DE
PROFITABILITATE

47
 Rentabilitatea Este indicatorul clasic de profitabilitate, urmărit Profit net/ Capital propriu
financiară (ROE) de manageri şi acţionariat. Reprezintă eficienţa *100
cu care este utilizat capitalul investit în firmă
Rata marjei brute Exprimă profitabilitatea societăţii, respectiv cât Profit brut/ Cifra de afaceri
la sută din vânzări revine societăţii, după *100
acoperirea tuturor cheltuielilor.
Eficienţa activelor Măsoară rentabilitatea firmei prin raportarea Profit net/ Active totale *100
totale (ROA) profirului net obţinut la activele totale angajate.
Indică eficienţa cu care sunt utilizate activele
firmei
Rentabilitatea Exprimă rentabilitatea activităţii de bază, marja Profit din exploatare/
activităţii de bază de profit din exploatare, respectiv eficienţa cu Cheltuieli pentru exploatare
care se desfăşoară activitatea
INDICATORI DE
ACTIVITATE
Viteza de rotaţie a Reprezintă numărul de rotaţii pe care le Cifra de afaceri/ Active totale
activelor efectuează activele circulante în perioada
analizată. în funcţie de specificul activităţii, un
număr mare de rotaţii asigură venituri mai mari
utilizând aceleaşi active totale
Durata medie de Numărul mediu de zile în care elementele Stocuri/ Costuri (cheltuieli de
stocare componente ale stocului sunt depozitate înainte exploatare - salarii-
de a intra în procesul de producţie, respectiv amortizare)*nr. zile
înainte de a fi livrate. Sensul favorabil de
evoluţie este descrescător. Trendul către
valorile mai mici reprezintă o gestiune eficientă
a stocurilor
Perioada medie de Numărul mediu de zile în care se încasează Creanţe (Clienţi)/ Cifra de
încasare a creanţelor creanţele faţă de cifra de afaceri în perioada afaceri*nr. zile
analizată. Indicatorul apreciază care este
perioada medie în care firma beneficiază de
credit comercial
Perioada medie de Numărul mediu de zile în care sunt plătiţi Creanţe (Clienţi)/ Cifra de
plată a furnizorilor furnizorii faţă de cifra de afaceri realizată în afaceri*nr. zile
perioada respectivă. Indicatorul apreciază care
este durata medie pe care firma acordă credit
comercial partenerilor săi

48
Strategii privind riscul de creditare:
- exprimarea dorinţei băncii de a da credite în funcţie de tipul expunerii, sectorul
economic,aria geografică, monedă, scadenţă şi profitabilitatea estimată;
- identificarea pieţelor de acţiune şi determinarea caracteristicilor portofoliului de credite
Consecinţele producerii riscurilor de credit
Pierderi de venituri din:
 Dobânzi
 Comisioane
 Speze bancare
Pierderi de capital din:
 Imobilizări de rate
 Credite nerecuperate
 Intrarea în incapacitate de plată – faliment
Clasificarea şi rezervarea mijloacelor în contul reducerilor pentru pierderi la credite
(fondul de risc) se aplică tuturor creditelor care sunt reflectate în bilanţ ca active ale băncii În aşa
mod, fondul de risc pentru pierderi la credite va fi format, prin ponderea fiecărui tip de credit la
coeficientul de risc aferent. [9, p.119]
În acest sens, creditele şi plasamentele băncilor trebuie clasificate lunar, prin aplicarea
simultană a criteriilor privind serviciul datoriei, performanţa financiară şi iniţierea de procedure
judiciare, în următoarele categorii: creditele de tip Standard – 2%; Supravegheate – 5%;
Substandarde – 30%; Dubioase – 60%; Compromise – 100%.
Conform Manualelor de creditare a băncilor comerciale, dacă, în urma revizuirii
portofoliului de credite, sunt depistate înrăutăţiri ale situaţiei economico-financiare a debitorului,
ofiţerul de credit al băncii trebuie să reclasifice creditele în conformitate cu prevederile
Regulamentului BNM cu privire la clasificarea creditelor şi formarea reducerilor pentru pierderi
la credite.
Implementarea acordului Basel II a contribuit la îmbunătăţirea rating-ului de ţară (EU,
ECE), însă în acelaşi timp a avut influenţe neconforme asupra politicilor de creditare.
Ca urmare, prin normele impuse, băncile naţionale au restricţionat accesul la credite,
determinând deplasarea cererii de credite dinspre instituţiile de credit spre instituţiile
nonbancare.
Riscul de lichiditate
Riscul de lichiditate - probabilitatea ca banca să nu-şi poată onora plăţile faţă de clienţi ca
urmare a devierii proporţiei dintre angajamentele pe termen mediu şi lung şi cele pe termen
scurt, şi a necorelării cu structura pasivelor.

49
 Pentru a gestiona riscul de lichiditate este necesară măsurarea acestuia cu ajutoul unor
indicatori de lichiditate
Lichiditatea globală = capacitatea elementelor patrimoniale de a se transforma pe termen
scurt în lichidităţi
Lichiditatea imediată = capacitatea elem. patrimoniale de trezorerie de a face faţă
datoriilor pe termen scurt
Lichiditatea în funcţie de total depozite = capacitatea elem. patrimoniale de activ de a
acoperi totalul depozitelor
Lichiditatea în funcţie de total depozite şi împrumuturi = capacitatea elem. parimoniale de activ
de face faţă datoriilor din depozite şi imprumuturi.
Indicele de lichiditate (L) = suma pasivelor/suma activelor, ambele ponderate cu nr.mediu
de zile sau cu numărul curent al grupei de scadenţă
Când:
 indicele de lichiditate L= 1, atunci banca trebuie să facă transformări de scadenţă;
 indicele de lichiditate L < 1, banca face transformarea din pasive pe termen scurt în
active pe termen lung, în condiţiile curbei descrescătoare a dobânzii;
 indicele de lichiditate L >1, banca transformă pasivele pe termen lung în active pe termen
scurt, rezultând riscul de lichiditate
Rata lichidităţii = evoluţia gradului de îndatorare a băncii faţă de piaţa monetară=
împrumuturi nou contractate/ împrumuturi scadente x 100. O rată >1 indică scăderea lichidităţii
datorită creşterii gradului de îndatorare, relaţia este inversă în cazul ratei subunitatre
Protejarea băncii împotriva riscului de lichiditate se realizează prin tehnici şi metode care
permit remedierea riscului prin acţiuni asupra resurselor, pe de o parte, şi asupra plasamentelor,
pe de altă parte, astfel:
Pe linia resurselor:
 Consolidarea resurselor atrase de la clientela nebancară;
 Diversificarea resurselor şi evitarea dependenţei de marii depunători;
 Atragerea depozitelor de la populaţie, care asigură dispersarea riscului, diversitate dar şi
volatilitate;
 Promovarea unor produse pe termene mai mari de timp;
 Menţinerea credibilităţii băncii şi gestionarea atentă a riscului reputaţional;
 Dezvoltarea corespunzătoare a reţelei teritoriale;
 Operaţiuni pe piaţa de capital primară şi secundară;
 Operaţiuni cu derivative;
 Poziţie activă pe piaţa interbacară;

50
  Creşterea capitalurilor şi fondurilor proprii;
Pe linia plasamentelor:
 acordarea de credite pe maturităţi corelate cu maturitatea resurselor;
 controlul atent al riscului de credit şi al riscurilor ataşate;
 diversificarea portofoliului de imprumuturi pe cele trei mari segmente corporate, retail, şi
IMM-uri;
 operaţiuni cu derivative;
 poziţie activă pe piaţa interbancară.
Gestionarea riscului de lichiditate în cadrul SAPI.
Banca Naţională a Moldovei trebuie să:
a) asigure participanţii cu informaţia necesare ce ţine de activitatea acestora în SAPI;
b) acorde credite „intraday / overnight” băncilor autorizate participante la SAPI, în cazul în care
nu dispun de lichiditate suficientă, în funcţie de obiectivele politicii monetare;
c) iniţieze mecanismul automatizat de deblocare în cazul blocării plăţilor în SAPI.
Iar participanţii la SAPI sunt obligaţi să:
a) monitorizeze soldul şi rulajele din contul său de decontare şi a cozii de aşteptare la contul de
decontare în regim de timp real, în vederea depistării insuficienţei de lichiditate;
b) monitorizeze poziţiile nete calculate de către sistemul CDN, în scopul urmăririi şi verificării
situaţiei sale în acest sistem pentru a acoperi din disponibilităţile înregistrate în contul de
decontare al participantului;
c) administreze cozii de aşteptare la contul de decontare, cînd se depistează că mijloacele băneşti
din contul de decontare sînt insuficiente pentru efectuarea plăţilor.
Gestionarea riscului operaţional în cadrul SAPI.
Participanţii trebuie să asigure:
a) măsurile necesare pentru îndeplinirea eficientă şi securizată a atribuţiilor de serviciu ale
personalului implicat în procesele de administrare şi exploatare a mijloacelor software şi
hardware de interacţiune cu SAPI;
b) conformarea cu instrucţiunile, specificaţiile şi ghidurile aferente SAPI referitor la:
­ configurarea mijloacelor software şi hardware de interacţiune cu SAPI;
- modul de conectare la SAPI cu respectarea cerinţelor stabilite faţă de canalele de legătură;
­ corespunderea mesajelor de plată şi a interpelărilor transmise/primite la/de la SAPI cu modul
de formare a mesajelor şi formatul mesajelor stabilit;
- respectarea cerinţelor privind substituirea simbolurilor nepermise spre utilizare în mesajele de
plată aferente SAPI;

51
c) securitatea componentelor hardware şi software utilizate la posturile automatizate de lucru
destinate interacţiunii cu SAPI, şi anume:
­ restricţionarea accesului la posturile automatizate de lucru destinate interacţiunii cu SAPI şi la
localurile unde acestea sînt instalate;
- utilizarea perechilor de chei criptografice de către utilizatorii responsabili de interacţiunea cu
SAPI şi utilizatorii operatori, cu respectarea procedurii de certificare a cheilor publice la centrul
autorizat de certificare şi a cerinţelor de securitate stabilite;
­ transmiterea în SAPI a mesajelor de plată autentificate cu semnături digitale, fiind utilizate
mijloacele de aplicare a semnăturii digitale puse la dispoziţia participantului de către Banca
Naţională a Moldovei, etc.;
Chiar şi numerarul reprezintă un mare risc, fiindcă bancnotele pot fi falsificate şi în
timpul achitării în numerar putem fi duşi în eroare în orice moment.
Pe parcursul ultimilor 3 ani, numărul contrafacerilor de monedă naţională a evoluat
semnificativ. În anul 2015, conform figurii 2.7, a totalizat 8 565 de bancnote, crescînd cu 1.5 ori
mai mult faţă de anul 2014 şi cu 3.8 ori faţă de anul 2013.

9000
8565
8000
7000
6000
5560
5000 contrafacerea
4000 bancnotelor

3000
2000 2239

1000
0
2013 2014 2015

Fig. 2.9. Numărul contrafacerilor de monedă naţională [elaborat de autor]

Bancnota de 100 lei reprezintă cel mai mare număr de falsuri, unde, au fost înregistrate
8198 de bancnote, apoi urmat de bancnota de 20 lei – 161 bancnote, 1000 lei – 92 de bancnote şi
50 lei - 58 de bancnote. La finele anului 2015, numărul bancnotelor autentice aflate în circulaţie
a constituit 231 milioane de bancnote, cu 10.47% mai puţin faţă de anul 2014 şi cu 16.9% faţă de
anul 2013.

52
 Modernizarea bancnotelor prin completarea cu noi elemente de siguranță reprezintă o
procedură utilizată de majoritatea băncilor centrale și este de obicei întreprinsă o dată la fiecare 5
– 7 ani. Aceasta are drept scop diminuarea riscurilor de falsificare și contrafacere a monedei
naționale.
În cazul cardurilor bancare, deţinătorii de carduri sunt expuşi la risc uneori din inprudenţă
sau din necunoaştere a modului de utilizare a acestora.
În timpul deţinerii şi utilizării cardurilor bancare, se percep următoarele riscuri:
1. riscul de fraudă - utilizarea cardului de o persoană neautorizată;
2. riscul de pierdere sau furt;
3. riscul de falsificare - cu anumite dispozitive cardurile pot fi citite;
4. riscul operaţional - ATM-ul este defectat, nu mai are bani sau a blocat cardul în
interior;
5. risc sistemic.
Băncile comerciale identifică permanent utilizarea frauduloasă a cardurilor emise şi/sau
acceptate, precum şi ţine evidenţa cazurilor de fraudă într-un registru special, luînd toate
măsurile necesare pentru minimizarea fraudelor şi descurajarea tentativelor de fraudă cu carduri
ale personalului propriu, deţinătorilor de carduri, comercianţilor şi altor persoane.
Informaţia cu privire la deţinătorul de card include:
a) numele şi prenumele;
b) numărul cardului bancar sau numărul de referinţă al tranzacţiei;
c) adresa sau numărul de identificare, sau data şi locul naşterii.
BNM supraveghează activitatea băncilor în cadrul sistemelor de plăţi cu carduri bancare
prin efectuarea controalelor pe teren în vederea asigurării respectării prevederilor actelor
normative în vigoare şi examinarea informaţiilor prezentate de către bănci conform prevederilor
prezentului Regulament [6].
Băncile comerciale din Republica Moldova implementează diverse măsuri de remediere a
acestor riscuri, cum ar fi:
a) păstrază în strictă confidenţialitate a datelor referitoare la deţinător şi a informaţiilor
referitoare la operaţiile efectuate, cu excepţia cazurilor prevăzute de legislaţia Republicii
Moldova;
b) în scopul sporirii gradului de siguranţă, au fost stabilite restricţii de efectuare a
tranzacţiilor.
c) cardul se blochează în caz de furt sau pierdere, după solicitarea deţinătorului;
d) semnătura electronică;
e) mijloace de identificare a deţinătorului, a semnăturii personale sau/şi a PIN-lui;

53
f) răspîndirea listelor cu carduri nevalabile pentru acceptare;
g) arhivarea tranzacţiilor;
h) instalarea ATM-lor noi cu un înalt potenţial de depistare a infractorilor.
La evaluarea situaţiei privind fraudele cu carduri de plată se ia în calcul ponderea valorii
totale a fraudelor comise în valoarea totală a tranzacţiilor efectuate cu cardurile de plată emise de
către băncile comerciale locale, efectuate în ţară şi în străinătate. În Republica Moldova, acest
indicator pentru anul 2013 a constituit 0.00796%, pentru anul 2014 - 0.0071% iar pentru anul
2015 - 0.012%, ceea ce înseamnă că este în scădere şi este sub nivelul european.
Sistemul de deservire bancară la distanţă, la rîndul său, reprezintă deasemenea un risc, şi
cu cît acest sistem este mai performant cu atît se reduc riscurile beneficiarului în timpul
tranzacţionării pe Internet.
În pofida măsurilor de securitate luate de bănci, clienţii sunt induşi în eroare prin
prezentarea unor site-uri clonate ale băncilor, în care le sunt solicitate furnizarea de date cu
caracter personal sau confidenţiale, detalii despre cont, parola şi PIN-ul pe care îl foloseşte
pentru accesarea contului bancar, acest tip de atac în care criminalii obțin acces la datele
confidențiale ale clienților este numit phishing.
Un alt atac este ,,Social engineering” – reprezentînd o manipulare a unei persoane astfel
încît să divulge informaţii confidenţiale sau să întreprindă o plată dorită de atacator.
Sistemul Online-Banking a tuturor băncilor comerciale asigură un grad înalt de protecţie
contra falsificării şi vizionării neautorizate a documentelor electronice, de asemenea au
implementat servicii de securitate a plăților online, spre exemplu, B.C. ,,FinComBank” S.A. a
implementat serviciul „Verified by Visa-emisie” (VbV) şi la pus în aplicare pe 15 decembrie
2015, acesta este bazat pe autentificarea personalizată a identităţii utilizatorilor cu ajutorul, pe
lîngă parolă, a unui cod personal valabil numai pentru operațiunile efectuate online.
B.C. „Moldova - Agroindbank” S.A. pentru înlăturarea fraudelor a implimentat
serviciului 3D Secure cu parolă dinamică, ce se bazează pe autentificarea univocă a posesorilor
de card în procesul efectuării tranzacțiilor, se închide automat sesiunea la un timp de inactivitate
de 10 minute şi necesită autentificare repetată la orice altă tranzacţie şi/sau accesare a aplicaţiei
Internet Banking, astfel, utilizarea neautorizată a datelor cardurilor bancare în mediul virtual
devine imposibilă.
B.C. ,,Moldindconbank” S.A. a implementat şi a pus în aplicare de pe 15 martie 2016
serviciul 3D-Secure, ce presupune confirmarea tranzacţiilor cu o parolă de unică folosinţă, ori de
cîte ori se face o plată pe Internet la comercianţii certificaţi la acest serviciu [11].
Contrafacerea semnăturii digitale şi identificarea codului electronic este în siguranţă şi
imposibil de discifrat datorită caracterului discret al cheilor de criptare folosind tehnologia

54
Secure Socket Layer (SSL). Astfel, urmărind în adresa paginii web formatul https:// cu "s" la
final, se poate de identificat dacă aplicaţia Internet Banking este securizat.
Cu toate aceste sisteme de securitate anti fraudă implemententate, în prezent, în
Republica Moldova, nu sau depistat nici-o fraudă prin internet – banking, deci înseamnă că au un
succes mare sistemele anti fraudă şi sunt bine venite, fiindcă asfel cetăţenii moldoveni vor deveni
mai încrezuţi în operaţiunile pe care le vor efectua şi vor deveni tot mai mulţi doritori de a
solicita carduri bancare şi de a efectua plăţile online.
Concluzii
Riscul este un factor fundamental al afacerilor, deoarece din nici o activitate nu se poate
obţine profit fără risc. De aceea orice bancă comercială încearcă să-şi maximizeze profitul pin
gestionarea riscului specific domeniului de activitate şi prin evitarea sau transferarea riscului pe
care aceasta nu doreste să-l preia. Este evident că o strategie bancară performantă trebuie să
cuprindă atât programe cât şi proceduri de gestionare a riscurilor bancare care vizează, de fapt,
minimizarea probabilităţii producerii acestor riscuri şi a expunerii potenţiale a băncii. Acest lucru
rezultă din obiectivul principal al acestor politici, anume acela de minimizare a pierderilor sau
cheltuielilor suplimentare suportate de bancă, iar obiectivul central al activităţii bancare îl
costituie obţinerea unui profit cât mai mare pentru acţionari.
Numai că nu întotdeauna aceste doua obiective - general şi sectorial - se află în
concordanţă. S-ar putea ca, în anumite situaţii, costul implementării şi exploatării procedurilor
care vizează gestiunea riscului să fie mai mare decât expunerea potenţială la risc. Ceea ce nu
înseamnă că aceste programe trebuie selectate în funcţie de criterii de eficienţă. În alte cazuri s-ar
putea ca strategia băncii să implice asumarea unor riscuri sporite sau a unor riscuri noi. În acest
caz trebuie luată decizia întotdeauna având în vedere şi cheltuielile suplimentare necesare pentru
asigurarea unei protecţii corespunzătoare şi pierderile potenţiale mai mari. Însă minimizarea
riscurilor nu trebuie să se transforme într-un obiectiv în sine. De altfel, obiectivele
managementului bancar sunt trei: maximizarea rentabilităţii, minimizarea expunerii la risc şi
respectarea reglementărilor bancare în vigoare.
Importanţa gestiunii bancare nu se rezumă doar la minimizarea cheltuielilor.
Preocuparea permanentă a conducerii pentru minimizarea expunerii la risc are efecte pozitive şi
asupra comportamentului salariaţilor care devin mai riguroşi şi mai costiincioşi în îndeplinirea
sarcinilor de servici; nu este de neglijat nici efectul psihologic de descurajare a unor activităţi
frauduloase.
Existenta unor programe adecvate pentru prevenirea şi controlul riscurilor bancare
contribuie şi la impunerea instituţiei în cadrul comunităţii bancare, nu de puţine ori existenţa

55
unor astfel de programe condiţionând admiterea sau participarea băncii respective la asociaţii
interbancare sau obţinerea de calificative superioare din partea autorităţilor bancare.
În sfârşit, o gestiune eficace a riscurilor bancare îşi va pune amprenta şi asupra
imaginii publice a băncii. Clienţii doresc o bancă sigură, la fel şi acţionarii. Soliditatea unei bănci
îi atrage pe deponenţi în condiţiile în care depozitele nu sunt asigurate în mod obligatoriu.
În concluzie, deoarece riscurile bancare sunt o sursă de cheltuieli neprevăzute,
gestiunea lor adecvată poate stabiliza veniturile în timp, având rolul unui amortizor de şoc. În
acelaşi timp, consolidarea valorii acţiunilor bancare se poate realiza doar printr-o comunicare
reală cu pieţele financiare şi implementarea unor programe adecvate de gestiune a riscurilor
bancare. Toate băncile şi instituţiile financiare trebuie să-şi îmbunătăţească înţelegerea şi
practica gestiunii riscurilor bancare pentru a-şi putea gestiona cu succes diferite game de
produse.
Dacă procesul de gestiune a riscurilor bancare şi sistemul global de management sunt
efective, atunci banca va avea succes. Băncile pot gestiona cu succes riscurile bancare dacă
recunosc rolul strategic al gestiunii riscurilor, dacă folosesc paradigma de analiză şi gestiune în
vederea creşterii eficienţei, dacă adoptă măsuri precise de adatare a performanţei la risc şi, în
fine, dacă vor crea mecanisme de raportare a performanţei în funcţie de risc, pentru a se asigura
că investitorii înţeleg impactul gestiunii riscului asupra valorii întreprinderii bancare.

56
 CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE
Cărţi şi monografii
1. Anghelache G. Piaţa de capital-caracteristici, evoluţii, tranzacţii, Editura Economică,
Bucureşti, 2004.
2. Badea Leonardo, Socol Adela, Drăgoi Violeta, Drigă Imola. Managementul riscului bancar,
Editura economică, Bucureşti, 2010.
3. Basno, C. Dardac, N. Floricel, C. Monedă, credit, bănci, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1994.
4. Bernanke, B. Laubach, T. Mishkin, F. Posen, A. Inflation targeting. Lessons from the
international experience, Princeton University Press, Princeton, New, Jersey, 1999.
5. Bernanke, B. Mishkin, F., Inflation targeting: A new framework for monetary policy?”,
http://www.nber.org/papers/w7618.
6. Boajă, M. Relaţii financiare şi valutare internaţionale, Editura Economică, Bucureşti, 2003.
7. Bran, P. Relaţii valutar-financiare internaţionale, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi
Enciclopedică, 1995.
8. Bran, P. Relaţii financiare şi monetare internaţionale, Bucureşti, Editura Economică, 1997.
9. Bran, P. Costica, I. Economica activităţii financiare şi monetare internaţionale, Editura
Economică, Bucureşti, 2003.
10. Costica, I. Lazarescu, S. Politici şi tehnici bancare, Editura ASE, Bucureşti, 2004.
11. Căpraru Bogdan, Activitatea bancară - Sisteme, operaţiuni și practici, Ed. C.H. Beck,
București, 2010, p.119.
12. Dardac N., Vâşcu, T. Monedă-Credit, Editura ASE, Bucureşti, 2002.
13. Dăianu D., Funcţionarea economiei şi echilibrul extern, Bucureşti, Editura Academiei
Române, 1992.
14. David, J. Jaffre, P. La monnaie et la politique monétaire, Paris, Economica, 3eme edition.
15. Dijmărescu, E. Ghibuţiu, M. Isărescu, M. Datoria externă a ţărilor în curs de dezvoltare,
Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1977.
16. Enicov Igor. Orientări în managementul riscurilor bancare, ASEM, Chişinău, 2001.
17. Faugère Jean-Pierre, Moneda și politica monetară, Ed. Institutul European pentru Cooperare
Cultural-Știinţifică, Iași, 2000, p.31.
18. Gaftoniuc, S. Practici bancare internaţionale, Bucureşti, Editura Economică, 1995.
19. Gaftoniuc, S. Finanţe internaţionale, Bucureşti, Editura Economică, 1994.

57
20. Kokkola Tom, The payment system Payments, securities and derivatives, and the role of the
eurosystem, Ed. European Central Bank, Frankfurt am Main, 2010, p.25.
21. Mîrzac Viorica, Managementul riscurilor bancare, Chişinău, 2004.
22. Negoescu Gh. Risc şi incertitudine în economia contemporană, Ed. Alter-Ego Cristian,
Galaţi, 1995.
23. Stoica Maricica. Management bancar. Economica, Bucureşti, 2000.

Resurse electronice
24. Sursa: http://bancamea.md/news/grafic-sistemul-de-plati-cu-cardul-la-sfarsitul-anului-2015-
13-mln-carduri-12040-pos-uri-si-973-de-bancomate
25. http://capital.market.md/ro/content/cardul-c%C3%A2%C5%9Ftig%C4%83-greu-lupta-cu-
numerarul
26. https://www.bnm.md/

Bibliografie
1. http://www.bnm.org/;
2. http://www.swift.com/;
3. http://www.dreptonline.ro/utile/swift.php;
4. Regulamentul cu privire la SAPI. În: Monitorul Oficial al Republicii
Moldova, nr.39-42/144 din 10.03.2006;
5. Regulamentul cu privire la transferul de credit, aprobat prin HCA al Băncii
Naţionale a Moldovei, nr.373 din 15.12.2005. În: Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, nr.176-181/643 din 30.12.2005, cu modificări şi
completări;
6. Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova privind aprobarea Regulamentului
cu privire la cardurile bancare, nr. 62 din 24.02.2005. În: Monitorul Oficial
al Republicii Moldova, nr. 36-38 din 30.06.2005, cu modificări și
completări;
7. Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova cu privire la aprobarea
Regulamentului privind utilizarea sistemelor de deservire bancară la distanţă,
nr. 376 din 15.12. 2005. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 1-4
din 21.04.200606;
58
8. Legea Republicii Moldova cu privire la piaţa valorilor mobiliare, nr. 199 din
18.11. 1998. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 10.10.2008, nr.
183-185, cu modificări şi completări;
9. http://mobiasbanca.md/cashbox
10. http://fincombank.md/
11. http://www.micb.md/
12. http://faranumerar.md/
13. https://www.bnm.md/ro/content/avantajele-utilizarii-instrumentelor-si-
serviciilor-de-plata-fara-numerar
14. Legea Republicii Moldova cu privire la serviciile de plată şi moneda
electronica, nr. 114 din 18.05.2012. În: Monitorul Oficial al Republicii
Moldova, 14.09.2013, nr. 661, cu modificări şi completări;
15. Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova cu privire la aprobarea Politicii de
supraveghere a sistemului de plăţi în Republica Moldova, nr. 143 din
30.06.2011. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 110-112 din
08.07.2011;
16. http://www.bnm.md/ro/content/elementele-de-siguranta-pe-leul-
moldovenesc
17. Nicolae Dardac, Teodora Vascu. Monedă şi credit. În: Economică, 2003, M.
1, p. 198-200;
18. Dan Vasilache. Plăți Electronice. O introducere. În: Biblioteca Academiei
Române București, 2004, p. 288;
19. www.westernunion.com/info/about_Us/.
20. http://www.maib.md/ro/noutati/56098/
21. Peter Collin. Dictionary of Banking and Finance. În: British Library, 2005,
p. 383;

59